You are on page 1of 452
MANUALUL DE INSTAL INSTALATII SANITARE , 7 Instalatii de alimentare cu apa rece si calda pentru cladiri civile ~ si de productie; - Canalizarea apelor menajere si pluviale; - Instalatii pentru combaterea incendiilor; - Instalatii de gaze naturale, petroliere lichefiate si tehnologice; - Echipamente si materiale pentru instalatii sanitare si de gaze. Editura ARTECNO Bucuresti, Romania Prof. univ. dr. ing. Stefan VINTILA, Autori: © Prof. univ. dr. ing. Stefan VINTILA, T2345 678 Prot. oncr. dr. ing. Liviu DUMITRESCU 2:8; 5; 6,7 | Gel corp. arm. cr. ing, Jonel CRACIUN | 2(25; 26; 2.7; 28) 8 (8.5) Prot. univ. d. ing. Radu DAMIAN 2 (2.6; 27; 28); 88.2; 35; 3.6; 37; 38) Prot. univ. dr. ing. Tralan CRUCERU 2 (24: 25; 26) 88.3; 35; 3.6; 37) Prof. univ. cr. ing. Gheorghe BADEA 2 (2.4; 26; 2.7; 29) 8 (3.5; 36; 3.7) Prot. univ. dr. ing. Theodor MATEESCU 2 (24; 26; 2.7; 29; 2.10} 8 (8.5; 3.8) 4 (4.1) Prot. univ. cr. ing. Adrian RETEZAN 41; 4A; 4.6; 47; 4.8; 4,10) 6 | Conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 2 (24 25; 26) Sef lucrr ing. Mihnea SANDU 2 (24; 25; 26) Ing. Vierel POPESCU 8 (6.3; 6.4; 8.5; 6.6; 6.7; 6.8) | Ing. Vietor VoIoU 2 (2.11) 3 (3.9); 6 (6.8); 7 (7.6); 8 (8.6) (ing. Vietor VOINESCU]) | 23:56 Coordonare $i recenzie stlintifica: | (ig hai PETRESCU] | Prof. enor. dr, ing. Liviu DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de Stinté si Arta; Doctor Honoris Causa al Universiti Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editorial: | Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare: | Constanta RASUCEANU Cristian POPESCU Cristina MANOIU lena DOROFTE! Razvan ANISOIU MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii sanitare ISBN 973-85936-3-8 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 Asociatia Inginerllor de Instalatii din Romania Cuprins CUPRINS 4, ELEMENTE GENERALE 1.1 Fazele de elaborare a documentatilor tehnicoeconomice necesare realizirit obiectivelor do investifi publice pentru instalaii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice 1.1.1 Tema de proiectare . 4.1.2 Studiul de prefezabilitate . 4.144 Projectul tehnic si caietul de sarcini 4.4.5 Detall de executie . . 1.2 Incadrarea obiectivelor de investti publice pentru Instalafi de limentare cu apa, canalizare, ‘gaze naturale i fluide tehnologice, in sisternele de Iucréri hidroedlitare si de gaze ale localittilor 1.2.1 Autorizatia de construire 4.2.2 Planurile urbanistice 41.2.8 Avize si acorduri 1.3 Gerintele esentiale de caltate si eriter de performante pantry instaaile sanitare, de alimentare cu ap, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice - 414 Reglementiri tehnice specitice pentru install sanitare, de alimentare cu ap canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice 2, INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA 2.1 Surse de alimentere cu apa 22 Cantitatea si caltatea de ap’ necesard pentru dferte folosnte 2.2.1 Structura, normele generale si variatile consumurilor de apa 2.2.1.1 Structura consumului de apa 2.2.1.2 Normele consumului de ep . 2.2.1.3 Variatia consumului de ap’ 2.2.2 Normele de caltate ale epel necesere pentru ciferite folosinis 2.2.3 Procesele §iinstalaile principale pentru corectarea cali apel 2.2.4 Gestiunea gi tarfarea consumulul de apa. . 28 Sisteme si scheme generale de instalatii de alimentare cu apa 2.3.1 Solutl privind sisterale gi schemele generale de alimentare cu apa 23.2 Criterii de clasificare si condi! de realizare a instalatilor de alimentare cu apa din ansambluri de clair 4 2.4 Instelattinterioare de allmentare cu apa rece si calc pentru consum mengler . 2.4.1 Soluti constructive si scheme ale instalatilor interioare de allmentare cu apa rece si cald& pentru consum menajer : 2.41.1 Retele interioare de alimentare cu api rece gi respect, cu apa cald&i de consum, In sistem cu contorizare individuala (pe apartament) 2.4.1.2 Retele interiors de alimentare cu ap rece si respectiv, cu ap cald&i de coneum, in sister cu contorizare colectiva 2.4.1. Reabiltarea $1 modernizarea instalailorinterioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum « 2.4.1.4 Implicaile schimbail destnail cli asupra instlailer Intriogre de almentare ‘cu apa rece si ap cald& de consum 2.4.2 Meteriale si echipamente specie instalatilr interioare de alimentare cu apé rece si apa cald de consum 2.4.2.1 Tow i finguri metelioe 2.4.2.2 Tevi siftinguri din materiale piastice 2.4.23 Armaturi 2.4.2.4 Aparate de masurd si control 7 2.4.2.5 Obiecte sanitere, armaturi si accesoril. . 2.4.2.6 Arm&turi pentru alimentarea cu ap a cblectelor sanitare 2.4.2.7 Accesorl pentru obiecte sanitere fee 2.43 Stabilvea tipurlor, determinarea numarului obiectelor sanitere $i amplaserea lor pe planurile de arhitecturé ale cladiil si in scheme 2.4.8.1 Stablirea tipurilor gt numérului oblectelor sanitare 2.4.3.2 Amplasarea obiectelor sanitare in planurle de arhitectur ale clic gi in scheme. 14 14 7 18 18 18 8 19 19 a 23 32 36 36 36 a alculul hidraulic at conductelor de cistributie a apel recl si calde pentru consum menajer 1 Debite specifice, echivalenti de debite, presiuni normale de utlizare pentru armature obiectelor sanitare 2.4.4.2 Debite de calcul pentru cimensionarea conductelor 2.4.4.8 Dimensionarea conductelor gi caleulul pierderiior totale de sarcind = Exemple de calcul fi 25 Instalati inteioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor | 2.5.1 Elemente fundamentale privind siguranta la foc a constructilor si instalafilor aferente 2.5.1.1 Concepiia generalé privind siguranta la foo 2.5.1.2 Prescripti fundamentale privind siguranta la foc a constructifer in ansambiu si 2 principalelor parti componente ale acestora 25.1.3 Prescriptile principale de proiectare si realizare a instalailorinterioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendlilor 2.8.2 Materiale si echipamente specifice instalailor de alimentare cu apd rece pentru combaterea incendillor 2.8.2.1 Detectoare de incendiu 2.5.2.2 Centraiele de detectie si sermnalizare a incencilor 2.5.23 Hidrantt interiori | echipamente ce serviciu 2.6.2.4 Sprinklere 25.2.5 Drencere 2.5.2.6 Aparate de contol s) semnalzare (ACS) 2.527 Pulverizatoare sees 2528 Tevi, tinguri gi armatur : 2.83 Instalaii cu hidranti interior’ pentru combaterea incendilor 2.5.3.4 Solutil constructive si scheme ale instalatilor de alimentara cu apa rece a hidranfler {EBS Qjmensionarea conductelor instalatlor de allmenttare cu apa rece a hicrantilorinteriori tru combaterea incendiilar = Exempie de calcul . 2.54 Instalatl automate cu sorinklere pentru combaterea incendllor 2.8.4.1 Echiparea tehnica a clédirlor cu instalati automate cu sprinkle 2.5.4.2 Solutii constructive si scheme pentru instalail cu sprinklere 25.4.3°Qalculul hicraulic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinklerelor = Exeriplu de calcul i 2.58 Instalai cu crencere pentru combeterea incendllor 2.5.5.1 Echiparea tehnica a cladirlor cu insialati cu drencere 25.5.2 Solutil constructive si scheme ale instalatilor de alimentare cu apa a crencerelor | 2.8.5.3 Dimensionarea conductelor instalailor de alimentare cu ap rece a crencerclor 2.8.6 Instalati fixe de stingere a incendiului cu ap& pulverizata 2.86.1 Echiparea tehnica a clddilor cu instalati fixe de apa pulverizaté 2.8.6.2 Solutii constructive si scheme pentru install xe cu apa puiverizata '25.6:3'Dimensionarea conductelor instalatie| fixe de stins incendiul cu apa pulverizaté . = Exémple de calcul : 2.6 Refele exterioare de alimentare cu apa rece cin ansamblur de clad. 26.1 Sistome, scheme si concitii de realizare a retelelor extericare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cliciti 2.6.1.1 Alcdtuirea si clasificarea retelelor exterioare de alimentare cu aparece 2.6.1.2 Retele exterioare de distributie a apei raci In ansambluri de clécir| 2.6.1.3 Racordarea instalatilor interioare la refelele exterioare de alimentare cu epa sau la surse (brangements} ‘i 2.6.1.4 Amplasarea (pozarea) rejeeler exterioare de almentare cu apa rece. 2.6.2 Materiale $i echipamente specifice pentru retelele extorioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladei . 2.6.2.1 Conducte gi erméturi 2.6.2.2 Hicrent exterior! pant stingerea incendilor 2.6.2.3 Hicranti pentru stropit spatiiverzi 7 2.8.3 Dimensionarea retelelor extericare de alimentare cu apé rece cin ansamblri de eléciri 2.6.3.1 Stabilirea tipurilor si numérului punctelor de consum alimentate cu ap& rece din retolele exterioare 26.2 Debite specitice si debito de calcul pentru cimensionarea condctelor exterioare do distributie a apei reci in ansambluri de cladiri 26.3.3 Dimensionarea conductelor refelelor extericare de cletribute a apel reci jn ansamblur! de olédiri si calculul pierderilor totale de sarcind 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de brangament 41 41 42 45 51 75 5 75 79 78 80 81 at 82 82 83 83 83 83 87 88 80 95 96 98 98 98 102 102 102 102 103 404 12 112 112 412 113 14 17 120 121 Cuprins g 2.6.4 Exemple de calcul . . ‘ : 122 27 instalatil pant acumularea (stocerea) apel rect o0g0b vee 185 2.7.1 Solutil constructive si scheme pentru realizarea instalatilor . : . 128 i 2.7.1.1 Rezervoare la sol si Ingropate Tn sol : 125 2.7.1.2 Castele de apa. BpsddbsugcecquGbou = : 126 2.7.1.3 Rezervoare ce inditime . a 127 2.7.2 Caleulul volumului necesar (capacttti)rezervoarelor pentru acumularea apeireci cece 17 2.7.2.1 Calculul volumulul rezervel de apa pentru combaterea incendiului 127 2.7.2.2 Caleulul volumulul rezervei de epé pentru cazuri de avarii 128 2.7.2.3 Calculul volumulul de compensare pentru consumul de apa Tn scopuri mena sau industriale . - a 128 2.73 Calcul hidrauile al conducteor aferente rezervoaralor de acumulare a apel reci 128 2.7.3.1 Determinarea diametrului si nurarutui robinetolor cu plutitor . 129 2.7.3.2 Dimensionarea conductel de preaplin si a conductei de golre a rezervorulal de acumulare a apel reci .... eet ee eee ea "2a instalati pentru ridicarsa presiunii apsi reci 132 | %. 2.8.1.3 Calcutul Inaltimii de pompare a apei «133 | 28:14 Detorrares punt de fron tao pompers 2 pater : 28.24 Aparato de automata, sigur corr peru ines de pompare apei” ia 2881 hata ce pega a spac cu rasa" tripe areca Go Nein ta 28.82 Guna de pompe cute rab, cupite n pare! ton HOROMULT) tea 2836 hotel oo pote a ap, copa os fzanc tpn eer aire tea 28:4 Perseus ae ntar ce pomper apo nesrowd te een te 28 treme cncac re emeeEIE aip 220 ret cartel pant prepara eel coon CONE 2.8.1 Soluti constructive gi scheme de instalatii . 147 29.1.1 Elemente de bazé pentru adoptarea solutilor constructive gi schemelor de instalati 147 Ee 2.9.1.2 Instalatit centrale de preparare a apel calde de consum, in sisteme cu acumulare 147 2.9.1.3 Instalatii centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme fré acumulare 149 2.9.2 Materiale si echipemente pentru instalatil centrale de preparare a apel calde de consum. 181 2.9.2.1 Schimottoars de cBldurd : 181 29.2.2 Pompe de circulate a apeicalde de consum «1.1... pete ee ee 182, 2.9.2.3 Armaturi de Tnchidere, reglare, siguranté si control : 182 2.93 Calculu!instalatilor centrale de preparare a apei calde de consum 152 2.9.8.1 Debitul de calcul pentru apa calda de consum 153 2.9.3.2 Necesarul de clduré pentru prepararea apel calde de consum 153 2.9.8.3 Calculul termic al boilerulul 153 2.9.8.4 Calculul vojumuiul (capacitat)rezervoarelor tecumsatorlon de apa cales (fara secpettina interioardi de Mnedlzire) .... . ee 184 2.9.85 Calculultermic al schimbtoarelor de c&lduré recuperative, cu rca agentilor termici tn contracurent 185 2.9.4 Retele de conducts pentru distibuta si coulajia apei calde de consum 188 2.9.4.1 Retsle de conducte pentru distrbutia apel calde de consum 188 2.9.4.2 Relele de conducte pentru circulatia apei calde de consum Bensabon 2 15 2.9.5 Exemple de caleul .... : Cer 2.10 Instalatil locale pentru preparsrea apei calde de coneum . 163 2.10.1 Aparate electrice pentru prepararea localé a apel calde de consum ... ae 2+ 163 2.10.1.1 Incalzitoare electrice instantanee ween ee : 163 2,10.1.2 Boilera olectrice ....... 163 2.10.2 Aparate pentru prepararea locala a apel calde de constim, folosind gaze naturale 2. 164 | Cuprins 2.10.2.1 Tnealzitoare instantanee de apa 2.10.2.2 Bollere generatoare de apa cald& 2.10.3 Cazane pentru prepararea local a apel calde de consum 2.10.4 Instalatl solare pentru prepararea locala a apei calde de consum 2.11 Tehnologii de executare si montare a instaletilor de alimentare cu apa : 2.11.1 Organizarea lucrériior de executare si montere a instalatilor de alimentare cu apa 2.11.2 Trasarea instalatilor interioare de allmentare cu ap race si caldé de consum 2.11.3 Exeouterea strapungerilor si situriior in elemente de constructia In vederea montériinstaletilorinterioare 2.1144 Tehnologia de executare gi montare a retelelrinterioare de conducte si @ armaturior anexe 2.11.4.1 Executarea si montarea conductelor principale de distibutie a apei 2.11.4.2 Montarea colaanelor 2.11.4.3 Montarea conductor de legéturd de la coloane la armature obiectolersaritere 2.11.44 Montarea armaturilor oblectelor sanitare 2.11.5 Montarea obiectelor sanitare si a accesorilor acestora 2.17.8 Tehnologla de executare si montere @ conductel de bransament 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de allmentare cu apa rece cu ep& calda de consum 2.11.7.1 Montarea subterané a conductelor refelelor exterloere cu alimentara cu apa rece 2.11.7.2 Montarea aerian& a conductelor refelelor extericare de alimentare cu apa 2.11.8 Montarea echipamentelor gi utilajelor 2.11.8.1 Montarea pompelor si racordarea la instalatie . 2.11.8.2 Montarea echipamentelor de pompare a apel, cuplaté cu recipients de hidrofor 2.11.8.9 Montarea rezervoarelor . 2.11.8 Probarea si receptia instalatilor cu ep& —... 2.17.9.1 Probarea si receptia instalatilorinterioare de alimentare cu apa rece sl apa caida de consum 2.11.9.2 Probarea si receptia refelelor exterioare de alimentare cu apd 2.12 Expioatarea instalatilor de alimentare cu apa 3. INSTALATI DE CANALIZARE 3.1 Caracteristicile apelor uzate gi normele de protectie a mediulul 3.1.1 Caracteristicile apelor uzate 8.1.2 Conaiile de evacuare a apeior wzate In canaiizirlelocaltitior si nore de protectio a mediulul 8.2 Sisteme si schema generale de realizare a instaltilor de canalizare 3.3 Instalailinterioare de canalizare @ apelor uzate menaljere : 8.3.1 Solutil constructive pentru rejelele interioare de‘canalizare a apelor uzate mengjere. 3.9.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere p 3.3.1.2 Conducts de ventiare naturaté a retelel de canalizare a apelor uzate menajere 8.3.1.3 Racordarea instalatilor interioare de canalizare a apelor uzate la reteaua exterloara de canalizare 3.8.2 Materale §1 echipamente specific instalatilorinterioare de canelzare @ apelor uzate menajere 3.3.2.1 Tov, tuburl gi plese de legitur’ pentru canaliziri 3.3.2.2 Ventle de scurgers pentru oblecte sanitare 8.3.2.3 Sifoane pentru obiecte sanitare, masini de spalat vase si masini de spalat rufe 9324 Stoane de pardoseali & Inchizsiosre cu sertar conta rafulérli apei uzate : ees Hypensionerea conductelor refelei interioare de cenalizare a apelor uzate menajere '3"1 Debite specifics, echivalenti de debite si debite de calcul 3.3.3.2 Caloulul hicraulic de dimensionare @ conducteler de canalizare a apelor uzate menajere = Exemple de calcul 3.4 THBtEAA Tferioare de canslizare @ apelor uzate incustriale 9.4.1 Solutit constructive pentru reteleleinterioare de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.2 Materiale specifice instalatilor interioare de candlizare a apelor uzate industriale 8.4.3 Dimensionarea conducteior retelel interioare de canalizare a apelor uzate Industrials 3.4.3.1 Debite specitice gl debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare @ apeior uzate industrale 3.4.8.2 Calculul hidraulic de dimensionare a cond 3.5 Instalatitinterioare de canalizare a apeler meteorice 8.5.1 Solutii constructive pentru instalajila interioare de canalizare a apelor metecrice 3.5.2 Materiale si echipamente specifica instelatilor de canalizare a epelor meteorice 8.8.8 Dimensionarea conductelor retelel interioare de canalizare a apelor meteorice jotelor de canaiizare a apslor uzate industriale 164 164 164 165 166 166 166 167 . 167 167 168 170 170 170 71 171 171 172 172 172( - 173 173 173 173 174 174 184 184 186 186 186 1a7 187 187 180 am 204 204 205, 205, 205 205, 205 207 207 os Cuprins Av] 2.5.8.1 Debitle spectce ale roceptoareor de ape meterie si debited call pentru cimensonarea conducteler.- : 207 8.5.2.2 Calcul hicraulio de dimencioners« conductelor de canaizare @ ape” meisories 20 254 Exemple de calcul - i 3.8 Relele extercare de canlizaro cin ancambli de cdc = UIDs 36-1 Incacraree rosetorextevioare de canalizre din ansambii de clic in schemele si sstomelo de canalzare@ toalor ne 62 Materiale si echipemonte utiizae Ia ealzarea reellorextvoare de canalzare din ancarblui de cd. . 216 385 Construct eccesor le reflelorexteroare de canaizare dn ansambui de cgi... 216 4.64 Dimensionarea conduetlrrelellor exteriare de canalzare dn anserblui de clécit air 38.4.1 Debite do calul pentru cimensionarea condutelor 217 4.6.4.2 Dimonsionarea conductor retell exteoare de canlzare dn ansamblu de click 220 3.6.4.3 Dimensionarea gulor de acuxgere apa secromseacenacah zi 3.8.44 Dimensionrea daversoarer « WIE 221 3.8.45 Dimensionerea bezinelor de retenia Seepbbe 21 | {464 Profil longtunal al rele exterioae de cenalzare din sneamblut de cli... 221 | 386 Exemple de cau! = ee 222 | 7 Instalati de pompare a apelor de cenalzere 227 ¢ ) 3.7.1 Solutii constuctive si scheme pentru instalatii de pompare a a ‘apelor de ‘canalizare . . 227 iS 8.7.2 Echipamente si utiaje specitice folosite pentru pomparca apelor de canallzers .... 208 373 Calcul instlatior de pompare a apelor de canalzare sooee 229 “Exempls de caleu 290 38 Inala locale do epuare 8 apoie uzaie 230 418.1 Provedee, process gi scheme generale de epurare a epelr uzaie 230 3.8.1.1 Procedee de epurare 230 3.8.1.2 Procese principale folosits la epurarea apelor uzate fe cone es 280) | 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzato ..... 232 3.82 Echipamente, uta si aparate pentru epurarea locald a apelor uzale |. sss... sss es 234 3.8.2.1 Gratare si site . ceeseeteet enti es 234 | 3.8.2.2 Separatoare de nisip, nmol sau resturialmentare cite rete ee eens 285 3.8.2.8 Separatoare de grdsimi sau ulelurl ........ cee 2+ 236 3.8.2.4 Echipamente ¢ install locale de epurare chimica a apelor uzate . 239 3.8.2.5 Echipamente ¢iinstalatii locale de epurare mecanobiologic& artificialé a apelor uzate .. 239 3.9 Tehnologil de execute gi montare a instalatilor de canalizare .... . 241 3.8.1 Scule, utiaje gi cispozltive foloste la executia si montarea instalatilor de canalizare 241 3.9.2 Montarea retelelor Interloare de canalizare 261 3.9.3 Recordarea obiectelor sanitare la reteaua interioaré de canalizare 2243 3.9.4 Montarea receptoarslor de ape meteorice 2247 i 3.9.5 Executarea refelelor exterioare de canalizare din ansambluri de clic’ eee oa) 3.96.1 Trasarea si executarea saniurilor pentru montarea tuburllor de canalizare pee air 3.9.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare epsaoan 2a7 | 3.8.5.3 Executaree constructilor accesori ale refelelor exterioare de canelizare 248 8.9.6 Probarea g receptia Instalatilor de canelizare 248 3.96.1 Instalailinterioare .. . . 2. 248 8.8.6.2 Instalatilor exteioaro do canalizare 2 248 3.97 Elemente nacesare pentru elaborarea insttuctiunilor de exploatere a instaatilor de canalizare 248 4, INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 250 4.1.1 Calltatea apei din bezinele de inot ++ 250 4.1.2 Solut constructive si scheme de realizare & instaltilor hicreuice pentru bazine de inot ++ 280 4.4.2.1 Schema generalé a instalatilor de tratare a apel . . . 250 4.4.2.2 Dispozitive de preluare de suprafaté: deversoare, sparge-val,rigole, skimere +. 281 4.1.2.3 Prize de aspiratio ...... : bb cose 2B 4.1.2.4 Prize de fund (piese de evacuare) .. ceiteete een een ees ‘i 251 4.4.2.5 Duze de inject. Sere ee peace 4.1.2.6 Dispozitve (achipamente) pentru inot in contracurent : vivteete ee ee eee e es 282 4.1.2.7 Dispozttve (echipamente) pentru hidroteraple eee (aed) 4.1.2.8 Dispozttve (echipamente) pentru spalarea bazinelor de inot - 252 4.1.3 Dimensionarea instalatilor hidraulice ale bazinelor de Inet... : : 252 4.1.8.1 Debitul de caloul Goon a0 22 4.1.8.2 Caleul instaletiei de tratare a apei co beteeeteeteseeteneseness 253 | vi | Cuprins 4.2 Bal publice 43 Bucdtarli meri pentru restaurante, hotelux, spitale, cantine 44 Spitale, policlnici, complexe balneare . 4.5 Spalatorli de rufe si curétatorii chimice 48 Closete publice . 47 Fanténi arteziene cu jocuri de apa 4.8 Fantani publice pentru béut ap 49 Instalati pentru stropit spatii verzi . 4.10 Instalatii de alimentare cu apa si canalizare in piefe publice fixe seu volants, amplasate tn aer liber Boobeced 5. INSTALATH SANITARE IN CLADIRI IZOLATE 5.1 Instalatii locale de alimentare cu apai rece 5.2 Inetalatii locale de canalizare . 6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE 6.1 Proprietatilefizce principale ale gazelor naturale combustibile 6.1.1 Stari de referint& pentru gaze naturale combustiblle 6.1.2 Treptele de presiuni in instalatile de gaze naturale combustible 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile 6.1.4 Vascozitatea gazelor naturale combustibile 6.2 Arderea gazelor naturale combustiblle 6.2.1 Temperatura de aprindere 6.2.2 Limite de amestec 6.2.8 Viteza de ardere 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia 6.2.5 Caiculul ardor gazelor naturale combustible 6.2.6 Ardere completa, ardere incomplet 6.2.7 Controlul arderii 6.3 Materialo gi aparate peru instal de gaze naturale combustible 6.8.1 Tevi si fitinguri metalice 6.3.2 Tou si ftinguri din poletilena (PE) do inalté densitate 6.333 Armaturi .. a 6.3.4 Arzatoare de gaze naturalo comoustibile . 6.3.5 Aparate de utlizere a gazelor naturale combustible . . 6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive si armaturi de siguranta gi blocare 6.3.6.1 Detectoare de gaze . . 6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustible 6.3.6.3 Dispozttive de siguranta cu facdr’ de veghe 63.6.4 Supape de siguranta . . 6.37 Fillre de praf pentru gaze naturale combustible 6.3.8 Separatoare de lichide 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 6.3.8.2 Separatoare centritugale 6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaza naturale combustible 6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actionare direct 6.3.9.2 Regulatoare automate de presiune, cu actionare indirect’ : 6.3.10 Aparate pentru misurarea i inregistreres debitelor de gaze naturale combustible 6.9.10.1 Contoare volumatrice ceeee 6.3.10.2 Contoare ciferentiale 6.3.11 Aparate pentru misurarea preslunii gazelor naturale combustible 64 Instalatlinterioare de utlizare a gazelor naturale combustibile 6.4.1 Condi pentru utiizarea gazelor naturale combustible in cladii : 6.4.2 Solutil constructive si scheme de realizare a instalatilor interioare de utiizare a gazelor naturale combustibils . 6.42.1 Scheme generale de realizare a instalatilorinterioare de gaze naturale combustible 6.4.2.2 Solutit constructive pentru racordarea aperatelar de utlizare gi a arzitoarslor de gaze naturale combustibile la reteaua de conducte —_ 6.4.2.3 Soiutil constructive pentru realizarea retell interiosre de distibutio a gazelor naturale combustible. 6.4.2.4 Asigurarea gerului necesar arderi si evacuarea gazelor de ardere 6.4.3 Dimensionarea conducielor instaatilor interioare de utlizere a gazelor naturale combustibile de joasa presiune 253, 254 254 » 255 258 257 259 259 260 262 262 268 266 266 268 268 ( 268 267 267 267 268 268 art art 273 273 273. 273 27a 25 215 275: 2768 oT arr amr 278 278 278 278 279 280 281 281 - 282 282 282 282 284 284 284 285 288 287 Cuprins ww 6.4.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile de pasa pesune 2ar 6.4.32 Sabra eerie ds presse depois pent dinensorres ears ial troar de gaze natle de eas presune aer 943 Dmersonarme concolor co ge nr combust 220 "romp ceca 20 3 Barger ori rer nao a otis Ge pas rate corsa oa 6 Sai pose de reszare sere a pros s misrar 2 ei ge cas nature comoustbie 295 8181 Stal cu o sg opt da vdcae 9 rogue press mse «dei Ge gas natu combustle 20s 852 Sah cs dt ell mit ose do rire sacle rosin ry 2 dooce de gxenaneie combust 2 296 9.8 Poston pent eoiwen 9 regres pos ¢msirare ddr Ge giz nals combustle 296 2.54 Conacher stag por co ecucr icegiare «pest mise 2 dobtote Ge ge ratrae combust 227 [S67 atone oe gre natal combust SI sr ) Co 8.7.1 Solutii constructive si scheme pentru retelele exterioare de gaze haturale combustible Z 297 8172 Protea antcsresda conde etree de gaze rate combuatble----- o.oo. 298 7.24 Cauzls cre prowack corosinea conductor melee pen tenspor si sare gsr rancela combusts = eect eect reese 28 97:22 Masri co pote antceronba concilrexercere ce gaze natal combustible =. . 228 | 8:73 Dimensionaren cndcr rll extaicars ie gazo aural combust =. 222221! 288 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor retelelor exterioare de gaze natal conbuste veers 200 87:32 Siablreaebdrcr de prose dapoioie pars dmarsnarea sands ‘isis extroare de gar nauaa oo Peed protons cece 800 97:38 Dmeralonareasondta el xterowre Go gest neue combusts Gresine mode soured) 200 8.8 Tenotg do eect marae a star db gaze nature combusts 201 ib Tenolgi de moire ante iteowro do gazo nature comune. e301 0.01 Montares coer 6o zo ease eombustole = SIT aoe 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimertae cu gaze naturale comibustbie @ instaatie intericere 6.8.1.3 Montarea rejelelinterioare de’ cistribute a gazelor naturale combustible 6.8.1.4 Montaree arzdtoerelor s| eparatelor de utlizare : O 6.8.1.5 Probarea si receptiainstalatilorinteroare de gaze naturale combustible 6.8.2 Tehnologia de montare a bransamentelor de gaze naturale combustible 88. Tehnotga de rnfare'a slater 9 portrlor pont reaicrea regjarea presiunit gazelor naturale combustibile . 302 6.8.3.1 Amplasarea si montarea echipamentelor + 302 6.8.3.2 Probarea si receptia staillor ¢! posturilor de regiare + 304 6.84 Tehnologia ce montare a retelelor exteriaare de gaze naturale combustible. + 304 6.8.4.1 Montarea subterand a retelolor exterioare de gaze naturale 304 6.8.4.2 Montarea aeriand a refelelor exterioare de gaze naturale fete eee 805 6.8.4.3 Probarea si receptia rejelelor exterioare de gaze naturale combustible . 2+ 305 6.9 Elermente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatilor de gaze naturale combustible 6.2... sees eee Hosoosnon ee 305 7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE 7.1 Proprietatle principale ale gazslor petrolere licheflate ...... : : 308 7.2 Acdorea cazslor petrolere lichefiate .... .. 308 7-3 Materiae, aparate si buteli pentru gaze potroliere lichefiate : +++ 808 7.3.1 Tevi i ftinguri metalice . .. 308 7.3.2 Racordur flexible ....... ‘i peer eee oe) 7.3.3 Recipients pentru gaze petrolere chafiate cote ee eres 808 7.3.31 Recipiente mobile (bul) pentu gaze petvoliere ichefiete rrr 308 7.8.8.2 Recipionte stabile pentru gaze petrolisrs lichefiate 6... se 308 7.3.4 Armaturi .. . a + 309 7.3.4.1 Robinete pentru conducts 308 LD cons 7.3.4.2 Robinete pentru buteli de gaze pevoliere lichefiate ...... 7.3.4.3 Armaturl pentru recipient stabile de gaze petrolers lichefiste 7.8.5 Regulatoare de presiune pentru gaze petrolier lichefiate 7.3.6 Contoare de gaze petroliere lichefiate 7.8.7 arzBtoare si aparate de utilzere pentru gaze patroliee lichefiate 7.4 Insialati interioare de utllzare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.4 Solutt constructive si scheme pentru instalati interioare de utlizare | a gazelor petroliere ichefiate ....... 7.4.1.1 Instalai interioare de geze petrollee lchetiate, cu conducte din fevi din otel : 7.4.1.2 Instalati locale de gaze petroliere chelate, cu racordur flexible 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din ofel pentru instalati de gaze petroliere lichefiate = Exemple de calcul ...... . : 75 lnstalati exteioare de gaze petroliere lchetiate 7.5.1 Instalati de depoztare in recipiente mobile (butell) a gazelor petroiere lichefiate 7.8.1.1 Schema generala si functionarea instalatiel de cepozitare in recipiente mobile a gazelor petrollee lichefiate 7.8.1.2 Constructia instalaliel de depozitare {in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 7.5.2 Instalatii de depozitare in recipiente stabile a gazelor petvolies licheflate 7.5 Retele exterioare de gaze petrolere lichefiate . 5 7.6 Tehnologii de executare si montare a instalatilor de gaze petrolire lichefiate 7.6.1 Monterea instalatiior interioare de gaze petroliee licheflate 7.6.1.1 Montarea instalatilor interloare de gaze petrolere lichefiate, cu conducte din tevi de olel . 7.6.1.2 Montarea instalatilor iterioare de gaze petralere lichefiate, (cu racordusi flexible : 7.6.2 Montarea instalatilor extericare de gaze petrolers lchefiate 7.6.2.1 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente mobile 2 gazelor petrollee lichefiate . 7.6.2.2 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente stabile 2 gazelor petraliere lichefiate 7.8.2.3 Montarea rejelelor exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.6.3 Probarea si receptia instalatilor de gaze potroliere ichefiate . 7.6.3.1 Proba preliminerd = oe 7.6.3.2 Proba de rezistenta 7.6.3.3 Proba de etanseitate 7.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exoloatare a instaatilor de gaze petrollerslichefiate ... 2... vctte ete eee 8, INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalatii de aer comprimat 8.1.1 Solutl constructive si scheme pentru reaizarea instalailor de ger comprimat 8.1.1.1 Elementele componente si clasificarea instalatilor de aer comprimat 8.1.1.2 Instalati locale de aer comprimat 8.1.1.3 Instalatii centrale de ger comprimat . .. 8.1.1.4 Rejeaua de conducts a instalaiei centrale de aer comprimat™ 8.1.2 Materiale, echipamente si utiaje specifce instalatilor de aer comprimat . . 8.1.2.1 Compresoare de aer 8.1.22 Rezervoare-tampon pentru 8er Comprimat 8.1.2.3 Filtra de aer 8.1.2.4 Usctoare de aer comprimat . 8.1.3 Dimensionarea conductelor instalatiior de aer comprimat ~ Exemplu de calcul 8.2 Instalatii ce oxigen. . 8.2.1 Propretaie gl utitzérlle oxigenuiui 8.2.2 Soluti constructive si scheme pentru instal de oxigen 8.2.2.1 Instalatii pentru cistributia gi utlizarea oxigenului gazos . - 82.2.2 Instalatii pentru transportul si dlstributia oxigenulul lichid| 8.2.3 Material, echipamente si aparate pentru instaiaii de oxigen 8.2.3.1 Conducte si armaturi 8.2.3.2 Buti de oxigen 309 308 = 310 ani ait ant an ant 2312 313 - 313 2.314 2314 314 314 315 315 318 316 316 317 317 3i7 37 318 318 318 318 318 319 322 322 322 322 322 323 824 324 325 825 325 328 - 827 : 327 327 3a7 327 328. 329, 329 Cuprins i 8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen ceteeeeees 380 812.4 Dimensionarea conductelor de aistributie a oxigenulul gazos’ ... .. apsoo8 330 * Exemplu de calcul wees . cote eet et ene ee ++ 330 83 Instalatii de acstilona 330 8.3.1 Proprietaie gi utlizarile acetlenel - = 330 8.3.2 Soluti coneructive g1 scheme pent Istaleti de acetiond 331 8.2.2.1 Statii centrale pentru procucerea si cistributia acetilene! 331 8.3.2.2 Retele de conducts pentru cistributia acetilenel .. . 331 8.3.23 Instalati locale pentru distrbutia gi utlizarea acetilene| 331 8.3.3 Materiala si aperate pentru instalatile de acetilend . . 332 8.3.3.1 Generatoare de acetilend . . 332 8.3.32 Aperate pentu spilares, epurarea si rBclrea acetlenel 533 8.3.3.3 Dispozitive de siguranté pentru instalatile de acetilend beeen eres 838) 8.3.34 Butell de acetilend 333 8.3.3.5 Reductoare de presiune pent acatilend .. ... 5 334 8.3.36 Tevi, ftingur si armaturi pentru instalatil de acetilend sad 8.3.4 Dimensionrea instalatilor de acetilend .. ... BosoHue 5 vee 334 8.3.4.1 Debitul de acatilend produs de un generator cS 304 8.3.4.2 Debite de apa necesare pentru producerea si racirea acetilenel : 334 ~ 2.3.4.3 Dimensionarea conductelor pentru distributia acetiienel . . 334 ) ~ Exemplu de calcul 834 : 8.4 Instalati de hidrogen . 335 8.4.1 Propretatile 41 utiizirile hidrogentiui 5 ec 2. 835 8.4.2 instalati pentru distributia hidrogenului . . .- ee ee 8.5 Inetalati cu flue tehnoiogice foloste pentru combaterea incendllor .. 1.0... sss. 2+ 835 8.6.1 Instalatil cu dloxid de carbon = 335 8.5.1.1 Proprotiiledloxidulul de carbon ca substan{& de stingere a incendlilor 935 8.5.1.2 Echiparea tehnicd a cladirior cu instalatil de stingeré a incendiior 4 dioxid de carbon 236 8.5.1.3 Solufi constructive si scheme pentru instalati de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon . 336 8.5.1.4 Materiale, echipamente, clspoziive si aparate pentru instaatle de stins incenciul Cu dioxid de carbon . 338 85.1.5 Dimensiunea conductelorinstalatilor cu dioxid de carbon 338 8.5.2 Instalatil fixe de stingere @ inceneilor cu FM200 . : eee ++ 339 8.5.2.1 Propriettile substantel de stingere a incendilor FM200 |... eee oad 8.5.2.2 Soluti constuctive si schome pentru instalaii do stingare a incendliler cu FM200 ..... s+. 339 8.5.3 Instalatii cu azot 340 8.5.3.1 Proprietiile azotulul ca substanta de stingere a incendiului . . 340 O 8.5.3.2 Soluti constuctive si scheme pentru instalafi fixe de inertizare sau stingere a incendilor cu azot . : 340 8.5.3.3 Dimensionarea inseltilor fixe de inetizare sau stingere a incendillor cu azot . a : poorer oto 8.5.4 Instalatii de stingere a incendillor cu spuma .... 5 eee 8.5.4.1 Proprietaile spumantilor conoenvati si ale spumei folosite la stingerea incendilor Peer 5 341 8.5.4.2 Soluti constuctve si scheme pentru installa de stingere a incendilor cu spuma us 8.5.43 Dimensionarea instzatiior de stingere a Incendllor cu spuma 344 8.5.5 Instalatii cu pulberi stingatoare de incendiu a0 ; edt beecee eee Sd 8.5.5.1 Proprietatie pulberilor stingétoare de incendiu ....... . 344 8.5.5.2 Solutii constructive si scheme pentru instalatit cu pulberi stingatoare de incendiu ‘i G 8 8.6 Tehnologii de executaro si montare a instalatior cu fluide tehnologice - 348 8.6.1 Instalatii de aer comprimat 346 8.6.2 Instalatii de oxigen . + 346 8.6.3 Instalati de acetion& » 348 8.6.4 Instalai cu fluide tehnologice foloste pentru combaterea incendilor =... . 347 8.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatilor cu fluide tehnalagice 347 «) I. Instalatii sanitare Capitolul Elemente generale | 2 | Capitolul 1; Elemente generale I Instalatii sanitare 1.1. Fazele de elaborare a documentatiilor tehnico- economice necesare reali- Zari oblectivelor de investifi publice pentru instglatii de | alimentare cu ape, ca | nalizare, gaze naturale | $i fluide tehnologice | Documentatiile tehnico-ecanomice Pentru obiectivels de investi publice Se elaboreaza (conform .Normelor me- todologice privind continutul cadru al | proiectelor ~ pe faze de prolectare ~ al documentelor de lcitatie, al oferteler si al contractelor pentru executia investi- tilor") in. urmatoarele faze: ~ studi de prefezabiltate (SPF; | + studs de fezabilitate (SF); | = proiect tehnic (PT) si caiet de sarcini: ~ detalii de executie (DDE). Documentatile tehnico-economice de investiti publice pentru instalafi de | alimentare cu apa, canalizare, gaze na- turale $i fide tehnologice, se elabo- eazi pe baza datelor cuprinse In tema de proiectare. 1.4.4. Tema de proiectare Face parte integranta din fazele init ale de proiectare, SPF si SF. Pentru instalatile de alimentare cu apa si canalizare, tema de proiectare (avand anexate planurile de arhitectura ale clair) cuprinde urmatoarele date principale: = destinatia, categoria de important si caracteristicile constructive ale clad rik cl&diri de locuit, administrative, so- cial-cutturale, industriale sau agrozoo- tehnice; numarul de niveluri si destina- file tuturor incgperiior, inclusiv. dac& are sau nu subsol tehnic sau numal ca- nale tehnice vizitabile sau nevizitablie etc; structure elementelor de con- struct (stalpi, grinzi, plansee, pereti espértitori etc.) inclusiv tioul gi struc- | ‘ura acoperisului sau terasei, precum si conditile de rezistontd ale cladiri; di- | ‘mensiunile Tnoperilor si ale elemente- | {or de constructi, precum si cotele ge- fodezice ale tuturor punctelor caracte- | ristice ale clédiri; - condiile de contort seu cerinjele de estetica ale claciri ~ gradul de rezistenta la foc, catego ria si clasa de pericol de incendiu a | constructilor si instalatiior (conform | “Normelor tehnice de proiectare si rea lizare @ constructilor privind protectia la actiunea foculul", Incicetiv P 118); = caractersticile ferenului de fundare | ‘a constructiel | = clasa de importanté si caracteristi- cile oldirl din punct de vedere seis- mio; ~ date privind caractersticle proc selor tchnologice (amplasarea utije- | lor, puncte obligatori de alimentare cu | apa si de evecuare a apeor uzate etc | = spati pentru amplasarea statitor de | pompare, de hicrofor; a conductelor Ge | apa si canalizare; i = numérul total de consumatori si | strbutiaacestora pe sexe si categori | de varsté; ~ parame apei din concucta publ- cin punctul de racord al instalatieiin- terioare seu la sursela proprii de ali mentare cu apa (deck este azul) si fanume: debitu, sarcina hidrodinamicg | sisponibil (sav presiunea de serviciu), regimul de Yurizare a apel (contin | Sau interes calteteaapek: | ~ cota rar, amet si pozi | (pe planul de sinate} condvetei exter | are de canalizare Ia caro se racordes- | 24 insialaia intrioaré de canalizare, recum si sisterul (unit, seperatiy sau mixt) cérua ji apartine concucta exteroara dle canalizare, ~ surse de clldurd si sistemul de | preparare a apel calde de consum (eu | Sau fér& stocare}, In cazulinstalatiir | existente avand sarcina termica dispo- | nioilé pent prepararea apei calde de cconsum se incicé poztia (pe planul de situate) a punctuluitermic sau canta: le termice respective, = alto elerente de detaiu care com: | pleteaza tema de proiectae Pentru insialatile de gaze naturale combustible, tema de proiectare cu- prinde: ~ amplasamantul clad: localtatea: planui de amplasere in zona, eu incos- fea caracteristicler tehnice aie retelelcr extorioare de gaze naturale existente (presiunite si debitela gazelor naturale, ametrole conducteler et.) st situafia ator tipuri de retelo ampiasats in zon (cablui electrce, conducte de allmen- tare cu apa, ce canalzare etc) = tipul i destinetia clacri gi a inode pevlor componente (planurle de arhi= tecturi, la scara 10, cu speciicarea imensiunior gi destinatitor ineaperior si amplasaraa in Tneéperi a aparatelor Go utlizare si a arzBtoarolor de. geze naturale ~ caracteisticle constructive ale cit ~ date privind caractaristicile proce- | sului tohnologic si amplasaraa utla- | centralelor termice sau al unor cladiri | social-culturale (spitale, spalatori de rufe, bucétaril mari ale restaurantelor, | hotelurior ete, | = alte date care completeaz’ tema | de proiectare, | Datee in temo de proiectare pen- | tru instalatii de alimentare cu apa, ca- nalizare, gaze naturale si fluide tehno- | | logice so coreleazé cu datele temelor e proiectare pentru arhitectur, rezis- tenté, instalatii electrice, de Incéizire, ventiare sau climatizare etc, ale ace lulasi obiectiv de investi Reprezinta cocumentatia tehnico- ‘economica prin care persoana juridic& achizitoare fundamenteaz’ necesitatea si oportunitatea realizérii_ obiectivulul de invesitie, Studiul de prefezabiltate se Intoc- este de c&tre persoana juridicé achi- Zitoare si se apcobai de cétre conduce- rea acestela, In cazul in care persoana juridica achizitoare nu poate elabora prin forte Proprli studiul ce pretezabiitate, acesta se va elabora cu spriinul unor consul- tanti de specialitate, persoane fizice sau juridice, angajate conform preve- erilor legale (cu contracts de prestéri servici. Continutul cadru al studiulul de pro fezablitate este urmaterut A. Pintle scrise. ‘Dato generale: ~ denumirea oblectivutui de investi « elaboratorul studiuiui de prefezat ltate (persoana jridic# achizitoara, ‘dupa caz, consultant, + ordonatorul principal de credite = persoana juridicd achizitoare (in- \vastitor, = amplasamentui (jude, localitate, strada, nt): + tema, cu fundamentarea necesita Si oportunitaitinvestie * Evaluarl pentru proiectarea studiu- i de prefezabiltale gi a stuciului de fezabiltate valoarea totala estimativa @ obieo- tivalui de investi; + cheltuill pentru: * proiactarea studlutul de prefezabil- fate; + proiectarea stuciull de fezabitate; * obtinerea avizelor legale necesare elaborérii stuallor de pretezabilta- te si fezebiltate; ‘+ pregatirea _documentelor privind organizarea licitatel, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectéri investitie, conform prevederiler le gale (instructiunl penty oferta Publicitate, cnorarii si cheltieli de epiasare etc). ® Date tohnice ale investi: suprafata si situatia jridica a tere- null ce urmeaz’ a fi ocupatd de obiectivul de investi; + caractersticlle geotizice ale terenu- lui din amplasament (zona seismic& 1. Instalatii sanitare Capitolul 1: Elemente generate BB | echipamenta si dotari cu indicarea ca- de calcul; natura terenului de fun- | specialitii; +) altor bugete, dare si presiunea conventional i velul maxim al apelor fretice) ~ caracteristicle principale ale | constructilor pentu ' + ocr aria consti; aria desta suraté si numérul de nivel ~ role angi si amet ~ principale uta de dotare a con- Situctiler [pompe, compresoaro, hicrofoere, cazane, schimbitoarg de caldura ete - ula (modul de asiguere a aces. tras solute ana edes) | + Finantarea investi (Din valoarea total ostmativd a investi, 96 din surse prop, ..96 din credte bancara, 3% dn fondurte bugetu de stat sa aie bugetului local, ..% dn fondue special consti ‘prin lege, in afera 9% Gin credte externa garantato saul contractate direct Ge | Si. 8B. Pirie desenate ~ Plan de amplasare (1:26.000 ~ 1:5000), + Plan general (1:5000 - 1:1000), | in zona Reprezinté documentatia care cu. pringe ceracteristcile principale si inci- Catoril tehnico-economici al investi, prin care trebule s& se asigure utiiza. rea rationald si eficienta a chettuialior de capital sia cheltuellior materiale pentru satisfacerea cerinfelor economi- Cc si sociale cin domeniul respect Studiul.de fezabilitate se elaboreaza de catre contractantul desemnat con form prevederiior "Regulamentulu pri- vind procedurile de organizare a licita- | (C) Hts preartaree conser gl adhescs: | Fea prolectéfilinvestitilor publice”. Aprobarea studlulul de fezebiltte se face conform prevederior legale si are ‘in vedere asigurares surselor de finan- tare, Continutul cadru al studiulul de fezabiltate este urmatorut: A. Pintle scrise * Date generale: + denumirea obiectivulut de investi; + elaborator (prolectantul, dup caz, | ersoana jurdica achizitoare); ” ! + ordonatorul principal de cradite; ~ persoana juridic& achlzitoare (ine | vesttor; amplasamentul (judet, localitate, | stada, rr. + tema, cu fundamentarea necesita S epertunitti avute in vedere ia aprobarea studiului de prefezabili wo prefezabil ~ descrierea functionala si tehnologi- 4, inclusiv memerii tehnice pe Date tehnice ale investitiet ~ suprafata si situatia juridica @ tere- Nului ce urmeazé a fl ocupaté de obiectivul de investi (definitiv gi / ‘sau temporar); ~ caracteristcile geofizice ale terenu- lui din amplasament (zona seismic de calcul; natura terenulul de fur dare | presiunea conventional ni= velul maxim al apelor freatice); ~ caracteristicle principale ale con- structillor pent: * clic: deschider, travee, aria con- strut; aria desffgurata, numér de niveluri si Taltimea acestora, volu- ‘mul construit; “refele: lungimi, létimi, diametre, materiale, conditl de pozare ete. + structura’ constructiva; pentru clé- irl gi retele se va face 0 descriore 2 solutilor tehnice avute in vedere, ‘cu recomandéri privind tehnologia de realizare si conditile de expioa- tare ale fiecérui obiect in parte; « principalele utiale de dotare a co structilor (pompe, compresoare, hidrofoare, cazane, schimbatoare | de caldura etc. + instaiatil aferente construstilor: se descr solutile adoptate pentru in- Stalatile de alimentare cu apa, ca- nalizare, gaze naturale ete ~ utils! (modul de esigurere a aces- tora gi solutii tehnice adoptate. ** Data privind forta de munca ocu- até dupé realizarea investi ~ total personal, din cara, personal de execute: - lecuri de munca nou create. * Devizul general al investitiel. Valoa- rea total a obiectivului de investi, cu elalierea pe structura devizulul gene- ral, conform prevederilor legal. * Principal’ indicator! tehnico-eco- nomici al Investitiel: ~ valoarea totalé a investiie! (NV), din cere: construoti-montal (C+ M); + esalonarea investitel (INV / C + M) repartizata pe ani, ~ durata de realzare a investitel (un = capacital (in unit fzice). Principalil incicatori se completeazé cup caz cu date privind! + conditile fnanciere de realizare a obiectivului (analiza cash-flow, Inclusiv cu rata de actualizare, rata intend de rentabiltate, analiza raportulul cost- Profit, rata’ impozitulul, perioada de Scutire de impozit, influenta veriatiel tn timp a praturilcr, rata dobanaii la cred te bancare, rata de schimb valutar atc.) - masini si utigje necesare procest- lui tehnologic fista principalelor uta, pacitati tehnice a acestora; = manopere (cu detalierea pe struc- ture de personal) = cheltuieli generale ale’ unitati(taxe, comisioane, impozite, instruire perso- ral, chi si/ sau amortismente, cheltu- iel de administratie si marketing etc.) * Finantarea investifei. Din valoarea totalé a investitiel, se defalca: ... mil let din surse propril;...mil lel din credite bbancare; ...mil lei din fondurile bugetu- luj de stat sau ale bugetului local; ..mii lei cin foncurile special constitute prin lege, in afara acestor bugete; ...ri let din credite externe garantate sau con- ‘ractate direct de stat. ‘ Avize $i acarduri, emise de orga nele tn crept, potrivt legislatiat in vi- goare, priving: = avizul ordonatoruiui_ principal de credite privind necesitatea si opor- tunitatea realizgrii investtie; ~ certificatul de urbanism, cu tnca- area amplasamentuiui_ in planul urbanistic, avizat sl aprobat potrivit legi, precum si regimul juridical ‘terenuli; ~ avizele privind asigurarea utlltaiior (energie temic si electric’, gaz metan, apa, canal, telecomunicati ete), + avizele pentru consumul de gaze naturale combustibile; ~ avizele pentru protectia mediulu si a apel - alte avize de specialitate, stabilte potrivit dispozitilor legale. 8. Partile desenate ‘© Pian de amplasare in (4:28.00 ~ 15000); ‘= Plan general (1:5000 ~ 1:50}; Planuti si sectiuni de arhitecturs pentru principalele obiecte de con- structil si instalat La faza studlu de fezabittate este in- terzisé angajarea de cheltuieli pentru pregitirea documenteior privind orga- nizarea lictatiei, prezentarea ofertelor si adjudecarea executie! investitie! pu- blice (proiect tehnic, calete de sarcini, instructiuni pentru ofertanti, publicitate, ‘onorarii etc.) ‘Aceste cheltuisli se pot efectua nu- mai dup aprobarea stuciulul de feza- biltate potrivit competentelor valorice stabilte de “Legea privind finantele pu- ble’. zon’ 4 Proiectul tehnic si caietul de sarcini Reprezintd documentati scrise si de- senate pentru care se elibereaza auto- ‘izatia de construire i care fac parte EEii copitotut 1: Etemente generate 1 Instatatii sanitare din documentele de licitatie, pe baza Cirora se intocmeste oferta. Proiectul tehnic se elaboreazi pe baza Studiului de fezabilitate aprobet, etapa in care au fost stabilite elemen- tele si solutile principale ale lucrérii si au fost obtinute toate avizole, acordu- Tile si aprobarlle executie! Iuerarli, in conformitate cu prevederile legale. Proiectul tehnic se verificd de specia- listi atestati, se avizeaza si se aproba de persoana juridica achizitoere potivit reglementiriior emise de Ministerul FF nanteler. Continutul cadru al proiectulul tehnic este urmatorul A. Piste scrise * Descrierea general a lucrérilor: = memorile tehnice pe speciality! (instalati de alimentare cu apa; instala- tii de canalizare; instalatii de gaze natu- rale etc.) * Caiotele de sarcini (elaborate de proiectant si organizate th volume dis- tincte, pe specialitati de instalati), care ‘curing: = breviare de calcul pentru dimensio- ‘area elementalor componente ale in- stalatilor; = nominalzarea _plangelor (inclusiv precizar si prescriptii complementere acestoral; specificarea dimensiunilor, proprie- tailor fzice, chimice, de aspect, de ca- litate, tolerante, teste etc., pentru ma- terialele componente ale lucréiri; tehnologii de executie a lucrariior; = conditii de receptie a lucrérilor de Instalatil ~ standerde, normative si alte pres- cripti tehnice care trebuie respectate; * Listele cu cantitati de tucréri si uti laje; * Graticul general de realizare al in- vestitiet B. Parti desenate Cuprind plangele principale priving ‘execuiia instalatilior flec€rul obiect (in- clusiv cote, dimensiuni, tolerante, cali- {tle materialolor, verificarlle gi probele necesare, izolatii termice, ‘acustice, protect anticorosive si parametrit prin- clpali ai instalatilor etc.) si anume: * planuriie tuturor niveturilor clair (de regula, ia scara 1:50) cu amplesarea elementelor instalatiei respective; * schemele principale ale instalatilor (pentru instalatii sanitare: schema Coloanelor, scara 1:50; pentru in- stalaji de’ gaze naturale: schema izometric’ etc.); * sectiuni, vederi, detail! princieale, * planuri de sitvatie, la scara 1:500 sau 11000, cuprinzand traseele, diametrele conductelor etc., retelelor exterioare; + profiu! longituainal al retelelor ex- tevioare; * planul de amplasare a utilaglor (cin statile de pompare a apei, cin unetele termice, din centralele de ‘er comprimat etc.) * scheme desiésurate, de montare a instalatilor (din statia de hidrofor, punctul termic, centrala de eer ‘comprimat etc.) 1.4.5. Detalii de executie mmatetialale si tehnologile de executie Propuse, dar cu respectarea siicti a preveceriior proiectului tehnic, tard s& fie necesar s4 se suplimente cantititie de lucrari respective si 84 se depaseasca costul lucréril stabilt In faza de oferté. 1,2. Incadrarea obiectivelor de investi publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze Naturale si fluide tehnologice, in sistemele de lucrari hidroedilitare side gaze ale localitafilor ig Autorizatia de construire Reprezinta actul ellberat de priméria ‘munieiplului, orasului sau comunei (in functie de importanta constructiei si de amplasament), pe baza ciruia se asi- urd aplicarea masurlor legale referi- toare la amplasarea, proiectarea, exe- cutarea si functionarea instalatilor res- Pective, Cererea de eliberare a autorizatiel do construire trebuie Insotltd de un cert cat de urbanism emis de c&tre organe- le competente, cu respectaree urma- toarelor reglementiri de urbanism 1 amenajere a teritoriulul; ~ Regulamentul general de urbanism; = Planul urbanistic general (PUG) $1 Planul urbanistic zonal (PUZ); + Planul urbanistic de detaliu (PUD); = Regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreazé de cre arhitecti si specialist in plan ge- eral, cu patticiparea inginerilor de In- stalai 1.2.2, Planurile urbat PUG si PUZ Stabilesc solutile generale de all ‘mentare cu ap&, canalizare si gaze na- | turale, din perspectiva dezvottéll loca Se elaboreazd In conformitate cu | | ltt tn ansamblul ei Pianul urbanistic ce detaliu (PUD) stabileste conditile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia | sau mai multor objective cu destinatie procizata, tindnd seama de particular- tale generate de teren, de vecinatale acestuia gi de cerintole functional 1.2.3, Avize $i acorduri Realizarea obiectvelor de. investi pentru instalai de alimentare cu ap8, analizare, gaze naturale 3 fide toh: | noiogice este concitonaté de obtino- rea uner avize si acordul, dine care, cele ma importante sunt: * Gertcatul de urbanism, care cu- prinde elements privnd regimul arc, economic si tehric al teronutler i onsiructlor si este emis de cate pr rari sau prefect, dupa caz; * Acordul energetic, pentru utiizared gazelor naturale peri instlatile de ‘ncalzre a locuintler individual (can ‘trala termicd sau sobe), pentru produ- carea ape calde de consum si pentru aperatsie de utiizae cin. bucdtirile ciadirior de lout. * Acordul de medis, sau Autorzaia de medi, care stabiaste conctile de realzere a obiectvuui de investi din unct de vedere al impactuli) asvera meciului si este elberat de Agena Dentru Protectia Medidui pe baza undi Stel de impact asupra mociull * fviza 3 acorc pentru racorderes sifseu coordonarea reel do alien: fare cu ap&, canalzare, energie termi- 4, energie electric, telecomurical atc, elberate, dupa caz, de regile sau agent economici car asiguré write respective: * Avizul Inspectoratulul Generale orpului Pompei Mita, privne n- | cacrareainlagisiatiasigurantel la foc @ oblectvelor respective de instlati $1 construct | # Alte avze si acercuri (potecta sa- | iter, protectia mune et) | 4,3. Cerinfele esentiale | _ de calitate si criteriile ds performants pentru insta- lafille sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale gi fluide tehnologice Prolectares si executarea instalatilor senitars, do alimentere ou ep8, canal 2270, g820 naturale gi fide tehrologice, $e face ast incétacesten 28 realize | si s8 menting, pe inveaga dirata de | utzere, urmBjcerele cern esertiale | de caltste (confor Leg rr. 10/1995) | ‘A rezistenta 9 staaitat; B = siguranté tn expioatare; C ~ siguranta ta fos: I Instalatii sanitare Capitolul 1: Elemente generale EE 1D ~ iciend, sénatatea oamenicr, re- | stall se efectueazA in confermitate | alizere a constuetio, privnd pro- ‘acerea si protectia medulu; | cu reglementirietehnice specifics, cu- | tectia la actiunea focuii, P 118; =izolatie termio’, hidrotuga si | pring i ~ Nermaty penttu proiectarea ant- economie de ener; = acte legislative (legl, decrete, hoté- | seismic a constructilor de locuin- F ~ protectia impotiva zgomectui "ax si erconants guvernamentaio, | , socil-cuturle, agrozootehnice Criterile de performanté pentru reall- | - normative de proiectare si execu-) si industrial, P_ 100; zarea acestor cerinfe sunt sistematiza- | tare, respectiv de exploatare a in- | - Norme tehnice |.S.C.LR.; te si prezentate, detalat, in .GHIDUL | _statati ~ Legea nr. 50 / 1991 privind autor DE PERFORMANTE PENTRU INSTA- | - ghidurl, regulamente, instructiuni; LATII SANITARE® (LP.C.T). > standarde; Proiectele de instalatil sanitare si de | _Datorité numéruiui relativ mare de re- gaze se verifica pentru toate cerinjsle | glementéri tehnice specifice acestui Ge calitate si pentru toate categorile | domeniy de instalai, in continuare, se de constructii de verficatoriatestafi de | vor mentiona cele mai importante: MLPTL pentru specialitatea instatati | - Normativ pentru proiectarea si sanitare le, respectiv gaze Io. executarea instalailor sanitare, | 9; ~ Normativ pentru exploatarea inst latilor sanitare, | 9/1; Normativ pentru proiecterea si zarea executérl constructor: ~ Regulament de receptie a lucr&riior de constructii gi instalatil aferente acestora, nv. 273 / 1994; = STAS 1478 — Instalatil senitere. Alle mentarea cu apa la constructi Civile si industiala, Prescripti fun- damentale de proiectare; ~ STAS 1795 — Instalatil sanitare, Ca- nalizarea Interioara, Prescriptit fun- damentale de proiectare. 1.4, Reglementari tehnic specifice pentru instalatii sanitgre, de alimentare executarea instalation de alimen- cu apa, canalizare, gaze ‘are cu gaze naturale, | 6; naturale gi fluide tehnologice | - Normativ pentru exploatarea insta~ iatitor do aimentare eu gaze netu- Proiectarea, executarea, montaraa, | ale, 16/1: exploatares si postutlizarea acestor in- | - Normne tehnice de prolectare si re- I. Instalatii sanitare - Capitol! 2 Instalatii de alimentare cu apa EB cepitoiat 2: Instalatii de alimentare cu apa S. instalatii sanitare 2.4. Surse de ajimentare cu apa Apa constituie unul din elementela care conditioneaz’ desfésurarea vieti ‘camenilor si intervine ca un factor de- terminant tn aproape toate pracesele tehnologice. Sursele de apa din natura trebuie 8 asigure alimenterea cu apa, din unct de vedere cantitativ gi calitatlv, a consumatorilor din centrele populate, industiale si agrozootehnice Principalele surse de apa sunt ~ de suprafaté: rduri, fluvi, lacuri, mari si oceane; ~ subterane: straturi acvitere si izvoa- re; apele subterane provin din infitratia, direct’ a precpitailor atmosferice, din infitratia apelor de suprafata prin mal rile permeabile ale raurior si lacurlor si cin condensarea vanorior de apa in po- Til roclor subterane. Apele subterane pot Circula fie prin pori nisipurlor si pietrigu- tilor formand straturi acvifere’ continue, fie prin fisurle rociior calcaroase for- mand straturi aevifere discontinue, ‘Apele provenite din aceste dou surse se deosebesc din punct de ve- dere atat cantitativ cat si calitativ Asttel, calitatea apelor subterane per- mite, adesea, utllzarea lor directé ca ape potabile sau industriale, pe cénd apelo de suprafaldi necesito tratare prealabilé datorité unui anumit grad de impurificare. Totodatd ned, numérul surselor subterane este cu’ mult mal mic decét al color de suprafati, de aceea, primele sunt utiizate, in princi- pal, pentru alimentarea cu apa potabi- 18, lar ultimele atat pentru alimentarea cu ap potabila, cat mai ales pentru alimentarea cu apa industrial, Pentu alimentarea cu apa a cen- ‘trelor populate sau industrilor se efec- tueaza calcule comparative pentru diferite surse posi- bile, avandu-se in vedere: asigurarea cantitajilor de apa ne jentare cu Fig, 2.1.1, Profil hidrologie: }- strat de apa cu nivel liber (reatic); 2 - strat de apa cu nivel ascendent; |S - strat de apa arteziands 4 - put in sta [reatic; 5 - put in stat ascendent 6 - put] lartezian; 7 - rau; 8 - strat permeabil Jo - strat impermeebil; 10 - linia piezorne-| at ‘cesare, conform regimulul de variatie al folosintelor; ~ asigurarea calitéfi apei cu tratérile necesare; - eficienta economica maxima a in- stalatilor, atat din punctul de vedere al investitiel ct si al exploatéril; ~ satisfacerea cresterii uiterioare a ccanttatilor i calitatior de apa necesare; ~ asigurarea unei functionéri conti- nue, pentru a nu déuna proceselor tet nologice sau vietii si activitatii oameni- | lor din centrele populate si industriale. | Calculele tehnico-economice se completeaza cu studii de teren care se compun din: studi hidrologice, topome- trice, meteorologica, geologice, geoteh- nice, studi asupra factorilor care pot in- fluenia caitatea ape, studi asupra con sumateriior care ar putea utiliza aceeasi ssursdi de apa si altele Studiul surselor de apa de suprafa- | 18 trebuie s& stabileascd urmatoarele date in vederea proiectafri si executérit ccaptérilor: = conditle fizico-geografice ale be zinului hidrografic in amonte si in zona amplasamentulul captérii; = debitele si nivelurile minime 3i maxime de vard si de iarn& corespun- zBtoare asigurérilor normate ale folo- sintelor de apa; ~ regimul aluviuniior, dinamica albiei, fenomenele de eroziune si depunere ete; ~ calitatea apei la ciferite pei (miei, mijlocii sau mari). Studiul surselor de apé subterand trebuie sé stablleasc’ urmatoerele date: ~ debitul de apa subterand; + calltatea apei; ~ masurile pentru evitarea antrenasi nisipului fin din strat si a colmatail constructilor de captare sau a corozit- nil acestora, Sursele de apa subterand sunt exs- | minate cu ajutorul profilului hidrogeolo- | gic (fig. 2.1.1) si se disting: i - surse de apd subterand cu nivel f- | | | iveluri ale ber, cand la executarea unui foraj apa raméne la nivel la care a fost fntarits; + surse de apd sulbteran sub presi lune, cand le executarea unui foraj apa 0 ricic& la un nivel superior cell ia care a fost intinité. Stratul de ap& subterara ‘sub presiune se numesie artezian, daca | apa din foraj se rdie, liber, la eupratats, | Fig, 2.1.2. lavor ascendent: 1 - strat acvifer; 2 ~ strat impermeabi = nie piezomebicd; 4 - izvor asoendert ig-2.1.8, zvor descendent: | } - strat de bazd impermeabil; 2 - strat Ide apa subterand; 3 izvor descendent. | sl ascendent, cénd rivelul apelin foraj Fein sub rive ere in anumte_ conc hidrogecodice, apa subterané poate lie supatate te. renuiti sub forma de ivoere, care sunt preeplnr ale apelor reais. laveerole pot fir ascendonta (ig. 21.2) cénd pre- Siunea apei subterane esto mal mare decdt presiune la lopte, strat acifar find cuprins into dova ‘statu mper meablle, sau cescendents (ig. 213) cand stu acvier susinut Ge un sat impermesbi ese la suprafaa ‘Sursele de apa sunt supuse unei pro- ‘eof caltaive si canttatve conta in- ‘luoneiftorior exter, care ar putea produce infestarea (eontaminerea)epei Seu reducerea debtulii acestra. Sunt instute dou zone de protect clit Vv peri sursele de aimentare cu ep i anume: zona de protetia cu regim sever Imorejnuit, pe tartorul cia sunt ier 2ise: accesul persanelor care ru aun mic comun ou exoloatareaalmentir cu 208, rire agicole, accesul anelelor ato. si zona oe reste cere cusinde te- ‘tru ce ineengeré zona de reg se- ver, delimit ase net s8 eve conta- minarea bacterend sau impurfcersa ch- ried in urna flos terenu arent Protec caitatvi 86 completaza cu protecta cantata, evténdi-se miogo- rarea debit suslor prin capt sup- mentare care nv au fost consierata n= fal in stuciul sursetr de alimentare cu 2ap8 a center populate sav indus, 2.2. Cantitatea sicalitatea de apa necesara pentru liferite folosinte 2.2.1, Structura, normele generale si variatia consumului Structura consumului de ap. din clécirla si ansamblurile de ciBciri de locuit, social-cuttrale, industiale si agricole, cuprinde categorie: = menajer, pentru. satisfacerea nrevoilor gospodaresti nice ale oe Imenilor (béut, prepareres franei, spilatul Ccorpui, al rufeor gi al vasolor etc: 8. Instalatii sanitare Capitolui 2: Instalatii de alimentare cu apa B ~ industrial, apa putnd fi utizaté ca materia prim’, Inglobanduse in pro- dusul fnit reaizerea unor soluti, paste, «a solvent et.) ca ap de ricire sau ca agent-termic (ap cald& pentru Indlzirea central, apa flerbinte, abur de presiune jas, madie sau ini ‘ransport pentru diferite materiale; ca miljoc de sortare si sp8lare (n industia minereurion etc; = pentru nevoi zootshnice (adi- area animalelor, spalerea grajdurior te.) ~ pentru nevol publice (spalatul si stropitel siazilor ‘si spatilor verzi, ‘fantani publice si ormamentale, spé- larea canalizarllor etc); ~ pentru combaterea incendilor (all- mentarea cu apa a hidrantlor exterior, a hidrantilor Interiori sau @ instalatilor Cu sprinklere, drencere sau puiveriza- toare); = tefinologic pentru sistema de alimen- tare cu apa (epalarea fitrelor, decantoare- lor, dezintegratoareloe, pregitrea solutilor de react chimicl etc.) 2.2:1.2 Normele consumului de epi Cantittle de apa pentru satstace- rea consurmui, precumn si vaitilo. acestuis, in percada de expoatar, constiuia pent sistomelo do almenta re si dstibutie a ape! un element fun- clamentl, de Care depinds, Tn mare ma 8, elegorea solution toh, prin ‘sursa de alimentare cu apa, procesul tehnologi do trate a apel, transport & Inmagazinarea apei, precum s| sche~ ma de distribute a apel la consumator. instiaie exerioere si inteioare de al- mentare cu ap& pentru cladirlle de lo- cuit, soce-cultzale, ncustiae gi agro- zooiehnice, comport. chet de in vest foarte mani, astel of, detemina- rea jusiioesé a consumuli sia cant fide apa necesere asigurd si conditio- neazd eficientaeconomicé tn tmp a acestcr investi. Totodaté, anaizau- Perfil a vara si costar consu- ‘lu de perspectiva poate de fa ne- estates unor luo ulteioara, sunl- montae, costistoar, prezenténd 8 - Cul de @ nu se putea incacra cn punt de vedere functional in sistem de al- mentare cu apa realize nial Ca urmare, cantitiie de apa nece- sere peri satistacereaconsumuli mangle, industrial sau pentru coma terea incencilor sunt normate (STAS 4478 si STAS 1343) niu determinares cantor do pk necesare, se utlizsazé recent Ur- matoarle rotiun: necesaru spectic de ap, naceserul de aps cernia de apa. + Neceserul specific de apa este canttatsa de ap8 (consicerata ca va~ loare media) pentru o 2), raporat la unitatea de folosint(consumator) 91 se exprima, dupa caz, in Vorn.zi, Vine, 2i, Wha. zi, Vanimal. zi et. = Necesarul speciic de apa rece si cald& pentru consum menajer (exprimat tn Vor. 2i) tn functie de destinatile | cldckitor este ncrmat (STAS 1478). a); ca mijoc de | Durata efectiva a perioadei de con- ‘sum, in ore, se stabileste pentru fieca- re caz in parte, in functie de regimul de functionare a instalatilor de alimentare ‘cu apa din clécirea respectiva, = Necesarul specific de apé pentru ‘consum tehnologic, exorimat in mi? sau | ‘do apa pentru fabricarea unei unitti de pprodus sau pentru un agregat, in unitatea de timp, depinde de: natura ‘procusului; ceracterul ‘procesului tehnologic;_ tipul utiajelor si gradul de uzura al acestora; cconditile de exploatare a utilajalor si, res- ect, a instalatie! de alimentare cu apa; alte condi locale. In general, necesarul specific de apa pentu consum tehnolo- {gic depinde de rejetele tehnologice ale Produselor respective si so urméresta atdt Incacrarea lor in narmele internatio- rale c&t 1 reduceree for prin retenno- logizarea industriel, Cand astfel de norme fu sunt precis stablte, necesarurie spe- cifice de apa pentru consum tehnologic se stabileso, pri analogie, cu procasele tehnologice ‘similare cunoscute, sau prin mAsurdtori drecte, = Necesarul specific de apa pentru combaterea incendilor se stabileste in functie de destinatia si categoria de important a clidiri, natura materiale- for, densitatea sarcinii termice, tipul instelatie| utiizate ete. Dupa felul armaturilor de serviciu cu care sunt aechipate, instalatile de alimentare cu apa rece pentru comba- terea incendilor pot fl cu: hidranti ex- teriori, hicranti interior, sprinklere, drencere, pulverizatoare etc. Fiecare tip de armatura se caracterizeaza printr-un anumit debit specific (Vs), re alizat la o anumité presiune disponibilé sau de serviciu (Pa sau bar). Pentru combaterea Incendilor so prevede 0 anumita rezervi de api sto- cata tn rezervoare (rezerv intangibila), al cérei volum se determina tn functie Ce tipul instalatilor alimentate si de du- rata de calcul (teoretic’) de functionare fa acestora, in caz de incendiu Stabilrea tipurilor de instalatii de alimentare cu apa rece, pentru comba~ terea incendillor, ce urmeazd a fi mon- fale tn cladi, depinde de: destinatia olédlrii (de locuit, social-culturalé, in- dustrial otc), mérimea cladirl (volu- mul constuit si numérul de etaje), nu- rmérul de persoane, gradul de rezisten- 14 la foc si categoria de pericol de in- cendiu a clédiri, importanta clédirii sau 2 bunurilor si materialelor actipostite in cladir, precum si de alt! factori tehnici Ootarea diferitelor categorii de olé- ri gi a instaltilor tenologice cu In- stalati de alimentare cu apé rece pentru combaterea incendillor so ba- zeazi pe normele lagale de prevenie stingers a incendifor. ‘+ Necesarul de apa reprezintd can- titatea de apa care trebuie furizatd tunel folosings in punctele de utlizare, astfel incdt procesele in care este folosité sé fio satisticute tn mod rational. Debitul necesarului de apa | (exorimat in m/s, mim sau, ca debit | able, In mal ori, ca debit lunar, in | m¥/una) contine ata cebitul de apa ce se consumé si nu mai revine in reteava de canalizare, cét 51 debitul de apa ce se restituie dupa ce este utlizaté. La doterminarea necesarului de apa se tine seama daca sunt sau nu introduse anumite restrict. Necesarul de ape cu restioti se definesta ca find cantitatea de apd care trebuie furnizata in unctole de utlizare, astfel incdt pro- Cesele in care este folosité 3A fe satis- | facute in mod rational, cu recirculerea si reutiizarea interna maxima, cu mio~ Sorarea sau oprirea actvitafilor auxli- | re sau mat putin importante, pe pe- rioade scurte de timp. * Cerinja de apa reprezints cantita- tea de apa cere trebuie preluata cin sur- ‘8 pentru a satisface necesarul de ap, | in mod rational, cu recrcuarea si reuti- | zarea inten optima, f8r& ciminuarea Procuctie, precum si pentru acoperrea | | i | | | | plerderlor de apai in aductiun si retfeaua de distrbutie si a nevoilor tehnologice ale sisterulul de alimentare cu spa si canalizare (spélarea aductiunilor, retalei de distributie, retelel de canalizare, a stafilor de ‘ratare si epurare a apel, pentu evacuarea zépezii etc. La de- {erminerea cerintel de apa se fine seama (ca sila neceserul de apa) daca sunt sau nu introduse restrict. Cerinta de apa se ‘exprimé prin debitul de calcul coresour 28tor perioadei de compensare intern a folosintel, care este intervalul de timp (2, sséptémand, lund) in care, natura folosin- {ei si capacititile de inmagazinare ale sistemului de alimentare cu apa permit | functionarea folosintei ca 0 cerintd con- stanta, Perioada de compensare interna ‘vebuie 8 fie de cel putin 24 ore, tn fara de cazurle speciale, in care pe- rioadele de compensare respective tre- boule justicate tehnic gi economic. Cerinfele de apa trebuie satisfécute la sursi, cu o anumité. probabiltate, oxprimata. prin gradul_ de asigurare. Gradul de asigurare al unei folasinte reprezint& probablitatea ca debitul sur- sel, in sectiunea de proluare a apel, s& fie egal sau nu mai mare dacat debitul Cerintei de apa. Se deosebesc trel for- me de exprimare a gradulul de asigu- rare a unel folosinte de apa si anume: ED copitcies : Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare dupa frecventa, dupa duraté sau dupa volum. Flecare dine aceste trei forme tine seam de regimul hidrologic va- riabil al sursei de allmentare cu apa. 2.2.1.3 Varlatia consumulul de apa Cantitatea de apa consumaté in cladii este variabilé In timp si depinds de urmatrl factor: ~ siructura consumulul de apa, co- relat cu destinatia (categoria) clédiri (Ge locuit, social-culturala, industrial, agrazootehnica); = gradul de confort; = numérul total de consumatori si repartiia lor pe sexe si categorii de varstés; ~ regimul de functionare a instalati- lor, care poate fi continu sau intermi- tent (dupa un anumit program); ~ gradul de deschidere a armaturi (robinet, baterie amestecdtoare de apa rece cu apa calda etc.) montaté la punctul de consum al pel; ~ alll factori de importanté locala, * Variatia debitulul de apa rece pentru consum menajer. Debitul de apa rece, consumaté in clad, la unctele de utilizare, variazé in timp Tntre o valoare minima (in cursul zlelor de iarnd) gio valoare maxima (in cursul Ziielor de varé), dupa 0 curba care, in general, nus poate fi exprimaté printr-o functie analitic8. Asemenea curbe de variatie znica sau orard a debitului de ‘apa consumata in scopuri menajere se pot trasa pe baza datelor invagistrate de contoarele de apa (apometre) si se umesc eronograms de consum. Din analiza cronogramelor se de- duc valoriie maxime zilnice sau orare, ale debituiui de apa consumata in sc puri menajere, si se definesc valorle medi zlnice sau crare ale acestuia. Cu ‘cat debitul mediu zilnic de ap mena jer, dintr-o claire, este mai mare, cu ‘att diferentele intre debitul maxim zi- ric $i cel minim zllnio sunt mai mic Se defineste coeficentul de variate @ debitulul ziinic de ap& menajer’ Ke cca raportul intre debitul maxim zilric rex $i debitul mediu ziinic: grea sc Kyodo, (22.1) Gass unde: oes K suas (222) Ineucst gro 1 > aed evident Ku> 1s) cucat Ket cu alit debit de apa consumat in clédil este mai unerm in tim, Debitul de ap& menajera este varia- bil nea chiar in cursul acolecas lo, atingdnd valoarea maxima Ie anurite are din i si valoarea minim noaptea, aotfel c& apare necestatoa do a defn Un coefciont de variate a cebituli rar, ca raportul tntre debitul maxim orar ge max Si Gebitul mediu orar qo mac: | Kyo done 223)| ome | de unde 86 deduce: | omar = Ko Go mea e249! Casi cosficentul Ka, coeficietul | Ko> 1 icv oft Ket cu atat debi crar de apa menaera este mai uniform in timp Cunoasteree debituui maxim nic este nocasara la dimensionerea vol mul rezervearor de inmagazinare 2 ape, ar a debitulli maxim over, Ia mensionarea intalatiior de ricicare a preauni apei sia intalatiir de prepa rare 8 apei alse de consum * Verlatia debitului de apa caida de | consum. In condtileturizii nteriten- | te a apeicalce ce consum (rte anumite cre din tmp zie), se constatc& debi {Uleste, practic, constant pe dratele pe rigzdeor de consum, Din. masuréterie experimental aectuate pe instlati ate toh ompoaiae, a consatat 0 crestor a debituul de apa cell consurat, in reqim de fuerzareintrmitnta, compara- {i cu regimul de funizare continu * Vala debitulu do apa rece pen- ‘ru coneum tehnologic. jn tunctio. de natura proceeulli tehnologc, deblele {apa pot fi constante pe inveaga du- raté a procestlul tehnologic, constants pe schimburi da procuctie, dar cierto 6a valoare dela tn schim la aul sau Variable cu caractar aletor 2.2.2. Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinte ‘Apa necesara aimentilinstalaiior din clidii trebuio sé sib’ o anumita caltate, exprimata prin ansamblul pro pristatior sale fizice, chimice, bacterio- logice, organoleptice etc. Calitatea ‘pei este deri In functie de scopul in care este utlizatd. Astfel, pentru con- sumul menajer, pentru prepararea pro- duselor alimentare, pentru addparea animalelor etc, apa trebule s& Indepl- easc’ condijle de potablitate, po cand apa neceseré pentru ricres agregatelor, pentru spalerea material lor etc, poate fi nepotablls, dar trebui ‘88 indeplineasc& concitile de calitate | ccerute de tehnologia de fabricate + Proprietitile fizice principale ale ‘pel sunt: tulbureala, culcarea, tempe- ratura, conductvitatea electic& si re dioactivitatea | Tulbureala sau turbictatea ape! se rmaisoaré in grade pe scare slice, un grad de tulburealé corospunzand, prin omparatie, unei emulsii etalon avand ‘1 mg pulbere de silice fin divizat sav de caolin la 1 dm? de apa cistiaté. Apa | este potabld dac& are cel mult 5 gra- do do tulbureela.inversultuburel asta Jimpezimea seu lmpcitatea apel Culoarea ape! se exprims, de aseme- nea, in grade si se determina grin com: paraie cu 0 solute etalon in scara ple- tino-cobat. Solutia care contine 600 ma plating si 241 mg cobalt a 1 dr de apa Gstlaté sub form de clroplatinat de potasiu si corué de cobalt hidratts, roprezinta etalonul de 500 de grade de culoars. Trepiels sori curt 98 decuc din aceasta solute, prin diver, un grad de culoare corespunzind la 1 mg ce pa- tind la 1 dn de aps

You might also like