Sabotarea propriului organism Bolile autoimune sunt cronice si nu se vindecd, an dar anumite tratamente le tin sub control sile | — reduc simptomele in momentele de criza. \ And gardianul nostru fel, sis- temutimunitar, devine confuz, incepe si atace exact pe cine trebuie s8 apere: propriul organism, De multe ori, bolle autoimune sunt foarte greu de depistat, iar suferinta este mate pana ce tabloul devine ‘Sistemnul imunitar, tradatorul complet si se pune diagnosticul. din casa 24 z Ce sunt bolle autoimune.... 28 é ‘Anemia in bolle autoimune 27 f Attitele imunom2diat® uso 28 \ Bole inflamatori intestinal. 30 ‘ Diabetul veri 32 Boala Graves... 33 ' Pancreatita autoimuna... 34 oN Lupusul ertematos 34 5 PsoFiaZiSUl ay 35 bo) SOeMOeeaen 36 Teocsodia ovr aaah Loe vitiigo. 37 y Cere ajuitor aici... 38 . y U s&natatea de aziSistemul imunitar, . tradatorul din casa De ce ataca, desi trebuie doar sa apere? Cauzele acestei confuzii nu se cunose, iar vindecarea nu este posibila. Bolile autoimune pot fi insd tinute in frau cu tratamentul adecvat. imunologie clinica, sistent universitar Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Vaccinarea este un proces prin care este innoita baza medie primar alergologie istemul imunitar este 0 re- S= complex de celule $i molecule care ne apard de microorganisme ¢i alte substante straine corpului depistate ca ina- mici $i impiedica aparitia bolilor si infectillor. In aceasta lupta, siste- mul imunitar are arme de aparare nespecifice (foloseste instrumente care stiu sd intervind indiferent de natura inamicului agresor), dar si arme specifice, mult mai eficiente (instrumente care invata cum s& distruga si actioneaza tintit fat de un anumit agresor) Gardienii de serviciu Cele mai importante componente implicate fn apararea organismului sunt limfocitele B si T, Limfocitele B produc anticorpi, proteine ce ataca substantele strdine si ajut’ Ja distrugerea si eliminarea lor din organism. Acest mecanism de apz- rare este cunoscut ca raspuns imun moral, pentru cd raspandirea se produce prin umori (lichide).. limfocitele T sunt celule a cdror dezvoltare se face in timus (de aici Vine denumirea lor), find cunoscute sub numele de celule albe. Suntres- ponsabile de atacarea substantelor straine, modul lor de actiune fiind cunoscut ca réspuns imun celular. Cand sicum se activeaza Limfocitele T si anticorpii devin activi dup’ ce o persoand este expusd unui atac din afara organismului. In timpul viet, sistemul imunitar dezvolt 0 abazd de date" format din substan- te simicroorganisme catalogate ca periculoase sau nepericuloase. de date a sistemului imunitar prin expunerea la o forma usoard sau inactiva de bacte- rie sau virus, forma nepericu- loas, dar care ajuta sistemul imunitar so recunoasea si s& producd anticorpii care vor fi pregatiti sa ne protejeze de infectiile cu aceste micraor- ganisme. sanatatea de aziCe sunt bolile autoimune Sunt afectiuni cauzate de un raspuns nepotrivit al sistemului imunitar, directionat impotriva propriului organism. ‘nmad normal, sistemul imunitar este cel care ne apara, ins une- ori el inceteaza sa recunoasca unul sau mai multi constituent normali ai organismului ca find pro- pri si produce anticorpi ce ataca celule normale, {esuturi si/sau organe. Acest ,comportament* nu ramdne fara urmari $i astfel apar inflamatile, tesuturi sau chiar organe afectate, functii modificate si o serie de probleme in cascada. Cine provoaca tulburarea Cauzele sunt necunoscute, dar se banuieste cd, la persoanele cu pre~ dispozitie genetic’ de dezvoltare a bolilor autoimune, uneori dezechili- brul este declansat de bacterii, viru- suri, toxine sau de unele substante din medicamente. Bagajul genetic, sarcina, stresul si anxietatea pot fi alti factori declansatori. Ce organe afecteaza Exist multe boli autoimune —une- le imbolnavese doar un organ, iar altele afecteaza intregul organism. Cele mai comune orgare si tesuturi afectate de bolile autoimune sunt: celulele rosii ale sangelui, vasele de Ange, glandele endocrine precum tiroida sau pancreasul, musculatura, tesutul conjunctiy, articulatiile, pie- {ea Din pacate, o persoand poate avea in acelasi timp mai multe boli autoimune. Simptome inselatoare Desi fiecare boala are un tablou larg de manifestari, pentru multe dintre aceste afectiuni exist simptome comune ¢i tatodatd banale pe care le poti intalni la gripa sau raceala: oboseald, febr3, duteriarticulare sau musculare, lipsa poftei de mancare, stare generald de fu siuneori erupt cutanate, Alte simptome pot fi vertijul, sensibilitatea la frig, modificar d greutate, rigiditate, tulburari —) tensiune, iitabiltate, infertilitate sAnatatea de azi4 A Cum se pune diagnosticul E greu de diagnosticat o astfel de boala, simptomele fiind vagi si greu de localizat. Cand ai a boald auto- imund, corpul produce anticorpi impotriva propriilor fesuturi, iar diagnosticarea implica identifica- rea acestor anticorpi. In general, se fac teste de sange, analize ale glandei trvide, se iauincaleul factorit reumatici, foarte importanta fiind anamneza, prin care medicul afla care sunt manifestarile si astfel igi face 0 imagine completa. Diagnosticate si ingrijite de medic de diverse specialitati, in functie de organele afectate (reumatolog, neurolog, dermatolog, imunolog, endocrinolog, nefrologete.), bolile autoimune au o evolutie cronica, dar, de cele mai multe ori, pot fi controlate prin tratamente specifice. $tiai? Unele femei cu boli autoimune au probleme de fertilitate. Pentru conceperea unui copil, se recomanda tratamentele de fertilizare $i asteptarea perioadei de rewisie a boli In timpul sarcinii este posibil ca unele simptome sa se diminueze ori sa se acutizeze Clasele de medicatie antiinflama- toare de tip corticosteroidian, imu: nosupresoare, agenti biologici sunt de folos in controlul inflamatiei si al reactiei autoimune, tratamentul pentru fiecare boala autoimund flind stabilit si monitorizat de medici de diverse specialitati: reumatolog, ae endocrinolog, dermatolog, gastro- enterolog etc. Desi nu se vindeca, bolile autoimune pot fi tinute sub control prin terapii moderne. Pre- zentarea periodicéi la medicul eurant este esentiala pentru depistarea la timp a exacerbarilor sia eventualelor complicatii ale boli. Tec eee ne) Daciiai oricare dintre aceste simp- tome, dar mai les 0 combinatie a lor, s-ar putea sa suferi de o astfel de boata. Dureri articulare, musculare sau slabiciune ori treruur 2 Pierdere in greutate, insomnie, intolerant la cdlduré sau batai rapide ale inimii 3 Eruptii cutanate recurente sau urticarie, sensibiltate la soare, pati in forma de fiuture pe nas si obraji 4 Dificultati de concentrare 5 Oboseala, crestere in greutate sau intoleranta la frig 6 CAderea parului, pete albe pe piele sau in intariorul gurii 7 Dureri abdominale, sange sau mucus in scaun, diaree sau afte © Ochi, piele, gura uscate © Amorteald sau furnicsturiin maini ori picioare 10 Avorturi spontane sau ciclu men- strual cu multe cheaguri de sange. sanatatea de aziAnemia in bolile autoimune Mai des intalnita este anemia provocatd de lipsa fierului, insa nu este singura — exista multe forme, cateva fiind incluse in categoria bolilor autoimune. Anemia hemolitica Sistemul imunitar distruge celulele rosii, iar organismul nu poate fabrica altele suficient de repede pentru a satisface nevoile organismului. Cor- pul incepe sa nu mai functioneze optim ca urmare a lipsei de oxigen, transportat la tesuturi de hematil inaceste conditi, inima trebuie sa munceasca mai intens pentru a duce cat mai mult oxigen in tot corpul. (SENET Poate fi declansati de factori chimici, de streptococi si stafilococi, toxine si paraziti, deo intepatura de paianjen sau ‘omuscaturd de sarpe. Apare mai frecvent la femei, fara ca varsta ‘8 joace vreun rol. (SLATS ta inceput, e posibit ‘$8 nu existe simptome, intensi- latea lor sd creasca incetincet sau chiar brusc. Apar stari de oboseala, dificultitide respiratie, ameteali, durere de cap, maini si picicare reci, piele palid’ sau galbuie, probleme cardiace, urin& Inchisé ta culoare. (SDUSMOSIIE Se fac analize de ‘sange, testul pentru timpul de sangerare si ecografia spiinei. (SALLI cand boala este ta inceput, nu este nevoie de trata- ment, insd, odata cu agravarea ei, se prescriu medicamente (de obicei, carticosteroizi), suplimente cu acid folic si chiar scoaterea splinei (dacé ea distruge celulele rosii) sau transfuail Anemia pernicioasa ‘Se numeste boala Addison-Biermer sieste cauzatd de proasta absorbtie a vitaminei B12 a nivel intestinal din cauza unui mecanism autoimun care distruge celulele gastrice - una dintre cauzele gastritei poate fi chiar aceasta bala. In stadiile avansate ale boli, mucoasa gastric3 se atrofiazd. Carenta de vitarina 812 duce la o proasta diviziune celula- 4, albe care luptaé impotriva infectiilor si mai mari. o [CRIMES Se fac injecticu vita |, diminuarea numatulwi celulelor aparitia unor globule rosii mult SEES Sunt caracteristice paloarea pielii, as tenia si dispneea, Se fac teste de sange, examenul celulelor ma- duvei si analiza sucului gastric. ‘Anticorpii produsi de organism in aceasta afectiune se formeaza si ‘in cazul altor boli autoimune. mina B12 pentru tratarea a) siapoi curativ 0 dat pe lund, sanatatea de aziArtritele provocate de sistemul imunitar Deseori, asociem durerile articulare cu frigul, jucru total gresit. Multe forme de artrita fac parte din categoria bolilor autoimune. n artritele imunomediate, sis- temul imunitar ataca tesuturile articulare si duce la inflamatii. Netratate, aceste inflamatii distrug cartilajele si afecteaza osul, Specialistii spun c& boala incepe sd deterioreze osul in primul sau inal doilea an de la aparitia boli Acesta este unul dintre motivele pentru care diagnosticarea rapid este impartanta. Boala afecteazd nu doar articulatille, ci si organele interne, ochii si cavitatea bucala. Cand apar Femeile care sufera de poliartrits reumatoida sunt de trei natatea de azi ori mai multe decat oarbatii afectati de aceasta boal. Factorii de mediu (fumatul, virusurile si bacteriile) si cei genetici sunt principalele cauze ale declansarii bolii, dar mai ales combinatia lor. Desi poate debuta la orice varst, de regula apare la persoanele cu varste intre 25 si 5S. de ani. Simptome Se recunosc lesne: senzatie de cil durd, durere, umflatura si roseata la nivelul unor articulai. In timp, se ajun- ge la pierderea abilitatilor functionale ale articulatillor si deformarea aces- tora, senzatie de sldbiciune, oboseala generald. Boala este cronica, avand perioade lipsite de simptome, dar si unele in care acestea devin extrem de virulente, Simptomele sunt acute dimineata, dup’ o perioad’ de repaus sifebra usar’ Nuun teh POA Este cel mai frecvent tip de artrit Intainita copii, pe Langa inflama- rea articulatillor si rigiditate, poate afecta cresterea acestora. ; ry In general, se infiameaza artere- le temporale (de aici si denu- mirea ei), ins& boala poate afecta arterele din diverse parti ale corpului. Febra, durerile de cap, oboseala sunt simptome caracteristice acestei afectiuni.Cei care suferd de psoriazis pot dez- volta in timp artrita psoriazica. Simt dureri si sensibilitate la atingerea articulatillor mainilor, degetele se umfla, unghille se ingroasa, se rup si se decoloreaza, apar cefaleea, durerea oculara si roseata. Desi afecteaza orice articulatie, cel mai frecvent degetele sunt cele care sufera. Diagnostic Dacii medicul suspecteaz’ o artri- t& reumatoida, el recomanda teste pentru markerii de inflamatie din organism, factorul reumatoid si o anume peptida prezenta in aceasta afectiune. Radiografille sunt si ele utile pentru a vedea dacd boala progreseaza. Tratament Cheia incetinirii sau stoparii progre- siei bolii este tratamentul timpuriu, prin care se urmareste diminuarea inflamatiei si dureril. Consta intr-o combinatie de medicamente (antire- umatice, antinflamatoare nesteroid- ene, steroii si analgezice) si exerciti, pentru a intari muschii de sprijin din jurul articulatilor, In cazuri grave, se recomanda interventii chirurgicale. Tratamentul este adaptat fiecdrui pacient in functiede varst8, progresia bolii si articulatille afectate. Alte remedii Caldura, acupunctura si unele supli- ‘mente cu ulei de peste, calciu, ulei din seminte de limba-mielulul sau gheara-dracului s-au dovedit utile jin reducerea inflamatiel. directorul Centrului de Boli Reumatismale Dr. lon Stoia" Pacientii trebuie sd inteleaga implicatiile majore ale bolii si caracterul ei ireversibil. Daca nu este gestionatai ‘in mod corespunzator, in timp, afectiunea duce la distrugerea permanenta a articulatiilor, dizabilitati si, implicit, la pierderea locului de munca si nevoia de asis- tent permanent’. Dieta de urgenta Desi nu exist o diet pentru artri- ta, evitarea unor alimente ajuta la reducerea inflamatiilor. Produsele care contin grasimi saturate (slani- nd, fripturd, unt) cresc inflamatiile ‘in organism si, prin urmare, trebuie consumate rar. In schimb, cele bagate ‘in omega 3 (somon, tofu, nuci) sunt de ajutor, Importanta miscarii Desi par ca solicita articulatiile si cresc disconfortul, exercitiile re- Qulate actioneazd tocmai invers, reducand inflamatiile, in plus, ajuta la tonificarea musculaturii si int&rirea oaselor, Se recomanda stretching, aerobic in apa, inot. E bine sd faci cu prudenta exercitiile care pun presiune pe articulatii, cum ar fi cele cu greutati sau alergatul, Cand apare faza acuta, trebuie sd iei o mica pauza de la sport. sanatatea de azi< ey ») intestinale Bolile inflamatorii Sunt afectiuni cronice ale tractului gastrointestinal, cel mai des intalnite fiind boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica. anivel mondial, pesteS.000,000 _perioade active, cand simptomele sunt de persoanesunt diagnosticate puternic resimtite, siintervale de re- cu boliinflamatoriiintestinale. _misie a boli, cdnd simptomele dispar Acestea sunt caracterizate prin ori se manifesta la ointensitate mic. sanatatea de azi Cand apar Chiar daca afecteaza persoane de toate varstele, cele mai mute cazuri se inregistreazd in randul celor cu varste intre 20 $i 30 de ani. in ultimii ani, incidenta bolilor inflamatorii in- testinale a crescut inclusiv la copii si adolescenti. In cazul copillor, boala Crohn este deosebit de periculoa- ‘8 pentru cd afecteaz procesul de crestere si dezvoltarea acestora. Cei mai importanti factori declansa- tori ai bolii sunt legati de mediul si stilul de viat’, Fumatul, antibioticele in exces, alimentatia si stresul afec- teaza flora intestinala intr-un mod de cele mai multe ori ireversibil, Totusi, nil factori dectansatori rman in continuare necunoscuti. Asocierea cu alte boli Bolile inflamatorii intestinale sunt asociate cu aparitia altor afectiuni, precum cele ale ochilor, articulatiilor sau pielli, Jumatate din pacientii cu 0 astfel de boala sufera frecvent de recidive si de multe ori au si alte afectiuni intestinale. Bolile inflamatorii intestinale in cifre 3,000,000 dintre cei care sufer’ de oastfel de boald triesc in Europa, inspecial in nordul continentului, ins prevalenta bolii continua s& creascé in farile din sudul si estul acestuia.» 53% din pacientii cu boala Crohn au nevoie de spitalizare dupa zece ani de la diagnosticare. > 30-50% din pacienti necesita interventii chiurgicale, iar pand la 20% din acestia sufera a doua operatie in §-10 ani. Afecteazd persoane de toate varstele, dar cazurile cel mai des intalnite sunt in randul tineriloc cu varste intre 15 125 de ani. Pacientii care suferdide boala Crohn in stadiu avansat pot sd aia fesutul intestinal afectat si s manifeste abcese care cauzeaza inflamatii, (SSI Printre simptomete boli se numara crampele, scdde- rea in greutate si, in unele cazuri, sangerarea rectala. Alte simptome des intalnire sunt diareea, durerea abdominala si febra Pearl eT TT Ce Pe Aceastiiafectiune cauzea- zAuleere in colon si duce la complicatiicare pun in pericol viata pacientului, (SSID se manifesta prin inflamatii la nivetul rectului si al colonului, iar asta duce la diaree, sangerari rectale si crampe abdominale. Boala apare la orice varsta, dar ce! mai freevent se manifesta intre 35 $140 de ani TTT eee Este o afectiune foarte des intalnita atatin randul copiilor, cat si al adul- tilor. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), fa ora actual’ jumétate din populatia globului suferd de intolerant alimentara. @ miliard de oameni sunt diagnosticati cu intoleranta alimentara, iar OMS estimeazd ca, pand in 2015, numarul bolnavilor va ajunge la peste 2,5 miliarde. Inciuda numarului mare de cazuti, boala nu este diagnosticat usar. Intoleranta alimentara este o reactie de tip intarziat a sistermului imunitar, ‘a unul sau mai multe alimente, cuo paletd larga de semne si simptome mai mult sau mai putin supdratoare, pe care pacientul le poate observa sau nu. Este 0 afectiune care debu- teaza digestivy, dar cu manifestari la nivelul intregului organism. Ce este intoleranta alimentara De multe ori, se confunda cu alergia Intoleranta alimentara presupune oreactie de respingere a anumitor alimente sau componente de baza ale acestora ce se manifesta la ni- velul intestinului printr-un deficit de absorbtie a nutrientilor esentiali pentru organismul urnatt si prin mul: tiple fenomene digestive precum hiperfermentatie sau modificari ale motilitatii intestinale. Cel mai adesea, sunt acuzate dureri de stomac, colici abdominale, senzatie de discon- fort abdominal, balonare, diaree, constipatie, greata, afte, dificul- tatea dea slabi sau a se Ingrasa. Apar eczeme, urticarie, prurit, ac- nee, dureri musculare, articulare $i dificultate in respiratie. [QSUMTNELT exist studi clinice care demonstrea2i influenta intole- ranteialimentarein aparitia sindro- mului de colon iritabil. Descarcarea de mediatori ai inflamatiei la nivel local are repercusiuni asupra intre- ului organism. Poate fi un factor important in agravarea simptomelor unor afectiuni reumatice, cutana- te sau respiratorii. Orice contact repetat al organismului cu ali- mentul la care are intoleranta este un stres pentru acesta si, ca atare, reactioneaza atat la nivel local, cat si general. Bine de stiut Diagnosticarea rapida a acestei afec- tiuni si o dieté corespunzatoare au drept scop imbunatatirea stilului de viata si contribuie la mentinerea starii de sdnatate. Daca in alergia alimentara produsele incriminate sunt evitate toata viata, in cazul intalerantei alimentare acestea sunt eliminate o perioada, in functie de gradul de reactie a organismulul, dupa care sunt reintroduse cent ‘in cantitati mic’ si rar. jatea de aziEste 0 boala inflamatorie autoimuna a pancreasului, ce determina caren- ta de insulin’, Pancreasul secret’ foarte putina insulind sau deloc. Fara insulind, nivelul zahdrului din sange nit poate fi controlat. Se numeste si diabet zaharat insulinodependent, de tip |. Cand apare Medicii n-au reusit sa stabileasca factorii care duc la declangarea bolii Sunt ineriminati factorii genetic’, de mediu, virusurile fiind cele din capul listei, Distrugerea celulelor pancreati- ce, care secret insulind, incepe mai 257% sanatatea de azi devreme decat aparitia simptomelor. Acest tip de diabet apare cel mai frecvent la copii, dar poate fi diagnos- ticat la orice varsta. Simptome Urinare excesiva, inclusiv pe timp de noapte, senzatie continua de sete, deshidratare, vedere ince- tosata, oboseald, infectil ale piel, pierdere in greutate Diagnostic Se determina nivelul glicemiei din sange dimineata pe stomacul gol si, in functie de valoarea initial’, se repeta testarea in urmatoarele doua zile, Se poate administra 0 Ns doza de glucoza si apoi se masoard glicemia la doua ore. Tratament Se administreaza insulin zilnic, toaté viata. Fard tratament, acest tip de diabet pune viata fn pericol. Tratamentul impli- un anumit regim de viat, unul sanatos, care permite desfagurarea activitatilor zilnice fara probleme. Se impun: 0 diets supravegheata de medic, activitate fizica, dar si testa- rea glucozei de mai multe ori pe zi Este 0 boald grava ce se poate com- plica usor, ducdind la boli de inima, retinopatie, afectiuni renale, senzatii de arsura sau amortire a mainilor ori picicarelor. Insd, cu un control strictal glicemiei, aceste complicatii pot fi evitate.Este o boald autolmun’ care afec- teazi titoida. Sistemu! imunitar ‘stimuleaza tiroida sa produca mai multi hormoni decat are nevoie corpul, fapt ce determina tiroida SA devin hiperactiva. Asta duce Ja un ritm cardiac accelerat sila 0 crestere a ratei de transformare a mancarii in energie. Aceasta afec- tiune este strans legati de boala Hashimoto, 0 alt boald autoimun care afecteaza tiroida. Cand apare Boala afecteazd de zece ori mai multe femei decat barbati si poate apa- ea la orice varsta, desicel mai des debuteaza intre 20 $i 30 de ani. in general, sunt predispusi imbolnavirii cei care au in familie suferinzi de tiroid’. Multi dintre bolnavi suferd si de alte boli, cum ar fivitiligo, artrita reumatoida, boala Addison, diabet zaharat de tip |, anemie pernicioasd sau lupus. Boala poate fi declansata de stres, sarcina sau infectii. Simptome Cele mai multe persoane care sufe- 3 de aceasta boald au probleme cu somnul, sunt irascibile, nervoase, sensibile la caldurd, transpi- r& abundent, au palpitatil, au parul subtire siftagil, 44 probleme intestinale, Jae) / pierd in greutate fra motiv si au gusai (ti- roida este mérita), Femeile au ciclu re- dus cantitativ si doar pentru cateva zile, dar si probleme de fertilitate Simptomele apar lent sau brusc si deseori sunt confundate cu alte probleme de sanatate, Exist si persoane care suferd de aceasté boalai fara sd alba vreun simptom Diagnostic Teste de snge pentru hormonii tiroidieni, testarea consumului de iod al tiroidei, testarea pentru de- terminarea anticorpilor Tratament Se prescriu medicamente care sa fu lase tiroida sa secrete hormoni {in exces, iod radioactiv pentru dis- trugerea celulelor tiroidiene ca s& producd mai putini hormoni, Une oti, se recomanda siun betablocant pentru a reduce actiunea hormonilor ‘ —_ tiroidieni in corp, aducand ritmul car- diac la normal si reducand starile de nervozitate. In unele cazuri, se recomanda extirparea tiroidei. Cand nu este tratata Fara tratament, boala Graves duce la probleme serioase de inima sila fragilizarea oaselor. Furtuna tiroidiand chiar pune viata in pericol.“ a *” PANCREATITA AUTOIMUNA ste 0 inflamatie cronica a pan- ‘creasului sia canalelor biliare din ficat, dar poate afecta mai multe organe: glandele salivare, rinichii si ganglionii limfatici. Cand apare Afecteaza in principal barbatii de 50-60 de ani, dar poate s apara indiferent de sex, in copilarie sau inadolescent Simptome Se acuz’ dureri abdominale usoa- re, uneori icterul sau scdderea in greutate. Diagnostic Este 0 boald rari si ea poate fi diagnosticaté gresit drept can- cer pancreatic pentru cd ambele afectiuni au simptome similare, dar impun tratamente diferite. Se fac: ecografie, 0 biopsie endoscopica, teste de sange. Tratament Starea de sanatate se imbunatateste considerabil in urma administrarit de steroizi, dar sia unei diete sarace in grasimi. Analgezicele sunt si ele utile cand durerile sunt mari, LUPUSUL ERITEMATOS Sistemul imunitar ataca fesuturile sndtoase ale unui organ sau mai multe, cel mai adesea fiind vorba despre piele, articulatti, rinichi, sistem nervos sau plamani sdnatatea de azi Cand apare S-a constatat cd lupusul este declansat de cele mai multe ori de consumul de medicamente, in special cele pentru afectiuni cardiace sau hipertensiune, expunerea la substante chimice sau chiar la soare, de stresul extrem sau de virusuri, Exista si o forma extrem de rard, lupus neonatal, cand anticorpii mamei (care are aceastd boala) trec la fetus si duc la eruptii cutanate si la malformatii cardiace. Afecteazé de noua ori mai multe femei decat barbati, iar varsta Ja care se declanseaza se situeaza in intervalul 15-45 de ani. Simptome Lupusul eritematos poate afecta doar pielea sau cuprinde mai multe or- gane. Cand tintae pielea, este mai usor de diagnosticat pentru cd apar plac eritematoase rotund-ovale sau chiar vezicule. Cand afectarea este interna, lucru- rile se complica. Medieii spun c& nu exist dou’ cazuri de lupus care sd fie la fel. Exista o gama larga de simptome, care pot sd evolueze lent sau, dimpotriva, bruse, pot fi usoare sau severe, temporare sau perma- nente. Ins& cele mai dese simptome ‘sunt: articulatii dureroase, umflarea méinilor $i picioarelor din pricina pro- blemelor cu rinichii, febra peste 38°C, oboseald, anemie, durere in piept sau dificultati de respiratie, sensibilitate alumina, pierderea parului, proble- me de coagulare, ulceratii la nivelul gurli si nasului, modificarea brusca a Greutatii, ochi uscati, echimoze, anxietate, depresie, dureri de cap. Diagnostic Se fac: hemoleucograma completa, VSH, sumar de urina, test sifilis (pen- trua determina dacd exista anticorpi antifosfolipidci), evatuarea rinichilor sificatului (pentru a verifica prezenta anumitor enzime si albumine). Tratament Din pacate, nu exist un tratament pentru aceasta boala, iar medicatiarecommandati este pentru reducerea inflamatilor si dureril Si, pentru cd afecteaza'n mod diferit flecare per- soand, schema de tratament dfera Deseori, se recomands antintama- toare, cortcosteraii, medicamente imunosupresoare. Mult timp a fost confundat cu lepra si multe persoane cred cd-io eczema (de aici reactia de ase feria celor din jur). Este o boala cutanata cronica, inflamatorie (poate afecta inclusiv articulatiile si unghiile), autoimuna i, prin urmare, necontagioas3, Se caracterizeazd prin aparitia placilor eritematoase si proeminente acope- rite de scuame albe, solzoase, care se desprind cu usurinta. Cand apare Ultimele cercetiri au ardtat c psori- azisul are si o componenta genetic’ {cromozomul 16 are doar trei picioruge {in loc de patru), transmisa pe linie materna. Se poate declansa la ort ce varsta, chiar din primele luni de viat, insd cel mai adesea apare la 20-30 de ani si dupa 40. Stresul este principalul factor declansator al bolii, {a fel imunitatea sczuta. Simptome Apar scuame, pete rosii sau roz aco- perite de cruste albe, ingrosate, cel mai adesea pe scalp, genunchi, maini, picioare. Senzatia de mancd rime si durerea duc la tulburari de somn, disconfort major pe timpul Zilei, dar si r&ni. Manifestarile pot fiinsotite de o forma de artritd pso- riazied ce afecteaz’ articulatille si varfurile degetelor. Pot aparea si dureri de spate, dacd este afectata inclusiv eoloana. Diagnostic Se face prin teste de laborator, exa- men microscopic $i 0 biopsie a pieli Tratament In functie de gravitate si de suprafa- jaafectata, se pot prescrie creme, Jofiuni de hidratare, tratamente cu steroizi, cu lumina uttravioleta sau alte tipuri de medicamente. ~ stia? f Femeile care consu- ' oes ens \, predispuse si sutere We ‘medic primar dermatologic, doctor n Stiinte Medicale, Academica Medical Center Pentru ca fiecare pacient este unic, alegerea terapiei trebuie Sa fie bazata pe dialogul dintre medic si pacient, astfel incat sd fie ales tratamentul adec- vat fiecdrui pacient in parte. Pentru psoriazis, exista trata- mente variate, de la cele topi- ce (adica apiicate pe zonele de piele afectate de acesta) panda la tratamentele sistemi- ce. Tratamentul de ultima ord presupune terapiile cu agenti biologici. Acestea din urma ‘sunt folosite in formele seve- re ale bolii si in cazul pacienti- lor care nu au raspuns la alte forme de tratament. Pentru a beneficia de ase- menea tratamente, asa cum este cel injectabil, pacientul trebuie sd aiba o forma seve- ra de boala. De asemenea, Inainte de a incepe trata- mentul cu agenti biologici, pacientul trece printr-o serie de examinari clinice, teste si analize specifice, toate aces- te fiind incluse intr-un dosar al pacientului.medic primar gastroenterologie $i medicing internd, institutul Clinic Fundeni Antiinflamatoarele de tip corticosteroidian, in primul rand, daca sunt luate 0 pe- rioada mai lunga, pot crea dependent’. Organismul secretd in mod natural cor- tizon. Daca ii dam cortizon artificial, in timp, organis- mul se dezobisnuieste si nu mai secret deloc. Toate ceielalte efecte secun- dare, chiar daca nu intervin in primele zile, vor aparea si, evident, se vor mentine in timp. Efectele secundare sunt numeroase, ca dovada a actiunii complexe a corti- Zonului, Printre acestea se numéaré ulcerul, hipertensi- unea arterialé, osteoporoza, diabetul, retentia de sare si apa, ingrasarea cu fata lund plina” etc. Celelalte medicamente din clasa antiinflamatoarelor nu au efecte secundare atat de ‘complexe si nu dau depen- denta. sanatatea de azi [en SCLEROZA Este o boald in care este lezat stra- tul protector din jurul nervilr, find afectate atat crelerul, cat si maduva spinal Cand apare Boala afecteazé cu precadere per- soanele tinere, cu varste intre 20 gi 40 de ani, si de trei ori mai multe femei decat barbati. Din pacate, boala poate aparea si la varste foarte fragede Simptome Pacientul acuzd slabiciune gi dificultaji de coordanare si de mentinere a echilibrului, parezd, tulburari de vedere, alterarea simturilor, oboseala, diminuarea cancentrarii, dificultati de vorbire si inghitire, tremur, senzatie de amorteald si furnicaturi la nivetul membrelor, tulburari sexuale, Diagnostic Se recomanda examen LCR, tomo- grafie computerizat, RMN. 10.000 oane ma HT Tratament Acesta incepe cu adoptarea unui stil de viata sanatos, odihna, exerciti fizice usoare, relaxare, evitarea cal- ducit sau frigului excesiy, efiminarea grasimilor, alcoolului, a produselor cuaditivi i colorantiEleste de lungs durata si se bazeaz’ pe reducerea severitatii simptomelor gi incetini- fea sau stoparea progresiei bolii cu ajutorul antiinflamatoareior si imunosuprescarelor. @ zx %TIROIDA HASHIMOTO Tiroida este afectata tot din pricina ‘sistemului imunitar, dar, spre deo- sebire de boala Graves, productia de hormoni este scazuta. Cand apare Este mult mai des inttnita ta femei deca la barbati, raportul find 10:1. Este frecvent8 in famili cu multi co pii, in special cu fete. Stresul intens, virusurile sau nasterea pot declanga boala. Simptome Apar stari de oboseala, slabiciune, crestere in greutate, sensibilitate la frig, dureri musculare, articulatii rigide, edem facial si constipatie, Diagnostic Se examineaza tiroida ecografic, dar si sanii si glandele genitale si se face un dozaj harmonal (de hor- moni tiroidieni). Tratament Se pot folosi uneori suplimente cu iod, tratament pentru sustinerea functieitiroidiene si reglarea siste- rmului imunitar. ferapile alternative ‘sunt de mare ajutor. VITILIGO Este o depigmentare a pielii de dimensiuni variabile gi in diverse \ocuri. Apare din pricina distrugeri \/, - R Pielea alba este lipsita de protectia melaninei si trebuie ferita de soare melanocitelor, celule respansabile de producerea pigmentului, de catre sistemul imunitar Cand apare Un factor important ce declangeazi boala este stresul, dar si arsurile so- lare, expunerea la substante chimice sivirusurile au o pondere insemnat Poate afecta pe oricine siorieand, dar mai des este intatnit’ dup’ 20 de ari Simptome Apar pete albe (care nu se coloreaza dupa expunerea la soare) pe fata, dosul palmelor, brate, genunchi si uneori dureri de cap, ameteli sau pierderea parului. Rar, marginile pe- telor pot deveni inflamate si apare senzatia de mancdrime. Tratament Este unul estetic, de camuflare a petelor ‘cucreme colorante. Se mai pot reco- ‘manda unguente cu creme-care contin steroizi (nu se aplic3 pe fat!) pentura stopa depigmentarea. Se fac cercetari pentru un tratament revolutionar care: sSrepigmenteze firul de pair dup ce aalbit, tratament care, se sper’, va fi utilizat gi pentru aceasta boald. ¢ sanatatea de aziCe sa faci daca suferi | ) de oastfel de boala in primul rand, s& urmezi tamente cu corticosteroizi, tratamentul pentru a tine e important sd nu consumi sub control boala. Apoi, sare! trebuie sd mergi ja medic imediat ce apar si alte simp- tome alarmante, pentru cd tratamentele cu imunosu- presoare crese risculinfect- ilor cand sunt administrate mult timp. » Sunt boli ale caror mani- festari pot fi interpretate ca transmisibile si de aici si un comportament de evitare si chiar de respin- > i gere. Stirile de depresie, Mineo ‘suparare sau furie insoyesc ‘THUBNisté Asociatia Pacien- este extrem de important. rau. Ede preferatsSaltemezi 0 afectiune si de multe ori tilor cu Afectiuni Autoimune » Pune intrebari! Atunci perioadele de odihnacucele 0 agraveazd; de aceea, @ (APAA), care oferd suport cnd ajungila medic, afla active pentrua gestionamai bine ca, inaceste situati, s& persoanelor aflate intr-o ce schimbariimplicd boala, bine boala. ceri spriinul unui psinolog astfel de suferint’. Este im- cum iipoate afecta viata» [IMTETENICEY In unele care sate Invete cum sile portant sdafliexperientele sidacd ainevoie de vreun cazur, boalase controleaz faci fata. prin care trec semeniit3i, regi special. mai usor daca respectiun > SiSERICENGMIE sastiicee normal, sd vezi > (ESSEERSSSNNES anumitregim. Dac3 nuse MISNEN) Acupunctura, Tai cum au trecut ceilaltipeste [nln Farad s& faci impune o astfel de dieta, Chi, Reki si muzicoterapia diverse neplacerisauchiar lucruri deosebite, te poti e bine sa incerci sd aiun nu inlocuiesc beneficile Si fii mai usor in contact simi faré viag’, ins& este regim cat mai echilibrat. tratamentelor recomandate cu medicii atuncl cand ai importantsdtiicont deacest Trebuie sd stiicSexcesele de medic, dar contribuie la nevoie. Suportul celor care semnel si sd te odihnesti, pot agrava boala sau simp- _atingerea stride bine, mai tree prin aceleasi probleme Obosealate facesitesimti tomele el. Cndurmezltra- ales a confortulu psihic. c + Institutul Clinic de Boli Digestive * Institutul de Gastroenterologie si He- ere si Transplant Hepatic Fundeni - ppatoiogie lasi- 8d. Independentei nv. 1, aiutor email: cogth@icfundeni.ro, O11, lagi, tel/fax 0232/267,500 i tel/fax 021.318.04.17 Email: sp_gastroenterologie@hih.r0 AICI! + Spitalul de Urgent’ Floreasea -Calea * Clinica Medicalé Ml din Cluj- Str. Gral Taian Floreasca nr. 8, sector 1, Bucuresti Mosoiu nr. 38A, tel. 0264/439.110 tel. 021.599.2300, 021.599.23.08, Spitalul CFR Cluj - Str. Republic nr. 16-18- e-mail: spital@urgenta.ro 20, tel. 0264-599.596, 0264-599.597 * Spitalul Colentina - Soseaua Stefan + Spitalul Clinic Judetean Mures, Targu cel Mare nr, 19-21, cod 020125, Mures - Ste. Dr. Gh. Marinescu nr. 50, cod sector 2, Bucuresti, tel. 021.31732.45, 540136, tel. 0733.550.101 021,316,73.20 » A.P.AA. — Asociatia Pacientilor cu » Spitalul Universitar- SplaiulIndependentei _Afectiuni Autoimune - Str. lonit Cegan 1, 169, sector 5, Bucuresti, nr. 3, bl, P27, parter, ap. 1, sector 5, tel. 021.918,05.19- 29, 021.318.05.23, Bucuresti, tel, 0314.315.218; 0747.081.731, 021,318.08.45 email: office@apaa.ro sanatatea de azi