eas enc nati enaennt nat. OK ToWvAbOT Cum sa@ facem activitatile matematice in gradinita Troducere de MAB A TABAN » HEANA MATT (35 EDsTUaA DALI F a cA ® wesPREFATA Seria ,Cum sd facem?" se imbogdjfeste cu o noud Jucrare deosebit de utild. Aptitudinea matematicd nu este un dar rezervat nu- mai unora, dupd cum se crede deseori. Ea depinde aproape intotdeauna de calitatea inceputurilor acestui invdfd- mint. Un invd{démint modern al matematicii, bazat pe da- tele psihologiei copilului, va avea, {ard indoiald, ca prima consecin{d diminuarea dificultdfilor, a lipsei de aptitu- dini. _Este oare posibil sd se inceapd incd din grddini{d o Prima apropiere de matematicd? fn ce spirit ? La aceste probleme rdspunde in primul rind Doamna Touyarot, agregatd in matematicd, profesoard la Scoala normald. Ea adaugd apoi o serie de exercifii numeroase $1 va- riate, esalonate cu multd rigoare si legate de probleme ale viefii cotidiene sau de situafii cu care copilul este familiarizat. Ea explicd, in sfirsit, utilizarea unui material special conceput ,,pentru a crea, in mod intenfionat, situafii con- crete care sd pund probleme diferite”. Copiii sint condusi, in acest fel, pas cu pas, fdré_ nici o intrerupere, de Ja constatdri simple la primele forme de manifestare a rafionamentului. Pe scurt prin ,,activitdfile matematice”, copilul este a de a deveni constient de propria lui gin- ce, de a o exprima in- si intotdeauna precis. pus in situafi dire, de a sli ce face $i pentru ce fa tr-un limbaj scris sau verbal variat 3 —wmr ae «3 ca - 3 r= «—i i Bees Law Bad 3 C sta anal ocesta Punctul de plecare potrivit pen- cunoasca esecun coh ematicii, care near trebui sd mai limbaj ce a deveny, Putin la nivelul acestui al doilea ror in lumea ne in zilele noastre indispensabil tutu- . strd domiratd de tehnicd ? Consider cq Doamna Touyarot poate avea satisfactia de a fi pus cu o mare simplitate vasta ei cultura mate. maticd $i sim{ul ei pedagogic axat pe o cunoastere pro- funda a copilului in folosul educatoarelor din grddinitele de copii rdspunzdtoare de aceste inceputuri a cdror im- Portantd nu mai este neglijatd. Educatoarele simt trebuinja de a se documenta din acest punct de vedere. Cartea de fafd rdspunde tocmai acestei legitime preocupdri. Ele vor gdsi astfel un ghid Sigur care le va permite sd conducd cu incredere aceste prime activitd{i matematice integrindu-le in mod firesc in acfiunea educativd a grddinifei de copii. tru S. Herbiniere Lebert Inspectoare generald pentru instructia publicaINTRODUCERE Educatia in domeniul matematic nu seaman, de exem- plu, cu procesul de insusire a unei limbi straine, 0 acti- vitate care se poate realiza in orice perioada a vietii... Ca si invdf{area limbii materne sau ca si cunoasterea mediului ambiant, ea incepe in mod spontan odata cu primele experiente prezentate fiecdrui copil de cdtre uni- versul lui familiar. Inc& de la cea mai fraged virsta, anumite atitudini, anumite cdutdri ale lui arata orienta- Tea gindirii sale spre primele descoperiri de natura logica si matematica. Mai cu seamé lucrGrile lui Piaget au scos in eviden{a legdtura dintre jocurile spontane de triere si de ordonare in care se complac cei mici si aparifia numérului natural. Constatém c& aceste observatii facute de psihologi concordé de minune cu modul in care este conceputé ast4zi organizarea stiinlei matematice insasi. In modul ei general de a vedea actiunea educativa, atenté la mecanismele gindirii copiilor pe care fi pri- meste, gradinita de copii isi propune sa incurajeze aceste atitudini, s& caute situatii favorabile acestei tendinte a gindirii infantile spre elaborarea primelor notiuni. De aici decurge necesitatea de a concepe activitati matematice pentru gradinifa de copii. In ce stil ? Sub ce forme ? Cercet&rile intreprinse in decurs de mai multi ani ne permit astdzi sé desprindem liniile directoare ale acestor activitati. In loc de a centra interesul pe invadfarea nu- merelor s proceddém cu rabdare la pragatirea descope- ririi acestora prin actiuni cu implicatii intr-o sferd mai larga. Este vorba in primul rind de: — aconstrui, a observa grupuri de obiecte; — a recunoaste proprietati® ale obiectelor ; —_———- * In termenul matematic de wproprietati* se includ telor. (Nota trad.). si insusirile objec-atte —— a compara obiecte doud cite dou, sau a le ayeza intr-o ordine sau chiar anumite criteril. In aceasta perspectiva se recunoaste e tematice ce intra in joc sint in primul rind acestea swe timi si relat. Este complet neindicat ca la acest nivel sa se incerce un studiu metodic al acestor notiuni. Co- pil sint pusi in situatia de a le utiliza corect, cum sint calduziti sa foloseascaé treptat din ce in ce mai bine limba lor maternd, mult inainte de a-i analiza structural Numai prin jocul natural al proceselor de abstractizare fiecare copil isi va constientiza in mod treptat aceste notiuni, le va construi, le va crea din nou prin propriile puteri. Descoperirea numerelor naturale va constitui un rezul- tat al unor astfel de experiente (se stie ca aceste numere sint proprietati ale unor grupari de obiecte). Aceste activitati matematice se refera la toate felu- rile de obiecte. Ne gindim in mod deosebit sé valorificam relatiile spatiale si pe cele de timp pentru ca aspectul matematic al acestui prim studiu al lumii fizice s4 con- tribuie la largirea Cunostinjelor copnlor despre spatiu gi timp, Cunostinte a caror importanta este cunoscuta. Vom preciza in ce fel astfel de activitati antreneaza gindirea logicd. Si in aceasta privinta este necesar sa se foloseasca nofiunile mult inainte de a le studia teoretic. Trebuie facut totul pentru a incuraja aceste prime ifestari ale unei gindiri, desigur fragile, si de a fa- \oriza exprimarea acesteia sub toate formele ei. Ca si in Ite situatii, gesturile, cuvintele, desenul vor avea im- una un rol de neinlocuit ca instrumente de gindire si 4, a le clasifica a le asocia dupa de comunicare. i Limbajului bazat pe cuvinte i se edaugd deci limba- jul grafic, datorita carula copilul treduce cu mai multé eer 4 felul in care el isi reprezinta 0 situatie si care constituie un sprijin pentru elaborarea primelor sale ra- jonamente. Insistaém eici asupra acestui obiectiv, pen- tru a evita orientarea copiilor spre ceea Ce ar putea con- itui numai un exercitiu formal, numai un joc cu aceste usurin} stcuvinte si cu aceste grafisme, creind @ >t fuzie intre scop si mijloace. La acest nivel nu sint semne specifice, caci nu este cazul notiunile cu care abia se realizedza un Pp numai de a transpune olomentele esentia tuatii traite intr-o perspectiva matemalica este suficient hmbajul natural siua limba) gt gini" in care fiecare trasatura seamand Cu obiec il reprezinta sau cu gestul care-1 inloc uieste”™. termenl si nicl a exprimd rim contact cl Je ale unei si- Pentru ac easta afic in ,.ima- tul pe care necesart mich inca de cauta aceste situatii favorabile pentru Unde putem stimularea inteligentei matematice ? De cele mai multe ori este suficient sa pui in valoare temele alese pentru activilatile obisnuile (cunoasterea mediului, a realitatii cotidiene). Chiar si exerciliile, in principiu orientate in alte directii (exercilii senzoriale, ritmice, manuale, jocuri ) pot fi fructificate dintr-o perspectiva matema- tica. Ceea ce insemncaza ca aceste activitati nu solicita (si nu pot avea la acest nivel) un ,continut" specific. Ceea ce le confera o valoare din punct de vedere ma- tematic este modul in care se foloseste continutul ales, intrebdrile care se pun si care antreneaza modalitatile de a actiona, de a rafiona, de a se exprima, caracteristice gindirii matematice. Atunci cind intr-o situatie ocazionala se descopera 0 problema matematica interesanta, trebuie sa fie sesizata si valorificata, ceea ce nu ne impiedica, pe de alta parte, de a organiza in mod intentionat exercilii sau jocuri care sa favorizeze orientarea activitalii copiilor spre folosirea cutaérei sau cutarei nofiuni. opunem ofera o multime de exem- ple de astfel de activilali inspirate din viata de toate zilele (in clasd, acasd, in societate. Fiecare din ele po- vesteste prin intermediul unei imagini o intimplare ,,per- sonificata”. Fiecare istorioara se referd la copii avind o 7 Fisele pe care le prVirsta apropi tari foarte obigney Cea a micilor nostri elevi si la aven- multe ori pusa in ie astfel incit ea poate fi de cele mai Poate sugera Sear eee cu o intimplare traita sau samblul intrebarilor icarea unei teme de viata. Din an- tisneasca, aneieien Oe conn east situatie le face sa legat de realitate. racter matematic nu gratuit, ci dirt inte eae sd ne ‘Straduim a urmari drumul gin- Ltatilor d ile si sa adaptam exerciliile propuse posibi- . v le moment. Observarea atenta a fiec&rui copil in timpul lucrului permite notarea modului in care el re- actioneaza fata de un anumit exercitiu, ce forme si direc- til jau incercérile sale, care este partea de aducere eminte, de imitatie, de creatie, de intelegere in compor- tamentul sau... ; In acest mod se pot aprecia in decursul timpului progresele fiecdruia, se poate modera uneori elanul co- piilor mai vioi, se poate acorda sprijinul necesar celor mai incefi, astfel incit aceste activitati matematice sd contribuie din plin la dezvoltarea inteligentei lor. M. A. TouyarotI Teme si exemple de activitati* In activitatile care urmdresc punerea bazelor gindirii matematice si logice se disting trei probleme importante : — exprimarea unei judecati corecte din punct de ve- dere logic; — gruparea obiectelor; — asocierea obiectelor in perechi. S& precizdm pe scurt continutul fiecdrei teme aratind la ce notiuni conduc si ilustrindu-le prin exemple luate din activitatile trdite. 1, EXPRIMAREA UNEI JUDECATI CORECTE DIN PUNCT DE VEDERE LOGIC Copui pot fi orientati in mod spontan sa exprime ju- decati de valoare, si constate cd un ,lucru" este sau nu este adevdrat. — referitor Ja insusirile atribuite obiectelor (acest balon este rosu, aceasta prajiturd este gustoasa, aceasta bicicleta este stricaté, aceasta papusa are par lung etc.) ; — referitor la relafiile dintre obiecte (masina mea este mai frumoasa decit a ta, iaurtul este tot atit de bun ca brinza de vaci cu smintina, tatal meu este fratele ma- mei tale etc.). * Pentru explicatii mai ample privind elemente de teoria multimilor introduse in gradinita vezi: Gh. Iitime, Jocuri logice pentru pre- scolari si scolari mici, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica- 1976, (Nota trad.).A stabili daca este adevarat ca un anumit obiect are © anumita proprielate constituie prima forma a gindirit logice, Acest adevar se bazeazd peo constotare.., fara a exclude posibilitatea decizici arbitrare (care ne ajula $a intrevedem sensul actual al ,adevarului logic") P este de ajuns sa sustit cao anumila papusa este bolnava" sau ca ur anumit baiat ,este Zorro” si sa te porfi in conti- nuarea jocului ca si cind acest lucru ar fi adevarat, A te interesa de cuplurile de obiecte gia cerceta dacé e adevarat ca intre ele exista un anumit fel de legatura reprezinta de asemenea un mod de gindire logica, S-a facut adesea apel la aceasta tendin{a spontand spre ,,aso- ciafii" fara a sesiza tot profitul pe care fl poate objine gindirea copilului pe plan logic. La gradinifa, toate exercifiile care antreneaza cunos- tinfele cu privire la un obiect: insusiri de ordin senzo- rial (forma, culoare etc.) precum gi ,,la ce foloseste", de unde provine" etc. pot fi astfel orientate incit sa dobin- deasca o noua dimensiune : exersarea eficienta a gindirii logice a copiilor. Aparitia operatiilor logice Daca este tals cé un anumit balon este rosu, c& Ion este fratele Clarei, preferam sa afirmam : acest balon nu este rosu, Ion nu este fratele Clarei". Pornind de la unele insusiri si relatii apar astfel alte insusiri sau relatii ca de exemplu ,a nu fi rosu’, .a nu fi fratele lui"... Vorbirea_curenté_utilizeaza_expresia_,.nu Conform logicii, negatia_nu_ se aplica verbului va fi", ci insusiril (proprietatit) osu. Cum este prin urmare acest balon, qacael nu este rosu ? El este ,altfel decit rosu” (expresie mai putin eleganta) ; in mod prescurtat el este ,non rosu (sau ne-rosu). Proprietatile (insusirile) care se exprima printr-un adjectiv sauun_participiu (rosu, mare... gaurit, indulcit, parfumat...) se preteazd la aceasta utilizare {ars a_se indeparta prea mult de vorbirea curenta. Dar_trebuie avut in vedere ca se abordeazd deja planul limbajului 10+ formeazd pro- “simbolic. (Pornind de la proprictatea: P se et mearad Te prictatea non p; plecind de la relatia R se latia non R). —~ b mn Cee SasiunclioS Acelasi obiect poate avea mai multe insusitl, aceees Pereche de obiecte — mai multe moduri de legatura Astfel, de exemplu: acest balon este rosu sh mare. lon este fratele Clarei si el este mai mare decit Clara. In primal caz, sf leaga doua insusiti ale balonulul ; in cel de al doilea caz, el leagd doua relatii intre Ton st Clara. . Ln logica, si serveste pentru_a_construi din dowd pro- prietati_o noua proprietate (p si q), din_doua_relatito houa relatie (R si S), Canjunclia si, asttel folosita, este Semuulexplicit_al unei_operatii logice confanctia— _ In_mintea copiilor, este sigur ca_cele_doua proprietati initiale ramin_percepule in mod distinct si_ele nu ajung Sa_se contopeasca intr-o alta proprietate. Pe de alta parte conectorul $i ‘hu este intotdeauna exprimat_in & plicit, Ne este deajuns pentru moment sa stim § Noastem daca un obiect are intr-adevar cele doua pro- prietati ,deodata", daca doua obiecte sint legate prin cele doua relafii. Ce devin enunturile precedente daca inlocuim pe si prin sau? Expresiile ,acest balon este rosu sau mare", ulon este fratele Clarei sau mai mate decit Clara, au Oare vreun sens? Trebuie sa recunoastem ca astfel de expresii nu sint folosite in mod obisnuit. _Se_utilizeaza mai _degraba conjunctia sau atunci cind trebuie _expri- mata o alté iva. De exemplu, pentra un _copil: sa mearga la scoala Sausa remind acasa, pentru _balon fie rosu_sau_albastru. Putin cite putin, se intilnesc totusi obiecte care pot avea fie o insusire, fie o alta insusire, fie pe amindoua deodata. Ce se poate spune despre un obiect oarecare ? el_are o insusire sau_pe cealalla. Conjunctia sau ia sensul neexclusiv,cel_nratmulttolosit in lagica, De exemplu: tartinele sint pregatite pentru gustare: cu unt, cu miere,eventual si al sicu unt si cu mi care din secu Unt si cu miere. Se poate spune despre ori- Situatii ste tartine cA are ,unt sau miere". Sab genie Potrivite_per singel dec_acelea in < ea lect. ci_un_grup a ex es acestei Prima proprietate comund tuturor obiectelor grupari, introducem forma ,,p sau q". Ps ‘a_ce priveste relatiile, n {Ini hii_si eu vom cduta_s& le introd ‘el mai adesea, obiectele pe a + ot pe ca re de doua insusiri! Pentru_ca un exercitiu peat sist nu solicite copilului_un e ort de aie cazul-tind avem in vedere mai nulte Insusiri, este necésar Ca acestea sd fie evi e, Recomandém Tn est Caz Intrebuintarea unui material conceput pentru acest scop. 2. GRUPAREA OBIECTELOR ~Asezarea_impreuna, gruparea_obiectelor constituie o activitate instinctiva foarte timpurie. “Aceasta aclivitate fe grupare este una din manifestérile esentiale ale gin- dirii_matematice. Pentru inceput este vorba numai de colectii sau mul- {imi finite de obiecte usor de diferentiat unele de altele. Extinderea la multimi oarecare se va face mult mai tirziu. De ce grupam obiecte ? Cel mai adesea, gruparile na- turale nu_sint_arbitrare, ci motivate de aptul ca obiec- tele astfel reunite au 0 anumita proprietate. Putem sesiza legatura i i constructia unei_astfel ~de_grupari_si punctul de vedere logic la care ne-am re- ferit:_ea consta in a g$ti_sa_recunosti_ daca un anumit “obiect are sau nu o anumila proprietate (insusire). Dar obiectele se mai pot form listei_ in care sint enumerate. In orice caz nu ne preocupa din punct de vedere matematic decit gruprile clar definite; sin- urul criteriu_fiind : 58 timi_dacé_un_obiect ,apartine” sau _,nu_apartine”’ unei_multimi, daca este sau _nu_un element al ei. ecoa, Grnpivt particulars Este interesant si cunoastem ce tipuri de grupari vom putea forma in functie de o anumité insusire, de care tinem seama, sau de ,,negarea” acestei insusiri, sau a mai multor insusiri. __ S& precizdm c& ne intereseaza obiecte care se inscriu intr-un orizont limitat, fixat dinainte, Este important sé se stie intotdeauna in ce univers” se lucreaza. Daca tre- buie s& alegem scoici pentru a face un colier, le yom cauta intr-un anumit lot pe care-] avem... si nu este cazul s& mergem sa cdutdm in alta parte. b, Pairiils unai multimi Guhmultimi) Din acest lot de scoici, s& separam scoicile galbene ; vom face astfel o noua mullime, care este o parte a Cor Ii dintii (submul{ime). Grupind scoicile non galben® (sau ne-galbene), formam astfel 0 noua parte, Dacad am luat red foate scoicile galbene, apoi toate scoicile ne-gal- bene atunci toate scoicile din lotul initial sint repartizate pereuna sau in cealalté din cele doud parli (vom spune mai tirziu ca fiecare este, in mullimea iniiala, comple- mentara celeilalte). c. Intorsectia — Reuninne ne holdrim sa alegem Pentru a confectiona un colier, aintre perlerpe acelea care stn rotunde i osie: Cn procedam 13Seemann RO _Prima solutie este de a alege una cite una perlele avind grija ca fiecare sé aiba cele doua insusiri. Daca vrem toate perlele rotunde si_albastre. trebuie si exa-— Fig. ne. 2 m_toate_perlel =ne_la fiecare din mm e_colectiei punindu-ne la f ele cele doua intrebari : este rotunda ? este albastra? O- porla este corespunzatoare daca s-a raspuns da la am- bele intrebari. Pot fi luate in considerare si alte procedee ?-Putem cerceta pe rind cele doua insusiri (proprietati) : —_sa_cautam intii toate perlele rotunde, apoi printre ele perlel [TC aie —: au sa cautam_intii toate erlele_albastre, apoi -printre_ele_per ale rolunde. (In acest mod se ajunge Ta construirea treptata a unor parti (submultimi) astfel incit fiecare s& fie cuprinsa in cea care 0 preceda.) In sfirsit putem Iua_in_considerare_in_mod_separat cele doud proprietati{insusin); — pune rte toate perlele rotunde ; — punem de o parte toate _perlele albastre. Este oare posibil sa constatém 0 ,incdlecare” a aces- tor multimi? Daca existé intr-adevar perle rotunde si totodata albastre, ele apartin simultan celor doua mul- timi indicate (si “formeaza ,,intersectia" lor care poate fi numitd daca este nevoie ,,partea comuna", expresie mai intuitiva). . . & ne ocupam i 2d ceste Pe gunda_si_albastra. Vom regasi si aici ocazia de a spune in legaturé cu ea neste rotunda sau albastra"’. (Mulfimea tuturor acestor perleeste-Teunrunea mulfimit perlelor rotunde si a multimii perlelor albastre) 14isis oureccie ee Ariile : papusa. mingea, magarusul cestei multimi este identificat dine oarecare) defineste Clara isi aduna ju de plus. Fiecare obiect al a si numit. Lista stabilita (intr-o OF fn mod clar multimea. Fig. nr. 3 Dar obiectele nu au intotdeauna un .,nume propriu™ ceea ce impiedica inventarierea lor. Exemplu : dintre fructele asezate intr-o fructiera vrem s4 denumim o parte din ele. Se ivesc doud situatii: — sau fructele sint toate diferite si este posibil sa le denumim prin numele lor pe cele alese (marul, para, ba- nana...) (fig. 4) i — sau printre aceste fructe unele au acelasi nume. Lr NEL (ite Pals Titres Sea em Fig. nr. 4 15ee ana FATT I A A Si deinen tt Sint ; . mai mul cis Multe me; un mar anume vy, Pentru a - a denumi 7 care sa fie ide numi intr-un mod pre- va tre as rebui gasita o alta insusire prin ma Nufica Tul rosu) (fig, 5): at (putem cere fie marul galben, fie 3 pen Ene Ay Ale lle ‘ Fig. nr. 5 =e oe ns i Dificultatea i plicd interesul ea a desemna in mod precis obiectele ex- elemente sa le a avea un material ale carui diverse rachoree at eee fi identificate prin insusiri putin nu- copiii 88 Roi evidente: De altfel aceasta stimuleaza « i ie precis obiectele, proce: iti 9 Ue abordarea unei probleme. , ee fe Me exemple: sa se denumeasca placufele incercuite patra ul albastru, cercul galben, triunghiul albastru) (fig. 6). Aici sint suficiente dou insusiri, caci este vorba de placi pline (nu contururi) de aceeasi marime. Fig. nr. 6 Aplicatil. Sa se caute printre placile date acele placi fie rotunda, fie patratd si culoarea albas- care au forma ngura placuté din fie- tra, galbena sau rosie. Se cere 0 Si care categorie. Pentru a scoa sa le asezam in er! a verifica daca nu s-au facut omis) ate mai bine in evidenta aceste insusiri. tablou (aceasta permite de asemenea de uni si nici repeltari). 16Fig. nv. 7 In acelasi sens se vor utiliza si alte materiale: y Perle: se cere sd se aleaga patru forme si trei cu- lori si sa se caute toate perlele diferite care au una din aceste forme si una din aceste culori. Se completeaza, de exemplu, tabloul inceput mai jos: ‘ Fig. nr. 8 * dominouri: acelasi domino contine 2 imagini, de exemplu o floare-si un fruct. Pentru trei feluri de flo. si doud feluri de fructe care sint toate piesele posibile ? (hg. 9). Fig. nr. 9 Observotii > Pentru multimile construite astfel, flecare obiect este singurul element care poseda concomitent cele doua proprietati (insusiri) cu ajutorul carora poate fi identi- ficat. Se recunoaste de exemplu cd multimea pldcutelor 2 — Cum sa facem activitagile matematice 17ne batrate si mul obiect comun: timea placutelor albastre, a ect con placuta patrata gi albastra Su) decti} un “ Fentru trei proprietati (insusiri) dispunerea ; blou nu este a sa de simpld (nu pot sa ae Means intr-un Plan). Daca totusi ne propunem, de exemplu 34 ciificam placile tinind seama de doud tone (rotund patrat), de trei culori si de doua mérimi, cum Procedam ? Sau aldturém tabloul placilor mari linga tabloul analog al pacilor mici (fig. 10), sau introducem in fiecare Casula Fig. nr. 10 Placa micé avind aceeasi forma. si aceeasi culoare (fig. 11). Fig. nr. 11 Re 3. ASOCIEREA OBIECTELOR IN PERECHI Cind un copil isi da seama cA 0 anumita jucdrie are aceeasi Culoare ca o alta; ca un anumit bdiat este fra- tele cutérei fetite; cd un anume cub se asaza intr-o | anumita Cutie... este probabil ca investigatia sé nu se { 138sociate in acest sreche de obiecte a ere benes ra in acelagt opreasca la o singura 4 4 na a conside fel, sa i se para firesc sa incea} mod gi alte perechi Sint posibile nenumarate obiecte vizeaza ele ? Distingem din } tematic, doua ca7uit legatura. Ce modu de edere ma~ punct de ¥ fiecdren per whi apartin — sau cele dona oliecte ale aceeagl Grupa de aceleiasi grupari (acclasi lot de jucant, copii, fetite si bareti) : — sau ele provin din doud grupatt diferite (Cubul aparine colectici de jucarii, cutia — colectici de cull diverse). (— _ Ne Pedi Tiereines mp Sa presupunem ca prima noastra coleclie cuprinde : cuburi, automobile, perle si ca a doua colectie contine : cue de cuburi, cutia de perle, un garaj, un Cog pentru irtii. . i | 4 Fig. nr. 12 Se poate gasi in acest caz pentru fiecare jucdrie o cutie in care ea trebuie sa fie agezati, dar se observa ca mai multe jucdrii pot fi raportate la aceeasi cutie si ca una din aceste culii (cosul pentru hirtii) ,,nu este folo- sit’. Noi exprimaém — desigur intr-un limbaj ,,naiv" — anumite proprietaji ale relafiei intre mulfimi. Nu ar fiCazul sq ne . 5 exprim avant, &m fata de copii intr-un mod mai time nar conduc asemenea corespond n anuSt Toe mulfime ? ee la una Te Cazuri vom vedea ca se pot asocia ,,unu! exists oie cmentele a doud multimi. De exempiu "daca decit o singura j ‘pentru fiecare jucarie, daca nu exista Siesta pee uaa pentru fiecare ,,casa" si daca nici ine S estan ine libera... in acest caz relatia ,,se asaza (caetoere ae mest de corespondenta ,,unul la unul" ermen) intre multimea jucariilor si mul- fimea ,,caselor" i (papusé — pat). (soldat — ghereta), (automobil — cutie) : E k Fig. nr. 13 Prin observarea unor astfel de situatii, copiii vor fi condusi sa conceapa proprietatea comuna a acestor mul- fimi: numédrul elementelor lor. hb, Penten acooast ant Printre relatiile cu ajutorul cdrora obiectele unei ace- leiasi mulfimi pot fi asociate doua cite doud, trebuie sa stim sa distingem doua forme des intilnite, foarte inte- resante din punct de vedere matematic: a avea aceeasi proprietate" ; ~ a fi inaintea..." (dintr-un anumit motiv).ete Pentru jucarii plu din aa eaatia aaa eee culoare” este un exem Oxe ~ oSd fii prefer i exemplu 7 preferat fala di este lui" Erato siete ees lodies Pentas cop na fi fratete wore elatie care nu se inc ce a nic. a § cadreaza ici in a doua dintre cele doua categoriis Primul caz Prin »€ avea © aceeasi proprietate” a a i i : udm piesele din cutia de ,.mozaic". Sa separam una i sa a paatinTele a sd cautam 0 alta piesa de aceeasi culoare elicepalsmecesssl actiune pind la terminarea tuturor pie- K reeasi culoare ca $i prima. au Aceetsi[elegere se face incepind cu 0 noua piesa care pea a pyseas! culoare ca si cele anterioare si asa mal Spam -a capatul unei astfel de cercetari, fara eke in mod intentionat", noi am cfectuat o clasifi- care, 0 triere in multimea pieselor. Aceasta mullime ini- tial este acum in intregime separata in parti (submul- timi) faré elemente comune doua cite doua. Fiecare din- tre cle este caracterizata prin culoarea tuturor pieselor saute Fig. nr. 14, Materiol Fernand Nathan: Mor CEFEN O17 ~~ in pasta privil ita_evidenta faptului cd nu trebuie confundata relatia intre doud obiecte ,a-avea aceeasi_culoare" $i relatia_intre un object si_o proprie- tate {inst usire) a sa, culoarea pe care 0 are Atunci cind spun: acest triunghi are aceeasi cu- loare ca acest patrat" nu mai e nevoie sa precizez care este culoarea (chiar daca ii cunosc denumirea). A spune ,acest triunghi este albastru" nu priveste decit triunghiul si culoarea »albastru A forma muljimea tuturor pieselor albastre, nu este acelasi lucru cu a pune intr-o clasa piesele de aceeasi culoare. In primul caz nu se obline decit o parte a mul- fimii (0 submultime). In al doilea, se objin toate partile multimii (toate submultimile) asociate cu diferitele cu- lori. ic plastic j_remarca 2Fig. nr. 15 Al doilea caz : ..a fi inaintea SA observém un copil antrenat intr-un joc in care minuieste ju de acelasi fel dar de marimi diferite + cuburi, cutii, oud, papusi (matrioska) etc... (fig. 15). Sa ne referim de exemplu Ja cuburi incastrate. El le imprastie, apoi va incerca din nou sé le incastreze astfel incit s4 puna toate cuburile in cel mai volum! nos. El in- cearca di z & cauza_doud cite doua... ceea_ce in- seamna a _recunoa te care este_mai mare decit cela alt. upa multe tatonéri totuls aza la loc. Tn loc de a incastra cuburile, se poate intimpla sa | . Cea mai frumoasa pirami da trebuie sa aiba stivuiasc la baza ei cubul cel mai voluminos, apoi in sus cuburi din ce in ce mai mici. buri douad cite doua conform Comparatia acestor cu relatiei ,,este mai mare decit" (evident nu in mod ex- plicit) conduce la aranjarea lor, la puncrea lor in ordine. Din doua cuburi, acela care este mai voluminos decit celalalt este plasat ,,inaintea” celuilalt, dintr-uyn anumit punct de vedere. / \ fi ‘ \ ORYaOre feaAceasté comparatie intre astfel de obierte, usmata de asezarea lor in ordine, constituie un exercitin extrem de important pe planul gindirii matematice, Indeosebi in legalura cu numerele, inainte de a face operatii vom fi condusi sale ordondm, dupé ce vom fi descoperit ca din doua numere diferite oarecare, unul » este intotdeauna mai mic decit celdlalt. eps as ae lo ue Ae mut ar Cg ater tenue i Fig. nr. 16. Material Fernand Nathan: Cuburi «¥ 8» (care se introduc unul in altul) / E ales aa RSE SS Rates ane activitaélilor realiz ‘ Bed ile, materiale (copiii i i, jucé 2 imagini etc.). i { eee yaaa i grasa eet oblect fie formind prin procedee ve bile asocieri corespunzd ” ‘Sd repetam Ta odala cé cea mai mare parte a activi- é tiJor este motivatd prin problemele care se pun in mod firesc copiilor in viata de toate zilele, atunci cind ei vor sa realizeze, sd construiascé ceva, sA cunoasca $i sa in- feleagé anumite fapte care le trezesc interesul. Tocmai pentru rezolvarea acestor probleme ei_sint antrenati in Tecunoasterea_proprietdjilor. in actiunea de grupare, de comparare. Din acest punct de vedere aspectu] matema- tic al activitatilor constituie o etapa din intreaga activi- tate si nu un scop in sine. Dara as matematic le place, in special aces’ prime_demersuri_ale rationamentului. Din timp in timp este _util sé ne desprindem de mediul a ‘ace ca in joc, gindirea sa acfioneze mai @ acestor probleme matematice. Este de ajuns in acest caz sa dispunem de un material care sd ne permita sa cream dup dorin{a situatii concrete stimulatoare pentru pune- rea problemei orientaté spre 0 forma sau alta de exerci- tiu special. . os : 'Avantajul_acestor_situatii-este-de_a fi indeajuns de ide roblemele sa fie foarte variate, ofe- fecunde peniru_ca probleme: 23 ecutind totodat - ac Privinte ma Copiilor un dome: menin familiar dar, Ja_multe sCuniversul vis e pot aii ALobisiuil [mozaic, perte, enburl..) marime (sa SHI aplicarea critertilor de culoare, forma, } Tore Tacare se ne Placutele K.ML, au aceste caracs re ta © adauga o noid Calitarey! rynteriorul plin sau lauga o nowd Cantar viz LINE Ore BUN San_gauril, le aw avantajnl tala de paterlalul obis~ rezenta toate Pobiectole corespunzind tutaror lo diferitelor criterit (fig. 17)- Hee Tat) nr. 17, Material «KML» nr. 36 (sus). \Materiale de inifiere in matematicé si logicd, editat de F. Nathon Fig. nr. 18. MultifomImaginile ,.Multifamiti naginile ,. iii" se refera 1a obi sonaje definiie in acelasi mod prin patru Teen cae t e"" a unei papusi este de exemplu : funda in par, poset, fust& roz si ghetute) wise nee 4, REPREZENTARILE GRAFICE In legdtura cu toate aceste ivitati, si ij loace de expresie amintite SS Senne vintul. Nu trebuie ins& s& uitéam rolul important al ex- presiei grafice. . Inainte de a infatisa scrierea unor fraze in intregime simbolice, exprimind proprietati sau relatii, un loc im- portant trebuie acordat folosirii citorva simboluri de in- ceput ale semnelor grafice care indica multimile sau pe- rechile de obiecte legate printr-o relatie data. In loc de a ne fixa interesul numai pe obiecte mobile, ne preocupam deci de imagini de obiecte, gata desenate (albume, cataloage, gravuri diverse). Reciproc : vom cere copiilor sa reprezinte prin desen o situatie data. Vom vedea cum, treptat, desenul care ,seamana” (sau vrea sa semene) cu obiectul este inlocuit cu simbolul, apoi cu semnul al c&rui unic rol este de a marca existenta acestui obiect. A reprezenta, a desemna un obiect prin- tr-un semn este un act esential in matematica, unde toate notiunile (numerele, operatiile, relatiile etc.) sint repre: zentate in acest mod, Cunoscind ce dificultati intimpind multi copii in obisnuirea lor cu acest limbaj, este desigur utila o familiarizare progresiva : shar eh a oblast av? 2 PFO a, ar olor paneer obt In primul_rind indim la distingerea unui obiect indu-1, ba- intre altele insemnindu-| cu o cruce, incerc! rindu-1 colorindu-L ; Daca sint mai multe obiecte, putem separa multimea tuturor acelora care poseda aceasta proprietate. In loc de a insemna fiecare obiect ca mai inainte, este suficient 4 indicam global obiectele la care ne referim, s& le le- gam unul de altul (ca florile unul buchet sau perlele pa colier), sa le separam de celelalte printr-o linie sau sa le 25nari | an incercuim cu o linie curba inchisd.. dact asezarea lor permite aceasta, Exercitiile cu obiectele mobile trebuie 84 asigure si familiarizarea cu diferite moduri de reprezentare. Inainte de a trasa curbe, se folosese sforicele (fire de lina, gnu- ruri). Copiii se obisnuiesc, de altfel, treplat, sd guiseasca asezarile cele mai lesnicioase, cele mai ordonate, Exemplu : Pentru placule : sa se arate toate cele albas- tre, toate cele rogii, toate cele galbene, Para s& li se schimbe locul, se inconjurd placile care au culorile ce- rute. Se constata ca nici o placid nu are doud culori in acelasi timp... Pentru a scoate mai bine in eviden}d cla- sarea astfel realizata, este mai bine sa asezém obicctele in coloanele unui tablou si nu in suprafete de forma oarecare. Se arata culoarea, proprictate a obiectelor din fiecare parte, printr-o ,eticheta" purtind denumirea acesteia (care poate fi o simpla pata de acea culoare). GALBEN | { ALBASTRU | [avaasrau | GALBEN | ROSU \ } } | | 2p || : ~ | | y 4 | Zo | s2 | \ ' \ \ ! | Ros Fig. nr. 19 Un aranjament ca acela din dreapta (fig. 19) este po- sibil de fiecare dat& cind se iau in considerare astfel de proprietati incit un obiect sé poaté avea doua concomi- tent. Ce se intimpla cind situatia nu este aceasta ? aa (\ ) SanseN il LOTS \ 2% roruno } \ | \ \ isk . ALBASTRU ~~ ROTUND ~~ Fig. nr. 20 26rand sa — le rotunde. . ste ‘ ; on Sa aratam, de exempt, toate plic i Joy, so snceren Pe o schema ca aceed din stinga ( at pentra pla- Tose ubicelane rousushe aaa CUB! BE pre cutele rogii, albastre. ¢ Ibene, spartizare vee dreapta, in fig. nf 20, 82 £400 noul indica pro- in conformiate cu benzile iransversale, Se WC vintu prietatea ,a nu ft rotund” taind Cu dou sau se Sa ‘s fund (ne-rotund) 28u4 & a rotund” (se poate serie gh non Tot re, fie uo . pot utiliza etichete pe care fiqureaza fe an . ~ cerc taiat). e } videnta bine “ scoate Ine roprictayi deo- ne, placute . Aceasta dispunere in tablou : submulfimile ale céror obiecte au doud p : data, de exemplu: placuje rotunde si yalbe albastre si ne-rotunde etc. > Exercitii pe aceasta tema: Clasarea placutelor ,in tablow doua proprietati) ; © Pentru placutele deja clasificate verificare fiecare din ele se afl la ,,locul ei". » (jinind seama de a dacé urdiu 6a toua Ubivebs aliat bagjuts piinlinw Helepes Asocierea obiectelor in perechi Daca e vorba de obiecte mobile (cel putin unul din ele), este de ajuns s4 se pund unul linga altul (jocul loto, imperechere, dominouri etc.). Cum s& procedém daca lu- cram cu desene ? Se poate marca fiecare obiect prin ace- lasi semn (de exemplu: doua cruciulite de aceeasi cu- loare) ; se pot colora obiectele insele cu aceeasi culoare ; in sfirsit se pot uni cele doua obiecte printr-o linie sau printr-o sdgeataé (daca relatia nu mai este verificata cind se schimba intre ele obiectele). Acest ultim-mod de reprezentare da nastere unui nou mijloc de a indica proprietajile pe care le au obiectele. Se arata prin sdgeti corespondenta intre multimea obiec- telor si mulfimea proprietatilor fixate. In loc de s&geti (fig. 21) se poate utiliza un tablou cu dubla intrare (fig. 22): pe coloand se plaseaza obiectele, pe linia orizontala insusirile, sau invers. La incrucigarea intre o linie si o coloana este suficient si se scrie da“ t pentru a se gti cd obiectul are proprietatea indicata (se pot folosi si alte semne conventionale : punct, cruce, bas- ‘tonas etc.). 27 ame eames aS ALBASTRU _s — Rosu ma ~~. ROTUND Fig. nr. 21 ALBASTRU = ROSU ROTUND da nu nu da nu da ali nu da nu nu nu nu Fig. nv. 22 Un astfel de tablou este potrivit in special pentru @ clasifica informaliile privitoare la diferite feluri de pro- prietati exprimate eventual cu ajutorul conectorilor non (ne), si, sau. Pentru obiectele aceleiasi multimi. cele doud moduri de legatura conduc Ja doua tipuri de scheme. Fig. oe. 23 28 Prin loare” Per lost d acees A deci de | 24s FiPri mul exemplu: pentru plicute, on arowagi cue loa Pentru a sim a plifica sche: cas aa AeLt ema, ne prefer 6h se unease sa pio n acennal Culoare printr-o line Reels AGEN (dus 51 Intors), Care arata cA ft prelars wecare ate aceeasi Culoare ca celalalt 24 Al doll ea exemplu: pe pay plu: pentru cuburi: .a fi mai mare " in neu liecare perecho de Cuburi, 0 sageala porneste > la cel mat mare spre cel mai mic (tig. 24). In figura 24 sint desenate toule sage a Fig. nr. 24 easté schema, trasindu-se numat burile doud cite doud de la cel sau pur si simplu aliniind fiind necesara nici © ce Se poate reduce ac tO. sagetile care unesc cul on mai voluminos Ja cel mai mic, seeste cuburi (in acest caz, nemai uri sdgeata — fig. 25). Fig. nr. 25 5, ROLUL SPATIULUI Printre proprietatile (insusirile) _per riale ale obiectelor materiale. mobile si ajutorul carora ne punem primele probleme, pute! fie forma, fie pozitia in raport cu alte obiecte. Seva recunoaste daca doud obiecte au se vor denumi formele srmple (rotund, P' 2 triunghi, dreptunghi). ceptibile senzo- au desenate, CU m alege eeeem atontio deowhita poxdtiitor ; fl ptunt altar, deaspra, dadenuht pO, aus, inte ote, So ylio Co Inportanta ara terea lumii tizteo care qi Teonjura Tocmai Prin Constio lor Sinai day m Port cu obiectole, proc ola siluatiilor relative aly one tor obiecte, so detormina 0 buna lateralizare, adica ry cunoasterea parti lor dreplo gia Par tor SUNG) Core nu sint dreapta si stinga colorlalti, si pe plan mai Jarg, organizarea SPaliului gia sc hemei cCorporale, Reprez, ntdrile grafice, despre care am vorbit mai nuns, fi ajula sa ia cunogstinta de acest Spatiu plan pe care ele il utilizeaza, Dar, pentru 4-1 cunoagste maj bine, trebuie facute exercitii grafice Specific, primele noastra exarcl. tii de “geometrie" o geometrie in car te Ines de- loc vorba de mésura, Exemple: \ Desen&m o linie inchisé pe o foaie, sau ayez4m un snur innodat pe mas peste care imprastiem niste placute, Cerem s& se arate placutele situate vélare” pe lini cele ,,din interior", cele ,,din exterior" (fig, 26), Se va acorda in fatasindaratal, induntru, in afard, Pentru copii cunod Fig. nr. 26 i i inii culori diferite, inchise \ Trasdém mai multe linii de cu i h sau nu, care se intretaie (sau plasim snururi). Asezim Fig, nr. 27it , diere placile rotunde sau jetoanele in punctele de pat aysance a liniei albastre cu linia verde ; placile patrate tele de intretaiere a liniei albastre cu linia rosie. Aplicafie : Desenarea tuturor placufelor apeZate ae linia albastrd, in ordinea in care se intilnesc pornin la una din extremitati. _© Efectuarea planului clasei, al scolii, al imprejuri- milor scolii, 6. ROLUL TIMPULUI OORT Cro hats Evenimentele familiare (sculatul, imbracatul, pleca- rea la scoala etc.) sint in mod natural esalonate in timp intr-o ordine de care copiii iau treptat cunostin{d. Aceast& constientizare a ordinei cronologice a fap- telor precede constientizarea duratei acestora, a duratei care le separa. _. Este un mod de a te situa in raport cu lumea, cind te situezi pe tine insuti in timp, cind situezi in timp dife- rite evenimente. Trebuie folosite nenumaratele ocazii care se prezintaé pentru a ajuta copiii s& intre in posesia aces- tei alte dimensiuni a universului nostru : timpul. Exercifii de comparare si de orinduire in succesiune a diverselor evenimente ___>— Cind ma imbrac iau acest obiect de imbraéc&minte inaintea aceluia sau nu? Sa pregatim hainele cu care vrem sé imbrdcém papusa; sa le aranjém in ordinea in care trebuie imbrdcate. — De ce anume avem nevoie pentru a face o praji- turd ? Sa pregdtim ingredientele aranjindu-le in ordinea in care vor fi utilizate. — Avem in fafa ilustratii care prezinta diferite mo- mente ale unei intimplari. Dintre douad dintre ele, care se intimpla mai intii ? SA ordondm toate aceste ilustralii. — Aceleasi: exercitii se pot face avind ca punct de plecare desene (a se vedea fisele ,,Itinerar matematic anexat). 31 TE eeeUnyate A , veni RR ene in timp nu inseamna inc& a de- intervale de timp junataé, de masura posibila a diferitelor Rec te i sire poumoastem totusi putin cite putin durata ca insu- mentelor di ei actiuni, prin compararea eveni- ~ n acest nou punct de vedere. pentrua mines ¢ eaten, pentru a minca supa decit timpidectiniweeg jitura... lui Remi ii trebuie mai mult ciuc... O asifel d no pentru a umfla un balon de cau- Ghali cats ans le apreciere poate fi cu adevarat corectaé aren rent a evenimente incep in acelasi timp. Cel lalalt. Dar ie timul a avut o duraté mai mare decit ce- ers ca e foarte greu de comparat duratele eveni- timp re nici nu incep si nici nu sfirsesc in acelasi _ Cu atit mai greu este de conceput divizarea unui eve- niment in evenimente succesive de durate egale si in consecin{é mdsura unei durate. Sa nu credem ca a in- vata ,,sa citesti ora" pe un ceas da si ideea ca nora” este © unitate de durata. Pentru inceput e numai un mijloc de a repera momentele zilei. Exercifii de comparare jsi de stabilire a ordinei du- ratelor Cu jucdrii mecanice: un iepuras care bate loba, oO pasdre care ciuguleste ; 0 pisicé care se joacé cu o minge etc. Sd intoarcem arcul mecanismului cu cheia po- trivitd... si si observam daca diversele jucdrii mecanice au sau nu aceeasi durata de funcfionare. Care din jucdrii functioneazd cel mai mult timp? Aranjarea jucariilor dupa durata lor de functionare. Fig. nr. 28 32» Acfiuni diferite incepute in acelasi moment de mai multi copii : unul aranjeaza perle, altul poze etc. Care din- tre ei a terminat primul? Ela reusit in ,mai putin timp" decit celdlalt. Se observa de altfel ca 0 nofiune parazita, ,,vi- teza"', apare aclesea : acela care face vacelasi lucru’, par- curge ,,acelasi drum" ca si altul intr-un interval de timp mai scurt se deplaseaza mai iute — decit altul. Trebuie sa avem grija sd nu se confunde aceste nofiuni si sa folosim numai exemple in care are loc, in mod clar, © comparare a duratelor.Jocurl matematice Mulie exercifin pot fi prezentate sub forma unor jocuri cu reguli simple. Jocurile clasice : imperecheri, domi- nouri, loto-uri, familii, portretul, zboara-zboara... toate diera ocazia de a antrena gindirea logica si matematica (deoarece se refera la grupdri si la relatii), totusi intr-o forma uneori prea imprastiata si insuficient organizata in jurul unor teme precise. Se poate intensifica rolul edu- cativ al unor astfel de jocuri utilizind materiale care oferaé mai multe posibilitali de valorificare. lata citeva exemple: & JOCUL PERECHILOK Se grupeaza oblectele doua cite doud conform unel Tregull. Care sint regulile ? Gasim doud obiecte identice intr-o mulfime de obiecte sau doud obiecte diferite care se pot asocia pentru un anumit motiv. PLACUTE, Multifamilii K.M.L.” : a) Obiecte identice : Cu doua cutii de placuje sau doua jocuri cu imagini de acelasi tip (papusi, cofetari * (1,). Material K.M.L. Nr. 36, editor F. Nathan. [Este vorba de o cate- gorie de un anumit tip de materiale didactice editate de F. Nathan destinate activitatilor copiilor din grddinije (Nota trad.).] 34etc.), $4 grupém doud cite doua obiectele intre care nu exista nici o deosebire. i b) Obiecte diferite ; sé asociem douad obiecte intre & o deosebire data: forma. marimea, culod- rea etc. tam, de exemplu, doua placute care n-au ace- casi forma, dar care au aceeasi mérime, aceeasi culoare, acelasi interior, Sa ludm un patrat; il vom asocia fie Cu un disc, fie cu un triunghi sau cu un dreptunghi, daca existé toate aceste forme in joc ; aceasta ne da posibi- litatea sa alcAtuim trei feluri de imperecheri. © Fig. nr. 29 Dacé nu folosim decit doua ferme (patral, disc, de exemplu) nu mai este posibila decit o singuré impere- chere — prima. rLE (seu dotuiau} & FO GE Su Ok one Ca si pentru jocul perechilor, se asociazd doua cite doua obiecte ce se dispun fn linte (nu in mod obligatoriu dreapta). ’ Fig. nr. 30 w JOCUL ,,LOFO” Se asociazd obiecte mobile la imagini fixe. Cu pldcujfele K.M.L.: se pregateste 0 plansa sau 0 cartela tip loto cu citeva desene ale unor placute si se joaca cu materialul dintr-o singura cutie conform regulii obisnuite (obiecte gi imagini identice). Conducatorul jo- . cului arata o placa, fiecare cerceteaza daca imaginea acesteia se aflé pe plansa sa. 35ga ee arma placutele mici (in num&r de 24) se pot » 3, 4, 6, 8 sau 12 planse avind respectiv 12, 8, 6, 4, 3 sau 2 a ave 4 planse (fig, 3 lata o prezentare posibila pentru | Varlante : Regula: o deosebire impusé (schimbarea interiorului, a formei, a culorii). Exemplu : Schimbarea interiorului : Pornind de Ja pla- cufa pe care o arataé conducatorul jocului, fiecare cerce- teaz& dacd pe plansa sa este o imagine care are numai deosebirea ceruta. Astfel, imaginea care corespunde pla- cutei cu triunghiul galben gol in interior se afla pe plansa nr. 3: triunghiul galben plin in interior. Nota: Se poate juca si schimbind mai multe proprie- t&ti in acelasi timp. Regula: ,,cu © diferenja” (sau cu doua diferente" etc.). Oricare ar fi obiectul ar&tat, se potrivesc mai multe desene. Copilul care a observat primul desenul potrivit, cere placufa. Cistigatorul este acela care a completat pri- mul plansa sa. FO IOCU!, SRYRILOR F Plasarea obiectelor pe doua rinduri paralele conform cu doua reguli, una pentru obiectele care se plaseaza pe un rind, alta pentru acelea care se pun in al doilea rind. Regula pentru rindul I este aceea a jocului wsiturilor simple”. Pentru a trece de la un rind la altul, mentionam doua posibilitati. 36~~ RR claimants ices EF Bindu It — cope a primulul sir (eu eae Cutii de pldcute KML. — pe prima tinte wn ea cues aiirelinita) doud placuto vecine), Dedesubt Cen e@, pe y 4 schi nimic fat de rindul de sus) (tig. 32), iain aaeand NN A «a » Oy FY WT Fig. nr. 32 b) O deosebire intre primul rind gs1 al dollea, de exem- plu, schimbarea interiorului. Se poate juca 2) 1 b poate juca trecind dupa voie de la un rind la celalalt (fig. 33). ’ ° SH AO YD O TI A AA \ On @ Fig. nr, 33 jae Se cere si se ghiceasc& care este obiectul alcdtuind treptat ,,portretul” lui. Unul sau doi copii sint poftiti si iasd din incdpere, in timp ce cu ceilalti se alege obiectul care urmeazd sa fie descoperit de cei de afara. Acest obiect este ardtat tuturor apoi el este ascuns (exemplu: placute sau ima- gini K.MLL.). Copiii revin in fata colegilor Jor si pun intrebari la care Ji se raspunde prin da sau nu... Ei nu au dreptul sa intrebe ,,ce culoare are ?", Ci numai ,,este albastru ?” (,este rosu ?" etc.). Pentru a limita numérul intrebarilor poate fi intro- dus& o regula suplimentar&: sd se puna cit mai pufine intrebdri. Se observa, de exemplu, ca dac& este vorba de culoare si daca singurele culori posibile sint: albastru, 37Prima ent rosu, galben, este inutil sé se pund intrebarea este rosu?", daca un raspuns negativ a fost dat deja intre- baruior ,.este galben ? te albastru ?” Copilul deduce atunct concluzia ,el este rosu", Y SOCUL .280RA, Zook Hepue nidicata mina in cazul in apune este care ceea ce se adevarat se poate juca in acest mod cu obiecte de tot felul despre care se enunta proprietatile in mod qresil sau corect. Y JOCUL FADELILOR Clasarea obiectelor care au aceeasi culoare determina formarea ,,familiilor". Fiecare familie poate fi indicate prin denumirea culorii comune obiectelor sale, Exemple : Clasificarea placilor mici K.ML. (3 forme) dupa cu- loare. Fig. ar, 34 Clasificarea ,Oamentlor ~ a, de zapada K.M.L." = # f, v dupa palaria lor — palarii melon, > ‘ -~ jobenuri, & vo — sepcl, ™ ~ Multifomilii ..K.M.L" : on as (editor F. Nathan} ar. 35,ti. Folosirea fiselor ,ltinerar matematic™ (pentru gradinita de copil) vhaivwsh © primé serie de 24 fise trateaz@ teme simple, alese cu precadere din viata curenta. Eroii sint patru cop Ana, Clara, Didier, Remi! pe care micti nostri, ,elevi ju vor reintilni cu placere in tot cursul anului. Activitatile matemauce propuse sint mat intii Gree pari. Uneori se face tista obiectelor indicate prin de- numirea lor, aiteori se cauté ce obiecte au © anumita proprietate (insusire). Aceste proprietati pot fi usor se~ sizate : forma, culoare, foloase, cunoscute sau mat greu sesizobile : valori de pozitie, provenienta, detalii pe care le au numai unele obiecte ; proprietatile pot fi simple sau compuse din mai muite insugiri eiemen- tare. Se pune si problema de a observa ca anumite obiecte sint ‘egate intre ele prin anumixe rafiuni. Se incepe astfel operatia de triere, de aranjare si chiar de asociere a obiectelor, din doua colectii, unul la unui. Aceeasi fis poate fi intrebuintaté timp de mai mute zile. Intr-adevGr tema unei fise face posibild etectuorea unor exercifil orale, a uncer minuiri de obiecte aduse de copii scu care fac parte din mate- ralui cicsel, precum si a unor exercitii executate pe ics albe, in continuarea celor realizate pe fisa initiald. —_—— \ Pentru qradinitele ae ja noi, se vor folosi nume Tomanestt, eventual ale unor copi din grupa respectiva (Nota trad.) ao— ee ” Clora si Didier Sint insofiti a on di fifi pe drumul catre Pees Semmes catel Miro. Cum sint ei imbra- eahIe Fate cu ei? (ghiozdane). Sa provocam pe Se aT serve pozitiile (Miro se afla intre cei doi Arborit set pune mina pe capul lui Miro, Care mina @ Rincha int de fiecare parte a drumului...). SG se ter- e eae fusta, camasa, sapca cu rosu. matinee as sgcomnoscel si s@ se coloreze imbraca- ae ‘ei. Ce haina Q ei este ascunsa in prima gine ? Ce a fost uitat ? Sa se recuncasca gi sa se coloreze piesele din imbrécamintea lui Didier. Care este ghiozdanul Clorei ? Sa fie marcat cu 0 cruce. Ce obiect nu apartine nimanui ? (Se poote bara). Np eens foarte simpla. Ne permite de a situa . ” ele” existente intr-un univers care nu este incércat cu prea multe amanunte. SA nu vorbim aici de valorificarea pe planul! vorbirii si al intelegerii (de ce Copiii pol sé mearga la scoala fara pardesiu... este inca vreme caldd... si {4rd indoiala este chiar soare... care insd nu se vede etc) Proprietatile pe care cautam s4 le facem recunoscute de cdtre prescolari se referd la echipamentul celor doi cop. Se creeaza in acceasi masura prilejul de a constata raporturi de orientare in spatiu: pozitia ciinelui fata de copii, a drumului in raport cu arborii. Va fi desigur greu de spus ca Didier pune mina sa dreaptd pe capul lui Miro si Clara intinde mina sting spre ciinele ej. Dar copiii se pot juca in sala de grupé plasindu-se in acelasi fel. (3 co- pii. dintre care unul este Didier, altul Clara, iar ultimul se lasa in 4 labe...) In jumatatea a doua a fisei, au fost izolate citeva lu- cruri purtate de copii. Un prim exercitiu consta in a re- cunoaste diferitele obiecte si a le pune in corespondenta unul la unul cu cele din prima imagine, corespondenta justificata intre lucrurile care se vad pe copii si acelea care se vad ca si cum ei s-ar fi dezbracal. Exercifia de atenfie: un obiect se afla printre aceste lucruri si ay poate apartine copiilor (sint niste_ ochelari marii. Alte ohservatii: bluza Clarei nu se distingea de sub vesta ei: sea vede mult mai bine ghiozdanul lui Didier. Exercitiulse poate limita la a colora diferitele obiecte de imbraca- minte, un obiect fiind la fel colorat in prima si in a doua jumatate a fisei; cémasa va putea fi cu dungi, iar sapca in carouri, dac& de exemplu, fusta are o singur& culoare. Dupd ce a fost facuta lista tuturor lucrurilor Clarei si a celor ale lui Didier, se pot incercui aceste obiecte, ca o forma de recapitulare. Aceasta corespunde cu a clasa aceste obiecte dupa relatia ,,este purtat de acelasi copil". Una din parti (sub- multimi) este aceea a obiectelor ,,purtate de Clara’, cea- lalté, aceea a obiectelor ,purtate de Didier”. S-ar putea ridica problema de ce nu incercim_sé-i facem pe copii sé spunad: iaté multimea lucrurilor Clarei si iata multimea lucrurilor lui Didier. Noi credem ca trebuie sd se spuna de multe ori ,am pus impreund obiec- tele" inainte de a trece la folosirea cuvintului .,mul- time” ca denumire. La inceput este mai pe inteles sé se spuné: ,,toate lucrurile Clarei" si ntoate lucrurile lui Di- dier". Se va pregati in acest mod temeinic ideea cé 0 mul- time este totalitatea obiectelor care o compun. Desigur, folosirea cuvintului ,,toti" are inconvenientul de a masca ideea ca acest ,,tofi" este un nou ,,un". In orice caz, se intirzie folosirea cuvintului ,,.multime" tinind seama de dou principii: 1°, un cuvint nu trebuie folosit decit atunci cind i se cunoaste bine sensul si cind avem neaparat nevoie de el; 2°, nu este de dorit de a fnlocui prea curind definitia prin notiunea definitaé (se iveste riscul de a uita asa-zisa definitie). IOV RILE DIM CA * §@ se foca lista jucdriilor Clarei si a celor ale lui Didier. Sa se faca lista jucdriilor care sint pe co- vor si a celorlalte jucarii de pe jos. SG se puna o cruce albastra pe (sau aldturi de) fiecare jucarie a Clarei, o cruce rosie pe fiecare jucarie a lui Didier:.. % §4 se deseneze franjuri in jurul covorului. Sa se recunoasca gsi sa se arate, incercuindu-le, jucariile Clarei. Se gdsesc aldturi toate jucariile lui Didier ? Care lipsesc ? Proprietati: ,,a fio jucdrie", wa apartine Clarei” (lui Didier“).i nan, Sa se arate cA un object are una sau alla din pro- prietaty insemnindu-l cu 0 cruce, SA se recuncascd co- vorul, marqinea covorului, SA se formeze gi sa se arate mMulfimea jucariilor Clare’ (toate...) br IOUT ME CA * Impreuna cu Clara, iata-I si pe Remi, cel mai th mic dintie copii. Se vad insd multe jucaru pe jos. Care ‘ sint ale Clare: ? ale lui Remi ? (numai magarul). Toate celelaite apartin iui Didier. Sa se arate incercuindu-le. Sa se coloreze cu albastru jucariile lui Didier care sint pe covor Sa se termine de colorat celelalte jucdrii cu culoa- tea rosie * $a se deseneze sfoara pe care sint agatati ciorapii papugii. Sd se arate, unindu-i printr-o hnie, pe aceia care formeaza o pereche. Sa se coloreze cu verde cel care este {ara pereche. Sa se coloreze cu galben cirligele care prind ;0- tele mici, iar cu albastru pe cele care tixeaza ci0- rapt lungt Oare Didier a utilizat toate vagoanele detasate pentru a forma acest tren ? S@ se completeze prin desen cu acela care lipseste. Pe o alta foaie — sa se deseneze sosetele, asezind aldturi pe cele ce formeaza o perecie. Sa se deseneze trenul schimbind ordinea vagoanetor. vee Care sint sosetele care se aseamaéna 2 (care sint intru totul la fel: aceeasi marime, acceasi culoare sau model). Se face aici {nerea in perechi. Apoi se observa ca existé doud m4rimi si se arata aceasta prin culoarea atribuila ciriigelor. Yn Jegaturé cu trenul, se va incerca desenarea acelo- rasi vagoane, fiecare pe 0 foaie separala $i aranjarea lor jn aceeasi ordine, inainie de a schimba ordinea. EE VPEE PeneVeed Cei patru copii sint reuniji_aici. Unde este Ans # (asezata intre Didier si Remi). Cine priveste {a televi-fake zs in £0) zor @ Cine nu priveste ? SO se coloreze 1 acestera “* Unde ar trebui sd fie oc! bercan, pe ecran, intr-o trasurica de papusa- Geseneze corect cel pujin borcanul 3! ect 2 sochia jecte ¢ Intr-un este obiecte % I nul. , ima- Culizarea negaliei: priveste; nu priveste. Se ¢ za jdeducei ca o emisiune de ema eta tuturor capilor televiziune are ca Scuftla Rosie", Se vede pentru prima oaré apa Toate fructele sint pe masa # (da) in fructierd ? (nu). S& se coloreze cu verde fructul care nu este in fructierd. Sd se termine de colorat cu rosu toate Mme- sele. Poate primi fiecare copil cite un mor? Sa se observe si pozitiile relative : coada pisicil se atid sub masa ; “SG se puna toate fructele pe aceeasi fata de mosé. $8 se termine de colorat fructele care sint la fel cu cele din prima imagine. Sa se taie cu o linie tructul care mu se consuma ca desert (lamiia). Clara, Ana $i Didier pot sé aleaga in acelasi timp un mar si un ait fruct ? $4 se arate, legind doud cite doua, tructele asttel distribuite (mGrul cu strugurele, marul cu banana, mérul cu para). Minuind (imagini sau mulaje de fructe) se pot cSuta si alte combinatii. SG se ceara ca unul din copii sa aleagé doud mere. Ce pot primi ceilalti ? © noua posibilitate de expioatare: s& se caute dife- rilele modalitéti de a forma uperechi" de fructe. Este vorba de o cautare prin tatonare ; daca se inlocuiesc obiectele fixe, obiecte mobile. Efectuarea acestei varat joc. ea va fi mult usurata desenate pe fis&, prin repartitii va fi un ade- Sa se denumeascd animalele din arend. Are fecare cite o manta" si 0 boneta” @ (un covor pe 43EEA REED & se coloreze acele animale care So etetor ic Se fiecore din ele a oxez70t abo Ronen a aS ee) Exi ta cite un taburet pentru fie- core din Tae ee unul 3 re se uneosca fie- mal opropiat. e neocupate cu laba elefantului cel Core onimale vor fi {acute 64 lucreze im- piseoncelcore acest dresor abil 2 Care sint acelea colorove af ele vazute pe prima imagine % S4 se ae roECS je ors Sint tot atitea onimale ca si pe ean oie (Sa se puna un cub albostru pe fie- = elefantii de sus si sa se deploseze dupa aceea pentru a-l pune pe fiecare din onimolele de jos. Ce animal or putea fi eliminot pentru ca sa fie tot otitea animale 2). . Pe cea de a doua imagine, dresorul nu lucreaza cu aceleasi animale ca pe prima imagine. Este destul de firesc s4 se puna intrebarea daca lucreaz4 cu tot atitea! O prima invitatie la coresponden{4 termen cu termen, fara alt motiv decit compararea cantitatilor’. Se folo- sesc cuburi pentru a nu incarca d ul cu linii. Pe o alta foaie (sau la tabla magne se poate reproduce aceasta fis4 cu imaginile lipite (sau aplicate) pentru a face linii de legdtura sau sageti. * $4 se denumeascd gsi sa se arate toote ani- malele familiei gain (cocos, gaina, puisori). Sa se arate toate animalele lasate libere (incercuindu-le). Sa se arate animalele care ou potru picioare. Ce se poate spune despre ciine si despre pisica ? (au cite patru picioare si sint liberi), despre iepuri (patru picioare, in cusca). 2% S& se gaseasca gi sa se arate prin incercuire care dintre aceste animale erau in balta. Sa se dese- neze morcovi astfel ca fiecare iepure $4 aiba cite unul gi s@ nu ramina niciun morcoy nedistribuit. Proprietati: a fi in cusc4”, 4a fi liber”, a avea patru picioare’ (se stie cd nu a fost dobindité incd in mod clar notiunea de numér. poate nici chiar nofiunea numéarul patru”, cu toate ca se utilizeaza cuvintul ,,patru’).« 7 - WN UNADA _ © Toate fructele care se vad sub cop wo oo, scale cate te we eae eu rope oceles care au cazut din pom. Sa se incercuiascd fructele core n-ou cazut din pom (si pe care Clara le vo pune in cosul ei). Sd se arate toate merele care se vad (in- Clusiv cele core sint inca in pom). $3 se arate toote fructele imprastiate pe pamint, Ce se observa % Care din fructe au fost ardtate de doud ori? (merele de pe jos). ~ Didier se odihneste la umbra unui pom inflo- rit. S& se orote toate pasarile core se vad (in cuib si sub pom). Sa se coloreze animolele core ou potru pi- soak, Toote animalele ou picioare % Sa se termine de colorat acela care nu are. Proprietati: ..a fi in pom", a fi pe pamint', 8 fi un mar’. Pentru fructele care se vad pe jos, .a@ nu fi cazut din pom" echivaleaza cua nu fi mar’. Pentru a arata toate merele, trebuie cautate acelea care sint pe jos. Multimea tuturor merelor si multimea fructelor de pe jos au ca_.,parte comuna™ (intersectie) multimea merelor cazule jos. + CALUSEN * Oare acesti cdlusei sint toti "2 Sa se colo- reze cu galben colul. Printre ceilalti sa se recunoasca gi sd se coloreze cu verde vehiculele core zboara, cu rogu trasurile, CU albostru vehiculele cu doua roti. Sint tot atitea trasuri cite obiecte care zboord Tot atitea cite biciclete 2 s% Aici se gasesc decoratiile copiteliului. S$ se refacd 0 ghirlanda, asezind decoratiile in aceeasi ordine. Sau sa se uneascd doud cite doua acelea care ov aceeasi forma (stele. cercuri). Utilizarea cuvintului ,.cal". Trierea vehiculelor. Sa se aseze discurile si stelele in asa fel incit sa se respecte alternanta disc — stea. Se poate desena si ceed ce nu se vede pe prima imagine (tot atitea elemente OF- namentale — care 2). 45wh ANIVERSAKEA COPHLOK " S@ se faca lista jucariilor primite de cdtre copii in acea zi, Fiecare jucarie primita de Didier sa fie in- semnata cu o cruce rosie. Fiecare jucdrie primita de Clara sé fie marcaté cu 0 cruce albastrd. De exemplu : se da lui Didier autocarul, albumul, trasura, perechea de patine, iar Clarei papusile, scaunul papusii, coarda de sGrit. Sa se oprindd luminarile de pe tortul Clarei. Acest tort are tot atitea luminari ca cel a lui Didier ? (Nu) ** $6 se gdseascé printre aceste jucarii cele pri mite de Clara, sa fie incercuite, de asemenea sa se incercuiascé si cele primite de Didier. Se sarbdtoreste aniversarea copiilor in aceeasi zi. Se poate ? (rar se intimpla ca doi frali sé aiba in realitate aceeasi zi de nastere dar aceasta e posibi]). De ce nu vorbim de masina de spdlat? Clara nu a primit-o in aceastd zi, ci alta data. 11. IW SALA DE BALE 7 * SG se marcheze cu o cruce albastra obiectele care sint necesare pentru toaleta, cu o cruce rosie, cele care sint folosite pentru pansamente. Sa se observe pozitiile, obiectele atirnate de pe- rete (etajere, oglinda, lampi), obiectele puse pe eta- jere, pe comoda... ** SG se gaseascd toate obiectele de toaleta, sa se incercuiascd. $a se coloreze obiectul pe core copiii nu-| folosesc. Obiectele de toaleté sint imprastiate (apa de colonie este in flaconul decorat cu 0 floare... si nu este folosita la fAcutul pansamentelor). De asemenea, se poate utiliza indicarea fiecdruia printr-un semn in loc de a incercui obiectele cu aceeasi destinatie. (2. LA PLAIA * Obiectele rosii sint forme de nisip. Sa se ter- mine de colorat cu rosu jucariile, in afara papusilor, AAnisip 7 care nu aint foloaite la facutul prajiturilor de pata, 10¢ 1a, minge)- . iif. Pate, roa gear nena ele forme ei tot atitea fatije cite eons, % Cite umbrele % 3! multi copii decit umbrele P 5 ci ™ lad, ale prajituri, Sa s¢ uneasco dou ce doud acelea care au aceeayi forma. Exista, tot see inimioare ca yi trifoiuri # trifoiury Co 9 paraiene eS Sd se deseneze alte préjituri pentru ca $3 fe tot ati pentru tiecare forma Relatla inte formele de nisip sf prajitarl (cu o anh mita forma s-a facut o anumita prdjiturd...)- Putem pune pe copii sa deseneze pe o foaie, pe de o parte, formele de hisip, pe de alla parte, prajturile care se vad pe imag)~ nea de sus si sf se arate prin sageh ce préjituri provin din fiecare forma. Pentru a doua parte a exerci{iului, numal relafia intre prajituri ,,a avea aceeasi forma’. Negatia relatiei ,,sint tot atitea cite" este in primul rind ,,nu sint tot alitea” fara ca acest ,nu" sd ia sensul particular ,,sint mai puline decit. are ise da in general in vorbirea curenta. Pentru aceasta se va putea incepe prin ase cere stabilirea daca sint in adevar mai pufine ca..." sau ,,mai multe ca..." 13. MULOACE be TANS PORE * Aici se gasesc tot jucarii. Sint toate diferite Ar putea fi impartite intre doi copii, astfel incit fiecare s& aiba aceleasi jucdrii ? Sa se arate jucGriile care nu se pot da, incercuindu-le. Sa se facd apoi imparteala. = Fiecare din aceste jucarii este intreaga ? Ce a pierdut trenul ? Dar corabia ? etc. SG se uneasca fiecare obiect cu piesa care ii lipseste (sa se deseneze aceasta piesa la locul care i se potriveste). sxe Se recunoaste ca vapoarele si bicicletele sint in cite doud exemplare. Daca vrem sa dam aceleasi! jucarii 4 fa injelesul de jucarii, de acelasi fel, deoarece ca obiecte nu sint aceleasi si deci cele doua multimi nu sint egale. Prevenim astfel o greseald curenta. (Nota trad.). 4]i rei Bi a ree | . eee trebuie eliminate trenul si avionul... Daca ei a oe ary da trenul unuia si avionul celuilalt. Ei ea atunci jucdrii de si fel... raleoray j ‘acelasi fel... dar vor avea x Relatia intre toate aceste piese * pe acelea care sint parti ale aceleiasi jucarii”. ya recunoaste . er TA, PAT AER INT * Fi an iA ' . De care obiect are nevoie fiecore din aceste personaje in meseria lui ? (ziaristul utilizeaza oparatul fotografic, macelarul un cutit etc.). Sa se morcheze cu © cruce personojul care se ‘afla in timpul lucrului (in- firmiera, pompierul, dactilografa). . ** lata aceleasi personoje, dar unde sint unel- } tele lor 2? Sa se uneasca fiecore unealta cu proprie- tarul ei. Sd se taie obiectu util. relaia intre aceste +e Inainte de a face sa aparaé personaje si uneltele Jor se pol aves in vedere si alte Pcusiri : a fi barbat™, .a fi femeie’s a lucra_afaré", r a lucra intr-o casa” etc. vero Se cauta in aceasta a doua parte ceea ce lipseste fiecaruia. ee as, Peet iURI % SG se coloreze cu verde rochia cu tesaturd uni. Ite rochii ? nt facute fiecare din celela ‘do sageata de la rochie spre fe- Din ce tesatura S& se arate tragin t satura. Se afla tot atitea ‘ochii cu picdtele ca si rochii in dungi ? tot atitea rochii pe tija de sus cit si pe cea de 9 jos ? etc. = Se vad doud Jampi identice ? (nu). Se poste descrie fiecare lamps : abajurul increfit sau nu, fesa- tura uni, cu picdtele, cu flori, in dungi, cu picior sub- fire sou cu picior gros: Sa se marcheze cu 0 cruce lampa core are un abojur incretit, cu picatele si picio- rul gros. Se poate incepe prin ardtorea tuturor ace- ‘aA lora car eau u juri i i joshesietas unlebelet incretit, apoi printre ele a ace- iocehcareacun tele si in sfirsit a acelora care au pi- clone ore pyselesa schimba de asemenea ordinea fesrenterult baie u picatele. picior gros, abajur in- eee ice alta combinatie din cele sase posi- ). regdseste acelasi obiect. ie 5 | = ona Ren yexerey poate fi destaqurat prin construireo izator. Diferitele insusiri sint i pile y siri sint indicate einen desen in fruntea coloanelor. Obiectul care eseer crGpelee ee este asezat la marginea fie- esr frais se indice cu o linie (sau cu © cruce, sou eulents Ragen stabilit), plasata in coloana corespun- f ei insugiri, ca acest obie a zeae ct are aceasta pro- Exemplu pentru lampa descrisé mai inainte (fig. 36). Fig. nr. 36 rietati ale acestor rochii pot interesa pe copii: cu mineca, fara mineca, cu guler, fara guler, cu- satura, in lung, cuséturé de-a curmezisul etc... S¢ poate organiza jocul de a face astfel de rochii pentru papusi — siluete — de carton... si 4 cauta toate modelele si toate fesdturile posibile. se Pentru fiec + Alte prop! are din aceste Jampi, sint trei proprie- tati caracteristice. Pentru 4 cauta pe aceea care este descrisa, noi stim ca trei situatii sint posibile. Situatia care este sugerata aici antreneaza construirea partilor caracterizate prin insusirile : abajur incretit, abajur in- 49 4 —Cum s& facem activitatile matematiceCroll cw picdtele, abajnr fnerebit cu plettele gi picion re gros. Celdlall mod de folosire st dustagurare a jocului va cn fh rezervat numa copulor care pot infulege utilizarea ta re bloului, ac at b * Ce se oferd pe aceste tejghele 2 Pine, produse lactate, fructe yi legume, peyte. Fiecare dintre ele este facuta cunoscula clientilor de departe printr-o pan- carla (firma), De unde provin articolele adunate in acest cos mae # Sa se uneasca fiecare dintre ele cu Pancarta potrivita. Care sint acelea ce nu se vad pe tejghele ? Se poate ghici de unde provin ele % (brin- zeturi, banane). ** Aici, alaturi de fiecare obiect se afla_o pan- o Fig. or, 37 carta, Sint ele bine ayezate ¢ SG se gaseascd grese lile unindu-se in mod corect, unul la una, printr-o linie obiectele 51 pancartele. Acest exercitiu poate de asemenea sé fie reluat fo- losindu-se un tabel centralizator. Se vor ageza in frun- tea coloanelor cele patru pancarte, fiecare linie nu va cuprinde decit o singuré cruce Exempla: x Ecusoanele reprezinta o prima etapa spre indicarea une insusiri a unui obiect prin intermediul unui semn, aici simbolic. De exemplu, piiuea inseamnd nu numal ca‘el er oF i numai piine, dar $ : ca fiecare ar fiecare din articole este nu : cumpara intr-o brutarie". Vaca inseamna ticol este ,,vindut intr-o laptarie” etc. -- U0 oe aceasta apar doud puncte de vedere ,reciproce ta fie a cumpara.) abel se indica o singura da as) nie ? (f sek Int De ce nu pot exista doua cruci pe acee obiect provine dintr-un singur raf) In legatura ©U >a vinde. care ecuson recare ‘ iia He frei _* Unde se afld fiecare familie ? Familia-giscd © afla pe drum, familia-rafa la balté, familia-gaino in do sageoto mijlocul pajistii. SG se arate mama fiecdrui pur uwasin C fur, Exist tot atio de lo fiecare in directia mamei j boboci de rafé ca gi puisoli ? dar boboct de gisca etc. Se va observa mai intii ca toate avvste animale sint grupate in funclie de apartenenta ta aceeasi familie Nu este necesara incercuirea lor si nit alt semn grafic pei- tru separarea familiilor. Se poate colota larba de pe marginea drumului $i conturul baltu Pot fi puse in evidenta difernte relat de o parte, $i intre copil, pe de alia parte mama” sau ,,da-! avea Ca pul Aceste doua relay, recs~ proce, sugereaza directia sdgefilor care ar indica pe una din ele Intre mame, pe na oO aved Ca Cini * §@ se recunoasca ciinii de aceeasi rasa & fie colorati cu roscat), ciinii cu paru (sa fie colorati cu maro), ciini cu urechi lungi si picioare scurte Sint tot atitio ciini de fiecare rasa 2 Tot atitia ciins liberi ca si ciini legati la aceeas! zgardd = §q se termine mai intii desenarea acesto: Se coloreaza in rosu acoperisurile Cu margineo in verde celelalte acoperisuii, in roz pereyi: cu galben cerialti peret! cu parul lung (s scurt $i urechi mici custi. in rosu, marginea rosie. in—— — » OCS powers Ce OLY 0% Core sint custie colarare esaet fie unite dous cite dvuG Co fecha la fel cdaeata ? fe Cine O ONYD NE i vou rers? oreo per Oore ponte ave feco (nu). Sint moi multy cies deci ou i cugt fe Pentru otribuires une lizere cuburi. (Mai inti pa fecare chine 3e care api il deplasam pentru 2 I pune peo cur cubun ons e pe clini. Inmile de cubar) Ihe: se pot plosa cuburi ga pe custi gi se compara mu Fig. nr. 38. Se poate observa ca nu toa Jasi fel sint privite din aceeasi parte. usii, vedem Ja una peretele din dreapta, din stinga. Folosind culorile : tru pereti roz_ si galben, putem di luri de custi? Se pot decupa cust. tabel, pentru a pune in evidenta cele patru pos pentru acoperis rosu si verde, pe ge toa si aranja acoperisg rosu ecny pereti galbeni pereli roz 5.19. CEETREY URSI ” Se recu i cel mic care ce ee gici ursul mare, cal mijlonu ¢ edict @ apropie unul dupa altul de mas pa cn © pregatita mincarea lor. Are fiecare un grit 2 H pee © perna 2 un custron 2 0 lingura 7 cree MOTI $4 80 a5e70 La Masia: unde igi ay74 fm ca e scaunul ? Sa se facd pa marginen mesni lings fe re aecaiee Cruce, Gpoi*sG se uNensed seounele wun la unul” cu locurile marcate. 4 pel trei ursi au facut 0 provisia de borcone cu dulceata. Etichetele lipite pe unele dintre ela orth ca ce fructe sint facute aceste dulceturi (cirese, pruns, ragi Pentru fiecare urs ta cite trei borcane de aceeasi marime : un borcan de dulcenta da cires unul de prune gi unul de fragi. De ce nu este cite 0 etichetd pe fiecore borcan ? Pentru c& unele dintre ele sint goale | Ce contineau ele ? Care este cel mai putin lacom 2 (cel care n-o tar minat decit un borcan : mijlociul). Ce ii ramine bui 2 (cirese si prune). Ce eticheté sa se pund pe borcanul terminat ? (fragi). SG se plaseze celelalte etichete. SG se utilizeze eti- chete reale pe care sa se deseneze dinainte fructele si sG nu se lipeasca decit dupa ce s-a gasit asezare9 corespunzatoare. Se poate cduta o asezare in 059 fel incit fiecare linie si coloand s& contina fructe diferite. (Iat& solutia acestei probleme: prune, cirese, fradi. clrese, fragi, prune. fragl, prune, cirese) * Aceastd povestire scoate in evidenta numérul trei pentru ca toate aceste lucruri se asaz4 trei cite tres. Corespondenta ,,termen la termen” este aici justificat4 prin faptul ca se pun in relatie obiectele care corespund aceluiasi urs. Fiecare din aceste multimi de lucruri (ur- sii, castroanele, lingurile, paturile...) are o aceeasi pro- prietate, numdrul ei de obiecte. Numarul apare clar aici ca o proprietate a unei multimi. Nu putem interzice 34 fie denumit dar nu este obligatoriu s4 fie scris cu aju- torul cifrei 3. *& x Este vorba doar de un joc, de a pe borcanele de dulceala conform indi de a plasa etichetele cafiilor date. 53Reali me niaStala ahaine fneralit on nteMtale eb ntainy * Sa se coloreze florile care marginesc cele doud peluze, alternind : 0 floare galbenG, una rogie etc. Se vad tot atitea flori de ambele pari ? Sa se .planteze” alle tlori in continuarea celor care sint deja desenate si sa se coloreze in continuare tot una galbené, una rosie, s.a.md, ** Si iaté farardele' (dansuri), S& se continue colorarea rochitlor ; una rosie, una alba s.a.m.d.... iat aldturi » doud rogii, una alba s.a.n.d S& se uneascaé ultima farandold, incepind cu una din rochiile ros desenate deja si cautind sa se ter- mine cu cealaita rochie rogic, Sa se gaseuscd o al- ternanta posibilo. Se pot desena gi alie fetile pentru aceasta farandola. Aceste exerci{u tiustreaza ideea de ordine, de aran- jare a unor obiecte conform unci anumile reguli, Pentra flori s1 pentru cele doua sirurt de dansatori regula data esie alb, rosu", apet ..ogu, rogu, alb..." Sa se observe ca este deajuns sa se Cunoascd ,,perioada” adicé cea mai scurta succestune, cate trebuie reprodusa pind la termi- Narea Giiectelor. ty uitimul joc trebuie stabilité o re- guia, dar nu exista Hbertate deplina in alegere! Daca se incepe 91 se siiisgeste Cu rosu exista mai multe soluhii. Mal ales daca se admite sa fie desenate gi alte siluete. Jafa Ca eXempiu una din solufii: (fig. 39). Fig. ar, 39 ii in de mind in lan} 4 Farandola este un dans in care dansatorii se fin si sint condusi de primul din sir. Deplasarea Seen Sa dupé altul in linii serpuite sau drepte dupa fantecia con uci K (Nota trad.).MLPA DRAGUY. Patt ei * S@ se facd lista jucdriilor. S4 se puna ca semn 9 cruce albastra linga obiectele atirnate de perele. © cruce verde lingé obiectele asezate pe mobile, o cruce rosie aldturi de obiectele lasate pe jos “© S@ se arate, prin incercuire, multimea obiec- telor agafate pe perete. S@ se aiate in acelasi ft muljimea obiectelor asezate pe mobild. ¢ Care sint obiectele intru totul lo fel unul cu altul # SG se uneasca printr-o linie. Proprietatile de aici se refera la pozi{uie Obie telor in aceasta camera. In loc de a insemna cu o cruce dile- ritele obiecte, ele se pot colora. Se pot observa si alte pozilli. totoliul mare este in Jaja scrinului (care se afla in spateie hu). Palal este intre sCaun $i hopliera et Pe tiga se va putea reiua aceasta see de a pune ii) evidenta perechi de obiecte despre care sa pulem araia care este pe, .dedesubt", win fala’, Jin spatelc aldturt’ de ceialait. Exempiu . diutre obiectele ce urmeaza sa se coloreze ovcla care este in fata culva (ayers) i perdelele scaunu Fig. nr. 40© CAMERA DRAGUTA PENTRU. BAIAT * Sa se termi i ee LRee Nee ote cu rosy jucdriile puse in sertar, ate magi i Sea sinutele care sint pe on palate tot atitea cuburi stivuite cite sint nestivuite ? itea masinute in sertar ci i int linga Sanit i t cite masinute sint linga Sa se deseneze pe o foaie separata pernele care se vad pe paturi. ° "’ S& se gdseascé printre aceste obiecte acelea ote erau in sertar : s@ fie incercuite. Sa se gaseasca acelea care erau pe masa : sd fie incercuite. ut In ceea ce priveste proprietatile nu exist& aici de- cit greutatea de a alege. Copiii vor propune ei insisi criterii de clasificare. 23. O ORCHESTR. | * Care dintre acesti muzicieni_nu cinta la niciun instrument 2 (seful de orchestra). Care sint instrumen- tele celorlalti ? (acordeon, trompeta, vioard). ** lata personajele noastre despartite de instru- mentele lor. Sa se arate multimea acestor instrumente (unul din obiecte trebuie lasat de o parte). Sa se inapoieze fie- céruia ceea ce-i lipseste (prin sageti sau chiar si ver- bal : seful de orchestra foloseste o bagheta, violonistul cinta la vioard, tobosarul bate toba...). Oare toti acesti muzicieni cint& la un instrument ? (in acest moment). A spune ca vtoti.. cinta inseamna a spune ca ,,fiecare din muzicieni cinta". Este deajuns ca unul din ei sd nu cinte pentru ca s& nu se poata spune ca toti cinta. Aceasta negafie a unui enun{ care exprima in- tr-o singura propozitie 0 conjunctfie de proprietati este di- ficil de conceput si nu trebuie insistat asupra ei. In fapt, ne apropiem aici de o problemd pe care noi n-am abor- dat-o, cdci nu putem s-o punem la acest nivel: aceea a propozitiilor cuantificate. A ‘spune ca tofi muzicienii cinta... insemneazd ca ,oricare din muzicieni (pe care ii privesc) cinta la un instrument". Negatia acestui enunt 56este: ,cel putin un muzician nu cinta": care se enunta sub forma: ,existé un muzician care nu cinta la vreun instrument" (si nu sub forma: nici-un muzician nu cinta”...).! Ar fi absurd sa vrem sa-i facem pe copii sa pronunte aceste expresii. Din contra, se poate intimpla (ca in ca- zul de fata), ca problema si se puna in termenii limba- jului curent. Trebuie indrumali copiii in asa fel ca si- tuatia sa fie infeleasé corect, fara fraze pretentioase. Alt exemplu: Un copil a adus 0 jucdrie mecanica ce se pune in functiune cu o cheie, dar el a uitat cheia Educatoarea are o rezerva de chei intr-o cutie... Ce pro- blema se poate pune? Oare exista acolo o cheie care poate sd pund in miscare jucaria? Ce sa facem? Sa in- cercam cheile, una cite una. Si ce se poate intimpla 2 — Nici o cheie nu se potriveste (trebuie incercate toate) sau — O cheie se potriveste (nu le mai incercém pe ce- lelalte) sau inca o situatie : — Toate cheile se potrivesc. Acest ultim caz presupune cd am vrut sa stim despre fiecare cheie daca se potriveste si le-am incercat pe toate. 24, FARANDOLA PENTRU POMUL DE IARNA * De anul nou, copiii costumati formeaza o fa- randola. Cine e intre balerina si clovn ? Intre clovn si Scufita Rosie ? Intre care copii se afla balerina ? Hotarim ca fetita in rochie cu stelute sa fie prima, inaintea tuturor celorlalti. Cine vine imediat dupa ea ? ete. Aici nu se vede decit cite o piesa din costu- mul fiecarui copil. Ale cui sint palariile ? Al cui este cosul ? Ai cui sint pantofii de dans ? Dar rochia ? $a se aranjeze aceste obiecte in aceeasi ordine ca la farandolé plasindu-le in lungul unei noi ghirlande. ee 1 In general, pentru a ardta ci NU toate elementele unei multimi au o proprietate datd, e suficient sa aratam un element care nu 0 are; el se numeste contra-exemplu. (Nota trad.). 57In acest caret, imaginile au in general un confinut mai bogat, ceea ce sporeste numarul mijloacelor dea varia modul lor de folosire in functie de copii. Un exercitiu, care pentru unii copii se vo reduce la indicarea grupérilor, se va prelungi la alii copii : aces- tia isi vor pune intrebdri, vor cGuta, spre exemplu, Sa recunoascd daca aceste grupdari au doua cite dous tot atitea obiecte, dacé una are mai putine (sau mal multe) decit cealaltd, sau se vor interesa de alte relatii dintre obiecte (grupari sau obiecte izolate). Noi dam aici mai multe sugestii posibile pentru aceste exercitii. Ca gsi mai inainte, temele alese constituie motivatil pentru exercifii orale, manipulari, exercifii pe grupe CU utilizarea flanelografului sau a tablei magnetice si chiar pentru exercitii complementare pe alte fise albe. * Conform obiceiului, Mos Gerila desigur a lasat cadourile in apropierea incdltamintei destinatarului lor. Ele sint aici asezate separat pentru a fi vazute mai bine. SG se recunoascd dupa natura incaltamintei cine a primit cadourile (tata, mama, Clara, Didier). Sa se coloreze diferit incalfamintea fiecaruia. Unde sint cadourile pentru tata 2 Pentru marna ¢ Pentru Clara ? Pentru Didier 2 Sa fie incercuite cu aceeasi culoare ca si incaljamintea, pentru a le indica mai bine apartenenta lor. Al cui poate fi titirezul ? Putem raspunde cum wen, pentru bdiat sau pentru fetita. 59 ~dourilor (nw) S-au gasit toate cadourile? toti pantofii ? Dar exista un i ; pantof din fiecare pereche. Pentru ae este poseta 7 Pentru mama. Sa se indice acest u trasind o sageataé de la poseta la incaljamintea momei. Sa se faca acelasi pentru fiecare obiect: elasi lucru pentri - i i Doua relatii pot fi studiate aici, Pentru muljimea ca- »@ aparline aceleiasi persoane" (clasificare). Intre multimea cadourilor si aceea a persoanelor : P apartine oricarei persoane™. JOCURI CU ZAPADA | * Ce face bdiatul in rosu ? (schiazd). Care alt ba- iat face ocelagi lucru ? Ce fac ceilalti copii # (unii se dau cu séniujo, altii se joocd cu bulgéri de zapads). S& se distinga fiecare grup de copii core fac acelasi lucru, fie ince rcuindu-i, fie colorind cu aceeasi culoare pantalonii lor (deci acela care schioza trebuie sa fie colorat in rosu). Alt exercijiu, S& se orote acei copii care au fulor ; cei core nu au fular dintte cei imbracoti in rosu : $6 se incercuiascé cei care ou bluzon gi caciulite rogii : cei care au fular rosu (cel care este tot in rogu are deci si bluza gi céciulita si fulorul rogii). ** Este aici acelasi peisaj? (da: deal, brozi, zdpoda...). Dar sint oceleasi persoane @ (nu mai sint copii, ci sint oameni de zGpada). Sa se arate (prin in- cercuire) toti oamenii de zapadé care au schiuri, toll cei care au bete pentru schiuri. Cine cre si schiuri, §i bete ? Cine nu are nimic (nici schiuri, nici bete). Sa se coloreze cu albastru cdciulita celui moi bine echipot, cu verde a celui mai slab echipat. Alt exercitiu. Sd se ordoneze oamenii de zapada incepind cu acel care are un echipament complet piné la ocel care nu are nimic. Se arata ca un om de za- pada este mai bine echipat decit celdlalt trasind 0 sa- geata de la primul catre cel de al doilea. Dintre cei carora li s-o dat unuia schiurile i celuilalt betele se poate spune care este mai bine echipat ? (poate cd cel care are schiurile, caci el or putea luneca pe 24- pada !). Pr seze au s du-s! maiPropunem doud idei pentru desfasurare ; sa se cla- seve oamenii de 7Apada dupa proprictatile lor: cel care au schiuri, care au bele... Sau $4 fie aranjati_ stabilin- du-se o relatie de legatura intre ei, de exemplu ar fl mai bine echipat.” ACINTA REGILOR * Printre copiii cunoscuti, se descoperd un invitat (baietelul brun asezat intre cei doi baieti blonzi). Sint serviti toti copii # (nu). Cine nu este servit % (bdietii). Sa se coloreze farfuriile goale. Exista mai putini copii serviti decit copii ? Mai putini copii serviti decit copii care nu sint serviti ? . Exist& tot atitea persoane cite farfurii # (mama nu are). Dar exista tot atitia copii cite farfurii, cite cesti etc. Am fi putut oseza copiii altfel # Spre exemplu : astfel incit de fiecore parte a momei sa fie un baiat, si olternativ un bdioat, o fata (sa-i desenam pe o alta foaie). ** Unde se vad frumoasele frunze in porte de- senate ? Pe marginea coroanei. Sa se termine dese- nul. Sa se termine decorareo celor doua coroane al- ternind cercuri si patrate. Se vor inventa dupa voie alte modele decorative In legaturad cu copii asezati la masa se poate indica cine este ,in fata” fiecdruia. In mod intuitiv, Copil Vor recunoaste cé mama este in fala lui Didier. Pentru aceastd masa rotundd, se observa ca exista tot atifia co- pii intre mama si Didier de fiecare parte (de o parte se afld fetele, de cealalta bdietit). Desenele care se repetd pentru cele doud coroane sint aceleasi: cerc, patrat... ce se schimba ? cel care este plasat primul si pozifia patratului. WE ORAS * Clara si mama ei fac o plimdare in oras. Ele se pregatesc sa facd inconjurul ,,pietii cu fintina arte- ziana” $i se vor opri probabil in fata fiecarui magazin |(in faja cartilor postale, a jucdriilor, a incdltamintei, @ vitrinelor de la patiserie). S@ se marcheze cu ajuto. tul sdgetilor, plecind de la o oprire Ia alta, drumul pe care-l vor parcurge. Alt exerci S& se observe vehiculele care statio- neazd : se afla tot atitea de ambele parti ? (da). Sa se utilizeze cuburile pentru a vedea daca sint tot atitea, Sa se observe copiii de la marginea bazinului (tot atitia copii cite vapoare). SG se observe celelalte automo- bile si autobuzul. Merg ele in acelasi sens ? “* S46 se inconjure multimea automobilelor in care se merge la plimbare. Sd se facé lista celorlalte mayini (camion-cisternd, automobil pentru pompieri, depanarea, tractorul, salvarea). SG se facd un semn alaturi de mijlocul de transport care nu se vede nici- odata in oras (tractor). Sa se observe de asemenea masinile inchise, masi- nile care transporta marfa, cele care trag alte masini etc. Situatia este aici din cele mai bogate. Insotind-o in imagina{ie pe Clara si pe mama ei de-a lungu! peregri- nérii prin fata vitrinelor, copiii sint lesne stimulati sa fixeze traseele acestei plimbari: drumul urmat, sensul, etapele. Este inc&é 0 ocazie de a imagina o succesiune in timp. Cit despre trierea mijloacelor de locomotie, aceasta reprezinté © acfiune fireascé. Cu ajutorul unor masini in miniaturaé sau al unor masini decupate din cataloage se poate valorifica foarte usor in clasé aceasta idee. WOT AC ASE * SG se recunoasca ce face fiecare copil : mode- leazd, coase, picteaza, coloreaza. Exemplu de cercetare colectiva (cu o grupa) : copiii sint reprezentati pe tabla (desenati, sau numai cu aju- torul etichetelor cu numele (semnele lor), de asemenea Cite un obiect ales dintre cele pe care ei le folosesc : un bulgare de pasta pentru modelat, o bobina de ata, © cutie cu acuarele, o cutie cu creioane colorate. Sd se arate cu ajutorul unei sdgeti (de la nume — semn — la obiect) care 2ste obiectul fiecGruia.Alte exer Sa se continue tabloul pictat de Di dier pe perete : 0 floare pe peluza in score, o pasare intr-un arbore, un mele sub arbore in iarbé etc. Sa se caute obiectele care pot fi in cutia cu obiecie pentru cusut (o multime de obiecte pentru cusut) ** Se vor colora aceste mori frumoase, Ce cu- lori s& se aleagé ? exista deja rosu; s& luam spre exemplu ro2 si galben. Vrem ca acoperisul sd fie de o singurd culoure, fajada de asemenea, aripile de ase- menea gi intotdeauna cele trei culori pentru o aceeayt moard. Se pot colora in aga fel incit sé nu tie doua la fel ? (nu). S& lasam pe copii sé caute singuri, e mai bine ca ei s& deseneze pe alte foi alte mori decit sa le frinam dorinja de a crea. De altfel putem sa nu le cerem de la inceput toate colorarile posibile ci numai 8G incerce s4 gaseascé modalitati de colorare diferité. Compararea unor desene realizate de copii va duce la recunoasterea a 6 posibilitaji rezumate in tabloul de mai jos. acoperig roz Foz galben galben rosu rosu fafada galben rosu rosu roz rox galben Gripi rosu— galben roz rosu galben roz Se poate micsora numarul acestor posibilita{i impu- nindu-se restrictii: de exemplu fafada sa nu fie rosie... (ramin 4 posibilitati), Toate variantele sint posibile, de exemplu, cu repe- tarea permisa a culorilor pentru diferitele parti ale mo- rii, cu aripile intotdeauna galbene, cu culoarea portii dar nu si a fatadei etc. o VITA TA GE ALMBA 2001 OSE * Unde sint maimutele 2 focile ? pasdrile ? Exista acelasi numar de animale de fiecare fel ? (mai putine foci decit maimute, mai putine maimute decit pasari... Dar tot atitea maimuje pe un arbore cite pasdri pe celdlalt arbore). $a se foloseascd cuburi pentru a recunoaste daca exista tot atitea maimute cite pasdri (se pun unul cite unul pe maimute si dupa aceea se deplaseaza). S& se observe pozitiile persoanelor. 63 ETa deci i ; ey ib astfel semnalate atentiei noastre (ele ior). Coane ea sint agdtate de arbore prin coada Sielspas aS le Eee ele ? (manincé banane), exista (anayecaee ic acelasi lucru si nu sint pe arbore ? anak ores paiciie toate maimutele care maninca ba- one Grell cercui). S& se coloreze cu maro aceea areal Peo ali din ce fac celelalte (nu maninca, * ¢, eras ercul rosu inconjuré maimutele. Ce au ele paeetStTt atitea maimute care m&ninca cite maimute Soe ninca ? (s& se puna un cub pe fiecare maimula dninca. Exista destule pentru a le deplasa pe capul celor care nu m&ninca 2). , peencorcuind toate maimutele care m&ninca banane se ‘ pera, inchise in cele doua suprafeje mrginite de erc si de aceast& noua curba, maimutele care in acelasi timp se balanseaza si maninca o banana. 7. LA PATISERIE 4 63 rae re S& se recunoascé printre persoane : vinzdtoo- rea, cumparatorii. S@ se observe obiectele de prdjituri. Mai multe feluri de prajituri (mic si... ? Sau mai putine cornuri decit ? etc. ** Se regdsesc toate prajiturile magazinului ? Toate prajiturile mici ? Sa se puna o cruce sub cea care nu este pe tejghea (vitrind) (prajitura cu rom si stafide). Daca Ana, Clara, Didier si Remi ar trebui sa aleaga prajitura ce ar putea obtine 2? (numai briose... daca este vorba de prajituri de acelasi fel ; ba de tarte fara a pune conditia toti aceeasi tarte daca este vor! s@ aiba si aceleasi fructe). Printre toate aceste bu dupa felul lor... si apoi comparar nere in relatie unul Ja unu folosim astfel in mod firesc ca mulfime de referinta. nzare : bomboane, cornuri, briose, prajitura cu crema de cafea, tarte, coltunasi ; si prajiturile mari). Poate fiecare client s@ cumpere un corn ? O briosa ? etc. Se vad tot atitea cornuri ca natati se impune clasificarea ea cantitatilor prin pu- 1} cu persoanele, pe care le pra tatSe poate cere copi ep piilor sé reproduca ,,In mare" toate prajiturite sau sd completeze desenul din partea de jos ehused pentru a se recunoaste toate prajiturile prezen- ate in patiserie (ce lipsesc,?,Cornuri si colfunasi). A. IESIREA DE LA SCOALA " * Este 0 zi ploioasé. Sa se indice cu cruce al- astra copiii care au glugG, cu o cruce rosie cei core au capul neacoperit, cu o cruce verde cei care au 0 umbreld. La care din ei au fost puse doua cruci ? Cine nu are nici umbrela, nici gluga ? (fetita care sare intr-o baltoacd). Exista tot atitea persoane mari citi copii ? Tot atitea umbrele mari cit si persoane mari ? Tot atitea ghioz- dane cit si copii ? _™ Ce sint aceste obiecte ?... toate sint umbrele. Dintre ele, s& se recunoascé umbrelele pentru copi (au capete de animale la capétul minerului si au di- mensiuni mici). Se pot forma numeroase parti (submultimi) : toate umbrelele cu flori, toate umbrelele deschise, toate umbrelele inchise, umbrela pentru barbati (a se recu- noaste minerul, ca pe imaginea de mai sus etc.). Clasificind aceste umbrele numai dupé anumite pro- rietiti se face o triere! (spre exemplu, cele deschise, p cele inchise) pentru ca orice umbreld este cuprinsa in- tr-una din partile (submultimile) formate si niciuna nu este in acelasi timp in amindoud submultimile. Pentru alte proprietati unele parti (submultimi) au obiecte co- mune sau unele umbrele sint repartizate in clase (exem- plu: umbrelele care au rosu, umbrelele copiilor: exist4 umbrele de copil, rosii). { prin triere, autorul intelege imparfirea unei multimi in clase, adic& In submultimi (parti): a) disjuncte doua cite doud; b) a céror reu- niune este mulfimea data. In continuare autorul arata multimi care si ramin si elemente n nu sint clase; doud au elemente comune n Clasate, existi umbrele care nu sint de copii si nu sint ro; (Nota trad.) 65ANS modalitate de valorificare : dacd aceste umbrole sint de vinzare si se cere vinzaloarei o umbrela pentru copil cu rosu cum o va qgasi ea? Pr ‘oate itre umbrelolo Pentru cop’ poate intre umbrelele care a au osu, Dar ea le va gasi pe aceleasi in ambele cazuri | 9. VIZIYS MEDICULUI * Unde este Clara ? (in pat) Mama ei 2 (aldturi de pat, la piciorul patului). Medicul 2 (in mijlocul came- rei), Unde sint jucariile ? (magar, urs, papusa), Dintre obiectele puse pe mobile, sa se incercuiascd acele care arata ca Clara este bolnava (pe noptiera de lingé pat). “ Sa se diferitele ploaie, recunoasca situatiile reprezentate pe imagini: Clara pleacé de la scoala prin Clara bolnava in pat, Clara aproape vinde- cata (nu se mai vad medicamentele pe noptierd, dar Clara este tot in camera sa); Clara se reintoarce la scoala cu mama ei. Sa se indice succesiunea acestor evenimente unind printr-o sdgeatd fiecare eticheta cu imaginea care urmeazd imediat dupa ea. Se poate incerca de a situa aceste evenimente mai precis chiar in timpul aceleiasi saptamini. Daca ulesi- rea de la scoala prin ploaie" are loc luni si ,,reintoar- cerea” are loc simbata — in ce zile nu a mers ea la scoala ? Cum se numeste prima zi de boala ? (marti) si ultima ? (vineri) ; — Regdsim pe Clara in camera ,,sa", deja cunoscutd din primul caiet. Se vor putea compara cele doud ima- gini. Care sint schimbarile de la una la alta? In partea a 2-a, evenimentele succesive pot fi ,numerotate" nu neapdrat cu ajutorul cifrelor. Se pot alege semne I II III IIII sau primele litere ale zilelor siptaminii LM VS in care am situat episoadele respective. Se poate evident cere copiilor s& picteze ei tablourile in care se vad aceste intimplari si s& le aseze in ordine, spre exemplu, in linie. 4K | | |10, CALC ATU REI EE OW + Sone recunnuacd) inane {eae tdhilgniites, Boe sentra cereal, tienes tien, tiieeqes toads | 74 eee Secri annette masa pe core Caled Anas (inst mice penne AEA, Mase pe care ke verde con inal mult Nesnapestieg (11 1084 mare oblpault), Din aceueli lenjeria 871 ee indies ti4 lenjeria nectileatt (nu ge podta face Victor Aifesritesdent plese, dar san puted face cu uliecte paale) & se crate lenjera complet Caleata (4 se ineeieut cuprinzind gb ce este pe mise incre gh Oe Bete fe iis micd). ; Ana a coleat butistele Gare sinh pa mas (iG 4 momo a calcat restul, Cine a cdleat mai roulte fa cru? ” Mama $i Ana araté crea oa au cAlont, O64 +6 traseze sdigotile (care Indicé obiectele) Dintre doud relolii reciproce dintre Obie tele de len- jerie si persoane — ,0 cdlcat” sau ,au fort CAlcate de’ se alege aici prima (mai fireascd), 1 11. PREGATIRILE DE DIMINCATA * SG se puna cite o cruce albastra linga fiecore obiect pe care Clara il va lua sau il va pune pe €a ina- intea plecdrii la scoala. La fel, cite o cruce rozie in ce-I priveste pe Didier. Cui s4 i se atribuie trusa # Tot atitea obiecte pe masa rotundé ca gi pe loda micé dreptunghiulara. Unde sint pardesiul Clarei si bluzonul fui Didier ? (in dulap). Ce se vede pe interiorul usii dulapului in partea dinspre Didier ? (o oglinda). Sa se termine de colorat rochia pdpusii aflata pe pat. %*t $4 se formeze parti (submultimi) din aceste palarii : cele pentru persoanele mari si cele ale copii- lor. Dintre ultima categorie sd se deosebeasca cele care se folosesc pentru imbracare si cele care se folo- sesc pentru deghizare. Dintre cele care se folosesc pentru a se imbraca, cele care se imbraca iarna, cele care se imbraca vara. Dintre pdldriile pentru copii sa se formeze alte parti (submultimi), paldrii pentru ba- 67. pedi Neal stil pentru fete. Caciulita cu pompon este in eS Roy RD eT pentru fata si pentru bdiat. Pentru a aes ieee isa cu prea multe incercuiri suprapuse ar si sa se foloseasca copii dupa aceste pa- ~ ari, desenate sau aplicate pe tabla. pro re pouien alegem ce vrem, numai sa stim sa spunem prietatea comuna a pélariilor care se pun impreuna. 12,LA RAL MAS T * Sa se faca lista personajelor (Petricd, Petruta, { Chinezul, Chinezoaica, marchizul, marchiza, musche- 4 tarul, cow-boyul, Motanul incaltat). Dintre ele, sa se indice cu o cruce cel care reprezinté un animal. P Poate fiecare domnisoara sé gaseascé un cavaler 2 | Care sint cavalerii care se potrivesc mai bine ? Au toti palarie 2 (marchizul si marchiza nu au... ei ou 0 peruca). Au toti mased ? (da). Dar unii nu ou 1 decit masti-ochelari. Pentru cine sint mastile-ochelari e rosii 2 Alte exerci Sa se incerce a se clasifica r costumele : cele de alta data, cele din {ari straine, b cele reprezentind personaje din povesti). Pe aceeagi tema, sa se aranjeze dansul perechilor dar nu neaparat ca la balul mascat... Spre exemplu : Colombina cu chinezul, marchiza cu Petrica si atunci Chinezoaica cu marchizul. Sa se indice partile (submultimile): toate mastile-ochelari, toate mastile-ochelari rogii, toate animalele (maimutaé, broasca, pisica), toate capetele (Petrica, Indianul, Chinezul). Exista destule mdsti pentru toate personajele din | prima imagine 2 (sa se utilizeze cuburile). Cu imaginile lui Petrica, Petruta, Chinezul—Chine- zoaica, marchizul—marchiza aplicate pe flanelograf (sau {{ pe tabla magnetica) sd se aranjeze dansul" perechilor. \" Toate posibilitatile sint reprezentate in tabelul urmator : Petrisor Petruta Petruja Chinezoaica Chine- Marchiza Marchizul rT zoaica ; |) Chinezul Chinezoaica Marchiza— Pelrula Marchi- Petruja Chinezoaica ; zul Marchizul Marchiza Chinezoaica Marchiza Petruta Chine- Petruja et A § zoaica asReferitor la masti, formele yt coloritul fac pombit on numar mare de exercitil, Dacd spre exemphi ne abe 3 forme si 3 culori, un tablou cu dona intra indica ce masti se pol obfine, Fiecare poate plasa Intro despair Viturd co masea a facut! qalben verde mainuta broased pisicd 13. CLATITELE * Sint toate persoanele asezate ? Sint toti copili asezati ? Pe masa exista o clatita in fiecare farfurie ? Sa se observe ca fiecare copil are lingd el un borcan cu dulceatd sau altceva (ce ? de exemplu crema cu ciocolata intr-un vos decorat cu un brad). In acest mod fiecare va minca clatita sa, insd cu dulceata sou cu crema, astfel incit nici unul sa nu aleaga acelasi lucru ca celdlalt. (Ana care o ajuta pe mama ei, ma- ninca clatitele sale cu zahér...). Se poate, de asemenea acorda interes farfuriilor, paharelelor de metal, linguritelor care se vad pe masa, clatitelor de pe platou, vaselor de pe etajera, florilor de pe sorturile de bucatarie etc. — si chiar se pot re- prezenta pe tabla aceste obiecte grupate. ** Cum se ung clatitele. Tabloul araté ca Remi si-a ales mai inti dulceata de cirese, Didier de prune (a se colora in verde), Clara — crema de ciocolata. Pentru clatita urmatoare, ei doresc sa schimbe. Ce vor alege ? Incercati s& gasiti cel putin alte douad moduri, care le-ar permite sa aiba fiecare cele trei feluri de dulciuri. ica 1 Pentru astfel de exercitii in loc de magti de animale pot fi folosite flori. (Nota trad.).Tn acest tablou dulceata sau crema de rePrezentate simbolic prin desenarea cireselor, a pros nei si a bradului. Pentru a gasi celelalte moduri de a unge clatitele, se poate imagina ca vasele ,circula" de la wrt la altul. Clara da crema de ciocolata lui Didier, acesta ¢ trece lui Remi, Remi — Clarei... Se completeaza atunci a doua coloana si se reface o trecere. Daca transmiterea vaselor se continua in acelasi fel ce se intimpla? (A patra clatita va fi unsa la fel ca prima). Se pot atunci aranja clatitele lui Didier, spre exemplu in linie, garni- sindu-le pe rind, cum s-a aratat clocolata sint 14, PLIMBAREA CU BICICLETA * Ce drum urmeazé copiii pentru a merge la moara (merg pe un mal, apoi traverseaza riul si con- tinuad pe celdlalt mal mergind in acelasi sens). Sa se arate acest drum desenind urma bicicletelor pe pa- mint. Cine a ajuns primul la moard ? (Didier). Cine este imediat dupa el ? si dupa acesta ? Si, in fine, ulti- mul 2? Care bicicleté nu are doua roti. $a se coloreze. Sa se arate printr-o sdgeata in ce sens curge riul. ** Imagini ale aceluiasi peisaj, dar sint in ace- lasi moment ale anului ? Ce s-a schimbat de la una la alta ? (arborele, personajele : fetita pe bicicleta, bdiatul care face baie, vindtorul, omul de zapada). Aceste personaje si obiecte le regasim aldturi de imagini, ceea ce ne da ideea de a caéuta din care ima- gine provine fiecare din ele. Ce va urma dupa mo- mentul in care copiii se plimba, in care arborele este in floare, ca si in imaginea mare ? si apoi ?... SA se puna o etichetd pe fiecare imagine si sd se traseze sa- geti de la una la alta pentru a indica succesiunea eve- nimentelor (aceste imagini pot fi decupate gi lipite de o alta fisa, pentru a le rari). Bicicleta lui Remi ,,nu are doud rofi" are ea mai multe, sau mai pufine? Pentru partea a doua a fisei ‘sint Juate in considera{ie doua relatii: intre multimea imaginilor si aceea a personajelor si obiectelor separate ; spre cra plu de Ja obiecte spre tablouri (cutare obiect se g ere pe cutare tablou); iar pentru mul{imea imaginilor, tia de ordin cronologic.nt ae Je cr ee O 15, FAbILLA DE VE VERITE SI PRIETENID SAI amilia de veverite (a se co- prietenilor sai (gus fO- sint toti locuitori ai pa- urce in arbori | Se vad arborelui ? Exist@ le 2 (mai putine) ; * $4 se recunoasca f lore in maro). $4 se faca lista sie, caprioara, iepure). Acestia durii. Dintre ei, unii stiu sa se putine sau multe alune in scorbura tot atitea veverite ca gi alte anima existd tot atitea veverite ca si animale in copac ! . * Masa pentru tata, mama si veveritele-copii este servita. (S@ se coloreze a farfuriile”). Partea copilului este cea care are putine fructe, cea a tatdlui are cele mai multe. Sa se coloreze fruc- tele care formeaza partea mamei. Sa se compare alunele intre care are cele mai putine si tata multe). S6 se compare ghindele (Tatal a si mama). Tata este foarte mincacios, multe fructe decit mama si copilul la u mare unde se vor reuni partile lor ? (nu). ele (copilul este cel | care are cele mai re tot atitea ca dar are el mai n loc in farfuria oN fo Qa %¢ a? e So 8 ® Fig. nr. 42 Nu se cauta sd se numere alunele puse la addpost in scorbura copacului! dar se ghiceste ca exista multe. Pentru aceasta masa pregalita, este vorba de a gasi care este partea mamei, stiind cd aceea a tatdlui si a copi- lului corespund respectiv partilor care au cele mai multe si cele mai putine fructe. Este aici o coresponden{a in- 71tre familie si mul veveritele si pa i indicind ecaypettile (submultimile multimii de ghinde) timea partilor. Pe foaie se pot Teproduce d cor ei a Nese partie ee coresPondents prin sageti. Daca se reu- mei si iului i i 16, GIMMASTICA LA SCOALA * - In ce consta acest exercitiu ? Se merge pe un drum ; trebui i s@ uri pe merg ; uie intii sa urci pe o punte, apoi sa ji ; r , ergi in picioare, apoi in ,,patru labe”. vennyse traseze ségeti de la un copil spre cel care-t Preceda pentru a indica sensul acestui mars. Sa se re- cunoasca fetele (pantalon rosu). Sa se coloreze cu al- bastru pantalonul primului baiat (el merge in picioaré-. intre doua fete). Ce fac ceilalti baieti (toti sint pe punte). ** Aceste baloane sint de aceeasi marime ? Unele totusi se aseamana. $a se coloreze in verde baloanele cu linii, in roz baloanele cu stele. Cum se aranjeazé corect de la cel mai mic la cel mai mare #. Care este cel mai mic ? (Ce culoare are ? Rosie) Si apoi ? (Inc& una rosie). $i apoi ? (Cel mic verde, ala- turi) etc. Se aranjeaza aici din ochi, fara a putea uti- liza un instrument de comparatie. Sa se traseze o sageata, de la fiecare spre ur- matorul in aceasta ordine. Este vorba aici de a se recunoaste sensul unui traseu care formeaz4 o bucla. Dar sa nu se intilneasca la ras- cruce deoarece existd un pod. Este normal pentru fiecare de a arata pe cel care este inaintea lui; astfel gasim sen- sul s&getilor. Se poate ardta pozitia fiecdrui copil in acest sir, prin- tr-un numdr (cum se numeroteaza zilele unei luni pe un calendar). Dar exista 10 copii. Numirul fetitei cu balon va fi zece (de scris cu litere!). Dupa clasificarea nemi}- locité a baloanelor, dupa decorarea lor se observ ca ele nu sint de aceeasi marime si se aranjeaza in ordine; dar __ 1 Aceast& operatie nu se poate realiza In gradinitele noastre in care nu se predau literele. (Nota trad.). nu ¢ pre: insi rea facenu se cautd sa se indice toate relatiile, aceasta ar face prea multe sageli pe hirtic. Ca si in cazul perlelor ,se insira" de la cel mai mic la cel mai mare. Trebuie sé se realizeze exercifiul cu baloane adevarate, inainte de a-l face pe fisa. 17. L.A TEATRU * Unde sint actorii ? (Pe scend) ; despre cine este vorba ? (Cei 7 pitici si motanul incdltat.) Sd se colo- reze cel care nu este pitic. Toti piticii au o caciulita ? (da) ; 0 caciulita rosie 2 (nu) ; 0 cdciulita rosie sau o cdciulita neagra 2 (nu) ; © caciulita rosie sau neagra sau alba ? (da). Unde sint spectatorii ? (pe banci). Tot atitia pe fiecare ban- ca # (do). ** SG se identifice aceste personaje din _povesti. Care se potrivesc cu cei 7 pitici ? (Alba ca Zapada, Vrdajitoarea, Printul) ; cu Motanul Incaltat ? (Marchi- zul de Carabas, capcdunul, Fiica Regelui). Care nu este nici in una, nici in cealalté din aceste povesti, dar este renumit in alta ? (lupul). Care sint ,,cei rai", (sa se incercuiascd)... Ceilalti sint ,,buni". Care se cdsato- resc la sfirsit, in fiecare din aceste povesti ? Exista tot atitea personaje pe scenda ca gi in ima- ginea de jos ? (a se utiliza cuburile...). Acest sau are aici semnificatia de sau bine’ nead- versativ! dar el ne indeamna sd enuntam o proprietate a unui obiect oarecare, element al unei reuniuni de mul- timi. Intr-adevar, aceasta multime de pitici pe scend este o reuniune de pitici cu caciulifa alba, pilici cu caciulita rosie si pitici cu caciulifa neagrd. Ce se poate spune de- spre caciulita unui pitic oarecare, dupa ce ei s-au adunat impreuna ¢ ea este rosie sau neagra sau alba. In partea a 2-a sint infatisate diverse relatii : — s& se puna in coresponden{a personajele cu titlu- rile de povesti din care fac parte; ‘Exist doud sensuri ale cuvintului sau: 1) sau adversativ (mort sau viu); 2) sau conjunctiv (bea apa sau vin — subinjelegind sau si vin si apd—, in latineste aut si vel). In teoria multimilor, pen- tru a defini reuniunea folosim sau conjunctiv. (Nota trad.). 73— s& se caute proprietayi_ pentru acest na fi rau", va fi bun"; same — S& se caute acela pentru care afirmati toreste cu" este adevarata ; Me wse cast — SA se puna in corespondenta ui - 2s sunul la unu" per- sonajele de sus si cele de jos. " 16. LA MAGAZINUL DE INCALTAMINTE __ * Sa se coloreze rochia vinzatoarei, de exemplu, in roz, Dintre clienti, care este dornic de a cumpara incdljaminte ? (mama si Didier). Toate personajele stau jos? (da); pe scaune ? (nu). I-ar fi potrivita lui Didier incdl{amintea din cutiile deschise ? (nu... ele sint prea mari). Exist destule perechi de incdljaminte expuse pe masd pentru a incalta copi ™ S& se gdseasca si sd se uneascd doi cite doi pantofii care formeazd o pereche. S se coloreze cel caruia nu i s-a gdsit perechea. Sa se arate partea (submultimea) formata din incdljamintea care se folo- seste afard gi partea (submultimea) formata din incal- famintea pentru casd. Sa se arate partea (submulti- mea) formata din incaltaminte joasa si cea din incal famintea inalta (sé se continue, cu criteriul incalta- minte cu sireturi, cu barete). — Relatia intre persoane si perechile de pantofi. — Relatia intre pantofi ,a fi din aceeasi pereche ca si". — Alte clasificéri dup& diversele proprietati. 79, SE PRIMESC INVITATI * & se separe printr-o linie coltul copiilor de cel al persoanelor mari. Sa se recunoascd camenii casei (Clara, din spate, Didier asezat pe jos) si invitatii (pa- rintii pe canapea, fetita din fata). Exista tot atitia copit cite persoane mari 2 tot atitea scaune pentru cop! (ta- 74iti copii F tot atitea scaune pentru persoane Ba SN emo mari t Se procedeazé ta tel in le- gaturd cu paharele si paiele atribuite copiilor, cu ceg- oie. tarturioarele gi lingurile pentru persoanele mari. ** In aceste farfurii, citeva prdjiturl, placinte, un biscuit (probabil servit cu cafea sau cu suc de fructe). Fiecare persoand mare poate primi o prdjitura & Exist destule pentru o servi apoi copii * (nu). Desenati otitea prdjituri cite sint necesare pentru ca fiecare persoana sé poatd primi una, dar numoi cite una. Aceeasi problema pentru placinte, pentru biscuiti- Daca se compara continutul diferitelor farfurii, se verificd atunci ca existé tot atitea prdjituri din fie- care fel. Clasificare dupa proprietati, apoi corespondenta unul la unul. Pentru a desemna prajiturile, placintele, biscuitii ast- fel incit sd poata fi servite tuturor persoanelor si sa nu mai ramind, se pot folosi cuburile: rosii pentru persoa- nele mari, albastre pentru copii. Este suficient apoi sd se asocieze fiecdrui cub cite o prajitura. 20. JOCURI IN PARC * Se joaca toti copiii pe peluza ? numai fetitele). Unde sint baietii ? (pe drum, pe alee). Ce face fetita in rochie rosie ? (sare coarda). O alta fetita face ace- lasi lucru ; $4 se coloreze rochia ei in roz. Ce fac ce- lelalte fetite ? SG se arate printr-o sdgeatd cum se deplaseaza mingea de la una la cealalta. Dintre baieti (toti pe roti), care poate avansa cel mai repede ? (Cel cu bicicleta) ; si dupa el ? (Cel cu patinele cu rotile.) Cel mai putin repede # (Cel cu ma- sina cu pedale.) Ce se va intimpla daca baiatul cu patine 0 ia inaintea masinii ? bicicleta va depasi dupa aceea masina, apoi patinele. Cine se lasd depasit. si de cine ? Se poate reprezenta la tabla aceasta relatie intre baieti.ae nu Ce jocuri se regdsesc Care lipseste, core a Sra Be prima imagine ® (Sd se incercuiosca estea din urma, sa se deseneze coorda care lip- seste,) Fiecare fetita va putea primi un balon, 0 coorda sau o forma de nisip. Sa se recunoasca cine a lansat balonul pentru ca sa- geata si aiba sensul miscarii balonului, Se acorda atentie apoi ordinei baietilor de pe alee. Ce se intimpld cu aceasta ordine, dac& unul din copii .depdseste pe un altul? Se va Juca scena cu 3 copii. Se poate reprezenta succe- siunea situatiilor cu grupe de imagini. S& se observe cele 3 schimbari Baiatul cu patine depadseste auto- ne mobilul 2 bicicleta automobil patine | 4 \ B) Bicicleta depa- } seste automobi- ms lul 3 automobil biciclet& patine |. \ C) Bicicleta depa- 4 automobil patine bicicleta : geste patinele Cine este depdsit ? A, automobilul 1 biciclet& patine automobil \ A \“) B. automobilul C. patinele Automobilul este depdsit de doua ori, patinele o sin- guré data. / Ce ar trebui fAcut pentru a reveni la prima pozitie ?21 LA POTOGRAF ” Cine este gata de fotografiat ? Fiecare copil poate $6 se oseze pe un scaun # Sa se faca lista scau- nelor (taburet, scaun, taburet capitonat). Sa se ob- serve fotografiile expuse pe pereti. Sint ele toate de aceeasi forma? (dreptunghiulore, patrate). Dintre foto- grofiile de aceeasi forma, sint toate de aceeasi ma- rime 2 (nu). Sé se arate incercuind, fotografiile cu ramé rosie; sa se indice in acelasi mod fotografiile cu rama patraté. Dintre fotografiile cu rama rosie, una este patrata. Fotografia cu rama rosie si pdtrata apartine in ace- lasi timp celor doud parti (submultimi). Sd se coloreze in albastru ramele care nu sint nici rosii, nici patrate. ™ Sa se arate o fotografie de a lui Remi, o alta, incé una... Se pot uni una cite una pentru a vedea ca acestea sint identice. Sa se focd acelasi lucru pentru celelalte. Ce hotdrire o sa se ia pentru cea a Clarei care este singurd ? (poate o linie formind o bucla goald... cineva a plecat pentru a cduta o alta foto- grafie, nu a gasit, revine la fotografia unica. Dar cu acest punct de vedere, ar trebui sa se ataseze o bu- cla la toate fotografiile... ceea ce duce la riscul de a face schema mai confuzd). Se poate hotari sa nu se uneasca efectiv decit obiecte distincte. Exista tot atitea fotografii de fete cite fotografii de baieti ? Doua centre de interes: persoanele, fotografiile ex- puse. Pentru acestea din urma trei proprietati domi- nante ; forma, culoarea ramei si marimea. Dar compara- rea m&rimilor nu poate fi foarte precisd. Se recunoaste simplu pentru ramele de aceeasi formd c& ele nu sint toate de aceeasi marime. Nu se pot compara intre ele ramele de forme diferite. Aceasta se face totusi cu placi (K ML); dar, acolo pe de o parte nu exista decit doua marimi, pe de alta parte dimensiunile au fost alese fn asa fel incit si fie corect cind se spune ca placile de forma diferit{ au aceeasi m&rime (suprafete echivalente) w.abstractie facind de erorile de fabricatie. Clasificarea fotografiilor, numai dup& relatia: .a fi fotografia aceluiasi copil...", 7722, SE ASCULTA DISCURI * S& se observe tot persoanele, scau 4 . unele, persoa- nele interesate de povestea lui Bubar. Sa se arate (36 i se coloreze rochia) fetifa care face altceva dacit $4 asculte. ** Dintre aceste obiecte: sd se recunoasca al- bumele cu discuri, carfile, albumele de colorat. Sa se formeze partea (submuljimea) in care fie- care obiect este o carte deschisé sau un album. Exista tot atitea carti cit si albume sau mai putine carti decit albume ? . Se poate dezvolta studiul relafiilor: ,este pus pe" (intre electrofon, albume si mese) ,este asezat pe" (intre Persoane si scaune). Sa se clasifice cartile si albumele : — de citit, de colorat, cu discuri; — deschis — inchis. * SG se observe drumul care traverseaza cimpia, Didier de o parte, Clara de alta. La marginea dru- mului (de-a lungul lui) stilpi si fire de telegraf. Sa se facd lista animalelor care se gasesc, de ace- easi parte ca si Didier (broaste in balta, sopirla pe piatrd, libelula si albina in aer). Sa se faca lista animalelor care se gasesc de ace- easi parte cu Clara (pasari, fluturi). Tot atitea animale pe partea lui Didier cite sint pe partea Clarei (pe ima- gine). Tot atitea pasdri citi fiuturi, cite broaste, cite... ** Se regasesc toate animalele deja intilnite ? Care lipsesc ? (un fluture, o broascd, o pasdre, s0- pirla). Sa se indice animalele care zboara (si dintre ele insectele), animalele care pot sd inoate (si din- tre ele cele care pot si sa mearga). Sa se coloreze in roz animalul care nu poate fi gasit in balta (crabul). Referitor la pozitii, putem sd cerem copiilor sé mar- cheze (prin cruce) animalele asezate pe ceva (broastele pe frunze de nufar, sopirla pe piatra, fluturele pe floare). 78Se poate spune ca pasarile sint asezate pe fire ? (ele sint cocofate). Referitor la animale, se vor gasi {ara greutate alte criterii! 24, FRUMOASELE QUA DE ZAHAR COLORATE (DE CIOCOLATA) * lata citeva care se aseamané dar in fapt ele sint toate diferite | Ce feluri de decorari se observa # — cu dungi rosii sau fara dungi, cu funda sau fara funda, cu panglici brodate sau fara broderie. Hotadrim din nou la intimplare sé céutam daca exista un ou decorat dupa una din toate modalita- tile posibile. De exemplu cu dungji rosii, panglicd bro- daté, fara funda. Cum sa-I céutam ? Printre oudle cu dungi (sa fie incercuite), apoi printre oudle cu pan- glicd brodata (sé se incercuiasca numai oudle cu dungi sau toate cele cu panglicile brodate), si in sfirgit prin- tre oudle fara funda (aceeasi alegere). Se obtin doua feluri de scheme : parti incastrate sau parti cu inter- sectii aparente. ** In acest tabel, sd se noteze in coloana de- scrierea oudlor desenate asa cum o indica prima linie (un punct rosu insemneaza ca oul are calitatea indi- cata prin desenul din capul coloanei pe prima linie) s@ se continue acest tabel dupa dorinta, pe o fisa noua. Pentru a descrie fiecare din aceste oud, este necesar s& se distinga proprietafile lor. Ceea ce se schimba tre- cind de Ja unul la altul : nodul culoarea panglicé cu rosu brodata fara ne-rosu ne-brodata Se stie cd sint opt combinatii posibile; ele sint toate redate aici. Dac& acestea se reproduc cu imagini mobile, 79ss “oy — Se vor putea clasifica astfel incit aceste insusiri s& fie i mai bine scoase in evidenta, i Exemplu : rosy st rosu st ne-rogu ne-rosu Panglic& — Jpanglicé {cu panglicd |cu panglica brodata nebrodat’—|brodata nebrodata cu funda fara funda De remarcat c& acest tabel in care se arata relatia i intre obiecte si proprieta{i nu cuprinde decit 3 proprie- tati (ceea ce este suficient pentru a descrie fiecare obiect), {AL TREILEA ¢ LARET Exercitiile propuse in acest al treilea set de fise raspund, ca si cele din primele doud, preocup6rii noastre primordiale + de a cauta in activ tile si eve- nimentele traite de copii motivarea primelor lor de- mersuri matematice si logice. De cele mai multe ori situotia sugeratd de un ta- blou este valorificata intr-o a doua fis, cee ce con- duce in mod progresiv pe copii sa-si puna probleme pornind de la imaginile mai simple. Este bine sa facem © selectie dintre exercitiile pro- puse, in functie de nivelul de dezvoltare a copiilor. In orice caz, sd nu ne treaca prin gind sa le facem pe toate pe aceeasi figa si nici in aceeasi zi! In aceasta a treia etapa, se pune accentul cu pre- cadere pe proprietati ale multimilor observate sau con- ‘ struite... O astfel de proprietate poate fi denumirea multimii (dacd este cunoscutd) sau faptul de fio parte a unei alte multimi, sou de a fi ordonata. De asemenea poate fi numarul obiectelor. Acest numar va fi denumit oral de cei mai multi copii, el vo fi scris numai de acei care 0 cer (0,1...% rece). Pe planul logic, accentul va cadea de asemened, in mod deosebit, asupra jocurilor care presupun [e- guli:a aplica in mod corect 9 regula, a cauta ce re- gula se oscunde intr-un joc, a schimba regula, con- stituie moduri de a pune in Jucru_primele demersuri deductive. 81 6 — cum s& facem activitapile matematice1. O CASATORIE FRUMOASA * Din ce persoane se compune acest frumos cor- tegiu ? Cine merge inaintea mirilor ? (Clara, Remi) ; imediat dupa ei # (Ana, Didier), 31 dupa acea ? (pa. rintii, bunicii). Barbatii si i sint tot atit de multi ca si fetele ? Dupa ce se vede Sa se arate persoanele care au un buchet, o geanta, o bland, o palarie, o coronita (s4 se coloreze florile, blanurile...). S& se stabileascd daca sint tot atitea perechi de copii cite perechi de parinti 5i perechi de bunici. Sa se prezinte toate aceste personaje pe o alta foaie gru- pindu-le in mod diferit. ** Fetitele si baietii din cortegiu, constituie to- talitatea copiilor invitati la aceasta cdsétorie. Sd se coloreze cu roz rochiile lungi si cu albastru pantalonii lungi. Pentru a dansa, fiecare baiat isi va alege o par- tenera ; este posibil ? vor dansa astfel toate fetitele ? (sa se arate prin sdgeti partenerele alese). Cine are 0 rochie scurta ? Cine are o coronité din flori rosii 2 (sint aceleasi fetite). Pe tema ,,formarea perechilor” se vor juca chiar co- piii din grupd. Primul exemplu: Se aleg 4 baieti si 4 fetite. ,,Cine danseaz& cu mine? spun baietii. La fiecare oprire a mu- zicii, fiecare trebuie sa schimbe partenera si nu are drep- tul sd aleaga o fetita cu care a dansat deja. Acest tabel araté una din modalit&tile de a schimba partenera. La sfirsitul celor patru dansuri, fiecare baiat a dansat cu fiecare din fetite. Eric Clara Sofia Didier Marcu Remi Laurenjia| Annick primul dans 82 Sofia Laucentia| Annick Clara al doilea dans —| |__| Laurentia) Annick Clora Sofia al treilea dans Annick Clara Sofia Laurentia}] al patrulea dans \ 1: aleg trei baieti si cinci fetise. Al doilea exemplu : Se aleg eee tel Care sint toate modurile posite de a fetite care pot avea un partener . ile. coe lat& o reprezentare a celor 10 moduri posibile ; co. piii vor incerca sa le descopere!. In fiecare coloana cruciulifele indica ce fetite sint alese, liniutele simple indica ce fetife nu danseaza. Pot interveni alte conditii si se poate complica aceasta problema, de exemplu s& presupunem ca exista frati si surori si convenim cé ei nu danseazé impreuné... 2, BUCHETE SI PRAUITURI PENTRU NUNTA * Vrem sa facem toate buchetele la fel. Unul din ele este deja facut. Sa se deseneze florile care trebuie puse in celelalte. Cu florile detasate sa se mai alcé- tuiascd si alte buchete asemanatoare cu celelalte. Se pot utiliza toate florile ? (mai ramin doua). — ! Este vorba de o pregatire a nojlunil de combinari. De exemplu, daca avem 5 obiecte, a, b, c, d, e, grupindu-le doua cite doud ob- tinem zece grupe: ab, ac, ad, ae, be, ba, be, cd, ce, de. Spunem : 2 3 combinari de 5 cite 2. prescurtat Cae Analog, Cyeste numérul grupelor de cite 3 pe care le vedem in tabloul din text, (Nota trad.). 8334 56 se distribuie aceste prajituri cu crema ast- fol ine i fo Incit pe fiecare farfuria $4 fie tot atitea (la inceput Na. apoi doud, apoi trei...). ec R erecta cu ajutorul sdgetilor, cum se face Tiaiate distribuire (se poote bara fiecare préjitueé alogsa i $4 ne-o inchipuim pusd pe farfuria unde ur- 076 a fi asezata desenind un cerc). Cite prajituri se pun in acest fel pe fiecare farfurie (sa se scrie numa- tul daca se stie), ie primul exercitiu se cauté sa se formeze buchete © tol atitea flori ca $i buchetul-model. Tn cel deal doilea exercitiu, se pune problema de 4 repartiza projiturile in farfurii, dar nu se. lie cite prajituri trebuie puse, Deci trebuie agezate wha cite una. 3, AUTOMORILELE * S& se marcheze cu o cruce albastré automobi- lele care se repard, cu o cruce rosie acela care este in curs de spalare, cu o cruce verde pe cel caruia i se pune benzina . Alte criterii : automobilul care a pierdut o roata, al cGrui port-bagaj este deschis, care este plasat pe un pod, care se afla in exteriorul garajului... Cum pot fi recunoscuti salariotii gorajului (dupa sapca lor rosie). Sint tot atitia mecanici cite automobile ? Tot atitia cite persoane ? Tot atitea automobile cite persoane ? ** lata soferii gata sa io startul. Fiecare din ei poarta pe spate marca vehiculului sau. SG se dese- neze drumul pe care-| va parcurge pentru a ajunge la vehiculul sau. Toate vehiculele vor participa la cursa ? (sa se bareze vehiculul care n-are conducator). Pe foaie, se da dreptul conducatorilor sa se urce in oricare din vehicule, cu exceptia aceluia care nu este pentru nici unul din ei. Dar conducatorul a carui marca este steaua nu vrea sa imprumute vehiculul su. $4 se cearad atunci copiilor sa plaseze cum vor ei conducétorii care accepta sa imprumute vehiculele lor (dar care nu sint obligati s4 0 faca).S89 se repradued fa tiberd liferitels poalldliten (ache me co sdgeti acu tabloni) Condaceitenth (geterti) 9 vehiculole aint representate prin micelle tor, desenute Pe etivhete (etivhete alhaate pont conducclor, versl pentia vehicule) salon Automubite Soto Automotile Fig. nt, 43 Exemple S& se organizeze jocul mai intil cu copill, Sa se compare diferitele modalitdti dupa care ei au plasat conducétorii in vehicule. Se obtin toate modalitajile ? Jocul se poate prelungi si complica dupa dorinta... Daca conducatorul nr. 4 vrea sé imprumute vehi- colul sau... si chiar daca este permis sa se ia vehicu- lul fara proprietar, care sint diferitele modalitati de a plasa conducatorii ? (problema este fireasca, dar exista 24 optiuni in primul caz si 120 in cel de al doilea... ceea ce exclude posibilitatea de a face inventarul complet). 1. O RASCRUCE IN PAM * Sa se observe masinile. Sint toate oprite ? (sa se colorere care e in mers). SG se stabileasca care nu ele care au aceeosi forma (pentru 85 sint camioane, ¢Copll ele au de axemenca acexay) denumire ; 464, 2 CV, D5, KA) Sf 98 colorese aceste vehicule asifel incit 84 fie identiieat fiecars din ele prin denuminea gi culoared tui (2. CV rayu, 2 CV alb, 404 albastey in spatole luli 2 CV alb, 404 verdes in fata tui 05). Toate R4 sint Gannportata de acalagl camion ; cite culori sint necesare pentru a le diferantia % (trei ajung, dacé so spune la co ota) 20 afld fiacare vehicul) $4 se compare numdrul de vehicule oprite pe fe- care parte a drumului pind la rascruce. Pe foaia : $4 s0 reproducé 1scrucea, 6rd vehi- cule, $4 se plaseze maginile dupa dorinté, De exem- plu, daca camioneta a traversat rascrucea drept ino- inte unde este ea % dacd CV2 care o urmeaz6 5-a in- tors la dreapta, unde se afla el ? dacé 404 verde s-0 intors la stinga unde se afld el ? ete. "* Regasim toate masinile vazute deja ? (in afara camionului mare). Sa se recunoasca diferitele marci de magina (Citroen, Renault, Peugeot). Sa se caute, docé printre masini, in aforaé de camionetd, se afld tot atitea Renault ca si Peugeot sau Citroen (sa se utili- zeze cuburile albastre pentru Renault, cele rosii pen- tru celelalte masini). Sa se reproduca acest decor pe o suprafata pland (de preferinta pe jos) $i $a se instaleze automobile in minia- turé ca si pe imagine, Cum se poate sti cine va strabate rascrucea primul? Trebuie stabilit ca un drum are prio- rilate asupra celuilall! Se profita de aceasta ocazie pen- tru a utiliza relatiile de pozitie (la dreapta, la stinga, in fata, in spate). 5, BILCIUL ; / * Trei feluri de jocuri: tir cu carabina, mapejul vapoarelor, dopuri (a se vedea fisa nr. 6). Didiér n-o tras inca; ce fintd va viza el ? (sa fie marcata cu o cruce). Sint tot atitea carabine cite finte ? Tot atitea vapoare citi copii ? Tot atitea corabii cite vapoare # Tot atitea pasari cu gi pesti? Tot atitia pesti cite dopuri 2 etc. oy | Pe foaie, sa se reprezinte aceste multimi diverse si sa fie ordonate de la acea care are cele mai putine obiecte pind la acea care are pe cele mai multe." panetintre Oceste jinte se regasesc aceleosi co ie pacer de tir? (doua sint la tel cu cea din ca evens eee este ca celelalte doud). Cum se OC , Tle day WeCore tintd @ (trebuie spuse care sint culo, centrul cercului mic, al cercului mijlociu, o cercului mare) Sa se formeze parti (submultimi) dupa dorinta ! finta cu centrul alb, cu cercul mic negru (printre cele Precedente), cu cercul mijlociu rogu, cu centrul ne- 914 etc. Se pot introduce sdgeti : tinta cu sageata §i centrul negru ete Exercitiu mai greu: sa se incerce construi- fea tuturor tintelor diferite posibile. Care este regula ? trei_culori : olb, rogu, negru si in mod alternativ 0 cu- loare deschisd, 0 culoare inchisd. In sala de grupa, so fie ldsati copiii s& caute prin incercari, cu ojutorul cercurilor de culoare pregatite dinainte pe care sa le incastreze pentru a formula tintele lata solutia : oricare ar fi culoarea centrului, fie- Care {inta nu cuprinde decit doud culori inchise (ordi- nea: alb-inchis, alb-inchis, sau inchis-alb — inchis- alb). Aceste culori inchise pot fi olese in patru feluri (rosu-rogu, rosu-negru, negru-tosu, negru-negru). Se pot construi, prin urmare. patru tinte cu centrul de culoare deschisa $i potru tinte cu centrul de culoare inchisa (sa se caute acelea care lipsese din desen). Enemple: lata cele patra tinte cu ,centrul’ alb (tig. 44) Fig. nr. 44 aTTy — ees ew eee eerie Sa se descopere regula dicatd prin sageti (londul aco este uneori i duce la cistigarea unui peste + 'a cistigarea unei pasan). Sa Cu toate aceste dopur: Alte exercitii Pentru ca toate dopurile 4 fie Cistigatoare, cum trebue colorate cele care nu sint ? Daca, platind pentru 4 dopuri, peste rosu, core dopuri sint suficie toti pestn viocului cu dopuri" in. Perit de aceste dopuri in negru Un dop rosy Osu, un dop negru duce se orate ce 5.9 Cistigat se obtine in plus un nte pentru a cistiga $1 toate pasanile desenate. Sa se coloreze aceste vapoare pentru ca fe- care 38 he ditent de celelalte (sa focem pe copii 34 GSsrascd o regula : exist deja doud vele mari ros, tret plese doud culon pentru velele mici, de exem- plu rosu, albastru) escrerea vapoarelor care se obtin vela mare rosy 105u olbasteu olbastru vela mica rosy albastru rogu albastru oceasta nu dé decit patru vapoare diferite, $6 coutam © clta regula (cu trer culori : rosy, galben, albostru, se vor obtine noua vapoare difente, de pe desen lipseste unu!) Se pure problema de a descopert mai inti o requia Jo joe {coresponil dopurt — peste sau pasarel. apoi sa completa aceasta regula, daca se poate! Pentru va- poate inca oa culoare cu o regula de inventat Gullot. ciobanul pazeste oile sole i Pe care animal ce nu se afla la locul sau, I-o lasot el sa ae in ocol ? $3 i se pund un ae gi $6 fie legat de tinghi a ete negre panes eaters oa conducétor: este 0 cole more core poorta un clopotel yi care nu e cu spol la ciobon. Cum s-0 descoperim ? 83 aie tol. git ple ver ne.~ nr rencnaeininemnatt Mai multe metode : ~ sd cercetém pe rind toate animalele turmei, punind pentru fiecare cele trei intre- bari (mGrime, clopotel, pozitie) ; — sa cercetam pe rind toate animalele punind o singurd intrebare (de exem- plu marimea) apoi printre acelea care au aceasta pro- prietate sd cdutém pe acelea care au si una din ce- lelalte doud (de exemplu clopotel) si in sfirsit, printre acelea care au concomitent primele doud Proprietati sd cautam pe aceea care o are pe cea de-a treia (in acest coz : pozitia) ; — s4 cercetam pe rind toate ani- malele punind o intrebare si sé reluam pentru fiecare celelalte doud, fara a ne ocupa de rezultatele deja obfinute. Sa se reprezinte aceste metode de cercetare prin schemele corespunzdtoare. “* lata animale si diferite obiecte (cirnat, un ghem de lind, brinza de capré, lapte de vaca in sticlé ou de gaina). Ce se observa 2 Fiecare din aceste ani- male ne da unul dintre aceste lucruri (sa se arate care printr-o sGgeata). Pe foaie, pentru aceleasi animale, sa se reprezinte © noud multime de obiecte cuprinzind pe toate cele precedente si in plus sunca, brinzd svaiter, o turtita de unt, ua pulovar de lina. S6 se arate prin noi sageti ce ne da fiecore animal. Printre proprictatile care caracterizeaza oile, se cauta aici © proprictate in legdtura cu pozilia: ,a sta cu spa- tele" catre cioban sau de ,,a nu sta cu spatele’. Cu ima- gini de oi (sau numai cu siluetele decupate care se pot plasa pe oricare din fele) se va realiza scena pentru a vedea cum isi organizeaza copiii, in mod normal, actiu- nea de cdutare a oii care conduce turma. A PLUNUIEY * Exista doi fluturi exact la fel ? Ce se mod Cu ochii inchisi puneti un deget pe foaie si descrieti fluturele care il ardtati cu degetul (culoarea aripilor mari, a aripilor mici, a corpului). Sa se pregateosca dinainte imaginile ce reproduc acesti diversi fluturi. Copilul va alege printre aceste imagini fluturele pe 89care il nimerise cu degetul. Colegii vor spuns vere ela ales bine. rpul Imperecheri. De exemplu, fiecirui fluture eu corp rosu i se da ca pereche un fluture cu corpul @ hile Carui aripi sint colorate la fel, Sa se arate peree Vt Pe fig6._unind fluturii unul cite unul. Regula pentru Oceste imperecheri poate fi schimbata : de exemP se schimba numai culoarea aripilor mari sau aceea aripilor mici sau chiar ambele in acelasi timp. ** Fiecare din acesti fluturi vrea sa se aseze pe @ floare. Sa se arate printr-o sagecta floarea pe core el o alege. S& se deseneze stratul din gradina unde sint reunite aceste flori. $4 se coloreze acelea pe care nu se asazé nici un fluture. Florile fara fluture nu sint aceleasi pentru toti copiii, dar toti trebuie sa sesizeze ca ele sint tot atitea (doud). 9. LA COAFOR Ce se poate spune despre fiecare persoana ? Cine este ? Un salariat (sau o salariata) a salonului, un client... Ce face coafeazd, se coafeazd, asteapta... Care este pozitia ei 2... in picioare, pe scaun etc. * SG se coloreze cu albastru deschis bluzele sala- riatilor, cu roz halatele clientilor. Fiecare client este copil ? Fiecare copil este client 2 (Multimea clientilor este identicd cu aceea a copiilor.) Aceeasi problema : oare fiecare client este asezat pe scaun ? etc. Alte exercifii: sd se cerceteze mobilierul (fo- tolii, scdunel jos, oglinzi, lampi) : existé tot atitea fo- tolii ocupate cite fotolii goale, tot atitea fotolii cite oglinzi, cite lampi etc. ? Sa se trieze dupa folosinta (a pieptana, a peria, a tunde, a face bucle...), obiectele imprastiate pe masa. Sa se observe acelea care servesc numai femeilor. ** Printre aceste obiecte sa se sesizeze aceled care se pot intilni intr-un salon de coafuré. Car obiecte sint folosite la pieptanat (sa fie incercuite), Aceste obiecte au dinti. Sa se incercuiascd obiectel: care au dinti. Ce se observa ?Exercitiu asemanator: obiecte care taie parul, obiecte care taie etc. In legatura cu scena la coafor, proprietatile conside- rate caracterizeaza uneori aceeasi multime de persoane : De exemplu: a fi un copil, a fi un client, a fi asezat. S-ar putea spune ca multimea copiilor este egald! cu mullimea clientilor, ca si cu cea a persoanelor asezate- Ne gindim c& n-au mai fost intilnite de copii destule exemple de o astfel de situatie pentru a lua cunostinta de aceasta ,,dedublare” a unei multimi. Egalitatea pare naturala in cazul in care ea se refera la semne. Ar trebui atunci sa se indice : — mulfimea copiilor printr-un semn (de exem- me — mulfimea clientilor printr-un alt semn ( z pa- rul ciufulit al unei persoane care vine sa se coafeze). Atunci, s-ar putea spune ca aceste semne indica ace- easi multime, si ca aceasta se scrie plasind semnul — in- tre cele doua: (exempiude ~ g Ezitam sa abordém acest obiect caci cere stapinirea modului de utilizare a simbolurilor si al semnelor pentru a reprezenta un ,,obiect" oarecare, In partea a 2-a, prezenta greblei si a furculifei... atrag atenfia asupra faptului ca proprietdtile a avea dinti” si a fi folosit Ja pieptanat” nu sint echivalente. Orice obiect care este folosit la pieptdnat are cu siguranta dinti; dar »reciproca” nu este adevdratd. Observatie nesemnifica- tivé pentru moment dar viitorul fi va araéta importanta. { Toli copiii sint clienfi si tofi sint asezati, deci e vorba de acceasi iaultime care e egala cu ca insasi. (Nota trad.). 91" Care este cea mai drdéguté ? Petru Clara cea mai drdguta este pdpusa bruneta cu PGrul scurt si cret. SG se caute si sa se insemneze CU 0 cruce aceasta pdpusa. SG se incercuiascé papusile cu parul scurt, papusile cu parul blond. Exista una sau mai multe PGpusi cu parul scurt si blond ? Daca eu vreau o papusa cu par scurt sau blond, am de ales din mai multe decit atunci cind vrem o Pdpusa cu parul scurt gi blond 2 Alt exercitiu Sa se dea nume acestor Papusi in functie de ta- bloul proprietatilor care constituie semnalmentele fie- careia din ele. Fig, nr. 45 92 Bunica Clarei a tricotat aceste bonete dra- gute pentru Dana, Mimi si fratele lor Degetel. Boneta cu ciucure negru este pentru Degetel, ococd cv ue cure rosu pentru Dana si cel alb pentru Mimi. Daca s-ar schimba distribuirea bonetelor Bn Sa se pune bonetele pe capetele celor trei in diferite feluri _ suficient de a colora ciucurii celor trei plasati in me lalte colturi). Se pot epuiza toate posibi itatile ? (nu).Pe foaie, dac& a treia boneta are si ea un ciucure rosu, ce repartizGri s-ar putea face ? (trei solutii) : Degetel Dana Mimi negru rosu rosu rosu negru rosu rosu rosu negru In jegatura cu papusile, folosirea lui si si a lui sau este destul de freasca. Cerem mai putin daca ne mul- cele doua proprieta mim cu parul scurt sau blond, decit daca pretindem i concomitent (si scurt si blond). Avem de ales din mai multe in primul caz. il. Se pot reatiza de asem a cu bonetele. nea jocuri de transformari in TABLOURILE DE Aceste tablouri dragute sint facute din piese de pis'd (fetru) taiate si lipite. Ramin destule piese pentru a face aceeasi moard ? (dupa colorarea aripilor si a fotadei sa@ se incercuiascd pe tabloul final, apoi pe bucéti). Ce lipseste pentru a face casa 2 (sa se dese- neze). == Ana a compus un tablou din pisla cu o colina, flori, soare, o moara, un arbore, o fetita. Aceste desene arata in ce ordine a lucrat ea, sa incercdm sa desco- perim aceasta ordine. Se poate cauta ce tablou are cele mai putine ele- mente (cel cu colina), apoi cel care are un element nou (colina si soarele) etc. S& se decupeze si sd se aranjeze aceste tablouri, . SG se lipeasca pe in ordinea gasita, pe o singuré li 0 foaie alba. Aceste exercitii sugereaza in mod evident realizarea for efectiva de catre copii {cu adevarat!), tot astfel ca Si alle exercilii asemandtoare care se pot imagina fara greutate. oO12, CADOURI DE ZIUA MAMELOR Ana a decorat unul din aceste vase; trebuie phicte care, Ea ne spune ca are o toarta si o floare. ntre vasele cu toarta, doud sint decorate cu 0 floare (printre vasele decorate cu 0 floare, doua au o toarta). Exista suficiente date pentru a sti care este voza de- coraté de Ana ? Nu. Ce indicatie s-ar mai putea cere 2 culoarea florii, daca aceste flori ar fi fost colorate in prealabil. Sa se coloreze cele trei flori, dupa dorinta, pe o fisi care va servi ca model pentru celelalte. Sa se termine descrierea si cercetarea incepute. Alt exercifiu : Sa se deseneze cea de a doua banda decorativa a vasului neterminat. Sa se clasifice aceste vase : — dupa forma lor (cu toarté, far toartd) — dupa modelul de decorare (cu flori, cu benzi) ; — dupa forma lor si decorul lor (toarta si floare, toarté si benzi, fara toarta si cu floare, fara toarta si cu benzi). S& se compare si s@ se spund numarul vaselor din fiecare fel. Dupa care regulé au fost alcatuite aceste tablouri 2? (sa se aleaga trei obiecte printre cele patru obiecte propuse). Sa se arate, printr-o sageata care pleaca de la fiecare tablou, care obiect n-a fost uti- lizat. SG se compuna tabloul care n-a fost incd inceput. A avea o toarta si a fi decorat cu o floare" nu sint proprietati suficiente pentru a determina un singur vas. Pentru ca o proprietate sa caracterizeze un singur obiect trebuie ca multimea tuturor obiectelor care au aceasta insusire sé nu aiba decit acest unic element. O multime cu un element apare astfel ca un caz particular a) multi- milor oarecare, $i aceasta trebuie sa ne ajute sd facem sa se vada ca diferenja intre o muljime si un element se mentine chiar daca in multime nu existé decit un ele- ment. (Reamintim incd odata cu tarie ca este complet contraindicat. 4 incercam a forla constientizarea acestor lucruri; toate aceste exercitii au ca singur fel de a fa- voriza patrunderea progresiva _ prin practica, a Da copil, in acest domeniu al relatiilor matematice). of intre mullimea tablourilor si cea a desenelor izolate — o relafie: ,un anumit tablou nu contine un anumit desen". 94 13,eerere Serena inia nari. 13. FLORILE PENTRU 1 MAI * Sd se denumeascé florile core se cunose (tron dafiri, lacrémioare). Oare ghivecele cu lacramigare, 8 fiecare acelasi numér de fire de lacramioare ? 7 OF de trandafiri ou fiecare acelosi numar de trandofir! © (Sa se scrie aceste numere daca se cunosc). ae Sa se coloreze cu verde recipientul plosat pe es mint linga vitrina, cu portocaliu jardiniera cu ste! a (in spatele vinzdtoarei), cu rosu lalele de pe etajera (i fata vinzatoarei). Alte exercitii : Din multimea tuturor florilor, sa Se detaseze acelea a florilor taiate, apoi a florilor din ghiveci. Sa se deseneze pe o foaie tot atitea fire de lGcramioare cite se afla in ghivecele care se vad. Sa se planteze panselele in jardiniere ast- fel incit s& fie acelasi numar in fiecare. Dacé regula nu cere sG se puna cit mai multe posibil, ea da drep- tul de a pune cite o singura floare in fiecare (sou doua... sau — cel mult — trei). Pentru a forma aceste grupe de flori, s& se utilizeze cuburile (tot atitea cu- buri cite panselute). Grupurile cu acelasi numar de cuburi sint asezate in apropierea fiecdrei jardiniere, apoi se arata cu ajutorul sagetilor care sint florile care vor ocupa locurile acestor cuburi (sau se poate relua metoda sugerala pentru dis- tribuirea prajiturilor — jocul nr. 2). Pe foaie acelasi exerciliu cu 2 sau 4 sau 5 jardiniere. Pentru a rezolva o problema, este de la sine inteles ca nu ne gindim sé impunem una sau alta din aceste metode, fard ca insisi copiii sa incerce prin propriile forte sa re- zolve aceste probleme, asa cum le vine in minte, Dibui- rile sint necesare, ele constituie modalilali de a cduta o metoda si favorizeaza descoperirea acestei melode, 14. SA FACEM BUCHETE Sa se coioreze cu galben toate floriie brostesti si cu roz toate pardlutele. S& se formeze alte buchete la fel cu modelul, sd se taie cu o linie florile de prisos. SG se compare numarul florilor galbene cu cel al flo-rilor ror, cu acela al florilor ro: i sli care n-au fost barate si cu cel al buchetelor. *" Sa se aledtuiascé un buchet din flor testi opoi un buchet de garoafe, cuprinzind tot flori ca si buchetul incercuit Alt exercitiu: Sa se alcatuiasca buchete din flori diferite (4 flor) cu Horile brostesti si cu garoatele Sé se descrie fiecare buchet (ex. 1 floare brosteasca, 3 garoafe). Eventual, s@ se scrie numerele pe un ta- bel, indicind buchetele corespunzatoare din punct de vedere al culorii prin curbe care le inconjurd §i fie- care fel de floare prin desenul unei flori. bros- atitea De exemplu: buchet rosu buchet albastru buchet verde Fig. nr. 46 i ev au de Exercitii de facut in clasd cu flori adevarate sai hirtie, dupa dorinta. 96 STAURANT - conti si int i ta sala? clientii § . soane sint in aceas! Beas nee Se ofla acelosi numar de Perse do. ben AO masa 2 (nu) ; acelasi numar deo care P rea cin7 — Cum s& facem activithtile matematice Lo ce masd se vad cei mai multi copii ? SA se mar- cheze cu o cruce (masa dinaintea celorlalte). La care din mese se vad cei mai putini copii ? (in spate, la dreapta, nici un copil). Se poate, de asemenea indrepta atentia : — spre mobilier (acd sint tot atitea scoune la diferitele mese, tot atitea scaune cite persoane la fie- care masa 2) ; — spre persoanele deja servite (se vede ceva in farfuria lor) — spre poritiile relative ale persoanelor (in fata Jui, alaturi de, intre). Pe foaie : sa se redea planul acestei sali (mese, scaune) ; sa se marcheze locurile ocupate cu mobi lierul papusii. Sa se instaleze mesele, scaunele si pa- pusile in acelasi fel (sau sa se execute chiar cu copii, unii vor fi adulsii, ceilalti copiii). Sa se fac o triere a acestor tacimuri dupa modul lor de intrebuintare, sa se incercuiascd cuti- tele, lingurile, furculifele. Sa se inconjoare de aseme- nea tacimurile mici. Cite cutite mari sint ? Cite cutite mici sint 2 Se poate incerca sa se clasifice numerele lor intr-un tabel cu dubla intrare (natura si mérimea tacimurilor). a | Mare | Mic S& se scrie nume- tt) tele in locul cru- cufit x <3 ciulitelor. furculita x x |_ lingura x 5 ne Acest exercitiu, cu utilizarea numerelor nu poate fi realizat de tofi copiii. In orice caz, trebuie ,,clasate" ta- cimurile in ,,sertare’ inainte de a scrie cifrele. 9712. Ci 16, FADOURL DE ZIUA MAMELOR mon trebuie tam Anenent nul din aceste vase Dist RIBUIREA PRANTURILOR * Se poate pune o prajitura cu crema si 0 felie de tort in fiecare farfurie ? $a se deseneze acea care lipseste. S4 se reprezinte prin cercuri $i triunghiuri pra- jiturile asezate in farfurii. . Viem sa impartim prajiturile cite dous, dor nu vrem sa servim doi copii in acelasi fel, Cum sa alca- tuim perechile de prajituri ? cu o felie de tort s-a dat deja o felie de tort, deci trebuie dat altceva (o praji- turd cu crema, apoi o tarté). Sa se continue... lata tabelul perechilor formate : tort | tort tort | prajitura | prajituré | tartd cu crema | cu crema tort | prdjitura | tarta | prajitura | tarta tarta cu crema cu crema (Ca gi la jocul domino, avem trei ,duble" si tret perechi diferite.) Cite prajituri din fiecare fel au fost utilizate ? Ce ramine ? Sa se refaca distribuirea dupa regula : impartirea prdjiturilor cite doud (nu se spune nimic in plus). Se pot reface tot atitea perechi (se reflecteaza mai putin, dar este mai putin interesant !). Daca se face tabelul cartezian al perechilor de praj tari, nu trebuie scrise decit perechile asezate pe diago- nal si pe o singura parte a acestei diagonale, pentru a nu ace: Fig. avea de doua ori aceeasi pereche. Prajiturile desenate pe imagini pot fi aranjate in st fel. ne. 47 felie de tort praiitus, ca erestS) FLORILE PENTRU 1 MAI Seon . donumanseé florile care se cunose (tran- 17, ORA GUSTARI * S@ se recunoascd copiii; care dintre ei sint Qsezati ? Care sint in picioare ? Care dintre ei au fost ©I9 serviti ? Sint destule pahare fara picior pentru toate persoanele ? Numai pentru copii ? ($4 s¢ colo- reze aceste pahore cu culori diferite ) Aceeasi problema in legatura cu fructele, batoa- nele de ciocolata, biscuitii pe care ii tine mama copiilor Pe fouie sa se reprezinte copili, paharele, 36 s€ atribuie fiecdrui copil cite un pahar de o anumita cu- loare. Sa se deseneze, in farfurii diferite, cite un mar pentru fiecare copil, 0 banana pentru fiecore baiat, doua cirese pentru fiecare fetita. _ ** Care sint aceste fructe ? Au toate denumir diferite (grepuri, ananas, castané etc.). Trei fructe au aproape aceeasi forma (grepul, marul, pruna). Sa se caute proprietatile : fruct uscat, zemos, care nu se maninca crud (castana), céruia nu i se maninca pie- lita (sau coaja), din care se face suc, care crest la noi. SG se aleaga una din aceste proprietati si sa -# arate toate fructele care o posedd (incercuindu-:* SG se repete operatia cu alte proprietati. Gustarea este 0 ocazie de corespondentaé termen cu fermen... In legdturd cu aceste fructe, este vorba de a so face cunoscute copiilor pe acelea pe care ei nu le cunosc. Pentru clasificéri dupa insusirile sugerate este de preferat sd se foloseascd imagini mobile reprezentind aceleasi fructe ca pe fisd. 18. PROVIZIILE * Care dintre aceste multimi, nu cuprinde fucruri de mincat sau de baut ? (aceea a paharelor ; sé se termine de colorat ca in jocul nr. 17). Ce se poate servi in plus celor patru copii pentru ca ei 6 aiba: — fiecare cel putin un lucru (s@ se incercuiascé cu verde) ; — fiecare numai un singur lucru si sa nu raminad nimic (s@ se incercuiasca cu rosu si, dacd se cunoaste, sa se scrie numérul : acestea sint feliile de chec). ‘ana Sa se completeze celelalte mul! poata servi fiecdrui copil o chifla, un baton de ci lata si un fruct (copiii vor cere s@ li se precizeze ee fi se cere : numai un singur lucru... Cel putin ag Iceru pentru fiecare copil). cre Sa se incercuiascé cu aceeasi core au acelasi numar de obiecte. se scrie numerele alaturi. Simi astfel incit sd se culoare multimile Daca se cunose s& AUD ANION " Mama, Claro, Didier au venit sé conducd pe tota care pleacé cu avionul. Sa se arate care este ta- tal (facind o cruce la picioarele sale). Toate persoanele plasate de aceeasi parte cu avio- nul (fofa de barierd) vor urca in acest avion. Sa se coloreze cu rosu rochiile stewardeselor (personalului din avion), cu albastru hainele aviatorilor. Sint tot atitia caldtori citi insotitori ? (Nu) Mai multi 2... Tot otitia pasageri citi membri ai echipajului 2 (Da). ™ Igt jucériile copiilor core pot zbura singure Prin oer sou care se aseaméné cu adevaratele vehicule cu care se cdlatoreste prin aer. Oare vaporul merge prin oer ? Nu. Il taiem. Cum se numesc aceste vehicule ? Sa se incer- cuiasca toate care au acelasi nume (avioane, elicop- ter, rachete, zmeu). Sa se recunoasca jucériile core pot fi lansate sou care se deplaseaza in aer (zmeul, avioanele cu elice la bot, racheta cu péatrate rogii). Sa fie incercuite cu 0 alta culoare. * Cine vinde pestele ? (vinzatorul). Cine vinde alte produse ale mai 2 (vinzatoareo). Sa se vopsease in rosu marginea farfuriei care contine crabi (raci). Sa se recunoasca diferitele feluri de peste : cel foarte mare, doua feluri mijlocii, cei mici, pestele lat.Sa se deseneze pe o alta foaie tot atitia pesti ca si cei de pe aceasta tejghea, incercind sé se respecte deosebirile. Alt exerc pe foaie. Sd se deseneze atitia crabi ca si pe fisa gi sa se prezinte cele 6 persoane ale familiei. Se poate cumpara cite un crab pentru fiecare persoand ? (nu); un crab pentru doua per- soane ? (da). Sa se sesizeze intre altele pozitiile : in spatele fie- carui vinzator vapoare de-a lungul cheiului ; mama si copii in fata tejghelei vinzatoarei. Sa se coloreze pinza cu o singura culoare la fel ca gi cealalta. = Sardelele se afla in fabricé si cu ele vor fi umplute cutiile, dupa cum indica gruparea si sageata ce se vede. Se pot umple toate cutiile desenate ? In- cap oare toate sardelele ? Pe foaie : sa se imagineze umplerea unei cutii cu un alt numar de sardele. Sa se deseneze zece sardele si cinci cutii. Unii copii vor trebui sa puna sardelele tite doud intr-o cutie, alfii cite trei sau chiar si cite patru sau cite cinci. Sa se compare numérul cutiilor umplute dupé diferitele reguli stabilite. IPAPATURE PENGF * Ce articole vinde doamna brunetd ? Dar vinzétoarea blonda ? Se vede cite o vinzatoare la fie- care din tejghele ? Unde lipseste ? Pe ce tejghea sint cele mai multe obiecte de vin- zare 2 Dar cele mai putine ? SG se arate toate obiectele de imbracdminte care pot fi purtate de fetite ; de baieti. Sa se arate toate jucdriile care pot fi duse la plaja ; sé se arate cele care pot fi folosite pentru a pluti pe apa (sa fie colorate). | * Toate aceste obiecte provin de la acelasi mare magazin. Le-ati vazut pe tejghele ? (da, cu ex: ceptia paldriei... se poate ghici de unde provine). Sa se crate toate acelea care provin de la acelasi .,raion intr-una sau alta din modalitatile urmatoare : . unindu-le una cite una (jucariile intre ele, im- bracamintea de asemenea, sacul cu el insusi) : e — trasind o sageata, de la obiect spre tablita car reaminteste raionul de unde provine ; 101