arial ilustretiv are menirea de a trezi interesul pentru valorile ale Antichit3ti, ce asteapta doar sé fie descoperite. Autoarele acesior descoperiri care, o data facute, cu sigurants iu! 0 lume apusa dar foarte asemanatoare celei in care fepuul ca e2 sté fa baza culturi $i civilizatiei modeme. Ca feprezentanii ai romanitatil orientale, avem indaicrirea fmal bine pe noi ingine si, prin aceasta, de a constientiza rolul Jume. Acest studiu sa fie pentru voi un prilej fevicit side bun augur! Curaj si succes! Autoarele USTA ABREVIERILOR decl. = declinarea Pop. = populara dem. = demonstrativ | pos. = posesiv £. = feminin prep. = prepozitie prez. = prezent Pron. = pronume pron. pers. = pronume personal ites. = interjectie rom. = romana interog. = interogativ | s. = sublect 4 subst. = atribut it. = italiana ubstantiy feminin |, /substantival lat. substantiv masculin Sn. = substantiv neutu sec. = seco sg. = singular = complement m. circumstantial 1. = neutru ¢.D'= complement direct | N. = nominativ G.l.= "complement indirect | neh, = nehotarat 8p. = spaniolé cf. = confer num. = numeral subst. = substantiv comp. = comparativ P. = predicat temp. condit. = conditional P. Chr. = post Christum | V. = vocativ x conj. = conjunctie PN. = predicat nominal | vb. = verb mae se00rd. = coordonatoare | pers. = persoana Da=eetiv, pl. = plural7 INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBII LATINE LINGUA LATINA | _ @ este cel mai important mijioc de comunicare intre membril unet umane, istoriceste constituite; | © ca instrument de comunicare interuman’, este alc&tuit din mai multe sisteme: fonetic, grammatical si lexical; a ® evoltieaz’ in parallel cu societatea (trib, popor, nafiune), fiind un fenomen social: ® se schimba in timp: in anumite condifil istorice, dispare sau d& nastere unor limbi noi, inrudite ‘ntre ele, aledtuind famili lingvistice in care se reg&sesc relalii analoge celor de rudenie dintre oameni (,jimba-mam8*, ,limbi-fiice”, Jimbi-suror"). Poe | Latina si familia limbilor indo-europene Limba latina: apartine tami- liei limbilor indo-europene, adicd unui grup de limbiinrudite intre ele (greaca veche, celtica, ger- mania, slava, sanscrita, iranica etc.) si varbite de numeroase po- poare vechi ale Europei si Asiei (grecii, celtii, germanii, slavii, indo-iranieni, italic, traco-daci etc). Comparand asemanarile fonetice si lexico-gramaticale dintre aceste ,|imbi-surori*, lingvisti au stabilit c3 ele provin din aceeagi imb&-mama" care s-ar fi vorbit Legenda Ba cu multe mii de ani in urma si din care nu s-a pastrat nimic soris. eo Savanfii au reconsfituit aceasta limba si au numit-o indo-europeand, Ib Limbile de origine indo-europeand (1) s-au rAspandit de la y est la vest, prin intermediul popoarelor care le vorbeau, inca din ™ mileniile al IV-lea si al lll-lea a. Chr., pe un vast spafiu geografic wu cuprinzéind Europa si o mare parte din Asia. De-a lungul timpului, ie unele au dispérut, altele au evoluat, transformandu-se treptat. Ele Sa = senscrita stau astdzila baza cétorva famili de limbi vorbite atat pe continentul european cat si pe cel asiatic. t—“ eI QD © es oS at oO oO a Romei 753 Fondarea—, Limba latina, vorbita initial pe un teritoriu restrans (Roma, Latium, Italia) se impune ca limba oficiala si de culturé pe un vast teritoriu geogratic. Insusirea limbii latine si a modului de viaté roman de catre populatile din provinciile Imperiului are drept rezultat romanizarea acestora, adica includerea locuitorilor provincillor (¢aco-romani, galo-romani etc.) in sfera culturii $i civilizatiei romane. In limba latin’ populara, vorbita pe teritoriul provincillor romanizate, patrund si se mentin si unele cuvinte din idiomurile autohtone, disparute cu timpul (traco-caca, galica ete.) 400 wv 490 | Aspecte ale existenfei si evolutiei limbii latine Tw —— 200) Uatneiverbieiilgersipopulsrs 5) | Cinipemamalaliciniterere Raa © ¢ limbaj colocvial limbaj cult = 100] © mijloc lingvistic de © mijloc de expresie al 1 comunicare intre tofi locuitorii | oamenilor cultivati HRISTOS.| statului roman © atestata in scris in secolul ® utlizat’, in ultimele secole al Il-lea a. Chr. top| ale Republicii si lmperiului _@ atinge perfectiunea in = (pana in secolul al IV-lea), de sec. | a. Chr. - I/p. Chr. ‘9| atte camenii simpli, mai @ se menfine ca limba de cult _ putin cultivati in Evul Mediu (sec. IX-XIV; © cunoscut& doar din latina medieval) 300 5 " ee inscripfii, scrieri ale autorilor _¢ limba de cult a biserici a, antici (gramaticilor) catolice (Vatican) pana in AON zilele noastre v 3 LATINA $I FAMILIA LIMBILOR ROMANICE 2 vy = 2S 700 in secolele urmatoare caderii Romei (476 p. Chr.) si 1002 os Mileniut I dezmembrarii Imperiului Roman, pe teritoriul european al unora dintre fostele provincii (Romania) incep s& apara si s& se dezvolte o serie de limbi noi, ca urmare a evolutiei si transformairli treptate a limbii latine vorbite de diversele populatii romanizate. Originea comuna, latina, a acestor limbi a permis gruparea lor in familia limbilor neolatine sau romanice care cuprinde: romana, italiana, sarda, franceza, provensala, reto-romana, spaniola, catalana, portugheza. Pastrarea sistemului fonetic si a structurii lexico-gramaticale latine constituie trasatura esentiald aacestor limbi. Particularitajile care diferentiaza limbile romaniceorientale de cele ocsidentale se datoreaza influentzlor istorico-sociale specifice forma lor. Caracterul latin al limbilor romanice este dovedit in special de existenta fondului lexical mostenit in comun de toate aceste limbi si alc&tuit din aproximativ 500 de cuvinte. * Comparati, spre exemplificare, cuvantul latin mostenit (etimon) si evolutia romanica a acestuia: Harta limbiior romance elo | (fr) ciel} (sp.) cielo | (port.) ceu 2 dire | decir dizer LATINA $I LIMBA ROMANA _Limba romana este limba latind vorbité th mod nethtrerupt Th partea oriental a Imperiulut Roman, cuprinzénd provincille dundrene romanzate (Dacia, Pannonia,... Dardania, Moesia...) olin momentul petrundenl limbit latine in aceste provincii $i pand in zilele noasire.?” Definitia genealogica a limbii romane face referire la cele patru dialecte ale limbii, vorbite atat in nordul Dunairii (daco-roman) cat si in sudul Dun&rii (roman, meglenoroman si istroroman).. Printre celelalte limbi romanice, limba romana define un loc aparte deoarece este unica descendenté a ,latinei dunarene* deci a romanitatii orientale, flind izolata de restul romanitafii modeme printr-o vecinatate complet nelatina. Limba romana si-a pastrat insa caracterul latin deoarece sistemul fonetic, structura gramaticala gi o bund parte din lexicul ei au rémas esential latine. Fondul principal lexical al limbii romane (cca 1500 de cuvinte) cuprinde peste 60 % cuvinte de origine latina. Acestea se impart in mai multe categorii © cuvinte mostenite din latina (romanizare) referitoare la om, natura, societate etc., prezente si in celelalte limbi romanice (lat. ‘homo > rom. om; fr. homme; it. uomo); ® cuvinte derivate pe teren romanesc din elemente de origine lating (rom. credinta < (a) crede < lat. credére+ suf. -inta < -entia); © cuvinte imprumutate din celelalte limbi romanice sau din latina medievala, pe cale cultd (reromanizare) (rom. glorie < fr. gloire < lat. gloria). Fischer, Latina dundreand, Bucuresti, Editura Stintfica si Enciclopedic’, 1985, p. 130-134 Rosatil storia mbii romane, Bucuresti, Editura Stinjfica si Enciclopedic’, 1982, p. 75Argumente pentru studierea limbii latine © invatarea limbii atine constituie o cale de cunoastere a originii si evolutie’ limbii romAre si, in acelasi timp, un instrument necesar insusiri corecte si temeinice a acesteia si a altor limbi romenice. @ Cunoasterea aéestei limbi permite accesul la valorile culturi si | civlizatiei europene modeme, fundamentate pe valorie morale si spirituale ale Antichitfi (al c&ror vehicul este limba latina). © Constientizarea originii latine a limbii si poporului roman contribuie la intelegerea importar fei latinitati in definirea identitatii etnice si culturale a romanilor, parte in:egranta a spiritualitatii europene. j Scrierea si pronunfarea Romani au imprumutat scrierea de la greci prin intermediul etruscilor. Alfabetul latin avea 23 de litere, nediferentiate in mari si mici, care se scriau intr-o forma asemanatoare majusculelor de azi: ABCDEFGHIKLMNOPQRSTVXYZ Pata de la Satrcum, tala _ scrierea latina existau doua litere care notau atat o vocal cat si o consoana, fiind pronuntate diferit: vocal lus vocal Romanus i u “N consoani focus consoana =v) —_uentus (= venius ) ‘in prezentul manual, conform unei traditii mai vechi cin scoala romaneasea, pentru notarea dublei valori (vocal, consoana) a sunetelor illsi lil se vor folosi literele 1 (i); U (u); V (v)- Dintre sunetele limbiilatine, 4, @, i, 0, U sunt vocale, iar restul sunt consoane. Literele 2) si 'Y) apar numai in cuvinte de origine greaca (zone, Dionysius).Grupuri . *ce, ci, ge, gi RAE (NNT + ca ih limba romana tit vocal’ + amicitia + amicifia *8,x,t+ti+ vocala * ostium, Sextius, Vettius * ca in limba romana + ngu + vocela + fingua, sanguis + lingva, sangvis * qu + vocala + ch, ph, th * quinque, aqua * chorus, pulcher, phifosophus, theatrum + caelum, poena + a6, podia + aurum, Europe, laudo * evineve, acva + horus, pulher, filésofus, teatrum) + ae, 0¢ (diftongi) + celum, pena * a-€r, po-e-ta + au-rum, Eu-ro-pa, lau-do * a6, 06 (vocale in hiat) + au, eu (diftongi) irvia > Via, prep. in, prep. > in, prep. vadum( vad (died rutaliinerariu numerosus, adj. >it numeroso > numeros, adj aedifictum. sn. > iedifice > edificiu, s.n stata, sf. >mstatue > statue, sf. Morfologie e Substantivul © Verbul a fi din romana mostenest Se pastreazé 3 (din cele 5) declinari | formele verbelor latine ESSE si FIERI Gin latin precum i: 4. Genul substantivelor (deciinarea !) inf prez. fled > (2) fi, fire lat casa(sf) > rom.casA(s.f) ind. prez. sum > -S (eu is/-s) . est > — este, 2, -i(elii) 2. Terminapit cazuale (declinarea |) at = | Gis) lat N.sg.-@ => rom. a G.sg.-ae > G.D,sg. -e N.pl-2e > -<obiceiuri LEGENDA INTEMEIERI! ROME apare tn secoiele IV-IIl 2. Chr, mut mai tarziu decat evenimentele istorice propriu-zise; apartine traditiei iterare a secolulul | 2. Chr. VERGILIUS, poet: ENEIDA (epopee) Eroul troian Enea, fiul zeitei Venus si al paménteanului Anchise, este salvat, prin voinfa zeilor, din dezastrul caderii Troiei. Insofit de fiul sau Ascaniu si de cAtiva troieni credinciogi, Enea ajunge, dupa ce rataceste indelung pe mare si pe uscal, pe coasta vestic’ a ltaliei, in Latium. Aici domnea regele Latinus, urmag al zoului Satum. Enea se lupt& cu bastinasul Turnus, capetenia rutulilor. Dupa ce 7l ucide pe Tumnus, se cas&toreste cu Lavinia si intemeiaza, In cinstea ci, cetatea Lavinium al carei rege devine Dupa moartea acestuia, Ascaniu, fiul sau, fondeaza in Latium, in apropiere de Lavinium. cetatea Alba-Longa. Urmasii lui Ascaniu, regii albani, domnese in Latium mulfi ani. ____ Medicut tapsis ! nanjesie pe Enea rant Lupa Capitolina (lyposica hréninclsi pe Romulus $i Remus) TITUS LIVIUS, istoric: DE LA INTEMEIEREA ROMEI Regele Albei Longa, Numitor, este detronat de fratele su, Amuliu, iar fica regelui, Rhea Silvia, este obligata s& devin vestald (precteasa a Zeitei Vesta). lubita in taina de zeul Marte, Rhea Silvia nasie doi baiefi gemeni, Romulus si Remus. Amuliu porunceste sé fie ucigi copiii dar, in mod miraculos, acestia sunt salvafi de 0 lupoaic’ fara pul, fiind alaptati de aceasta. Mai térziu sunt gasiti de pastorul Faustulus care devine ‘atl lor adoptiv. Ajungi la varsta barbie, dupa ce aff taina nasterii lor, cei doi frati jl ucid pe Amuliu, il reinscéuneaz& pe Numitor si o elibereaza pe Rhea Silvia (care tusese ‘ntemnifata de Amuliu). Dorinfa do a construi o noua cetate (pe malul Tibrului, intre sapte coline) ii dezbina pe Romulus si Remus. Fratii se vor lupta chiar intre ei, iar Remus va fi ucis. Romulus interneiaz8 Roma pe 21 aprilie 753 a. Chr., devenind primul rege al poporului roman format din latini, sabini, etrusci gi alto semintii Invecinate. Disparitia misterioasé a lui Romulus, inaltat la ceruriintr-un nor, iltrece in randul zeilor romani (Quirinus).Miscellanea © Cei sapte regi legendari al Romei au fost: ROMULUS (latin), NUMA POMPILIUS {sabin), TULLUS HOSTILIUS (latin), ANCUS MARTIUS (sabin), TARQUINIUS PRISCUS (etrusc), SERVIUS TULLIUS (etrusc), TARQUINIUS SUPERBUS (etrusc) © Logendele privind dispariia neobisnuitd, misterioasd a unui conducdto,ridicat la Cerur din mijlocul poporului séu apar freovent in mitolocia generala: azteca (plecarea lui Quetzatcoatl in chip de flacdra), chineza (zborul imsdratului Galben pe spinarea unui dragon de eur), islamiea (urcarea la cer a protetului Mahomed pe spatele animaluiui fabulos Burak); ctestinismul inregistreaza o situatie mitica similar, (inaljarea la ceruti a lui lisus Cristos, prin vointa tatélul) cu 0 conotale spirituala aparte. © Pastrand amintfea zeului Saturnus, care i-a invdtat pe locultoi din Latium cum s& cultive pamantul, Italia era numité de poefi Satumia tellus, «pamantul saturnicn (Vergilius) iar poporul roman Satumia gens «neamul ki Satur» (Ovidius). © Satumalile (Saumatia) erau sérbatorle organizate in luna decembrie in cinstea stravechiului zeu talic al vegetafiei (Satumus). Ele contineau fastuoase ceremonii relgioase, insojte 4e petreceri zgomotoase in timpul c&rora romani mergeau in vizita la prieteni, faceau schimb de darur, iar stapanil luau, pertru cdteva zile, locul sclavilor. FISA DE PORTOFOLIU nee ae Declinarea | Terminatille substantivelor G. sg. -ae MARCA DECLINARII I feminine gi masculine sg. pl. Continutul pe genuri NV 8 rae © ocupatii barbatesti G -ae -3rum auriga, -ae (vizitiu) © nume proprii Cotta, -26; Cinna, -ae pee Ac. -em = > AbL «+ -is FISA DE DICTIONAR “Nu include substantive neutre ROMA Subst: Roma, -2e, f. = oras in Latium, pe sténga Romania, -2¢,. = imperiul roman Tibrulu’, devenit capitala Italiel si a Romantas, -Ats,.= obicelurie romanilor Imperiuui Roman Ag: Romanus, -a, -um = roman, -8 Romanus, -i, rr. = (cetéjean) roman; poporul Romanicus, -a, -um oman, roman Adv: Romane = ca un adevarat roman ‘Romani, -drum, m. = romani __TEME DE PORTOFOLIU @ Ce sarbatoare religioas se apropie, prin peroada si atmosfera de Saturnalille romane? @ Cum se numeste aceasta sarbatoare in limba romana? Dar in alte limbi romanice?SUBSTANTIVUL: decinarea a ia - substantive masculine 51 feminine terminate in -us VERBUL -conjugarie | si a ta, infintivul gi indicatwul prezent VILLA RUSTICA » Ego Marcus, filius Titi sum. In villa rustica habito. Seduli servi cum vilico terras Salve! fundi arant. Cormelia, nostra mater, Meus pater, Titus Julius matrona est. Sabinus, equitare valde amat. VOCABULA @ iis, ada villa > fritvilla > vila flius th rusticus > — fvustique = > _tustic, - tera > a agricultura > fr agriculture > —agriculluré equa > iapaA Morfologie & @ Substantivul: pastreaza din declinarea a Ila lati 4. genul subsiantivelor 2. terminatille cazuale lat. spus (sm_) > rom. up (s.m) lat” V.sg"lup -e! > rom. lup(ul)e! Nop. upi > (niste) lupi e Verbul: pastreaza din limba latina: 1. infinitivul celor patru conjugari si marcile caracteristice acestora (vocalele tematice): 2, unele forme verbale si terminatii personale ale indicativului prezent: persoana |, sg. canto> cantu > cnt persoana a lll-a, sg. cantaf > cantA persoana |, pl. cantamus > cantam FAMILIA: institutie de bazé a societatii romane, realizata prin casatorie (nuptize)si bazata pe autorttatea suprema a capului familiei (exercitaté in mod nelimitat asupra sotiei, copiilor, sclavilor si patrimoniului familial). Pater familias detinea aléturi de calitatea de preot al cultului stramogesc $i pe aceea de conducator suprem al persoanelor (familares) supuse jurisdictiei sale, mergand pan la dreptul de viat ‘side moarte (ius viae necisque) asupra acestora, Mater tamilias se bucura de respect deplin in calitate de mama Si sofia, stapana a casei (matrona). Principalele sale etribufii erau Ingrijirea céminului (domum servare), educarea copiilor (pueros educare) $i toarcerea \anii (lanam ducére).LOCUINTA ROMANA © Era desemnata prin trei termeni giferiti, in functie de mediu si destinatie: 4. DOMUS Loouinta individuala tradifionalé a familiei romane, situat& in mediul urban, avea plan rectan- gular si numeroase incSperi cu destinajie special pentru folesinia membrilor familiei. Era confortabil’ (ap, incalzire centrala) si cu spatii largi pentru odihna gi recreere (peristylum, hortus) decorate cu statui, mozaicuri, fantani. 2. INSULA Imobil de mari dimensiuni (peste 20 m inaltime), ave ‘mai multe etaje. Confinea apartamente de Inchirat, lipsit de confort gi era locuité de populatia saraca a oraselor. 3. VILLA aR ee, aR Casa particular de lux, era construit& Locuin{é situata la tara (rus), era ¢ : pe 0 supratata intinsd, in locuri pitoresti din ferma destinaté exploatarii unui domenit i ‘imprejurimile oragului sau din zone indepai tate. Destinat’ exclusiv odihnei sidistraciiei cettenilor romani bogafi, era dotaté cu confort si decorafiuni somptuoase (fresce, statui si gradini). agricol (fundus) prin munca sclavilor.Miscellanea ‘© Numele inciiperii principale a locuinfei romane (atrium) se datoreazé culori peretlor innecrii (ater, -ira, turn = negnu) de fumul focuiti sacru, intrafinut in permanent in vatra casei (focus) considerata altar (2ra) al cultulul familiel, ‘© Termenul casa, mostenit in limba romana pentru exprimarea idell de locuin'’, are Tn limba latin’ sensul de ,colib’, border. TEMA DE PORTOFOLIU @ Gasiti corespondentul modem al termenilor latini care denumesc locuinfa: domus, insula, villa. @ dentificati datinile, credintele si obiceiurile logate de vatra casei, existente in folclorul romanesc. © Argumentati motivul pastréiii in limba romana a cuvantului casa, | Altium. Casa din Herculanum. > tfSUBSTANTIVUL: cecinarea a iL, substantive masculine in -er, substantive neutre. ADJECTIVUL: adiectivut ou trei terminatit (clasa |) ROMANAE NUPTIAE sumus. Hodie nuptias Caeciliae et Macri celebramus. ~ ee Nemo in agris et pometis laborat. in prato amoeno pueri laeti Tota familia faeta est. (Otium ef negotiuin pariter ef pulchrae puellae cantant nos, Romanos, delectant. et saltant. VOCABULA @ puer, «i (.m, = copil laetus, -a, -um (adj.) = vesel familia,-ae (s.f.) = familie pulcher, -chra, -chrum (adj.) = frumos puella, -ae (sf) = tanara @ Caecilia, -ae canto, -dre (vb.) = a canta Macer, Macri salto, -Are (vb.) = a dansa nuptize, -drum (s. © totus, -a, -um (adj.) = tot, toata celebro, are (vb. {s.n) = odihn’ © nemo, -minis (pron. nehot.) = nimeni negotium, -ii (.n.) = activitate ager, agri (s.m.) = ogor pometum, -i (s.n.) = livada @ pratum, -i (s.n. liste amoenus, -a, -um (adj.) = plécut pariter (adv.) = deopotriva nos (pron. pers. |, pl. c4Z Ac.) = pe noi Romani, drum (s.m, i delecto, -are (vb) = a desfata, a inc&ntaOBSERVATE! GRAMMATICA @Substantivul © Care este marca substantivelor alturate? ® Ce declinare ini PUER, in-er sunt de genul mesculin. © Substantivele in -er sunt de doua tipuri: a) substantive care pasireaz’ vocala -2- © Toate substantivele PUER-! @ Care este tema lor? in tem&: puer, puer: © Prin ce difera tema acestora? © Aplicat! fiecarei teme obtinute terminati cunoscute ale declinarii a Ia. GENER, | ©) substantive care pierd vocala -e- Ager, 29/7. © Toate aceste substantive au Fugen | Nsg.=V.s9. GENER! |] AGER, AGRI | NOTA BENE! Declinarea a Il-2 contine un singur substantiv masculin in -it : VIR, VIRI (barbat) wAdjectivul © Ce terminatii au adjectivele la N.s¢. (masculin sau ferninin)? © Céror declinari apartin aceste terminagii? © Ce diferente existé intre cele dou’ forme de genul teminin? Terentus Neo $i sofia sa (Neapole, Muzeu! Nafonal) 5 fi n. Nog. tenerum | © Ca si in cazul substantivelor, exista adjective terminate ‘in -er la N. sg. Formele de genul masculin aparfin declingrii a Il-a, iar cele de genul feminin, deciinarii | © Spre deosebire de substantive, tema acestor adjective se obtine inlaturdnd terminafja -a de la feminin singular. @ Adjectivele in -er sunt de doua tipuri: a) adjective care pastreaz’ vocala -e in tem’: TENER se declin’ ca substantivul PUER. b) adjective care pierd vocala -e din tema: PULCHER se declina ca substantivul AGER.M@ Substantive neutre mar @ Substantivele termina’ a etc eet a -um fa N. 8g. sunt de g © Ce decinare indic&? aoe ae neutru © Care este tama lor? Ene ee © Ce terminatii au la N. s9.? @ Ele aparjin declinarii a Regula neutrebor:: tt J @ au trei cazuri identice: N.=Ac. =V. @ cele trei cazuri NAc. V. aula plural terminajia & @ la celelalte cazuri primesc terminafiile cunoscute ale declinarii a t-a N.Ac. V. N.Ac.V. — consili-z sg. G. consili-i G6 consili- nimeni celebrare > ir. célébrer> a celebra totus, -2, -um > tot, toati nuptiae > nunfi (pi.) delectare > f:-délecter > a (se) delecta pometum > pomet (vada cu port Fructiien) soliare > asilla Morfologie e Substantivul e Adjectivul Limba romana este singura dintre limbile | Limba rom&n& pastreaz’ din latina clasa adjec- romanice care pastreaza genul neutru, | tivelor cu 3 terminatii, diferentiate pe genuri reorganizandu-I cu elemente existente in | Acestea au devenit in romana adjective limba. variabile cu doua terminafi: vinum > vin bonus, -2, -um > bun (m.n.), bund (F) fener, -era,-erum > tanér (m.n.), andra (f.) Institutii, traditii, obiceiuri - CASATORIA (matrmonium, nuptiae) © Cel mai important avenimant al vietii familie’ romane. © Precedata de logodna, sponsa/ia, care consta intr-un schimb de daruri si inele Intre cei doi tineri © La romani existau trei forme traditionale de casatorie: confarreatio, coémplio $i per usum. 29b) Coémptio: a) Confarreatio: © ceremonie plebeiand; ore © consta in cumpiirarea simboliod reciprocd a © avea loc in faje altarului familial, in tinerilor. prezenfa preofilor; c) Per usum: © momentul solemn consta in unirea méinilor drepte ale celor doi tineri, ‘unctio © desemna convietuirea .in fapt" sub acelasi dextrarum. acoperig, cu acordul parinfjlor. NASTEREA (nativitas) © Recunoasterea copilului © ceremonie speciala care se desfasura in fala altarului familial, Lararium (Lares =larii, zeii pro- tector ai familiei); @ noul néscut, pupus/pupa, era mai intai asezat pe pamént, apoi ridicat in brate de pater familias in semn de recunoastere $i i se acorda praenomen. @ Numele romane: © biiefilor, cetafeni romani prin nastere, li se acordau trei nume, trig nomina: -Leranium” din casa Yeti, Pompet PRAENOMEN COGNOMEN NOMEN GENTILICIUM Caius lulius Caesar (© de obicel, numele unui strémos © porecia (cel nascut prin operatic) © numele intreqii tamil (gens) ¢ unul singur- @ fetele purtau doar doua nume: NOMEN GENTILICIUM (numele tatalui, la feminin) PRAENOMEN + NOMEN GENTILICIUM (qumele tatalui, ta G.) sau Caecilia Metelli Antonia, Aurelia (Cecilia, fica (ui Metellus)Miscellanea © La 810 zilo de la nastere, copii romeni primeau, cups puriicarea prin vraji si desc&ntece, 0 amulet. bulla. pe care o purtau panda la majorat, baietii, si pan& la c&sStonie, fetele. © Praenomen, acordai baielilor, indica fie ordinea nasteni (Primus, Quintus, ..), fe momentul sau luna nagteci (Lucius = cel nscut in Zor, Marcus = cel nascut in luna martie) sau chiar statutul social (Spurius = copil nelesitim). ‘© Romani nu faceau muni in luna mai, consideraté de rau eugur, ci mai ales in a doua jumstate a luni iunio. ‘© Mireasa, invesméntati in alb, puridnd o cununa de flori si un voal rosu-portocaliu (flammeum), era trecuta in brate peste pragul casei de citre doi prieteni ai mirelul TEMA DE PORTOFOLIU - pe grupuri de elevi @ _Heentiticay in taditile si obiceiurile romanesti cunoscute de voi, elemente asemAnatoare legate de familie, cAsdtorie si nastere.FISA DE PORTOFOLIU Declinarea a Il- Terminatiile substantivetor masculine gi feminine N. -us/-er/-ir a Go oI D. Ac. -um Ve -e-er/-ir Abl. -0 Torminatiile substantivelor neutre N. Ac. V. -um es s. 4 -orum D. Abt. -o “is FISE DE DICTIONAR _ FAMILIA Subst inti famitentas, -atis, fomiliaritate famulus, -i, m. = servitor, slujtor, sciav famula, -20,£. = sciava, slujnica Adi: fanmans, -e= al casel, de tani, (fg) intim, familiar, cunoscut femifaris, -is, m. = sclavlom ce casa; prieten = pretenie, intmitate, Vb: famitaresco, -&re = a deveni familier, a 9¢ familiariza Ady. famitariter= prieteneste, intim TEMA | DE PORTOFOLIU G.s9.4 MARCA DECLINARIIa I-a Continutul pe genuri ‘© nume de arbor - malus © nume ce tan - Aegypius © nume de insule = Rhodes a © nume de orase - Ephesus us a f-us N.sg laNsg. © Adjectivele din clasa | au la masculin si neutru terminafiile declinarii a II-a. Subst. Adj: Vbs Adv. DOMUS domicile, -I, n. = locuini’ proptie, casé domina, -2e,{ = stapand 2 casei, solie dominus, -, m. = stpan al casei, proprietar; (crest.) Domnul (Dumnezeu) cominatio, -onis,f. = stéparire, putere absolut domesticus, -a, -um = al casei, de casa, de-< familie’, familiar dominicus, -2, -urn = al stapanulul, crest.) al Domnului (Oumnezeu) domo, -are= a tace sa asculte, a imblanzi, a domestic! a invinge in particular, acasa 0 siti in limba romana neologismele de origine latina legate de familia lexical a cel dou’ cuvinte latinesti.VERBUL: incicatvd prezent al conjugasor a ka sia N-a PRONUMELE: pronurele personal $i pronumele refiexi | ROMANI ET SABINI RBar tec Vespere, ad focum, antiquas — Hodie nobis historias Romuli histories narrat. dicit. Romutis, Latinas vir Latini vin numerosi et fii Romulus feminas vicindrum belicosus, Romam condi ‘sunt, sed farnilas rion Sabinorum tapére decemt habebant. VOCABULA O ews, @ Latinus, -a, -um (adj) = venio, : bellicosus, -a, -um (adj @ vespore (Ablsg,) = soara condo, -ére (vb.) = a intemeia focus, -i (s.m.) = vatrd, foc @ firmus, -a, «um (adj.) = puternic antiquus, -a, -um (adj.) = vechi habebant (vb., impi.) = aveau historia, -2e (6.£.) = poveste, legenda @ vicinus, «i (s.m.) = vecin narro, -are (vb.) = a povesti Sabini, -Srum (s.m.) = sabini © hodie fadv.) = azi rapio, -Sre (vb.) = 2 r&pi Romulus, -i decerno, -ére (vb.) = a hott dico, -ére (vb,) = a spune, a ziceOBSERVATE! Il Recunoasteii conjugarile verbelor: Ce obtineti prin indepartarea sufixului -fe de la infinitiv? GRAMMATICA a INDICATIV PREZENT = tema prezentului + desinente personale conj. alia dico, @ Suxint. dic | TemA CONSONANTICA Radical 0 rapio, -€ “Te vocald tematica € -Te conj. a Ill-a rapi [ys wows conj-alv-a Venio,T -re nee ‘vocala tematica os Tema prezentului = INF. fara sufixul -RE © La vorbele de conjugarea a ill-a cu tema consonantic&, intre tema si desinenta se adauga vocala -i- la toate persoanele (pentru a.usura pronuntja), cu exceptia persoanei | sg.; la persoane a Ill-a pl. se adaug vocala -u- conj. a lV-a : @ La verbele de conjugarea a Ill-a cu tema vocalic, se adauga vocala -u- numai Ie persoana a Ila pl © Veorbele de conjugarea a IV-a primesc [4 persoana all-a pl. aceeasi vocala -u-, inainteg desinentei personale prin analogie cd conjugarea a Ill-a. dic-o rapi-o veni-o dic-i-s veni-s dic-it rapi-t veni-t dic-i-mus rapi-mus veni-mus dic-I-tis rapitis veni-tis, dic-u-nt Oe nt vent-u-nt a a© Pronumele personal nu are forme proprit pentru persoana a Ill-a. © Pentru oxprimarea persoanei a Ill-a se _ folosese formele pronumelor demonstrative sau cele ale pronumelui refiexiv, cu valoare de ___pronume personal. = | :F | ‘© Conjugarea a Ila: tema consonatic’: numerele...; tema vocalicd: numerele ... © Conjugarea a IV-a: numerele... 7 cum: posipocifa + Abl; exprima asocieres (= impreun’ cu) ‘© Conjugarea |: numerele ... ‘* Conjugarea a ll-a: numerele ...Reaunoastefi gi traducefi urmatcarele forme verbale: cregunt curatis: incipit pares discunt ——auoitis docémus ferimus —_spectant ® a) Precizafi sensurile cuvintelor egoism, egocentrism, egotism din limba romana. b)Alcatuiti un enunt cu unul dintre aceste cuvinte, imaginand o situafie de viata. Stabiliti evolutia pronumelui personal de pers. | sg. egoin limbile romanice. © Traduceli: Pulchra cantica (canticum, -i, $.n. = céntec) me delectant (delectare = a \canta), @ Analizati morfosintactic cuvintele puichra gi me. ‘Treducefi cu ajutorul desonelor: Avus 2d nos (persoane) venit. ad* Ac. a sedea © Traducefi cu ajutorul desenulut: ein oppido Quintus in oppidum venit. Marcus in oppido est. (in * Ac: directia) (in * Abl.: = starea pe loc) © Precizafi functia sintactic& a substa tivului oppidum, -/(S.n.) Tn cele dot formul&ri (in oppidum/in oppico). Pueri ad focum (in tata) sedent* ad+ Ac. (sons spatial)INFORMATIONES Limb, cultura gi civilizatie : Lexie Cuvinte mostenite Cuvinie Imprumutate Latina Romana Latiné A Romenzt avis > aus cemosy (eg) | 72782 > fenemer > anara vesperalis> fr vespéral > vesperal Des, Sea antiquus > frantique > antic, 2 vente > aveni firmus > frfermme > ferm,-8 ee > arapi virllis,-e > fe vitih > viril decemére> fi. décerner > a decema Morfologie © Verbul e Pronumele personal si © Limba romana pastreaz& din limba lating conjugarile a Ill-a sia IV-a precum si marcile acestora (vocalele tematice). dicére > zivére (inf. lung) audire > auzire (inf. lung) © De asemenea, mai pastreaza unele forme verbale gi anumite terminafi personale: dico >dzici > zie facio > fact > fac audimus > audzimi > —auzim reflexiv © Limba romana le pastreaz& cu putine modificari ego >eu mihi > mi > mi, Ti nobis > noua, ne, ni no(s) > noi (marca a pluralul’) © Formele pronumelui personal de persoana a Ill-a din limba romana provin din forme ale pronumelui demonstrativ latin. Institutii, traditii, obiceiuri - RAPIREA SABINELOR © Moment de referin{a in istoria legendard 2 Romei (sec. al Vili-lea a. Chr}, rApirea sabinelor este amintita de un stravechi rit nuptial, furtul miresei. © Conform legendei transmise de istoricul latin Titus Livius (59 a.Chr. - 17 p. Chr) in lucrarea Ab Urbe condita (,De ta intemeierea Romei') pentru a popula Roma, Romulus atrage in orag pe locuitorii zonelor limitrofe, in majoritate barbati.Acestia, ins&, nu-si puteau intemeia famili, deoarece in Roma nu erau femei. Pentru a asigura viitorul cetéfi, Romulus recurge la un viclegug: invit& neamurile vecine, impreuna cu famille lor, la jocurile organizate in cinstea zeului Neptun. in timpul acestora, tinerii romani inarmati Ti imobilizeaza pe barbaiii care urmareau desfésu- rare intrecerilor si rapesc fetele si femeile, cele mai multe de neam sabin. Intre romani si sabini se declangeaza o lupta care dureaza pana la interventia femeilor sabine. Acestea implora, deopotriva, pe tatii si pe viltoril lor sofi s& incheie pacea. Rugamintile lor sunt ascultate, iar romanii gi sabinii hot&résc s& formeze un singur popor sub conducerea lui Romulus si a sabinului Titus Tatius. Miscellanea Numele pasani ause/ din familia pttigoiulul confine in aledtuiroa sa cuvantul roménesc aug (mos) mostenit din latinescul avus (bunic). Pasaree are coada si aripile negre, cresietul si gusa albe FISA DE DICTIONAR ie i Subst: vi; vir m. = b&rbat, sof; omisoldat sta barbatie! arbtie, fort’ sufloteasc’, caracier, suflet ales Ag: viniis, -e = barbetesc, oe barbat Ady: vinliter ="barbatesie TEMA DE PORTOFOLIU @ ldentificayi obiceiuri de nunti asemanatoare, Practicate in zona in care locuit. @ Gasiti motivatia acordarii numelui de auge/ unei pasari, finand cont de aspectul Répiee Sabine, penajului acesteia Seulpturd de Giovanni da BolognaVERBUL: indicativul imperfect al verbului osse PRONUMELE: pronumele gi adjectivl ocesiv Romulus deo Nepiuno ludos Sabin cum suis feminis et Sabini ad spectaculum parat et Sabinos in puellis erant, intent erant. hospitium invitat Romani armati discurrunt et Sabin‘ irati arma capiuni et Romani et Sabini longe et Sabinas puelias rapiunt in pugnam se iaciunt. acriter pugnant. VOCABULA: © spectaculum, -i(s.n ; intentus, -a, -um (adj @ deus, «i (s.m.) = zeu @ armatus, -a, -um (adj Neptunus, -i = Neptun discurro, -re (vb.) = a alerga din/ ludus, -i(s.m.)=joo in parti diterite ludi, -Orum (Sm.) = jocuri pubice, spectacole ——_apig, tre (vb) = aro, -Bre (vb.) = a pregati @ iratus, -a, -um (a hospitium, -i (s.n.) = ospitalitate invito, -are (vb.) = a invita invitare in hospitium = a invita ca oaspete cum (prep.* Abl,) = cu ad (prep. Ac., indi oculus, -i (s.m. lacio, -€re (vb.) = a arunca 7 @ longe (adv.) = mult timp directia) = la ~~ actiter (adv.) = cu inversunare pugno, -are (vb.) = a luptaOBSERVATE! © Ce indica desinenta personalé -nt 2 ERANT © Inlaturand aceasta desinen{a personal, ¢e forme verbal romaneasca recunoasteti? re __GRAMMATICA Mi INDICATIVUL IMPERFECT ape] e al verbuluiesse = tema prezentulul + a + desinente perdgnale 7 7 A © Tema prezentului_¢s- a devenit printr-o transformare foarte veche er 39. pl @ Pronumele si adjectivul posesiv ‘© Pronumele posesiv exprima ideea de posesie. © Pronumele $i adjectivul posesiv au forme © Cand determina un substantiv, pronumele —_unui adjectiv cu trei terminatii si se declina posesiv devine adjectiv posesiv. atare. Numar Obioctul posedat apartine Se deciina ca adectre persoanei | persoanei to porscane’ a ka sg. meus, -a, -um ‘tuus, -2, -um bonus, -a, -um pl noster-tra, trum vester, -tra, frum SUH)“ “Um puulcher,-chra, chrom Cee © Sic (astfel) eram contentus, quia (deoarece) fortuna (fortuna, -2e = soarié) mihi propia (propitius, -a, -um= favorabil) erat. enunt cu ajutorul urm&toarelor cuvinte: © Cititi jin oglinds* urmatoarele cuvinte. Traducefi-le: MARE, SITARE, SUMARE © _ Respectand topica invatatd, alcatui un Tuus Romulus SUUM NOSTER equus equum habet. EXERCITATIONES ae ae D Traduceti: © Moa mihi, t -um= drag) erant © Meum consilium non antepono (anteponére = a prefera) fue consilio. Teracott pokcromé, Villa Giulia, Roma 8: 2 eSINFORMATIONES i Limba, cultura si civilizatie . Lexic Cuvinte mostenite Cuvinte imprumutate Latina Romana | Latina Romana V. sg. Dominedeus > Dumnezeu| fospitium > #-hospice > ospiclu hospitium > ospat invitare > minviter > ainvita judicus > iludique > ludic, -A spectaculim > fr spectacle > spectacol e Verbul Formele indicativului imperfect ale verbului a fit din limba romana continu’ formele verbului_posesiv din latina populard, cu unele modifica ESSE, mostenit cu unele modificari ale _ fat de latina clasicd: desinentelor si accentuairi. meus, -a, -um> al meu, a mea Institutii, traditii, obiceiuri - SPECTACOLELE LA ROMANI (ua) © LUD) - spectacolele, jocurile publice ocupau un loc important in viaje public’ romana din toate timpurile. De origine foarte veche, jocurile publice erau legate initial de sarbatori religioase si cuprindeau aproximativ 45 de zile din anul roman. Ele completau prin manifestri spacifice procesiunile cultelor religioase consacrate diverselor divinitati: Ceres, Neptun, Apolo. Aceste manifestéri constau in: jocuri sporive, militare, alergari de cai, spectacole cu animale sdlbatice. Jocurile erau organizate de catre stat prin magistratii numiti edili (aedi/es) sau de persoane particulare, pentru atragerea electoratului. Existau trei tipuri: fu circenses (spectacole de circ), /ud/ gladiatoni! (lupte ‘Mozaic romen intro vila de gladiatori) si “oi scaenic (spectacole teatrale). din Tseme Miscellanea © Forte agreate la Roma erau intrecerile de care (cu unul, cova sau tel atelaje) concuse 2 un vzitis, auriga, imracat in culoile echipei po care reprezente. Erau admise patru culoni: rogu, ald, verde, albastru. Spectator, imbracati !a fel, sustineau echipa favorita prin i stigito gi acarrai.Invingatonlor, viii gi cai, I's rcicou stetui in locus publice si private '® Jocurile copifor romani se aseménau cu jocunie copillor de azi. Preterate erau jocurile cu moneda, cu cercul, cu minges TEMA DE PORTOFOLIU @ > Gasiti asemanarea intre statutul cAstigatorilor intrecerilor sportive din Roma antic gi cel al campionilor din lumea sportulu de azi. femella, djs femineus, +3, um femininus, -2, -um Adv: feminine = Colosseum, RomaPILUM HASTA GLADIUS «Ave, quomodo Romani Avus respondet: «Romani At telis inimicos in proeliis pugnabant?» scutis, loricis et galeis se feriebant.» defendebant. POPULUS ROMANUS Julia interrogat: «Quidnam —_«Sabinae femninae inter tela Sic Latini cum Sabinis et interea Sabine puellee se inferebantet vires bellum — Etruscis, unum populum é agebant?» “4 desinére orabant. regnum faciunt.» VOCABULA @ novus, -a, -um (adj.) = nou avus, -i (s.m.) = bunic funda, -ae (sf) = prastie quomodo (adv. interog.) = tn ce mod sagitta, -ae (sf) = sageata respondeo, -ére (vb.) = a raspunde @ interrogo, -2re (vb.) = 2 intreba scutum, -i (S.n.) = scut quidnam (pron. interog.) = ce oare...? lorica, -ce (sf) = platosa (de piele) interea (adv.) = in acest timp galea, -ae (sf. colt ago, -Ere (vb. a actiona, a face defendo, -ére (vb.) = a apara @ inter (prep. + Ac.) = intre © at (con, coord. adv.) = in schimb (se) infero, -ferre (vb.) = a se arunca telum, 7 (s.n.) = arma (de aruncat) bellum, -i (s.n.) = rzboi inimicus, -i (s.m.) = dusman desino, -ére (vb.) = a inceta in (prep. + Abl., indic3 locul) = tn 010, -dre (vb.) = a ruga forio, “ite (vb.) = a lovi @ sic (adv,) = asifel, aga pilumn, + (S.n.) = lance (cu maner de iemn) unus, -a, -um (adj) = unul singur hasta, -ae (s.f.) = sulitd tegnum, -i (s.n.) = domnie, conducereOBSERVATE! © Identificaji tema prezentului de la verbul pugnare. PUGNABANT ae © Precizafi ce indic& grupul “At GRAMMATICA MB INDICATIVUL IMPERFECT _ tema Z | -2- ba = desinente al verbelor de conjugarile IV ~ prezentului (lav) | (sufix) * personale 1 0 i Vv fem consonentics tema vocalica pugnare respondére ago, -6re facio, -ére ferite pugna-bam | rasponde-bam | ag-é-bam faci-é-ba-m feriS-bam pugna-ba-s | responde-bas | ag--ba-s faci-é-bas fen-S-ba-s- pugna-ba-t responde-bat | ag-€-vat faci-S-ba-t fer-s-bat Pugna-ba-mus | responde-ba-mus| ag-<-ba-mus —facie-bamus | feri-e-ba-mus pugna-ba-tis | responde-batis | ag-e-ba tis faci-e-bactis feri-e-batis pugna-ba-nt | responde-ba-nt ee _EXERCITATIONES _ ‘ “@ ‘© Grupati pe tmpuri formele verbale. @ Completafi punctele de suspensie si © Traducefi-le! traducefi urmaitoarele onunfuri: 2) Ancillam dominus interroga.... ancila responde... . b) Sabinus vir pilum iact.... ©) Romani in bello gladios et sagittas habe. v © Inlocuiti punctele de suspensie cu pronu- mele sau adjectivul posesiv adecvat, apoi tracuceti propozitiile a) Marcus ... equum videbat b) dulia... videber. a rAspunde defendére > fr défensif > defensiv. - interrogare > a intreba (din familia vb.) orare > aura populus > it popolo > popor facére > aface regnum > feregne > regn Morfologie e Verbul Limba rom&na mogteneste din limba latina tormele indicativului imperfect al calor patru conjugari, cu unele modificari, in principal fonetice. laudabam > (eu) Iaudam habebam > (eu) aveamInstitufii, traditii, obiceiuri - ARMATA (exercitus) Institutie de baza, emblematica, a statului roman. Structura, compozitia, strategia si tactica de luptd difera de la 0 etapa istorica la alta. In perioada Regalitatii si |a inceputurile Republicii, armata romana era formata din tofi cetatenii apti sa poarte arme, concentrati doar in caz de nevoie. In timpul lui Romulus, ea se compunea din 300 de calareti (coleres = coi sprinteni), organizati in trei centurii (centuri cate 100 de calareti de fiecare trib); alaturi de acestia erau 3000 de infanterigti (mifites) condugi de tribuni (tribunj. Miscellanea © inperioada Republic servic militar (rmiti) era o obligatie 2 cetdjeanulul oman. Cetatenii lipsii de avere (eroletarii= cei care nu aveau decat copt) erau scuttt de activitatea miltara, © Ca semn al victoriei, romanii indltau pe cémpurile de Iupt, in vremurile mai vechi, un trunchi de copac, de ramurile céruia atérnau armele Invinglor. Mal tarziu, 2cest monument (tropacum) ota realizat din marmurd sau din bronz, © La sfarsitul fiecdrei campanii militare, romaniijsi putificau armele print-o ceremonie special numita Armilustrium, menit& s& anihileze potentialul distructv el acestora, FISA DE DICTIONAR ‘ 7 Otter in armata romana din timpul Republic EXERCITUS cae F te Subst: exoratus, us, mat, trupa organizata cocupatie, exercitiu militar care, eperen i fax < Ge Puneti predicatele propozitiilor de mai jos la forma ceruta: Romani Romam altis muris (cingo, -ére = a ‘Tnconjure - indicativ imperfect, pers. a Ill-a, pl.). Pulcinas fabulas amicis nosiris (namare - ind. prezent, persoane |, plural). © Traducefi enunturile obfinute. © ¢ Gitticele tre cuvinte romanesti in oglinds © Traducefite! TARE — oT Ki BA-- RABY @e Regasiti etimonul de origine latina din urmatoarele cuvinte romanesti: altitudine, intravilan, spectacol, auditoriu, echitatie, domeniu. locus © Formati dou’ echipe. © So dau, pe rand, cuvintele: Roma, villa, nuptiae, Sabini © Castigatoare va fi echipa care va putea prezenta cele mai multe informatii legate de fiecare cuvant in parte. Casa Vestalelor (amplasata in ioral roman). Reconstructie| Evaluare 1 Miscellanea —£§@€@—@ i Oo £@@—@ ——_—_———— mitologie spatiului meciteranean, sunt numeroase legendele despre delfinl, animale marine decsebit de inteligente i despre legatunle specicle stabilte de acestia cu fiinjele umane. © 0 legend greceased despre isprSulle zeului Dionysos explic’ apatitia ecestor animale prin mnetamorfozerea piratior tienieni care, resiind cine este, incercaserd o8-| rapeasca de pe tmalul m&di pe tandrul ze. Pedepsti pentru cutezanta lor, pirat au fost transformrati in delfini prin puterea miraculoesd a fui Dionysos. © Conform altel legende, eoetul gree Arion din Metimna (sec. Via. Chr.) primul autor al imnurilor inchinate zeulur Dionysos numile diiramti, este selvet in mod miraculos do un effin (dupa ce fusese jefut de bo92fa si aruncat in valurile marii de oameni nelegiut). Ajuns la mal, tn cragul Corint, pe spinarea deffinului, poctul va inchina salvatonulul s4u, drept mullumire, 0 slatuie infStisand un om calare pe un deltn. « fabulam de industria VOCABULA ae @ cam (adv) = cat de (mult) sedulus, -a, -um (adj,) = silitor gaudeo, -Gre (vb.) = a se bucura @ magister, tri (s.m.) = profesor cras (adv.) = maine -ne (adv. interog. enclitic) = care nune primum (adv.)= acum pentru prima @ profecto (adv.) = desigur oard ibi (adv. schola, -ae (s.f.) = scoala @ salveo, -Ere (vb.) =a fi s&nAtos (folosit quinque (num. card.) = cinei in formule de salut) collega, -ae (s.m.) = coleg hodie (adv,) = azi disciplina, -ae (s.f.) = invapituré fabula, -2e (s.1.) = fabula amo, ~are (vb.) = a iubl, a placea de (prep. + Abl.) = despre ideoque (adv.) = si din acest motiv industria, -2e (s.f.) = hamicie primus, -a, -um (num. ord.) = cel dintéi narro, -2re (vb.) = a povesti inter (prep. + Ac.) = intre narrabo (vb. viit.) = voi povesti discipulus, -i (s.m.) = elevVill 7 OBSERVATE! MVerbul © Identificati desinentole personale. ero runt @ Sesizati radicalul comun tuturor erit acestor forme verbale. orn @Numeralul eae Bu © Priviti terminatiile si recunoaste declinarile folosite. en © Identificati tema calor trei forme. ¥ ee © Cua cirei par{i de vorbire cunoscut prime Ys ze seamané flexiunea numerelului ordinal © C&utafj asemanari cu limba romna silimbile romanice cunoscute (franceza, italiana, spaniola). ’ _GRAMMATICA INDICATIV VITOR = radicalul er- + desinentele personale ! « e 0 eras erit er -U nt S| ~ yocala tematies@Numeralul Cifre arabe 1 I unus, -a, -um_ 2 i duo, duae, duo | 3 3 i tres, tres, @ \| terfius, -a, -um (al rota.) 4 Vv quattuor quartus, -a, -um 5 v quinque quintus, -2, -um 6 vi sox sextus, -a, -um a vil septem sopiimus, -a,-um - 8 vill octo octavus, -a, -um 9 Ix novem nonus, -a, -um 10 x decem decimus, -2, -um EXERCITATIONES @ «@ Traduceti © © Scrieti, pe orizontala, in dreptul fiecdrei cifre roma ‘Nos quattuor in scholae horto aut ne, numeralul ordinal corespunzator. (sau) in palestra (palesira, -ae, 5.1. © Descoperiti, pe verticala, un alt numeral ordinal = teren de sport) erimus. ‘Traduceti! — e | ® © Combinati cartonagele pentru Ml By a objine formele corecte ale ea S verbului ESSE Ia indicatiy viltor. ut g © Traduceji-le! DK : ui] | x | I aes © Alcatuili un enunt simplu cu ajutorul numeralului ordinal descoperit gi cu verbul esse la indicativ vitor. ae | fio). () cM NI er race le Terenul de sport (Gymnasium), PompetINFORMATIONES oD Limba, cultura si civilizatie Lexic Cuvinte mostenite Cuvinte imprumutate Latina Romans | Latina Romana quam > ta schola > Be pees > scoala magister > — maiestru : e inter > @ntre magister > of germ. Magister > magi collega = > ‘ff, collaguo > coleg disciplina => fi. discipline > discipli discipulus > fr disciple > disci Morfologie e Numeralul Inlimba romana s-au conservat, cu unele modificari fonetice, numeralele cardinale dela 11a 10. |. un, m. of. duom. doi, m. (i mares de plural) duaet. doua, ¢ tres {rei Gi marc de plural) quattuor patra quingue cinci sex $ase septem sapte Octo opt novem nou’ decem zoco , obiceiuri - INVATAMANTUL LA ROMA Instruirea si educarea copiilor gi a adolescenfilor romani se desfasura pe trei niveluri, cuprinzand tipuri de scoli corespunzatoare celor din invataméntul actual: primar, secundar si superiorINVATAMANTUL PRIMAR © dateaza din primele secole de existenta ale Romei (sec. V a. Chr.); © cuprindea copii (fete $ baiefi) intre 7 si 10 ani; © se desfasura sub supravegherea unui invalétor (litteraior, «cel care invala pe alti literele»); la inceputuri, orele se fineau sub cerul ber, apoi, in spafii modeste, amenajate ‘n porticurile din Forul Roman; © in scoala primar’ (ludus iitterarius) elevii Invafau literele alfabetulci, apoi cititul, scrisul (itteratio) si elemente esentiale de aritmetica; textele scrise pe t&blife sioperatille aritmetice erau invatate in colectiv, pe dinafard, insotite de anumite intonafii melodice; © copii famililor instarite puteau studia si acasé, sub indrumarea unui sclav special instruit (paedagogus). Rostra (ribuna de la care magisirafi se adresau poporului $i Senatutui) INVATAMANTUL SECUNDAR © apare mai tarziu, in sec. Ill a. Chr; © este frecventat de copiii intre 11 si 16 ani; © indrumati de un profesor (grammaticus) elevii studiau limbile greaca si latina, citeau si comentau operele soriitorilor greci (Homer) si latini (Terentius, Vergilius, Sallustius, Cicero); © elevii isi mai insuseau gi notiuni de mitologie, istorie, fizic&, geografie precum gi elemente de matematica, geometrie si astronomie. Table de ceara pe care se scria cu stil La L me 4 INVATAMANTUL\SUPERIOR apare ‘in sec. | a.Chr., organizat dupa modelul grécesc al scolilor de retorica; © destinat adolescentilor romani (17-20 ani); © sub conducerea unui rhetor sau orator, tinerii deprindeau arta cuvantului (elocinfa) indispensabila carierei politice atat la greci, cat si la romani; © tinerii exersau arta de a vorbi in public susfinand in fata auditoriului discursuri fictive (declamationes), compuse pe teme date de ctre profesori; © studiile de retoricd se incheiau cu o calatorie in Grecia, in scopul desavarsirii educatei pe langa renumifi filozofi si oratori; © tinerii urmau si cursuri de drept roman (ius) sub indrumarea unui magister iuris.Miscellanea © Copit romani invéjau sti numere pe degete seu cuajutorulunor pieticele (calcul). © La romani, cursunie Incepeau cimineata devreme, chiar Tn zoii zilel st ureu pnd térziu, dup amiaza; copili mergeau la scoala cam 135 de zile pe an, cursurile fiind intrerupte vara, dar si in timpul manior sérbaton religioase, al spectacolelor teatrale sau al ceremoniilor consacrate generaillor invingator (tiumturi) © Incepututle lteraturi laine cin secolul a! I-lea a. Chr. sunt legate de activitates unor profesori (grammatici) cunoscuti si ca scritori: Livius ‘Andronicus teducatorul in limba lating al epopeei homerice Odseea (240 a.Chr) era si autor de piss de teatru (tragedi) iar Quintus Ennius (234-189 2.Chr.), un alt grammaticus, @ compus poemul Annates, conisacrat istoriei poporului roman. FISE DE DICTIONAR SCHOLA RHETOR 4. ratarea une’ teme (ilosofioe, iterare): tema Subst.:rhetor -dris, m. = retor, profesor de eloc 2. scoala 2. galerie, portic, sala d2 asteptare (la baile Ces: publice) rhetorica, a6, {. = reiorica, are de a vor 4. comporatie, colegiu. 2 Adj: metoricus, -a, -um = de retor, de retorice ‘Subst schola, -22= scoala 3 elocingas Adj schotaris, -0 = de gcoald scholasticus, ~2, -um = de scoala Vb. thetorisso, -dre = a vorbi ca un rotor Adv. scholastice = ca de scoala Adv. mhetorice = ca un orator, cu elooventé TEME DE PORTOFOLIU ae @ Comparati, pe baza cunostintelor voastre, numeralele cardinale de la 1 la 10 din limba romana cu numeralele de acelasi fel din alte limbi romanice. Intocmiti un tabel @ _Cisiti in limba romana neologisme cui etimon latin raferitoare la scoala.VERB: indicative vitor al verbelor ce conjugatile HV CICADA ET FORMICA Olim, formica vicina cicadae erat. Formica «Tu es pigra! Nunc canis, at cum primum figus | laborabat, sed cicada canebat. lerram operiet, neglegentiae tuae ingemisces». «Frustra nosiram misericordiam implorabis. Tuae Aliquanto post, cicada, propter inopiam cibi, querellae vanae erunt. Lues posnam tui delicth. miseré suam vilam relinguit. Morale: Cel care tinerejea si-a dus-o-n trandivie Nepaisator de cate nzpaste-aveau sa: vie, Strvit, la batrEnofe, de varet’ —iama grea — Zadamic cere sprijin. Dar cine $a H dea?” (Avianus, Greierele si furnica - Traducere: A. Tia si Gh. Marans) VOCABULA. @ oli (a0v.) = odinioara © frustra (adv.) = in zadar formica, -ae (s.f. i misericordia, -ae (s.£.) = mila vicinus, -a, -um (adj.) = vecin imploro, -2re = a cere, a implora cicada, e (5.1) = greier luo, -ére (vb.) = aispasi, a suporta pedeapsa laboro, -are (vb ) = a munci sed (conj. coord. adv.) = dar cana, -8re (yb.) = a. canta @ aiquanto post = putin dupa aceea © piger, -gra, -grum (adj.) = leneg propter (prep. + Ac.) = din cauza nunc (adv.) = acum inopia, -2e (s..) = lips at (conj. coord. adv.) = insd, dar cibus, -i (s.m.) cum primum (conj. temp.) = indaté ce _relinquo, -ére (vb.) = a pairaisi frigus, -oris (s.n.) = trig vita, -ae (s.t. terra, -ae (sf. = pamant ver, veris (s.n.) operio, -Tre (vb.) aesias, -atis (sf neglegeniia, -ae (S.f)=nepasare, negljenf&—aulurnnus, -i (s.m.) ingemisco, -ére (vb.) = a deplange hiems, -mis (s.f.)OBSERVATE a operiet © Verificati conjugarea fiecdrui verb, consultand dictionarul _ ingemisces lectiel. poe © Separati desinentele verbale. lues ® Verificati tema de prezent. © Identificai sufixele care marcheaza timpul viitor. GRAMMATICA INDICATIV VIITOR = tema prezentului + sufixele + desinenfele personale j. Ill, IV, -a (pers. |, sare labora -bu -nt vide -bu -nt EXERCITATIONES i @ © Precizafi, cu ajutorul cunostintelor din anii anteriori: © carui gen literar Ii aparfine fabula; © definijia fabulei; ‘¢ reprezentantii principali ai acestei specii literare in literatura romana. Mozaic (Casa Faurats, Pompe!) :© Printre cuvintele urmatoare se ascund verbe la: indicativ prezent, imperfect, vitor si un singur verb la infinitiv. Descoperitie si traduceti- le! habes villam dabam jatidio ’ cm = soa cartes, tuam, ino audio pueris laudabamus — discipulus relinquis laudabimus laborare © Recunoasteli ce sunt ca pati de vorbire celelaite cuvinte © Traducefi urmatorul dialog: — Quando autumnus veniet? —Auiumnus in nono et decimo mense (Abl. sa. INFORMATIONES Re) esusescnttemtnaeaie Limba, cultura si civilizatie Lexic Cuvinte mostenite Cuvinte imprumutate Latina Romang | Latina Romana formica > furnica, neglegenta > f-négligence > neglijenta vicnus = > — vecin implorare > fr implorer > @)implora figus ag misericordia > lat medievald > — mizericordie ee ae (tera tr, tt) (cons spocia) | Selictum > fr delit > delict A ** et i vf 7 Jysss }, ‘ . h J thghetg Morfologie eVerbul jj, © Vitorul indicativ al verbelor latine (conjugarile I-IV) nu s-a mostenit in limba romané gi nici tn colelaite limbi romanice’ © Limba romana conserva din ,lalina dunareana* exprimarea vitorului printr-o construc{ie compusa din verbul volo (auxiliar) + infinitivul verbului de conjugat: (lat. pop.) volo cantare > (rom.) voi canta.=e NOTA BENE! © limbile romanice occidentale (franceza, spaniolé, italiana) mostenesc din latina 0 constructie esemanatoare: infinitiv + habere, ale cArei elemente s-au sudat cu timptl: (lat. pop.) cantare habeo > fr. (je) chanterai, sp. cantaré, it. canter © apare in literatura Orientului antic (India) de unde, circuland pe cale orala, p&trunde in literatura greac& a secolelor VII-VI a. Chr. (Hesiod, Athiloh); ® creatorul fabulel arecesti este considerat poetul Esop (see. Via. Chr): © in literatura latina, fabulele lui Esop sunt imitate de poefii Fedru (sec. Ip. Chr), Avian (sec. IV p. Chr.) apreciati ca fabulisti sin literatura medievaia (sec. I-XVD; ® in literatura europeand fabula atinge perfectiunea prin opera poetului francez |a Fontaine (sec. al XVII-lea) care preia temele si motivele fabulei agreco-latine. FURNICA reprezinta. in folclo- rul universal iin cel romanesc, simbolul mungii neobosite, al srguin{ei gi prevederi, al viefii colective subordonate unui scop bine definit; GREIERUL este simbolu! lipsei de griji, al lipsei de prevedere side simt practic; © in mitologia unor popoare, de pildd la chinezi, cAntecul greierului este considerat afide bun augur. Apolo - protectorul poofiiorSubst Miscellanea 4 vorbe le lumii conversaie ® in mtologia greaca mirmiconit (Myrmidones= cameni-furnici) participa la rézboiul troian sub conducerea lui Ahile: © In foldorul romanese, furicile sunt folosite to anumite practic] magic: cand un copil @ lenes, se zice ce bine si.i dai anpi de furnicd gi atunci se face Ite $I sprinten ca furnica~ FABULA fabola, -ae, f.= povestire fabulatio, -dnis, t= convorbire, povestire fabolator, -Gris, m. = povestitor fabulo, -dris, m. = cal care inventeaz’ povesti mincinoase Fabulinus, + . = 2eu al copillor care Tncep sa vorbeasc’: fabularis, -2= fabulos, legendar fabulosuss, -a, -um = fabulos fabulor, -Af, -atus, sum= a votbi. a povest + fabulose = 1n chip fabulos TEME DE PORTOFOLIU (® Avand ca reper numele anotimpurilor in limba latina (ver = primavera; aestas = vara, aufumnus = toamna; hiems = iad) gasiti denumirile acestora in limbile romanice. 8 Cé credinfe populere, traditii si obiceiuri romanesti legate de furnicd side greier provenind din zona in care locuifi, cunoasteli?SUBSTANTIVUL: decinarea a ill-a imparisilabicd - substantive masculine, feminine si neutre IUNONIS ANSERES A nostro fabulas de antiquis temporibus accipimus. Jn lemplo lunonis anseres, consecrati deae, erant VOCABULA @ fadula, “ae (sf) = povestire antiquus, -a, -um (adi.) = vechi de (prep. + Abl.) = despre tempus, -dns (S.n.) = vreme, timp” accipio, -ére (vb. - Galli, -drum (S.m.) mons, -ntis (s.m.) = munte, coling Capitolinus, -a, -um (adj.) = al Capitoliului arx, arcis (s..) = cetate, incint& sacré obsideo, -ere (vb.) =a asedia — nox, noctis (sf) = noapte cum (conj. temp.) = cand dormio, -tre (vb.) = a dormi murus, -i (s.m. ascendo, -ére (vb.)= aca @ templum, -i(s.n.) = tomplu magistro numerosas Galli in monte Capitolina arcem Romanorum obsidebant. Clangor anserum, Romanos e somo excitat et milites anma capiunt. e 9 Noete, cum Romani dormiunt, Galli muros ascendunt. Romanus, hosies proturbat et suum cognonren Capitolnum ent! uno, -onis (s-.) = (Zeita) lunona anser, -eris (S.m.) = gasca + consecratus, -a, -um (adj.) = consacrat dea, -ae (s.f.) = zeil clangor, -oris (s.m.) = fipat, gagait miles, “tis (s.m.) = soldat ; elex (prep. + Abl.) = din somnum, +i (sn. excito, -are (vb.) = a trezi arma, -orum (.n.) = armo capio, -ére (vb.) = a lua ita (adv) = astfol = dux, ducis (s.m.) = conducdtor is, -is (s.m.) = dugman - re (vb.) = a izgoni proturbo, is (S.n.) = porectd cognomen,OBSERVATE! tempus _temporis, © Sesizati terminatia cazului G. sg., marca declinarii a Il-a. miles miitis ‘© Numérati silabele flecarui cuvant la formele de N. si G. so. hostis. hostis: Nes! Cg © Comparafi numerele obtinute. ( ii GRAMMATICA / Wey) M@ Substantivul - dectinarea a IIl-a cuprinde substantive de genul masculin, / { feminin si neutru, terminate la G. sg. in -is, © Dupa numérul de silabe al formelor de N. sg. $i G. sg., substantivele apartin doclindri a Ill-a imparisilabice/parisilabice. de declinare sunt aceleasi, cu exceptia cazului Gp. oe ho- mie i tema substantivuluiN. miles cine? ce? SIN. P/Ap. G. al (a, ai, ale) cui? At. milit -is milit -i q (atribuire) Giadium mili do * + Ac. milit -em pe cine? ce? cD. Vv. miles — Abl. cu cine? (sociativ) unde? cand? cum? Cum milite Gallo pugno NOTA BENE! © Terminatile cazuale identice sunt: N/W.sg) NU. pil 6s, Dy Abl pl ius © Cazul Ac. are la singular desinenta 5ifisi la plural desinentalisica sila celelalte declinari. milit -es milit -um milit -ibus milit -es milit -es milit -ibus Cum miliibus Gells pugNOTA BENE! © Exist& cdteva substantive, monosilabice la N.sg. cu aspect imparisilabic dar cu G.pl. parisilabic (false imparisilabice). a © Genul substantivelor de declinarea a Ill-a se identifica cu ajutorul Gictionarului. WSubstantivul -substantivele neutre auinflexiune terminatiile declindrii a Illa imparisilabice, respectand ragule neutrelor (vezi deciinarea a Ii-a). singular plural @ _© Ce sunt, ca parti de vorbire, cuvintele din grupele A $i B? = Clangores, anseres, obsides, nactes, milites, duces, hostes. ie Montis, cormis, numerosis, antiquis, accipis, muris, arcis.© Descriefi morfologic fiecare cuvant din cele doud grupe dupa modelul: : clangores: _Clangor, -oris, substantiv comun, declinarea a lll-a imparisilabica, gen masculin, nr. plural, caz NIVIAc. aiais © CAREUL MAGIC se poate citi pe verticald si pe orizontalé. JT 7 lal © Descrfrati cu ajutorul dictionarului 3 1) (adverb)... 27e¢|L/almio : 2) Amici vocem (vox, vocis= voce) meam r non audiunt: itaque .. 3;EJA/B/O/R 3) improbus omnia vincit. (Vergilius) Aln » Re 4) (Ab. sa.) .. 5) O fempora, o.../(Exciamatie celebra a simMiolriels lui M. Tullius Cicero) INFORMATIONES | Limba, cultura si civilizatie Lexic Cuvinte mostenite Cuvinte imprumutate Latina Romana | Latina Romana tempus > timp MUurUS, 1 ae fr, it > mur cum > cu invectit, dormira > — adormi lives) miles > mire 1 Trade Capitotind, reprezenténdui pe hpiter, funona $i Minerva 2. junona cu paunut (oranda) si Minerva cu mistroful, casce $i lanceaMorfologie © Substantivul ® limba romana, cea mai conservatoare dintre limbile romanice, pastreazé numeroase forme cazuale din declinarea a Ill-a latina, cu modificari fonetice importante: Limba latina Limba romana N. sg. homo. N.pl homines > N.sg. om N. pl. oameni hospes hospites > oaspe oaspeti caput capita > cap capete G.sg.,m. Martis dies) > NAc. f. mari m. _ lovis (dies) > f. joi D.eg.f — legi > G.D.sg,, 1 (al, a, ai, alo) (unei) legi valpi > {al, 2, ai, ale) (unei) vulpi Ac. sg.m. montem > NAc. sg.m. munte f. legem > 1. lege f — noctem > f. _ neapte Institutii, traditii, obiceiuri IUNONA (IUNO, -ONIS) © zeifa principal a panteonului roman; fiica zeului Saturnus, sofia lui lupiter, identificata in mitologia greaca cu zeita Hera; © numele ei apare adesea insotit de diferite epitete, sugerand atributele zeitei: /uno Regina (st&pana universului), /uno /ugalis (protectoarea cAs&toriei), /uno Lucina (care ejuta femeile la nastere), Juno Moneta (care da sfaturi bune); © ji erau consacrate luna iunie (Junius mensis) si sarbatoarea Matronalia (1 mattie); @ in templul Inchinat zeitel /uno Moneta de pe colina Capitoliutui, gastele, pas3ri sacre ale acesteia, erau tinute la loc de cinste. Tot aici functiona si un atelier de batut monede (ad monetam), monetaria statului roman. CELTII| (CELTAE, -ARUM) @ ramur& a populatiilor indo-europene, agezatd in vestul gi centrul Europei, dupa o migratie ce acopera un vast teritoriu, de la Marea Neagra si Muniii Balcani pana in Asia Mica; © erau numifi de romani gali (Gall) sau galati (Galati): © galii patrund in Europa centrala, in Peninsula Italic, in secolul al IV-lea a. Chr., stabilindu-se in campia Padului (Gallia Cisa/pina); deaici, timp de eproape dou secole, intreprind incursiuni de prad& spre sud. Teritoriile locuite de celfi in vestul si centrul Europei (Gallia Transaibina) este cucerit treptat de romani (sec. II a. Chr) gi anexat provincilor imperiului © in anul 387 a. Chr, in luna iulie, gali i taving pe romani in batalia de pe r2ulAllia (25 km. N. de Roma). Roma este cucerita, jefuit’ si incendiatA de gali, cu exceptia citadelei (azz) de pe colina Capitoliu, asediaté de acestia timp de sapte luni, fr succes. Galii nu p&rasesc finutul decat dupa objinerea de la romania unei scumpérari fabuloase, de 1000 de livre de aur. Cu ocazia c&ntiriri acesteia, Brennus, conducétorul galilor senoni (Senones), conform legendei, arunca in talgerul balantei si sabia sa, rostind dispretuitor, ca réspuns la protestele romanilor: Vae victis! (Vai color tnvinsil). Miscellanea © Laromari. in ceremoniile consacrate zeitei /una Lucina, protectoarea nasteriler, nu erau admise persoane imbracate cu halne avand noduri sau cingatori, pentru a nu impiedica (lega") nagterea. In folclorul romanesc apare o interdicti@ asemanatoare in credinjele | obicelurile legate de ece'asi moment al viefi umane: -Femeia inséircineta 88 nu-siinnoade pietele o8 face copilul cu limba Tmpiedicaté" © Pentru exprimarea ideii de ,ban'/,moneda* limba latin’ folosea mei multe cuvinte, dinire care aes, aeris, moneta, -2e si nummus, «i erau apropiate ca sens. FISA DE DICTIONAR DEUS Subst deus, -i= eu, dvinitate prezice viltorul Givinites, -atis, f. = divinitate, natura divind Ad) aivinus, -a, -um = Givin, al zeilor Vb. diving, -Bro= 2 ghici, a prosimg TEME DE PORTOFOLIU @ Comparati numele zilelor s8ptménii din limba romana cu acelea din limbile romanice (franceza, itellana etc). Notafi-e Intr-un tabel, pornind de la etimonul latin al acestora. © Consultand DEX, explicafi inrudirea cuvintelor roménesti moned’, monetar, portmoneu. © Precizati cenumirea stiinjei auxiliare istoriei, care se ocupé de studiul monedelor. (Cuvantul are etimon Sacrificiu rite latin: aummus). a ara: Palaez ode! ToneSUBSTANTIVUL: ceatinarea a tit-e parislabics VERBUL: imperativul prezent al veroului esse si al verbelor de conjugarile LV IN FORO_ «Pueri, hodie forum Romanum — facite! EXERCITATIONES @ © Traduceti cu ajutorul dictonarului: ‘Puer, cum (=cand) maturus eris, vir dectus eris. © Treceti la plural. © °@ Ghicitoare: MITTO TIBI NAVEM SINE PRORA PUPPIQUE. (er) © Descifrati criptograma aléturata: © Criptogran’ ' text scris, cu caracter secret, ‘servind drept semn derecunoagtere cregtinilor persecutali: m dateaza din see. Ip. Che: 1 o-2 mai pictrat in inccrptile de pe sténci, in apafiulfostului Imperiu Roman (de fa Inoulele Britanice pang la Tgru si Eufrat). wlo|4\> |e ol|v{m|a > almjz|[mja plalm|ulo a|>l|aola@ cCompletati spatille libere de pe gril cu lite extrase din careul de la exercifiul 3. descoperi inceputul celei mai cunosc: rugaciuni crestine’. Bifay toate Hlerele foosite; {El Bee A 9 0, rimese net R Peete EIACOON) Tie \ si reprezinta, in iconogratia ° SF crastina, atotputerio lui s isus Cristos Pantocrator (Atotputemict, | Impératai lumi), mozaic. Roma Lad INFORMATIONES Limba, cultura si civilizatie Lexic Cuvinte mostenite Za Cuvinte imprumutate 7 Latina Romana” | Late: Romana! pertin > prin forum > fiefor > for (interic ‘sub > sub senatus > firsénat > —sonat perambulare> (a) (se) plimba senator > ff. sénateur > — senator _poétam > fr poéte > poet Morfologie e Substantivul Formele cazuale ele declin&rii 2 Ill-a din limba latina s-au pstrat in limba romana fara distinctia imparisilabic - parisilabic (v. lectia anterioara) e Verbul Limba romana conserva din imperativul prezent latin coar persoana a ll-a singular, cu modificari fonetice, Fundunl ge pahar ab at. canal = > rom. “canta! —_ tene! > scfibel = > : aud! > =NOTA BENE! © conjugarea a |Il-a romana mai pastreaza si forme scurte ale imperativului latin Institutii, traditii, obiceiuri FORUL ROMAN © piata publica, centru al vietii politice, religioase, juridice gi comerciale a orasului Roma, special amenajata pentru spectacole in aer liber, ‘intruniri politice, plimbari etc. © situat intre colinele Palatin si Capitoliu; {n forul roman se aflau cele mai vechi temple ¢/ institutii ale statului: - templul Vestei (5), in care ardea focul sacru, simbol al viefii cet&tii; - templul lui Saturn (4), unde se gasea $i tezaurul statului (2erarium): ~ Curia (1) — localul in care se desfasurau sedintele Senatului Roman, institutia supremd a statului; ~ Tabularium — edifciu special pentru pastrarea arhivelor statului; 4 eee Pall - Rostra (2) —triouna oratorilor decorat& cu ciocurile de fier smulse Senatului) corablilor Gusmanilor $1 cu statui ale personajelor politice lustre (Caesar, | 2. Rostra (tribuna de Pompei etc.); la care ce fineau s s és = Ue discursurile) ~ Ragia (3) — regedinja Marelui Preot (Pontifex Maximus), pe ale cérei_ |. pagia (ecuinta Ziduri de culoare alb& (album)se afigau in fiecare an calendarul ilistele | Merelui Preot) i % 4, Templul lui Satum peas Wn i 5. Tempiul Vestei © inte Rostra $i Regia se intindea Via Sacra (Calea Sacra), traseul | (/atre secrd a cold marilor ceremonii ele viefi publice si religioase romane. Roma) PANTEONUL GRECO-ROMAN =e = oo ——— unona Minerva se sei Aeele Bare injolep ee ores zelja vanatori a zou a _—tidentul, calul zea recat — snopul de grau si secera ocanul si nicovela aripile gi caduceul ‘focul cen ee _ DemeterMiscellanea © Orasul Roma aves peste 200 de stiézi (vize) dine cate cea mai importenté ere Vie Sacra (Gelea Sacré), destinata mariior ceremonii religioase Cel mai important oras (ures capital's) al statulvi roman era legat de restal Peninsulei Italice gi al imperiului pinto sefea de dramuri publice si strategice purtand fle numcle magistrafior core le-au construtt (Via Appia, Via Aemilla, Via Egnatia) fe pe acela al destinatiet lor (Vie Selarta_drumul sear). Drumunie romane aveau olalime de dita 12 m, =i erau constuite din blocur de plat fxate in ciment (via strata = drum pavat, astemut cu piatr2) FISA DE DICTIONAR civis Subst.: cfs, ~, m.= cetdjean cidtas, Hts. = totaltatea cetatenilor, cetate, neam ciiltas, -3fs, |. = caltalea de cetétean: gentilefe, afebiltate Adj: Ginlls, -e= de cetalean, cetatenesc, civil civicus, 2, -um= cetitenese, civil Adv chulfter= ca un bun cetétean, simplu; cu forme. legale TEME DE PORTOFOLIU @® Priviticuatentie harta cailor de comunicatie din Imperiul Roman. Comentafi expresia Toate drumurile duc la Roma, ® Consultati DEX si explicati originea Cuvantului romanesc ,strada“ si a expresiei din limbajul transporturilor .Bucuresti-Bragov (via Ploiesti)’ Rejeaua drumunier romADJECTIVUL: diasaa ta (cu dou’ terminati: cu 0 terminate) DE BELLIS PUNICIS _ Tite, narra pueris de iusiribus bellis Romanérum cum Carthaginiensibus." In Hispania omnes gentes subigtt, Sagunium expugnat ef suos milites usque ad altas Alpes dicit. VOCABULA | @ ilustris, -e (edj.) = vestit | Carthaginiensis, -e (adj @ dedeo, -Ere (vb.) =a trebul disco, 6re (vb.) = a invta, a studia de (prep. + Abl.) = despre audacia, -ae (sf) = indrizneald fortitiido, -inis (Sf.) = tare, rezistenta, un, cartaginez hostis, -is (.m.) = dusman © tempus, -dris (s.n.) = timp, vreme, epoca antiquus, -a, -um (adj.) = vechi Hannibal, -is dux, ducis (s.m.) = Poenus, -i (s.m.) atrox, -ocis (adj. conducator punul, cartaginezul runt .Debemus discére de audacia et forttudine hostium populi Romani." Terror altitudinis montium in pectora militum invadebat. «... Temporibus antiquis, Hannibal, dux Poenorum, atrox hostis Romae erat Hannibal in suo ingenti aginine elephanios, equos jumentaque habebat » tol, toata f.) = neam, popor subigo, -ere (vb.) = a supune ‘expugno, -Are (vb.} = a cuceri miles, -itis (S.m.) = soldat usque (adv.) = pand la duco, -ére (vb.) = a duce @ terror, -oris (s.m.) = spaima altituido, -inis (s.f.) = indlime pectus, -dris (s.n.) = piept, (fig.) suflet invado, -ére (vb.) = a patrunde ingens, -ntis (adj.) i$ agmen, -minis (S.n.) = coloana de soldat (in migcare) (s.n.) = vit de povara (catér, magar)Xl “i OBSERVATE! Adjectivul : © Identificati declinarea cAreia ii apartin terminatile adjectivelor alaturate. ‘© Din ce casa fac parte adjectivele din prima coloans? ; ‘ GRAMMATICA WAdjectivele decisa atta: cu dou terminatii cu o singura terminatic : m,f n min N. sg. illustris illustre atrox, Gsg. illustr|is attoclis } N.sg. omnis omne ingens = SS aa =e opts magna acral acjectivului NOTA BENE! ‘© Marca genitivului singular indica’ folosirea terminatilor dectinéirii a Ill-a. ‘© Gele dou’ grupe de adjective de clasa a ll-a se declind folosind terminatiile decingri a lila parisilabice (addugete la toma adjectivului).8 © Singura modificare: la ablativ singular se adauga -i (ca la subst. mare, ~s). @ Flexiunea adjectivelor pastreaza la genul neutru caracteristiclle declinarii substantivelor neutre (vezi regula neutrelor).+ EXERCITATIONES @ @ Alegeti adjectivul potrivit fiec&rui substantiv vie din prima coloand. pula omnis, -e © Facefi acordul. hostes Vt, -¢ 20MEN | felix, cis (fericit) @ © Traduceli: Audi consilium hominis honesti_ ot prudentis! © Treceti enunful la plural. © © Traduceti: Piscem in mare quaerére. ‘© Gésiti un proverb romanesc care s conjina ideea enuntaté mai sus. Mozaic (Pompei) INFORMATIONES Limba, cultura si civilizatie Lexic Cuvinte mostenite Cuvinte imprumutate _ ' Latina Romana) ating’ Rone hostem (Ac.) =| oasis |) Gx = cus ee ae es in+attus,-a,-um > — (Hnalt,-4| %0%-Ocis > frattoce => —atroce pectus > piept terror > fetemeur > ‘teroare alttudo,-nis> frattude > —_altitudine prudens-ntis> frprudent > prudent, -& Morfologie e Adjectivul Limba rom&n& mogsteneste din latina popular, cu modific&ri fonetice, numeroase adjective de deciinarea a Ill-a: lat. viridis (m.) viride (n.) > Ac. viridem = > — rom. verde (m.f.n.) -dulcis(m.) dulce(n.) > Ac. dulcem = > dulce (m. fn.) felix, -Ieis(m. f.n.) > Ac. folicom > ferice (m.f.n.) i...RAZBOAIELE FUNICE © reprezinté confruntéri armate decisive si de durat (264-146 a. Chr.) intre romani si cartaginezi (puni) pentru hegemonia asupra bazinului occidental al Marii Mediterane; © in urma celor trei razboaie punice (264-241 a. Chr.; 218-201 a. Chr.; 149-146 a. Chr.), desiésurate ait pe uscat cat si pe mare (tera marTque), pe un vast teatru de lupt& (Insule Sicilia, Peninsula Italic’, Spania, nordul Peninsulei Baleanice, Airica de Nord), Roma devine c=! mai putemic stat din zona Mediteranei, eliminandu-si definitiv adversarul (Cartagina) de pe scena istoriel. PRIMUL RAZBOI PUNIC (264-241 a. Chr.) »RAZBOIUL SICILIEI” © doctangat in 264 a. Chr. din cauza ciocnirilor de interese polit economice si militare ale Romei si Cartaginet in Insula Sicilia primul rézboi purtat de Roma in afara hotarelor ltaliei dures 24 de ani si inaugureazd politica expansionista romana; ® infrangerea flotei cartagineze conduse de generalul Hang b&tdlia navala de la Insulele Egate (241 a. Chr.) constrar Cartagina sd incheie 0 pace umilitoare cu romanii; insula Sicilia, cu excepfia teritoriului oragului Siracuza, dev prima provincie romana, ® Roma se impune ca putere militard in zona Meditera occidentale; @ dupa incheierea razboiului, Hamilcar Barcas, tatail lui Hani pune bazele dominatiei cartagineze in Spania (237-229 a. Ci Scipio Afficanul AL DOILEA RAZBOI PUNIC (218-201 a. Chr) : »RAZBOIUL LUI HANIBAL* § SS Se, © Hanibal, fiul genoralului Hamilcar Barcas, preia in 221 a. ¢ comanda suprema a fortelor cartagineze in Spania: © cucerirea cetafii Saguntum, aliaté cu romani, in 219 a. 6 declangeaz un an mai tarziu al doilea r&zboi punic; © campania lui Hannibal impotriva Romei a ramas celebra in ist prin manevrele indr&zneje si rapide ale generalului cartagin plecat din Spania (Saguntum) cu o armata impunditoare (601 de soldafi pedosiri, 10000 de cilareti, 40 de olefanti), Hani in timp record munti Pirinei, sudul Italiei, fluviul F zApezite ale Alpilor, intrd in Peninsula Italica si ob] in anii urmatori cdteva victorii rasundtoare impotriva romani invingi pe propriul lor teritoriu (217 a. Chr. - lacul Trasimer 216 a. Chr. - Cannae); tn 211 a. Chr. ajunge sub zidurile Ror provocand panica locuitorilor (Hannibal ante portas): Hanibal @ rechemat dupa 15 ani de razboi in Italia de cartaginezii asedde romani in nordul Africii, este invins in batalia de la Zama (202 a. Chr.) de generalul Scipio Africanus Maior; © Roma devine cel mai puternic stat al Mediteranei occidentale: © Cartagina pierde toate posesiunile din Mediterana, preda romanilor intreaga flota si plateste despagubiri de razboi. AL TREILEA RAZBOI PUNIC (119-146 a. Chr.) »DISTRUGEREA CARTAGINE* © declansat de romani sub pretextul inclcdrii de catre cartaginezi a tratatului de pace din 201 a. Chr.; © dupa o rezistentd eroicd, cetatea Cartagina este cucerita si apoi disirusd din temelii de generalul roman Scipio Aemilianus; @ 50000 de locuitori sunt vanduti ca sclaviiar teritoriul cartaginez este transformat ‘in provincia romana Africa. Miscellanea © Povestea iubini tracice cintre frumoasa regind a Cartaginei, eniciana Dido-Et'soa gitroianul Enea, ajuns in peregrinécrile sale pe farmurle Afi esie cuptinsa in cartea a IV-a.a epopeei poetuiui lain Verollus. lubits si apoi prdsita de croul troian care-sl urmeazé misiunea heraziti de 22), Didona se sinucide. Afisté in pragul morfi, regina arunea un ‘cumplitblestem asupra lui sia urmasilor acestuia, cerand supusilor el cartaginezi 31 Tmplineasc’ rizbunaroa: Uta voastra sei urméreascd nearnul sie tof cei care vor veri... ‘Sd nu se lege nici prietenie, nici pace intre cele doud popoare; si se ridice din oasele mele (ex ossibus ultor) un om care $5 duc sabia rézbundtoare si focul printre plug ies din Dardis..." (Vergilu, Eneide, traducere de Eugen Lovineseu) ‘© Episodul mortii tragice a reginei Didona, admirabil realizat de poetul latin Verglius, a servit drept sursa de inspiratie literaturi, muzici sipicturi ‘europene, fiind reluat de-a lungul timpului de Christopher Marlowe, Didona regina Cartaginei: Pietra Metastasio, Didona parasita, melodrama; Henry Purcell, Dido sf Enea, oper lic’; Hector Berlioz, Didona se sinucide cu sabia iut Troienii, opera; Rubens, Moartea Didonei; Claude Lorrain, Didona; Enea (miniaturd) Joshua Reynolds, Moartes Ditonet, i . t FISA DE DICTIONAR TEMA DE PORTOFOLIU j i El Ll Si as = | BELLUM © © Ce evenimente istorice si ce personaj 4 real credefi c& evoca blestemele perso- ‘Subst. izboi najului vergilian din textul tradus mai sus? bollaton Aris = eboinic,huptator E z Ih LeBel Rll ® Ce figura de stil recunoastefi? bollicus, -2, -um = de rzboi © Ce poet roman, traducator al Eneidei, beliger, -a, -um= care poarta razboi foloseste expresia latin’ Ex ossibus ultor social? Vb. belligero, -3re= 2 purta rizboi ca titlu al unei poezii cu tematiORATIO HANNIBALIS ADJECTIVUL: gacete de comparatic ele adjectiveior @ Hannibal achortetionibus infrmissimos —@ Quomodo Galli, cum suis pueris et mulie- animos miltum varie versat ot dicit) ribus, hic incolunt? Volant ut aves? in Italiam pervenietis! © «Quid Alpes sunt? Montes altiores quam” @ Vos, fortissimi juga Pyrenaea? © Attissimi montes tam forti agmini iter @ Roma, caput orbis terrarum, laboris ac intercludent? =~ gloriae praemium vobis eriti» VOCABULA oratio, -onis (s.f.) = cuvantare, discurs hic (adv.) = aici adhortatio, -dnis (sf) = Indemn incolo, -Ere (vb.) = a locui versare varie = a incerca s& atraga (de volo, -2re (vb.) = a zbura partea sa) in felurite chipuri @ quam (adv,) = decat iugum, -| (s.n.) = creasté de munte @ orbis terrdrum = lumea (cunoscuté), Pyrenaeus, -a, -um (adj.) = al Pirineilor ‘ntreg paméantul © intercludo, -ére (vb.) = a inchide, caput, -Itis (s.n.) = cap; capital a intrerupe labor, -dris (s.m.) = munc&, efort @ mulier, -ris (84) = femeie praemium, -ii (s.n.) = rasolat&OBSERVATE! Adjectivul ®@ Recunoasteti declinarea c4reia ii apartin terminatiile adjectivelor alaturate. © Identificafi tema fiecdrui adjectiv. © Sesizati sufixele. © Descoperiti similitudini de forma cu urmatoarele cuvinte: pienissicaeit.) fortfsina (it) bravissimo. (it) CoAMNAT CA ___ emcees ct |Adjectivul - gradete de comparatie: ee See aeeas eee tener ra, ee t 4] y ODEN rum pull ‘puichr io : fe, eee fener a e. — doclt deslt dock Cera ects i * Adjectivele terminate in -crla gradul Per primesc direct, la forma de N. sg. masculin, Cae | us, 3} um sufixul -rim- urmat de terminatiile PUTS = Tid SS OENOTA BENE! © Sufixul Care marcheaz& gradul comparativ sau superlativ se pastreaz& pe parcursul flexiunii adjectivului. © Terminatiile specifice flexiunii comparativului — declinarea a Ill-a imparisilabicd — si respectiv superlativului— declinairie | sia Il-a —se adauga dupa sufixul care indica gradul de comparatie. ‘poztiv EXERCITATIONES @ © Formulati oral enunturi corespunzatoare fiec&rui desen. al@ © Grupa cus gradelede comparaiie ale adjectivelor urmatoarele sintagme: 7 gaces dat imofies aliores — donggrata-—duceg.clarissini suse : es ¢ : song grata juces clarissimi fox tot Seek avium rapaciorum —_animos | infirmis sons © \dentificati cazul si numarul. © Traducefile. © e@ Treceti sintagmele de mai sus la singular. INFORMATIONES Limba, cultura $i civilizatie Lexic Cuvinte mostenite Cuvinte imprumutate Latin’ Romana | Latina Roman’ fugu > jug | gloria > igre 7 glorie cum > cu (let. med) praemium> Tr, It > premit: caput = cep | ieimus.-2, um > forte infirm, -2 mules, ‘Ac. muferem = > — muiere Morfologie » Adjectivul ‘@ Limba romana a p&strat din limba latina sistemul celor tei grade de comparalie ale adjectivelor: pozitiv, compara, superlativ; © mu a conservat ins’ gradele de comparatie formate &u sufixe, ci exprimarea acestora cu ajutorul adverbelor plus sau magis, exinsa in latina populara comparativ: lat magis + adjeciv «>= rom. mai + adjecilv superiativ: lat fortes adiediv == > tom.foarte + adjectiv eee NOTA comparatia cu adverbul magi s- conservat in arileporieice ale latinei populere (Peninsula \beries, Dacia) in timp co comparatia cu adverbul, plus $2 genoralizat in arile centrale ale acesteia (Galia. Italia).HANIBAL Repere biogratice: © N: 247, Cariagina —M: 183/182.a. Chr., Bitinia; © fiul cel mare al generalului Hamilear Barcas (Fulgerul"), care pune bazele dominatiei cartaginezilor in sudul Spaniel (237-229 a. Chi); © impreuna cu frajii sai Hasdrubal si Mago, Hanibal il insofeste pe tatl sau in Spania, fiind ‘Al dolea rézbot punke (Rézboiul hi Haniel educat in spiritul uriineimpacatefafideRoma; —sss—s—~Ssti

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• John D. Caputo How To Read Kierkegaard 2007

  

  Document139 pages

  John D. Caputo How To Read Kierkegaard 2007

  Mezzeum

  No ratings yet
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Referat Psihologie Generala II-1

  

  Document3 pages

  Referat Psihologie Generala II-1

  Iolanda Monica Ciortea

  0% (1)
• Omul de Zapada

  

  Document2 pages

  Omul de Zapada

  Iolanda Monica Ciortea

  50% (2)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Evaluare Si Interventie

  

  Document218 pages

  Evaluare Si Interventie

  Iolanda Monica Ciortea

  No ratings yet
• Caiet de Scriere Invat Sa Scriu Litere PDF

  

  Document16 pages

  Caiet de Scriere Invat Sa Scriu Litere PDF

  Iolanda Monica Ciortea

  No ratings yet
• Jacques Boulet "Dictionar de Homeopatie"

  

  Document248 pages

  Jacques Boulet "Dictionar de Homeopatie"

  Michael Drake

  96% (50)
• Proiect de Activitate Integrată

  

  Document18 pages

  Proiect de Activitate Integrată

  Iolanda Monica Ciortea

  No ratings yet
• Program A Micul Actor

  

  Document5 pages

  Program A Micul Actor

  Iolanda Monica Ciortea

  No ratings yet