Curs Replicarea ADN-ului este procesul prin care se sintetizeazi ADN-ul A fost descris de catre Watson-Crick: fiecare catena a unei molecule de ADN se ‘comporti ca o matrifa pentru sinteza unei noi molecule de ADN, iar secvenja de nucleotide din catena nou formati este determinata de complementaritatea bazelor. > _Are loc in timpul fazei S a diviziunii celulare, > Pentru ca procesul replicarii s& se desfasoare intr-o perioada de timp rezonabil sunt necesare mai multe puncte de start ale replicdrii (denumite repliconi). > Schematic, dubla spirala a ADN se separa in cele douii catene componente formand o structura in forma de Y numita “fured de replicare” vv Etapele replica > Inifierea implicd recunoasterea regiunii de pe o molecula ADN unde va incepe procesul de replicare. > Elon cuprinde evenimetele ce se desfiisoari la 0 bifurcatie de replicare, unde catenele parentale sunt copiate in catene fiice. > Terminars presupune incheicrea procesului atunci cand molecula parentald a fost complet replicata. Mecanismele replica Inifierea © Sub acfiunea unor enzime numite topoizomeraze ADN-ul este despiralizat © Catenele sunt separate de catre alte enzime numite helicaze, iar proteinele SSB (strand binding proteins) stabilizeaza catenele si impiedicd respiralizarea lor * Desfacerea ADN-ului are loc simultan in mai multe puncte denumite repliconi, la aceste nivele apiirand “fureile de replicare” sau bifurcatiile de replicare in forma deY * ADN-ul devine monocatenar, iar ambele catene se replica simultan, servind ca matrite pentru catenele nou formate © Pentru inijierea replicarii este nevoie de enzima ARN primaza care va aseza primul nucleotid (ARN primer), iar apoi enzimele necesare replicarii numite ADN polimeraze (Pol 8 si Pol a) vor elonga catenele + ADN polimerazele prezinti dou’ caracteristici generale: -toate ADN polimerazele sintetizeaza ADN numai in directia 5’3° ~“nu stiu” sa inceapa sinteza unei catene ci numai sa o alungeasca, adaugand un rnucleotid la extremitatea 3°OHY ei > Polimerizarea celor dowd catene care sunt antiparalele se va face diferit, deoarece ADN polimeraza se poate deplasa doar in directia 5'-3': 4 pentru catena matri{a 3'-5' sinteza catenei noi (denumita leadding strand sau cateni avansati) se realizeaza continu, ARN primaza find necesari doar la inceputul replica, iar apoi ADN polimeraza va adauga nucleotid cu nucleotid la capatul 3'-OH. pentru catena matrita 5'-3' sinteza catenei noi (denumité lagging strand sau catena intarziata) se va face discontinu cu ajutorul Pol 8, incepand din punctul mai indepairtat al furcii de replicare, prin sinteza unor fragmente de 100-1000 nucleotide numite fragmente Okazaki, care apoi sunt legate cu ajutorul ADN igazei. intr-o faz mai avansaté a replicarii primerii sunt indepartafi atat din structura catenei avansate, cét si din cea intirziat&, dupa care golurile sunt umplute de ADN polimeraza a Replicarea este bidirectional, avand loc in ambele sensuri, terminandu-se cand ADN polimeraza ajunge la capatul repliconului Replicarea este semiconservativa, moleculele de ADN fiice fiind formate dintr-o catendi veche si una nou ADN-ul mitocondrial Mitocondriile sunt organite celulare a c&ror functie este producerea de energie. Cu toate ci majoritatea ADN-ului se regaseste in nucleul celulei (98%), mitocondriile prezinta si ele ADN-ul propriu. (27) Acest material genetic este denumit ADN mitocondrial (ADNmt). Caracteristicile ADN-ului mitocondrial Genomul mitocondrial are un ADN circular, bicatenar format din 16.569 pb - Este format din dou catene: éatena H (grea) si Catena L (ugoarai) intr-o regiune micd denumita bucla CR/D in care se afla situsul de initiere al transcriptiei si rep! ii, ADN-ul este alc&tuifi din trei catene: catena H, catena L_ si seevent(ADN 78) gee. Genomul mitocondrial este compact si contin 37 de genie/28 pe catena H si 9 pe’ -catena L): 13 gene codificd enzime implicate in fosforilarea oxidativa 22 gene codificd ARNt (de transfer) 2 gene codified ARNr (ribozomal) Genele ADNmt nu contin introni ADNimt nu este asociat cu proteine si nu confine ADN repetitiv Numatul eopiilor de ADN variazi de lao mitocondrie la alta, fiind intre 2 si 20 Codul genetic mitocondrial are o semnificatie diferité ADNiit se transmite exclusiv pe cale matemi© Rata mutatiilorin ADNmteste de 10-15 ori mai mare ea in ADN nuclear si dcobicei se produce fenomenul de heteroplasmie, intr-o mitocondrie existind atat ADN nomal cat si cu mutatie © Homoplasmia este situafia in care o celuld confine o populatie puri de ADNmt normal sau mutant © Mutatile ADNmt produe boli neurodegenerative severe cu un debut tardiv si evolutie progresiva precum: miopatia mitocondriala, sindromul Kearns-Sayre, neuropatia optica ereditara Leber. ‘weriul127 Exemple de boli datorate mutailor in ADN-ul mitocondrial yi modul for de transmitere Tae Genel Geomte mall Renee Boal - imgeneral neurologic in ADNmt “heteroplasmie Gaie : Nesrgataopi”— Dabtepdaleiatwese——Subiton ASC Tage ‘Matera edits Leber aor toed neva ops © NOU ubuntofcamplex tof hopin aio») rcapeare ual aver in tho cleton ener han: funeiede muti Astarepteicd this mutation, with 90 hye ees ~S0% dre bets, account oe mee Putin sex mci at pderi than 90% of eases ‘le fi de 10% diate ems. ‘Sindromul Ligh ebutltinpura neurodegeneraiv Muah uncom insite 6 Heteroposmick Matern progeny cu hiptoni,nicores a gene pentru ATP-zk Alerwoliri, are opt anormal ceepnatort, MELAS Mipsis enfdomkptie taco, Matte punctforns fn Heterophsmici Matern ‘cdo actich episode de accident ARNE 0 muta ‘seule cerebral Poateprezents Jour hot pt cl ma dese de Aisber sara suite tipo 328386 nee (Gazi 33) Myodonic epilepsy wih ragged-red_ Polo mutations in sRNAM, most Heterophamich Matern ‘sce fibers yop aaa commonly $314406 scosrineural deafness, dementia Surdtate Sundateenzoncuronalé proqssivi;1SSSA>G maven gena ARNE Hetrophsmich Matern ‘seen nds de amadionice as seiaoghcondin Suditate 7H4SA>G mute in gona ARNE Hteroplsmics Matern “enzonsutoral onsindromich Ls Sindromnl Kesrne-Soyre Mioplie progress, oftlmoplege Dee de =3-KD Heleroplsmici In general sporadic, (Ks) ‘extern propetvs cu debut pecoce, (eat i. 1226) probabll dtorits ‘ardiomiopate, boca cardiac loz, rmovaictmly| Pgmentare etnias tai, abet : -onadal tera ‘mt AND winconik ARNE, ARN tonal ARDS ARN ner Acizii ribonucleici © Acizii ribonucle ci sunt macromolecule prin intermediul cdrora informatia geneticd este exprimati gi vehiculata in organismul uman. # Structura lor moleculara este foarte asemiinitoare cu a ADN-ului cu diferengele glucidul din compozitie este reprezentat de ribor’ in loc de dezoxiribor’, iar timina este inlocuita cu uracilul. ARN-ul se regiseste in majoritate sub forma ‘monocatenara, insi poate forma si dublu helix in anumite conditi. © Din totalitatea moleculelor de ARN regiisite intr-o celuli care este activa din punet de vedere metabolic, ARNm reprezinta 3-5%, ARNr reprezinti 90%, iar) |ARNt aproximativ 4%, Tipuri principale de ARN 1. ARN mesager (ARNm)2, ARN de transfer (ARNt) 3. ARN ribozomal (ARNr) 4, Alte tipuri de ARN ARN mesager (ARNm) 1. -rezulté din ARN mesager precursor (pre-ARNm) printr-un proces de maturare (matisare) care presupune inkiturarea intronilor §i protejarea extremitiilor, 2. este 0 copie a secvenjei codante 2 unei gene si serveste ca $i matrifa pentru sinteza uunei proteine, “este exportat din nucleu in citoplasma unde se leaga de ribozomi si translatat in proteind cu ajutorul ARNt 4. 0 secvenfi de trei nucleotite reprezintd un codon care este apoi tradus printr-un aminoacid in protein& 5. amirimea moleculei ARNm este direct proportional cu dimensiunea peptidului pe “care il codified, de exemplu o secvent’ codand de 1000 pb va determina formarea ‘nei proteine cu 333 aminoacizi. 6. unele ARNm sunt comune tuturor celulelor specificdnd pproteine house-keepingy iar altele sunt specifice anumitor celule, de exemplu hemoglobina regasita doar in hematii 7. intr-o celuld exist cdteva sute de molecule de ARNm diferite ARN de transfer (ARN1) 1. se gigseste in citoplasma celulelor 2. este o moleculii mic’ de ARN formati din 70-93 de nucleotide care transferd la situsul ribozomal in timpul translatiei un aminoacid specific Tanfului polipeptidic in formare 3. intr-o celula care sintetizea tipuri de ARNt 4, exist cel pufin un ARNt pentru fiecare dintre cele 20 de tipuri de amnioacizi regiisiti in proteine 5, are o structuri particular, prezentind un sit pentru atasarea aminoacidului si trei bucle, dintre care una prezinté o regiune de trei nucleotide denumiti anticodon pentru recunoasterea codonului din ARNm de care se leaga prin legaturi de hidrogen 6. secventa anticodonului ARNt este esenfiald pentru formarea lanjului de aminoacizi ai proteinei activ proteine se regiisese simultan cel puin 50 de ARN ribozomal (ARNr) 1. Este sintetizat in nucleu 2. incitoplasma se combina cu proteine find elementul majoritar din structura ribozomului avand atat rol catalizator ct si structural in sinteza proteinelor prin procesul translatiei 3. Ribozomii umani confin patru tipuri de ARNr: 5S, 5,88, 18S si 28S care intra in componenta celor dowd subunititi (mare gi mica) 4, Ribozomii leagi ARNm si realizeaza sinteza proteinelor 5. Mai multi ribozomi pot fi atasafi simultan la o molecu de ARNm6. ARNr este regisit in cantitate mare in citoplasma reprezentand 90% din totalitatea ARN-ului Alte tipuri de ARN a) ARN mic nuclear (ARNsn) (small nuclear) * reprezintd un grup heterogen de ARN de 60-360 nucleotide * intra in constitufia spliceozomului participand la convertirea pre-ARNm in ARNm prin sectionarea si indepartarea intronilor «participa la procesarea altor clase de ARN. + regleazi factorii de transcriptie b) ARN mic nucleolar ARNsno (small nuclolar) * reprezinta un grup heterogen de ARN de 60-360 nucleotide * participa la biogeneza ARNr si ARNt * participa la reglarea matisirii alternative a unor gene c) Micro ARN (ARNmi) = este o moleculii de ARN de 21-22 nucleotide + blocheazi translajia sau produce degradarea ARNm prin fenomenul de interferenté ARN” 4) ARN interferent mic (ARNsi) (small interfering) * este o molecula de ARN de 20-25 nucleotide = este utilizat posttranscriptional ©) ARN necodant lung * este o moleculd de ARN cu o lungime ce depaseste 200 de nucleotide * « este implicat in reglarea expresiei genelor prin modificarea cromatinei, biologia telomerelor, amprentare, inactivarea cromozomului X. i