1 Declinarea a IIl-a 1. Toate substantivele de dectinarea a Ila au la G.sg. desinenta ~ 0g; 2. La dectinarea a Ill-a, intélnim toate cele trei genuri: masculin, feminin, neutru; 3. Desinentete: Sg. N.__ —nustim precis care e tema, ca in latina (desigur, neutrele au N. V. si Ac. sg. egal cu tema; ele au desinenta zero) G. 05 D. —_ ~¥(in general adseris) A. ~@ (a substantivele cu tema consonantica; & provine dintr-un v vocalizat) ~ sau v (1a majoritatea substantivelor cu tema voealicd) V.~egal eu tema Pl —-'N,_—-_— 85 (desigur, neutrele au la N. V. Ac. pl. terminatia -@) 6G -ov D. at (la D. pl au loc, in general, contrageri) ‘A. ~as (care provine dintr-un -v¢ prin vocalizarea lui v > @) - sau ~ ¢ la unele teme vocalice (prin disparitia lui - v- din desinenta - vg, cu Tungirea compensatorie a vocalei precedente) V. =egal cu tema Masculin Feminin Neutra (corb) (speranta) (com) Se N66 K6pak A einic NVA. (10) ope. G. wo Kpax-og tH Awid3og Gt otuarg D. — K6paxt a Ai, Dt — obport A toy KépaKet tiv ean = PL ONY. of — x6paxes =o, ales NVA. (ti) tbat Gv Kopdey tv exo = «G.tGYopet-ew D. twig Kopasty) axe) —-D.— twig osapaat(v) AL wds — KOpaR-tg, eanib-SS ~ NB. a) Cuvintele pe care le intélnim in cadrul acestei declinari au forme diferite la N. sg. intaturdnd desinenta — 0g de la a doua forma citati in dictionar a unui astfel de cuvant (forma de G. sg.), obfinem radicalul la care putem adauga desinentele specifice urmatoarelor cazuri: 6 wépa, x6paxog va avea radicalul x6pax- (din motive de concizie, de obicei veti gasi citate substantivele sub forma: 6 Képaf, -aKo:). b) La D. pl, atunci cnd consoana final a radicalului va intalni consoana ~ @ din desinenta - ot, se vor produce alteratii fonetice: Reguli yee + > Sxbpak, -ax0g (corb) va fi la D. pl. tois Képazs (din Képax-ot) (guturale/palatale) Bug + o > as 1} ghey, @AefSg (Vand) va fi la D.pl. tats pews (din pheB-oi) (abiale) Buev+ “o > 6 Woda, -at0s (comp) va fi la D.pl. tots oxopact (din oapat-e) (dentale) “ic 6 yetnb, ~Avos (iam, ger, furtund) va fi la D pl. roig zeudor (din zeynev-on)Observati la substantivele xépaé, éAaic, oa fluctuatia regulilor de accentuate = subst. xépaé are accentul initial/prim (accentul Nominativului singular) ascutit pe silaba x6-. La alte cazuri, silaba devine silaba antepenultima. Ea isi pastreaza accentul (ascutit) atunci cénd sitabe final& este scurta (ceea ce se ‘ntampla la toate cazurile cu exceptia G.pl.), ins& fl pierde atunci cénd finala se lungeste: a aceasta situatie pe penultima, fiind atras de pe antepenultima pe penultima de finala lunga (Ko-pé-xov), = in cazul subst. éig, nimic nu impiedics accentul sa rimmand la toate cazurile ascutit pe mi-. = in ceea ce priveste substantivul oa, pute spune c& silaba 6G- (care devine silaba antepenultima la toate cazurile cu exceptia N.V.A. singular) va purta accent ascutit daca silaba final va fi scurt: o¢-1a-t0s, o¢b-a-th in schimb, la G.pl., finala va fi lungd, agadar accentul ascutit se va muta pe silaba penultim® ‘centul se mut in Ate exemple de variati ale accentului: Sg N. 6 Gv (lupta, concurs) PL oot yes G. to aytv-0g tov dyov-0v D. GyavE roig dyGouy) A wy dyGvat rodg dyv-8g Sg. NV. 1 noinjia (produs creat, oper’, poem) PL tata Gro —_mowpat-05 tév — xompdrt-ov Dt monwart roils monjpa6t() Accentul inijial al cuvantului @yév cade pe silaba ~y- care devine penultima la celelalte cazuri cu exceptia Nisg: accentul va fi astfel determinat de regula penultimei Iungi accentuate. Accentul initial al euvntului xoinua cade pe silaba of, silaba antepenultimé la N.sg. Cu exceptia N.V.A. sg. silaba urmatoare ~y- va fi antepenultima (dincolo de care accentul nu poate sta conform legii limitafiei): accentul va trece asadar pe silaba ~¥-, unde se va menfine atat timp ct silaba finala va fi scurta (regula antepenultimei); act silaba final se va lungi, accentul va fi atras spre aceasta gi va trece pe silaba penultima —né- La declinarea a Ill-a, unele substantive (in special cele al caror radical consta intr-o singura silabi, fiind astfel ‘monosilabice la N.sg.) au accentul pe radical la N., V., A. si pe desinenta la G. sila D: Se ON. ve (peradical) PL ai_—_voxtes (pe radical) G.Tig__woKTés (Pe desinenta) GV —_voxtiv (pe desinenta) D. th) vot (pe desinenta) aig voei(v) (pe desinenta) A. tiv voxta (pe radical) wag woxtas (pe radical) Vocabular: ALVBE, vorté — noapte ooo ia~ injelepeiune, stints 6"Edny, -TV0s ~ gree 6 gr600905 -filosof EAmvinds adj. — grecese- 41 @vLo909%a.- filosofie iV Eis, ~i60 ~ Grecia 6415105 - usor 6 yeusy, -Gvos ~ iam, ger, furtund avOdve — eu invat, eu studiez +1 xxii, -aT0¢ — hucru dobandit, bun, proprietate 1 Bovds} — voing’, cugetare, senat ‘xvé-opia — eu cdstig, procur, posed, am Bowkowcn ~ eu vreau 6 sau A malig, nando ~ copil yuh - femeie igo ~ eu ma joe s-a pastrat un fragment dintr-o comedie din sec. V a. Chr. Comediograful respectiv ne descrie 0 turma de oi sine spune cum fac oile: ..Bf, Bil”: Conform pronuntiei reuchliniene, oile ar fi trebuit si behaie vi vi", pentru cd potrivit acestui tip de pronuntie beta se pronunta ,.v”, iar eta Pronuntarea erasmica se caracterizeaz prin ,,etacism”, adicd prin citirea literei eta (n) ca ..c’ facultitile noastre, pronunfarea recomandata este cea erasmicd. 5. INVENTARUL FONEMATIC AL LIMBII GRECESTI 5.1.CLASIFICAREA SUNETELOR Dintre cele douazeci si patru de litere ale alfabetului grec, sapte noteaz vocale (exist 7 grafeme care marcheazi vocalele: a, €, 1,0, 1, », ©), iar saptesprezece noteaz§ consoane. intilnim, de asemenea, si diftongi. Asadar, sunetele limbii grecesti pot fi clasificate astfel: (A.) vocale; (B.) consoane; (C.) diftongi. A. Vocalele grecesti se caracterizeaza prin timbru si cantitate. Din punctul de vedere al timbrului, in greacd exist 5 vocale: a, ¢, 0, i si y (i). Din punetul de vedere al cantititi, cu alte cuvinte, dupa durata de pronunfare, fiecare vocald poate fi lunga sau seurta: - 5 vocale scurte: &, ¢,0,40 - 5 vocale lungi: &, 1, , 7,3. B. Consoanele se subimpart in: 1) Oclusive, care, dupa locul de articulare, pot fi: Tabiale | guturale | dentale surde [a « ho sonore |B Y 3 asinis |e ” % 6 2)patru sonante: —_-lichide: 2, p = nazalle: pv 3) 0 siflanta: 6ul 4) trei consoane compuse: -{ (=8¢ 65) a) -v Gas) C. PRINCIPALELE MODIFICARI CONSONANTICE: Oclusive si nazale inainte de—- in combinatie cu oclusive si nazale, siflanta ~c- va fi in pozitie tare, se va mentine. in general, si oclusivele inainte de -c- se mentin, cu excepfia oclusivelor dentale, care sunt asimilate total de -o-. Cu alte cuvinte, dentalele inainte de -o- cad, La fel ca oclusivele dentale, si sonanta nazala dentala ~v- cade inainte de ~ o-, Caderea oclusivelor dentale inainte de -c- nu provoaca lungirea compensatorie a vocalei precedente. - Oclusivele labiale + siflanta —c- creeaz8 consoana compusa y (=n): Apap-¢ > Apay (arab) ghee > hei (vinelor) Pren-oo > Bhgyoo (eu voi vedea) - Oclusivele guturale + siflanta ~ nie (eu voi ageza) ypovarx-ot > youn (femeilor) Oprx-s > Opis (par) - Oclusivele dentale + siflanta —o se asimileazi complet cu —¢- , apoi cei doi —ae- se reduc 1a unul: qapit-s >yapras, > paprs (gratie) oxsvadc® — > oKsvaccw > oKevdow (eu voi pregiti) = Grupul dentalic -vr- cade inainte de -o-, cu hungirea compensatorie a vocalei precedente: £>e1,.0>0v,6>G,0>9, Astfel, vom avea, de exemplu, situafiile urmtoare: jnOe-ve-g > Avdeis (dezlegat) deovrar > Rover (leilor) yyavt-¢ > ybyiis (urias) Bervi-vt-¢ > derkvig (aritdnd) - Nazala dentalii-v- cade inainte de—a- cu si fara compensate: Saiywov, Saipovos (zeu, demon, divinitate) va fi la D. pl.: Saipov-ot> Saijpoot ‘oUnv, mouévos (pastor) va fi la D.pl.: moysév-or > noYsEor dbyos, Ayo (cuvant) va fi la Ac. pl: Aoyo-ve > A5yOVS. Legea consoanelor finale Cuvintele grecesti nu se pot termina decat in vocal, in consoanele ¥, ¢, p sau in consoanele compuse y, Apar si unele exceptii, dar numai in scriere; atunci cand sunt rostite, se pronunti impreuna cu cuvantul urmator: dx olba— nn stiu oby Sti — nu2 Ex tig yOpas — din tard ete. DIFTONGIL Diftongul este un grup de sunete format dintr-o vocala si 0 semivocald care se pronunta intr-o singurd silaba. in limba greaca, diftongii sunt de doua feluri: proprii si improprii. L. Diftongii proprii se numesc astfe] pentru c& se citese ambele elemente ale diftongului. Exist doua serii de diftongi proprii: = serie cu iota (): a et ov - sioseriecuypsilon(v): av ev. ov (ov ~ se pronunti .u”; este singurul caz din limba greacii veche in care nu se citeste 0 literd; totodat, va atragem atentia ca exista si diftongi in y psilon (v) cu primul element lung: év mv «v — astfel de diftongi se intlnesc in cazuri excepfionale, fiind eliminafi prin scurtarea vocalei). Diftongii improprit se numese astfel pentru c& se citeste numai primul element al diftongului; ei sunt formati din vocalele lung -@, 9 $i @: = end primul element al diftonguluieste o minuscula, iota se numeste subscris: -¢, 1, @ = cfind primul element al diftongului este o majuscula, iota se numeste adscris: At, Ht, Q1- Aiyurtos, ‘Atdnc.Limba greaci veche Curs 2 1B Spiritele Cuvintele care incep cu vocala, diftong sau tho (p) primese pe o astfel de initial un semn, numit spirit. Spiritele sunt de dou’ felu Spiritele pot figura: 1. pe inifiala: - spirit aspru (") cu valoare deh"; - si spirit lin (’) care nu se pronunta. - deasupra minusculei: va (prep. + Ac.) = pe, prin, cate, in sensul (dvi tpeic — cate trei) 6 0a415¢ , -08 (5) = ochi &xarov (oi, ai, 16) = 0 sutii 636s, -08 (fi) = drum, cale (v. gi Ey ele i 653¢ Kat fy ddaiOera Kai H Co”) -in stinga majusculei, sus: Apiotav, vos (6) = Ariston, tatal filosofului Platon “Eparé, -ove (f) = Erato, muza poeziei lirice “Hpaxkifc, -éovg (6) = Herakles, Hercules 2. pe al doilea element din diftong: oii, -as (i) = cas, locuints aby}, -g (Hh) = raz’, stralucire 3. dac& lum in calcul accentele (de trei feluri in greac’: accent ascusit (@), accent grav (i) si accent circumflex (@), spiritele pot figura: = inainte de accentul ascuit,lipit de acesta: vOpeonos, -ov (6) = om aio = a aprinde -sub accentul circumflex: aia, -atoc (16) = singe pan, -Gv (ai) = ore, timpuri, anotimpuri “pan, -Bv (ai) = ore, anotimpuri (personificate) 4, totdeauna vor figura spirite aspre pe ,.0” $i ,p” dacd apar in pozitii inifiale: -spirit aspru pe v: ‘in6 (prep. + G., D., Ai ‘saxavO0g, -ov (6, #) = zambil ‘onep (prep. + G., Ac.) = pentru, peste, dincolo de4 -spirit aspru pe p-: dp, -n¢ (A) = fortd, putere aspru pe —pp-: Eppopévos, -n, -ov = puternic Tl6pp0<, -ov (6) = Pyrrhos 5. cuvintele cu initiala vocalicd pierd spiritele in cuvintele compuse: .€lvat”, daca intra in aledtuirea unui cuvant compus, pierde spiritul, cum se intampla, spre exemplu, in cazul lui ,wapetvar” Despirtirea in silabe © consoana intre dou vocale trece in silaba a doua: worl = yoru Doua consoane intervocalice se despart in dou’: vid Bony = ovI-AAB-INY Daca a doua consoand este, i, v, p, ambele consoane tree in silaba a doua: Bmhov = d-thov ‘reOvGor = te-Gva-ot (numai la Homer, se desparte: Cuvintele compuse cu prepozitie se despart in elementele componente: Punctuatia in greac& exist punctul (. ) si virgula ( , ), utilizate cu aceeasi valoare ca in alfabetul latin. Spre deosebire de semnele de punctuatie ale alfabetului latin, in greact maj exist: vinta, un punct sus (*) care echivaleazi cu (: ) sau cu (; ) - - punet si virgula (; ) care echivaleaz cu (?) - apostroful (”) care inlocuieste o vocala suprimata la sfarsitul cuvantului, prin asa-numita eliziune: (Oda &y6 = GO? &y6 (dar eu). Accentele in limba greac, accentul era muzical. intre o silaba accentuat& si una neaccentuata era diferenta de o jn limba greacd erau trei accente: - accentul ascutit marca ridicarea tonului cu o cvinté intr-un singur timp. El putea sta pe una dintre ultimele trei silabe ale cuvantului15 B1-B40-Ka-hog (rBdoKaog, -ov (6, #) = dascall, profesor) wah6s, adj. = frumos oixia, -ag (i) = casa = accentul grav era un accent ascutit de pe ultima silaba a cuvantului, modificat end dupa cuvantul respectiv urma un alt cuvant; dac& urma un semn de punctuatie accentul ascutit raménea neschimbat. Accentul grav indicd supresia, in desfigurarea unei fraze, a unui accent ascufit pe ultima silaba: Kai 6 Royos Fv mpdg tov Ocdv, Kai eds Hv 6 LSyos.! Si cuvantul era de 1a Dumnezeu si Dumnezeu era cuvantul. = accentul circumflex poate sta numai pe vocal lung sau diftong si numai pe ultimele doua silabe ale cuvantului. El marca doi timpi: uream vocea si apoi coboram vocea: SijpHo<, -ov (6) = popor. Precizari suplimentare Legea limitatiei: Limba indoeuropeana avea accent liber. in limba greaca, funciona legea limitatiei, potrivit cdreia accentul putea s& cad numai pe una dintre ultimele trei silabe ale cuvantului. De asemenea, va recomandim si va acomodafi si numarafi silabele de la sfargitul cuvantului spre inceput (de la dreapta la stanga): 1. ultima/ 2. penultima/ 3. antepenultima: 1-dde (3. antepenultima)-wa (2. penultima) -Zoc (1. ultima) — in limba greaca, avem trei tipuri de accent: ascutit, circumflex, grav. Dintre cele trei tipuri de accent, numai accentul ascufit poate sta fie pe antepenultima, fie pe penultima, fie pe ultima silaba, cu alte cuvinte pe toate trei silabele. ‘Accentul circumflex poate sta numai pe penultima sau pe ultima. Tar accentul grav poate sta numai pe ultima silab. — Vocalele scurte nu pot primi decat accent ascutit sau grav (un accent ascuit modificat, risturnat): Bé-Bn-hog (profan) Hrné-pa (zi) Ka-k6e/ Ka-Kd (rau) — Vocalele lungi si diftongit pot primi: - fie accent ascutit (posibil doar pe ultimele trei silabe ale cuvéntului) sau grav; vocea se inalté la sfargitul vocalei lungi accentuate sau la sfarsitul diftongului. Intonatia este ascendent&: £-Aeb-De-pos (liber) oe-hiy-mm (luni) ——_Ke-pa-hih (cap)/ Ke~pa-Rah = fie accent circumflex (posibil doar pe ultimele doua silabe ale cuvantului); vocea se inal la ‘nceputul vocalei lungi sau a diftongului, apoi coboara. Intonafia este deserescatoare:16 6n-Aod-pev (noi ardtim) 6n-26" (eu art) 5f]-100¢ (popor) Reguli privind accentuarea cuvintelor Dup& cum am vazut, potrivit legii limitafiei, accentul poate sta numai pe una dintre ultimele trei silabe ale cuvantului. incepefi si numarafi silabele de la finalul unui cuvant (de la dreapta la sténga): ultima/ penultima/ antepenultima. Pentru a accentua corect un cuvant trebuie s4 finem seama, in limba greaca, de cantitatea ultimei silabe (in limba latina se tinea cont de cantitatea penultimei silabe). 1. Daca ultima silabé este scurtd, iar penultima este lunga si accentuat& (atentie unde cade initial accentul la N.sg.; consultafi dicfionarul), accentul va fi, de fapt, circumflex pe penultima: 3a-pov> 8G-pov _(6Gpov, -ov (td) = cadou) > G-ov (Gov, -ov (0) = flint 2.a. Cfnd cuvantul are 2, 3 sau mai multe silabe, accentul este cit mai indep&rtat posi antepenultima) in situafia in care ultima silabd este scurt Nise. Gv-Opo-noc (om) 2.b. privim apoi, de ex., pe parcursul declinarii unui substantiv, daca ultima silabA s-a lungit. in cazul in care ultima silaba s-a lungit, accentul se deplaseaz de pe antepenultima silaba pe penultim: G. sg. dv-Bpd-nov D. sg. dv-Bpd-mp ~ ins la Ac. sg., cand ultima silaba se scurteaza, accentul revine pe antepenultima: Ac. sg. &iv-Op-n0v (iar la Ac. pl. > avOpémovg)* Rezumat - aceasti tendinta a accentului (2.a si 2.b) ar putea fi enuntata si astfel: Daca ultima silabé este lungd, accentul va fi ascutit pe penultima (nu poate sta accentul circumflex pe penultima, nici ascutit pe antepenultima dacd ultima silaba este lungai): ev-0p6-nov - Bo-té-vy" (Borévn, -n¢ (i) = iarba, fain) Atentie! - la Nipl. desinenfele -ot, -at conteaz& ca scurte. - primal reper la care ne uitém este ultima silab& a cuvantului; dacd ultima e scurt, avem de aplicat regulile | si 2.a; daca ultima e lung’, apelim fa regula 2.b si la rezumat. Cu toate acestea, cantitatea (scurtd sau lung’) a ultimei silabe-nu e singurul reper cAruia trebuie si-i acordim atengie. Dup& cum ati vazut gi di enungarea de mai sus a regulilor, trebuie si fim atenfi si la cantitatea penultimei silabe (regula 1) si la numrul de silabe al cuvantului (2, 3 sau mai multe) si la locul unde cade accentul initial (cel de la N.sg. ~ in acest sens 2 De la ByxAéa > Syd = a arta, > Cu alte cuvinte, vocala lunga sau diftongul (din ultima silaba) atrage accentul ascutit pe vocala si Nise. dv-Opo-n0g> G.sg. év-Bpd-nov N. pl. Gv-8peo-ror (Ia N.pl, desinentele ~o1, «at sunt scurte), Nu e obligatoriu sa se lungeascd ultima silaba. Ea poate fi deja lunga de la N. sg. Agadar, in cuvintele de 24 bei de dinaintea ei (pe penultima):7 Vi ajuti diefionarul). in privinfa accentului inifial, vom relua aceasté chestiune cénd vom aborda declinarile limbii grecesti. Cuvintele atone (fairi accent) ~ sunt cuvinte care nu au accent si care se sprijina pe accentul cuvéntului dinaintea sau din urma lor (6 tévog, -ov — acecent, ton; dtovos far accent; ditova — atone) 1. proclitice (xpoxdarixé) - numite astfel deoarece se sprijind pe accentul cuvantului urmitor. Procliticile sunt in numar de 10 si sunt monosilabice: a) patru forme ale articolului care n-au t (tau): 6, 4, of, ais b) trei prepozitii: év — in, ta eig (8) — la, spre, éx (€8) — din; ©) doud conjuncii: ei - daca, dog —ca, s8, ca si, dupa cum; 4) adverbul de negatie ob - nu [care apare si sub forma odx, ob7; ob tpéyet - el nu alearga (forms utilizatd fnaintea unei consoane; odx dyer - el nu duce (forma utilizat& inaintea unei vocale); ody, tamog - eu nu sunt cal (forma utilizata inaintea unui cuvant care incepe cu spirit aspru; a se lua in calcul aici si consoana 2. enclitice (éyxhirixi) ~ numite astfel deoarece se sprijind pe accentul cuvantului din fata lor. Encliticele sunt monosilabice si bisilabice: a) forme neaccentuate ale pronumelui personal: ov (exista insa si éyod -al meu), nor (exista si wot - mie), ie (pe mine), cov (al tau), got (tie), o¢ (pe tine) b) pronumele nedefinit, nehotirat: rig mf, 11 n. — cineva, ceva, oarecare (a nu se confunda eu tis ~ cine; ti ~ce) ©) unele adverbe nehotirate, indefinite: nov - undeva, nove - céndva, mos ~ cumva, noBev ~ de undeva, ot — intr-o oarecare parte, m - pe undeva (a nu se confunda cu nod - unde?, néte ~ cind?, néb¢ ~ cum, 6Qey — de unde? not - incotro? mij - pe unde?) 4) unele particule (care, de obicei, nu se traduc in limba romana) te (si — corespunde /ar. que), ye (cel pufin, desigur), vov — deci (a nu se confunda eu viv - acum) ©) indicativul prezent al verbelor eini — eu sunt, oni ~ eu spun are forme atone, cu exceptia persoanei a II- a singular: el - tu esti, ojj¢ — tu spui. Obs. Atonele proclitice nu influenfeazA locul si felul accentului deoarece sunt asezate in fafa cuvantului de baz, iar noi jinem seama de ultimele silabe ale cuvantului; in schimb, atonele enclitice influenteazi locul accentului pentru c& sunt agezate la urma cuvantului REGULI: 1. Dac un cuvant are accent ascufit sau accent circumflex pe finali, encliticul (mono sau bisilabic) nu primeste accent: aBchpdc you — fratele meu H ddchpy cov xakf gor sora ta este frumoast 2, Dac& un cuvant are accent ascufit pe silaba penultima, encliticul monosilabie nu primeste accent, dar cencliticul bisilabic primeste un accent ascutit pe final, numit accent de encliza:18 246705 11g (monosilabic) ~ un euvant oarecare 6hiyor ciot (bisilabic; ,.iot” in mod normal nu are accent) — ei sunt pufini (62iyos, -n, -ov - putin) 3. Dac un cuvént are accent ascufit pe silaba antepenultima sau circumflex pe penultima, nici encliticul monosilabie, nici encliticul bisilabic nu primeste accent, dar cuvantul de baz primeste un accent de enclizi pe silaba final vOponds tig — un om oarecare ipids dott — el este stapan Sap6v cov — cadoul tu 4, Daca se intilnesc 2 enclitice, primul primeste accent ascufit: ‘®i01 008 éopev — noi suntem prietenii tai 5, Daci se intalneste un proclitic cu un enclitic ele se unese gi procliticul primeste un accent ascufit far s& se aplice legea accentului circumflex pe penultima lunga cand ultima este scurti 4g gi te- ote (ined) ob te — ote (nici) be — Be (acesta) oi Be ~ ofBe (acestia) 1 Be - fiSe (aceasta) ai be ~ aide (acestea) PARTILE DE VORBIRE FLEXIBILE In limba greact, exist zece parti de vorbire: articolul, substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepozitia, conjunctia si interjecti NUMELE Dintre acestea, articolul, substantivul, adjectivul, pronumele si numeralul formeaza clasa numelui, adic: a acelor parti de vorbire care se caracterizeazi prin categoriile gramaticale ale cazului, numérului si genului; flexiunea acestora se cheami declinare. Spre diferent de clasa numelui, verbul formeaz 0 clasi aparte, caracterizati. prin categoriile gramaticale ale modului, timpului, diatezei, aspectului, numdrului; flexiunea verbului se cheams conjugare. O parte a numeralului, adverbul, prepozitia, conjunctia gi interjectia sunt parti de vorbire neflexibile. Articolul Limba greaci are un articol (hotirat) proclitic pentru fiecare gen. Articolul din limba greacd are, in general, valoarea articolului hotérat din limba roman’. Sg. Pl. m. f n m, f n N. 6 a 76 oi ai wh A ow tiv 6 tovs tig we G. wd tig tod tov tov tv Do tt coy wig aig twig19 Observatii: Formele articolului far8 ,” (6, , of, ai) sunt atone. Formele de G. si D. sg. si pl. au accent circumflex. Formele de D. sg. au iota subscris. in limba greaca, articolul nu are vocativ. La vocativ, substantivele erau precedate de @. Limba greaci nu avea articol nehotarét, dar in locul lui putea fi folosit fie substantivul nearticulat, fie numeralul cardinal wnul/una (elc, ia, v= un, una, un) sau pronumele nehotirat nedefinit 11g (m, f), 11 (n), care ii avea corespondenti in latina pe quidam, quaedam, quoddam (si quiddam) = un oarecare, cineva, ceva, unul si pe aliquis, aliqua, aliquid = cineva, ceva: 6 GvOpeonos — omul (cu articol hot&rat) GvOpemog ~ un om. ke évOpoaog — un om GvOpemog tig — un om oarecare 6. Articolul este omis, de obicei, atunci cand intalnim un obiect singular din specia lui (foc) sau cand {ntdlnim un cuvant cu valoare generala (&vpwnos, omul in general) 7. in vederea exprimarii unui adevar general. grecii, pentru concizie, puteau si nu intrebuinteze ni nici verbul elvat: “Avopanos Cov nodrnx6v. (Aristotel) 8. in limba greaca, substantivul faré articol care urma dupa un verb copulativ sau era impreund cu un verb copulativ avea functia sintactica de NP (nume predicativ): ‘Anéiov éoti tod How Oeds - Apollo este zeul soarelui. Kai @eb¢ fv 6 26yos. - Si cuvdntul era Dumnezeu, ar fi o variant de traducere mai corecti ca varianta $? Dumnezeu era cuvéintul, pentru c& in limba greac& NP nu avea articol, asadar, in acest exemplu, SB este 6 26y0s si nu Ocds. 9. Cand articolul precede un adjectiv, el are valoarea articolului adjectival din limba romana: ‘O TMlarip Spo 6 obpavos, — Tatal nostru cel ceresc. (odpévios, -4,-ov adj. = ceresc) 10. in general, substantivele proprii nu primese articol; de asemenea, nu primesc articol substantivele comune care arati grade de rudenie, cum ar fi: namp, natpd¢ — tat; prmp, yNtP¢ — mami; dvijp, avdpdc — barbat; ‘yovi,, yovauxéc ~ femeie, precum si unele subtantive care arat orasul natal: aurptc, -160¢ (i) ~ patrie; x6h1c, £06 (1}) — oras. Totusi primese articol numele de tari si numele de orase sau persoane despre care s-a vorbit, sau care sunt foarte cunoscute: yaeeye articol, ‘OInoods ‘Eni tov lopdavay — la Jordan ‘O Anébavipos20 Limba greaci veche Curs 3 SUBSTANTIVUL Substantivele grecesti se grupeazA in trei declinari: declinarea 1, declinarea a Il-a si declinarea a III-a, Aspecte utile in vederea ingelegerii declindtrilor limbii grecesti intr-o propozitie in limba romana, functiile substantivelor sunt indicate de locurile lor in acea propoziie side jocul prepozifiilor (la, catre, spre, prin, pe ete.): Subiect Predicat_ Complement de obiect (direct) Complement de loc Atenianul —ilconduce pe strain spre fluviu. in romana, daca schimbam topica propozitiei, schimbam totodata si funcfiile sintactice: Subiect Predicat Complement de obiect (direct) Complement de loc Strainul ilconduce pe atenian spre fluviu. Intr-o propozitie in limba greacé, situafia se prezint& diferit. Funcfiile sintactice ale cuvintelor sunt indicate de formele lor (articolul din fata + terminafii) si de jocul prepozifiilor: Subject Predicat Complement de obiect (direct) Complement de loc OAGnvat-og Gy-e tov Eév-ov sig tov nota-6v. Atenianul — ilconduce pe stra spre fluviu. {ns putem formula si altfel, firé a se schimba sensul (se schimba doar topica): Tov Eév-ov 6 AGnvai-og Gy-et sig tov not Tov év-ov — dy-e1 } AGnvai-oc cic tov notap-4y, etc. Funefia de subiect a lui 6 A@nvatos este indicati de forma 6 a articolului gi de desinenja ~og . Functia complementului de obiect (direct) tov Eévov este indicat de forma tév a articolului si de desinenfa ov, Dac se schimba aceste caracteristici, se schimba si funcfiile sintactice: Subiect Predicat Complement de obiect Complement de loc ‘Obiv-0g pet tov Adnvai-ov tig tov xotap-bv. Strainul ‘lconduce pe atenian spre fluviu, ard a se schimba sensul, putem zice acelasi lucru si astfel (se schimba doar topica); Tov A@nvai-ov ty-e1 6 Eév-0¢ cig tov motaL-6v. “Ay-et tov AGnvat-ov cig tov notap-sv 6 Efv-0s , ete.21 Dac& vom introduce formele de plural, vom avea urmatorul enunt: Subiect Predicat Complement de obiect Complement de loc OLAGnvai-or Gy-over ——_todg Efv-ovg eig tov notap-6v. Tot fard a schimba sensul, mai putem zice (se schimbii doar topica): “Ay-ovot rods EEv-ovg of AGnvai-or gic tov moTap-6v ete. Funcfia de subiect a lui of AGnvat-ot este indicat de forma oi a articolului hotarat si de desinenta -o1 . Functia de complement de obiect a lui robs Eev-ovg este indicaté de forma tods a articolului hotarat si de desinenja ~ovg . Dacd se schimbi aceste caracteristici, se schimba si functile sintactice: Subiect Predicat Complement de obiect Complement de loc Cig &y-ovet ods AGnvat-ovs cic tov aotap-sv. Strainii jicondue —_pe atenieni spre fluviu. Fara a se schimba sensul (se schimba doar topica), am mai putea spune: “Ay-ovot tod A@nvai-ovg —_ oi Eév-01 sic tov nOTAL-OV. NOMINATIVUL este cazul SUBIECTULUI (apozitiilor si epitetelor subiectului): ‘Oxapn-d¢ gon Kah-Os, Oixapn-oi eict xai-oi, Fructul este frumos/bun. _Fructele sunt frumoase/bune. VOCATIVUL este cazul adresarii directe. Este adesea precedat de @: ‘Q ofc. O, amice! ‘Qb6-0i. 0, zei! La plural, forma de vocativ este totdeauna aceeasi cu cea de nominativ. ACUZATIVUL este cazul complementului de obiect (direct): ‘0 tivOpon-o¢ try-c1 toviam-ov. Oi vO peor-01 y-ov01 moc ina-ovg, Omul duce calul (pe cal), Oamenii duc caii (pe cai). Prepozitia eic, urmata de cazul acuzativ, exprima directia si migcarea: “Ay-c1 tov tnm-ov cic tov dyp-6v, sig tog dyp-06. El duce calul la camp, la (spre) cémpuri. GENITIVUL este cazul atributului (substantival, pronominal, adjectival) genitival: Oi nav Be-dv K6y-o1. Cuvintele zeilor. Observafi locul atributului genitival: el se intercaleaz4 intre substantivul determinat si articolul sau. Se mai poate zice, repetand articolul, si astfel: oi 26y-01 of Tod @e-0, sau, ceea ce este si mai rar intalnit, Tob 00 of A6y-01 sau oi 2.6y-01 Tod Oc-o8, rd a fi intercalat sau fard a se repeta articolul.22 DATIVUL este cazul complementului indirect. El arati pentru cine se face ceva. Este vorba de dativul de interes: ‘0 GvOpan-og O0-e1 10 Oe. ic Oe-0ic. Omul aduce un sacrificiu zeului, zeilor. Insotit de verbul eivan (a fi) dativul poate servi pentru a exprima posesia: Ayp-oi m022-of eiot 1 yeoor-. _‘TAranul are multe ogoare. (multe ogoare ii sunt garanului) Ayp-0i no22-oi eion toic yewpy-oic. (multe ogoare le sunt faranilor) Dar posesia se poate indica si cu ajutorul verbului gyetv: Ayp-og nodd-odg Ey-et 6 yeopy-Oc. ‘TAranul are multe ogoare. Ayp-obg nodA-0dg Ey-ovar of yeopy-o'. ‘Trani au multe ogoare. ‘Taranii au multe ogoare. Prepozitia év urmati de cazul DATIV exprima locul unde se afla cineva sau ceva. Este vorba de dativul locati “Inn-og doriv év 10 fey0-6. “Inn-o1 eioiv gv toic deyp-oic. ‘Un cal este pe ogor. Sunt cai pe ogoare. Traduceti: ae eM 0 yeopydc dryer tov tnnov tic tov dypiv. [Bhan Traduceti urmatoarele propoziit: Bag Pe inate, ‘0 innos tov tabpov Prexoy Cobh eee’ ted Oi fano1 Bhéxovar tod¢ tabpovs, Co ade Tav mroydv 6 Sothoe Baénen. Alagoad 2 prdvorbe Ot Saiton émooe rade azapos Crk OA VE ‘0 ropawos wéyet tov 50900 heya sates rood pea a Oi tépavvor yéyoua tod¢ pr0s9O0s, Tov innov 6 taiipos Baénet. Te all Pavol eae Bréxovor rods txnoVs of taHpor \nid ye och davngt ‘O anazis tov Sothov Bhéxer, at Air st Puvabriat Aor Orta Oi reayo1 PAénover rods Boshous. Utd Tav topavvov. weve 6 gds90905, - Fe Hani 28 6 Desal f YWéyovet tods Mpawovs oi grLAG0901. Crank 0 ve Flag Suds Ee Hewat bends Substantive: 6 tnmog= cal 6 tapos = taur 6 mt@x6¢= cersetor 6 G080g=sclav 6 tipawos 6 @td60090¢ = filosof Verbe: Biéno =a privi, a se uita la eyo = acritica Traducefi: 1. Tod éonw 4 yeopyés ; t apy éorw. 2. Oi rob Aprordpyov dypot cio noARot. 3. Mokdods tanovs Exo. 4, Toig Be0ig of tivOponot Odovaw. 5. Oi éuor dypoi modAods Kai KaROdg PEPOVOL KUPMOss. 6. Kaxods gEpovaL kapnois oi Kaxoi ypoi. 7. Hokdods ious 6 Apiotapyos Eyet, xai pihos eini 1 Aprotdpy. 8. “Hitos év 1 Basin yPb Nude ede Fe any. ot23 obpavi Maier. 9. AiOor cio’ noddoi Ev tig dypote, 10. Oi tnnor eioi tois dvopdaorg xphoOL. 11. Oi yenpyoi wig tOV dypav Acois Odovaw. 12. Tods pihovs otépyo Kal ods TOV gidwv gioUs, 13. Eig TOV dypov deyo Tog innovs, 1. nob - unde? 5. éy6¢ -ale mele, 2-7. 6 Apiotapyog - Aristarh. 8. 6 fang — soarele; 6 od pave — cerul; ium —a striluci. 9. 6 2400¢ - piatra. 10. xpfomos - util. 12. otépye — a iubi. Declinarea 1 Multe Iucrari de gramatica ale limbii grecesti considera c& este mai usor s& faceti primi pasi in ceea ce priveste invafarea flexiunii substantivelor grecesti incepand cu declinarea a Il-a. De aceea, vom aborda declinarea 1 ulterior. Declinarea a I-a 1. Cuprinde subtantive de genul masculin, feminin si neutru. 2. Substantivele de declinarea a II-a au tema terminata in 0 (omicron). 3. LaN. sg., masculinele si femininele, care se declina la fel, primesc desinenta sigma -Ig|-(¢ sau fg), iar neutrele desinentaly(NVAC —py). - y 4. G. sg, are desinenta fou . 5. D sg. se termina in @ (omega) cu iota subscris >{@| care provine din tema in ott. 6. LaAc. sg., masculinele si femininele au terminafiafoy< tema in o+v. 7 7. LaV. sg., masculinele si femininele au desinenfa ¢ care este o variant a temei info.) 8. LaN. pl., m. si f au terminatia bt bare este scurti pentru accent, aga cum era si avla declinarea I. 9. Substantivele neutre au 3 cazurt la fel -N. V. AC ~iar la N. pl. au terminafiafa scurt.| 1 0. La G. pl. avem terminatiafoyfdar care nu provine dintr-o contragere ca la deelinarea I pentru & 0 din tema dispare in fafa lui ev. 11, La D. pl. terminatial-o1e|provine din tema o + desinentaFtg] 12, La Ac. pl., m. si f alrTetininatia 0 + desinenfa v¢ (Se lungeste prin compensatie in -ov) Declinarea substantivelor eae Pentru exemplificare, si ne rezumam, deocamdata la subtantivele de forma é &ptod = paine; cuvant, cuvantare, rajiune, discutie, zvon; @ Bifiipg]= carte, papirus. Aceste substantive‘au silaba penultima scurt& si accentuat& cu accent ascufit care nu isi schimba nici felul, nici locul in cursul declinarii (accentul este Pentru a putea traduce mai usor viitoarele texte si exercifii din limba greac& veche in limba romani, vi menfiondm formele de indicativ prezent ale verbului elvan - a fi (forma este forma de infinitiv; in dictionare, tiv prezent, persoana I, sg.: eget - eu sunt), precum si modul in care putefi conjuga un verb regulat in ~ o la indicativ prezent (de exemplu, verbul ity — a duce, a conduce; inf. ayew):m4 sg. pl. dual 1 cipi éopev ud éoré. He éatov IIT éoti(v) eioi(v) Il éatév y-o-pev dy-ete He aye-tow &y-over(v) I &e-tow Dupa cum afi observat, in greaca veche intélnim, pe lang numarul singular sau plural, si numérul dual. Dualul (la persoana a Ill-a): 76 avOpdme/ cei doi oameni, améndoi oamenii, ambii oameni zawdeb-erov/ educ (améndoi) < aide ~ eu educ. Dualul se foloseste, in principal, pentru a desemna fiinte sau obiecte care formeaz& o pereche: doi ‘ochi (amandoi ochii, ambii ochi), doud urechi, doud mAini. Cu toate acestea, mai tirziu, dualul nu a mai desemnat numai obiectele perechi, ci s-a raportat, de asemenea, si la dou obiecte oarecare vizute impreund. ARE O FRECVENTA REDUSA. Declinarea substantivelor, la numarul dual, cunoaste numai doua forme: una pentru N, V, A: ré v6, alta pentru G,D: — totv vO Verbele, la numarul dual, au forme numai de persoana a Ila: nondco- ETO side persoana a Illa made Accentuarea declinarii a II-a de genul masculin ‘Accentuarea poate prezenta variatii in cursul declinarii, Accentul initial/prim, respectiv accentul N. sg., se pastreaza gi la alte cazuri pe aceeasi silaba in masura in care o permit anumite reguli generale. La declinarea a II-a, avem patru tipuri de substantive care se accentueaza diferit: 1 Accent initial pe ANTEPENULTIMA: N — Sv®pemgs —vOpeaxor* (ot $i at sunt scurte) Accentul ascufit nu se poate menfine pe V— Bvbpane &vOpeonor* antepenultima daca desinenta este lung. A GvOponov —evptaxons Se va plasa atunci pe penultima. G — ev@parmov —vOparneav D — évOpaxp vO porous Tl Accent initial pe PENULTIMA LUNGA: ‘Vom avea accent circumflex cat timp ultima va fi scurté. Accentul se va schimba in ascuyit atunci cénd ultima va fi lung. A@nvaioc —A@nyvaior* Adnvalie A@rvaior* Adnvaiov §— AGrvatiove Adnvaion == AGvaiow Adnvaig ——ABvations IMI Accent initial pe ULTIMA/FINALA: Daca accentul initial este ascutit pe silaba yeanpyoc ‘yeopyoi* yeopyé ‘yeopyoi* VOrezZ VOrdzZ VOr 1 gapyaKov TO xaxév SimnocéKaKds = > S Rag Emog 1.6 18805 6 yéAo10s 2. 6 yadds Kapmis 3. év tO weylor meBie (td aeBiov — cmpie, ses; usyas, HeyGn, HEyE> pénotOS, -n, -ov - foarte mare, cel mai mare) 4, ig tov Haxpov motap6v 5. év 1 pup xopie (td opiov — domeniu) 6. 6 hiBos 6 épvOpsg 7. td inimov 1 lsvxov Ue hevkoo 16 Lado? 8. 6 xamvic 6 Kodpoc (6 Kautvds ~ fum) Alte forme ale verbului evan — a fi (éupi): Ind. prezent Ind. imperfect Ind, Viitor eit gopév iw pew Eoouat Sodueda a éoté joa fre ion foeade éoti(v) eioi(v) Tw jeav Borat éoovran 2. Traducefi in limba roméné urmatoarele propozitit: 1.0 t&v innwv Spdpos Kahdc jv. 2. Afios Hy 6 tHv SetLOy GvOp@nov gdfos. 3. 'O tod ayyéhov Abyos Eoti Bawvéc. 4. Oi tv dvOpdnov voyor cepvoi siaw. 5.0 tod Trgod Sotho Piog oti yaendc. 6. Aewoteiow oi 103 nokiyov Kivdovol. 7. Oi Sodhor taxewvoi ciow. &. Kobgor oav oi dvepor. 9. Toic Seihois avOprixors 6 Gavaros Eotat Servis, 1. 6 SpSpos, -ov — curs; 2. Sifk0s, -n, -ov~ vizibil, clar, evident (Sifhov éoti Sm sau dg — este clar cf); } gos, -ov = a) acfiunea de a vana, de a insplimanta; b) fried; Seikéc, -A, -6v — timid, las, rughéc, ~i, -dv — orb; yahendc, +, 6v ~ dificil, anevoios; tanetvés, -f, -6v— umil, modest; Kotipoc, -n, -ov —usor, lejer; 6 veyos, -ov — vant.27 3. Traduceti in limba roménd: 1. Oi 108 &yyéhov 6yo1 Gogoi cir Kai tod¢ APnvaiove netBovan. 2. Q AGqvaio1, Sewoi cio oi tod xoAépOv kivivvol. 3. “Yavos ddchpég Eo Baéitov. 4. Xpvode Eorwy év 1 MaxtoAG aorapd. 5. “AvOoparnos év 19 xine ex, 6. Xahendc, & Osoi, Eovw 6 rHV avOpdme Bios, 7. Mot 6 yeopyds oned8er ; - ig Tov NOTapDY onEDEEL. 8. Poupayor noD0i sien toi AOnvainrs. 9. Nopor dixaioi cir to tov AGnvaiov Swe. 10. APnvaids ety Kai totg TGV Abnvaioy Be0is Bie. 1. 6 dyyehog ~ mesager, vestitor, inger; 0096s adj. — infelept; nei0 — a convinge. 2. Sew6c — groaznic, teri néieyos ~ razboi, lupta; 6 KivSvvos — primejdie, pericol. 3. 6 Snvog — somn; 6 dBcApdc — frate; 6 Odvatos — moarte; 6 ypv0d¢— aur; 6 Haxtw6s ~ raul Pactol; 6 notayi6c — rau, fluviu. 5. 6 xijos — grdidina; io —a canta. 6. yoikexds ~ greu, anevoios, dificil; 6 Bios ~via. 7. not - unde, incotro?; onebde —a se grabi; 6 notmidc — rau, fluviu. 8. 6 obypoxos— aliat. 9. voyoc— lege; dixatog ~ drept, just; 6 870g - popor.28 Limba greacd veche — Curs 4 ‘Accentuarea poate prezenta variafii in cursul declindrii, Accentul initial/prim, respectiv accentul N. sg. se pastreaza si Ia alte cazuri pe aceeasi silaba in masura in care o permit anumite reguli generale. La declinarea a Tl-a, genul neutru, avem patru tipuri de substantive care se accentueazA diferit, tot aga cum am intélnit sila genul masculin. ‘Atentie! Toate neutrele au trei cazuri identice, la singular si la plural, respectiv N.V.Ac: Accentuarea declinarii a I-a de genul neutru 1 Accent initial pe ANTEPENULTIMA: N WvEviowy ta yuuviow (2) acd un cuvant are 3 sau mai multe silabe, V ‘youvéorov ‘youvdou (8) iar ultima este scurta, accentul va sta eét A yUHVECOV ta yuumtiowa (2) ‘mai indepartat posibil. In cazul in care G rob 7pNa0!on av oHvasion ultima silaba se lungeste, accentul ascurit D tO youwasin toig EVaGIONS ‘nu se mai poate mentine pe antepenultima. Se va plasa atunci pe penultima. Il Accent inifial pe PENULTIMA LUNGA: Nt 3pov ‘1 80a (-2) Vom avea accent circumflex cat timp ultima V Bapov Sapa (4) vva fi scurt8. Accentul se va schimba inascutit, A 10 8@pov ti bapa (4) atunci cand ultima va fi lunga. Grob Sépov tay dpa D — Hdapp toig Bédpors IH Accent initial pe ULTIMA/FINALA: N wpydv ta boyd (0) Daca accentul initial este ascutit pe silaba = V euydv bud (2) finald (pe desinenta), desinentele lungi A wWhyydv a Coy (i) vor primi accent circumflex laGsiD,s. G_— tod Luyoo) tay Coy sipl, si ascutit la N, V, A, sg. si pl. DD -L7d ‘wis Coyote IVAccent initial pe PENULTIMA SCURTA: Nt dévipov ta BévBpa (a) Obligatoriu accentul va fi ascutit, pentruci‘o-V ‘BévBpov Bévopa (a) vocali scurt& poate primi numai accent ascutit A 1 6&v5pov ta Bévpa. (8) (ace. circumflex sti numai pe silabe lungi). G_——_t08 Bévépov By BévBpuW ici o regula nu se opune pastrarii sale la toate Dt dévdpq ‘ois BEvépOIS celelalte cazuri. isi va pastra pozitia si felul pe tot parcursul declinari 1. Traduceti in limba greacd (atentie la regula Ta a tpéx-et'): 1. Copii taranului alearga spre ogor. 2. Somn(ul) este un prieten pentru oameni. 3. Animalele nu adue jertfe zeilor. 4. Multe animale aleargi pe ogoare. 5. Multe remedii sunt rele. 6. Somn(ul) este un remediu bun. 7. (Niste) animale mici rod fructele copacilor. 8. Multe violete sunt pe cmp: 9. Vénturile scuturd frunzele arborilor. 10, Multe plante sunt otrivuri groaznice. " Cind SB este la genul neutru, numarul plural, atunci verbul se pune la persoana a Ill-a singular: ‘Ta Ce spéy-ct. Animalele fug, alearga (traducere exacta: animalele fuge).29 1. copil - x0 téxvoy; fran ~ 6 yeopy6c, -08; a alerga — tpéyo; la, spre, cltre (prep. + Ac.) — cic; ogor, cmp - 6 &yp6c, -08. 2. somn — Srvoc, -ov; prieten - 6 @{Aos, -ov; om - GvOpeonoc, -ov. 3. animal, fiinfl — 15 Cov, -ov; a aduce jertfe, a jertfi - Ob; 6 sau # A86c, -ov - zeu, zeifd. 4. no)bc, OMA, nok — mult, mult, multi, multe; pe, in (prep. + D) - év. 5. medicament, leac, remediu, otrav - 1) @dpyiakov, -ov; ru — Kaxéc, -i, ~Gv. 6. bun - Gas, -f, -6v. 7. mic — wxxpés, -4, -6v; a roade - tp@ya; fruct, rod, folos - 6 kapndc, -00; copac - td Sévpov, - ov: 8. violet - 2 fov, -ov; 9. vant - 6 Givepos, -ov; a scutura — oti; frunzi - td gbdAov, -ov; 10. plant - td gut6v, -ov.30 Limba greaca veche Curs 5 Declinarea 1 Substantivele de declinarea I sunt de genul feminin (cele mai multe) si masculin. Tema substantivelor de declinarea I se termina in & (pur), & (impur) si 9 (eta); 7, nu este altceva decat un & (a lung) gi se piistreazi numai la singular. Desinentele decli sunt urmitoarele: Singular: tema in G, & sau n (acestea nu sunt desinenfe, ci vocale tematice, fcdnd parte din tema) tema + desinenfa ¢ > terminatiile as, ng tema in vocal lung’ + iota subscris: q (a lung cu iota subscris) si 9 tema +v> ay, nv V. sg. — este egal cu tema. Plural: N. si V. pl. se termind in diftongul at in care este inclusd si vocala tematic’. Acest diftong conteaza ca seurt pentru accent in silaba finala deschisa. G. pl. — are desinenta o(v); 6 dispare intre vocala tematic a si @ din desinent&: é+ov > @v (cu accent circumflex); de aceea toate substantivele de declinarea I, indifirent de gen si indiferent de locul si de felul accentului la N. sg., vor avea accent circumflex pe finala la G. plural. D. pl. ~ desinenja atc, care provine dintr-un aig La A. pl. desinenta a fost ve care a devenit ¢ deoarece v cade in fafa lui ¢, iar ocala tematicd a se lungeste prin compensatie si vom avea terminafia as (a/vg > ¢ > dc) V. pla Declinarea I feminini in y (eta) 1, Substantive de felul tézym — arti, mestesug, tehnicd; aceste substantive au accent ascufit pe silaba penultima scurti; in cursul declinari, accentul nu schimba nici felul, nici locul. N. qtépq ai téqvan (at scurt in silaba finala deschisé) G. tie téqn¢ Ov texvv (Gv cu accent circumflex pe finalé la toate substantivele decl. 1) D. titéwvn tails tEqvag A Thy téxvnv ‘tag téxvag Ve bey & yan 2. Substantive de felul 4 aperi — virtutea; aceste substantive au accent aseufit pe final; accentul devine circumflex la G. si D. singular si plural. N. fadperj ai dperat G. tic dperig ‘Gv Gpetdv(Gv cu accent circumflex pe finalii la toate subst. decl. 1) D. tif dperi ‘aiig peta A. tivapeniv ag aperdg V. dperh, & dperai 3. Substantive de tipul 4 eipiivn — pacea; aceste substantive au silaba penultimi lungd si accentuati cu accent ascutit; accentul ascutit devine circumflex la N si V plural deoarece terminatia este diftongul at care conteazii ca scurt in silabi final deschis3. N. — jeipivy ai eipfivan (at scurt in silaba finala deschisa) G. tig cipfvns tv cipnvév (Gv cu accent circumflex pe final la toate subst. decl. I) D. — theiphvn aiig eipvaic < A. tiveipivny +a cipvag < ave din care a rezultat un digv. 31 & sipiyn & eipfivan (ox scurt in silabai finala deschis8) Declinarea I feminina in a (alpha) = a (alpha) este de dou’ feluri: & pur si & impur. Alpha pur este precedat de 0 vocalé, de un diftong sau de consoana rho (p)- Alpha impur este precedat de orice consoand afard de rho (p). L Alpha pur este lung, de obicei, dar existi si situatii in care el este scurt si lucrul a Declinarea in @ alpha pur esta are urmari asupra accentului. adv. xahés = frumos, minunat (,in mod” frumos, minunat). Adjective neregulate cu trei terminatii {in categoria adjectivelor neregulate intra adjectivele care au doud tipuri de rdacini, de teme: néyac, peyddn, eyo = mare, mari mohsc, mods}, no’) = mult, mult, mulfi, multe neya- si peyad.- (al doilea radical, fiind, de fapt, la origine yeya2o- si weyaa-) Singular Plural M. F. N. M. F. N. peya-< meyacan, wey peyador peydhon peyaha peyéov peyding eyachou peydrov Heyohov peyaov heya peyoan, neyo peyehors peydihoug peyechorw néya-v ey neyo peydovs —— peydhéig peyého.37 Ve woyihe evan uéya, neydhor —peyiat = peyihae Réidiicini: noiv- si 7012- (al doilea radical, fiind, de fapt, la origine xoiJo- $i xod2a-) Singular Plural F N. M. F N. N. TOMA, mond, moro mohhat monna G ORAS noAAOd nono mona mony D. Of TOD monic = moaig =I A. nok. okay mons monobs moa movhG, V. _ nuare forme de vocativ Obs.: Aceste dou’ adjective prezinta o flexiune neregulat numai la numérul singular, la formele de genul masculin si neutru, unde nominativul si acuzativul (la neutru si vocativul) flexioneazt dupa declinarea a Ill-a: N.m. sg.: péyas, A. m. sg.: néyav; N.V.A. n. sg: péyox Nm. sg.: mohic, A. m. sg.: nokGv; N. (V.) si A. n. sg.: mod. Restul formelor adjectivale flexioneaz, in intregime, dup& declinarea I si a Ila Traducefi, in limba romana, urmétoarele propozifi: 1. 0 &yabdg GvOponos Ek Tod Gya0OT Onourpod Tig KupBias Rpopéper 1d dyaBSy, Kai 6 novMpds éK TOD ovnpod xpopépet tb novnpsv. Lexie: tya86<, -4, -6v ad. = bun, nobil; 6 évOpanos, -ov = om; &x (éE) prep. + G. = din, de la; 6 Onaavpéc, -05 ‘comoara, avere, tezaur; #| kapdia, -ac = inima; npo-pépo — a scoate (inainte, in fat), a prezenta, a naste, a produce; 1 &yav adj. substantivizat = lucrul bun, binele, virtutea; novnpés, -d, -6v adj. = réu. 2. "H Muppivn Bpadéens PadiCer peydian yap éorw S6pid, Kai Muppivy obx £06.01 xarapdadew airy. Lexie: BadiGw = a merge, a psi; Bpadéos adv. = incet, lent; pzyac, weydidn, péya adj. = mare, mari; yap conj. postpozitiva = cai; # 8piG, -ac = vas, amfora, oal& (pentru transportat apa sau vin); £00 + infinitiv = a vrea, 1 dori; KataBaiho = a scipa; abtds, -1,--6 pron. de intérire, de identitate si pron. personal = insusi, acelasi, el, eaete. Cateva aspecte legate de ards, -H Acest pronume se declina ca un adjectiv cu trei terminatii care flexioneaz dupa declinarea | si a Il-a. Forma neutra se identificd cu ridicina pura. Pronumele abz6c, A, -6 are mai multe utilizari 1. Pronume de intiire (in lat., are drept corespondent pronumele ipse, ipsa, ipsum), daca este pozitionat inaintea articolului substantivului pe care-l insofeste: adds 6 évOpernos = insusi omul 2, Pronume de identitate (in lat., are drept corespondent pronumele idem, eadem, idem), dacd este pozitionat intre articol si substantiv: 6 airs ivOpeog = acelasi om 3. Pronume personal de persoana a II-a. Forme mai des intalnite: A. sg. abtév = pe el, il, -; abmiv = pe ea, -0; aibt6 = pe, el, il, I (neutru)38 “Opa ti oixiav. Opa abriiy; Bépe 1d iporpov. Bd adbtd ob yépers. Lexie: spa vb. contras = a vedea; # oixia, -ag = casi; gépeo = a duce, a aduce, a purta; 1 &potpov, dpézpov = plug. Verbul eipi Formele verbului sipi la modul indicativ, timpul prezent, diateza activa va sunt foarte utile in acest stadiu de invafare a limbii, Va reamintim aceste forme (in dictionare, acest verb va este indicat cu forma de indicativ prezent, persoana I, sg.: sipi - eu sunt; forma de infinitiv este elvan - a fi): sg. pl 1 cipi sopsv me kort. A gori(v) sioi(v) Traduceti: 1. Eye git 10 ods tod Koopov. 2. 0 Zavoiag 600A6s éorwy, ioxypds pév divOpomos, Apydc BE. 3. 0 Zavolag Bpadénc éxBaiver &x tod oixov Kai Myer “Ti eLodto yadends, 6 Séonota; ob yup dpyos sig G02 jon, one660.” 4, Tlavtes feic douiv paptupec. (6 wdptu<, -vpog — martor) 5. “Ypeis dbedpot dere. 6. Kai vioi 0208 gi39. PRONUMELE in greac& exist urmatoarele pronume: pronumele personal, pronumele de intarire, pronumele reflexiv, pronumele posesiv, pronumele reciproc, pronumele demonstrativ, relativ interogativ si nehotirat. Pronumele personal in limba greaca, pronumele personal are forme distincte dupa persoana si dupa numar, dar nu si dupa gen, Pronumele personal are radicini care diferd de la un numar la altul si, uneori, de 1a un caz la altul. Pronumele personal nu are forme de persoana a Ill-a. Grecii apelau la formele pronumelui de intarire aiités, -i, 6 pentru a spune: el, ea; ci, ele; pe el, i, -I; pe ea, 0; lui, fi, i- ete. Pronumele personal (pers. I si a I-a) Pers. I Pers. a T-a sg ON. eyo ob G how 0d cov D. HOU oi ool A. he of oe pl. N. pei Opsig G fyov Spov Dz fuiv ‘Suiv AL fas Suis Observatit: - La singular, cu excepfia cazului nominativ, avem dou forme de pronume personal pentru fiecare caz, una accentuati, iar cealalta neaecentuata, aton8, enclitica Formele accentuate ale pronumelui personal inod, énoi, épé si ood, ooi, oé sunt emfatice si sunt folosite la inceput de propozitie si pentru a marca o opozitie, un contrast: “Epi ob of Méurra gust. Melisa ma iubeste pe mine, nu pe tine. De asemenea, formele accentuate sunt utilizate, de obicei, dupa prepoziti: 0 dKos Spud Ex’ épé. (Opyde —a se nipusti, a se repezi; Exi + A. = la, contra, impotriva) Lupul se repede la mine.40 Cu toate acestea, formele neaccentuate sunt mai frecvente decét cele accentuate. Ele nu au rol emfatic si sunt enclitice. Cu exceptia primei vocale, formele de plural ale pronumelor personale de persoana I si a Il-a sunt identice. Spre exemplu, intre pets (noi) si vederea nici spiritul aspru Pentru persoana a III-a se foloseste pronumele de intarire ards, -f, 6 chiar si la nominativ (utilizare neclasic’). Acest pronume se declind precum adjectivele in ~6g, -¥, ~Ov (Kahéc, Kaluj, Kakdv), cu excepfia faptului c& Ac. singular neutru va avea terminafia —6 si nu —év. M Fr N sg ON. itd cir wiv G. aitod cbtiig citod Dz 3 cot cbt Ac. ootiv cits ph ON. edr0t adtat ote G. aitov avtov airav D. ebtoig abtaiig aitoig Ac. aito65 cbtig cit. Refinefi cé aceste forme pronominale se referd atat Ia persoane cét si la obiecte, lucruri. Atunci cdnd se refer la obiecte, genul pronumelui va fi cel al substantivului la care se refer: Exemple: ‘0 Zavbiag atper rav 4/Oov. Aiper wis Xantias ridicd piatra. El o ridicd. (Observati ca, in limba greacd, subst. 6 2480¢, 108 2iBov este de genul masculin; de aceea, s-a ales forma de Ac. sg. m. aitév) Traduceti: ‘Opa rv oixiav. Opts airy; (6pam —a vedea; # oixia, oixiag — casi) épo t Gporpov. Zi wird ob oéperc. ~ (gépo - a duce, a aduce, a purta; 19 Gpotpov, apérpov - plug) ‘V-am mai atras atenfia asupra diferitelor sensuri ale lui antdg, -i, -6. Pe langd substitut al pronumelui ‘pesonal, el mai poate fi: - pronume de intdrire (in lat., are drept corespondent pronumele ipse, ipsa, ipsum), dac& este pozifionat inaintea articolului substantivului pe care-1 insofeste sau dac’, eventual, ipseste articolul: adrdg 6 vOpenog = insusi omul dros Inoods = insusi lisus = pronume de identitate (in lat., are drept corespondent pronumele idem, eadem, idem), dac& este pozitionat intre articol si substantiv: 6 aitég GvOpenog = acelasi om (desi e posibil s& intalnifi si o altfel de ordine a cuvintelor: 6 ROyos ait! 6 Kbyos 6 ards = acelasi cuvant)41 Cu toate acestea, dacd luim in considerare formele de G. ale lui atvéc, -#, -6, trebuie s& retinem ca acestea pot exprima si posesia, avénd rol de pronume posesiv: 3} cpa abros = trupul Lui/ Siu (Le., 24: 23) Pronumele posesiv Pronumele posesiv se formeazi pe ridacina pronumelui personal caruia fi corespunde si are rol, de obicei, de adjectiv pronominal posesiv: Pers. I sg.: éudc, éun), gudv — al meu, a mea Pers. I pl.: iwétepos, -a, -ov—al nostru, a noastra Pers. a I-a sg.: 06s, of, o6v al thu, a ta Pers. a I-a pl: Spétepos, -0, -ov—al vostru, a voastra Exemple: ‘0 uav épdg Kbov tov RoKoV budKel, 6 8E KbGOV 6 dg mpdg TH 656 KaBiCer Cainele meu urmareste lupul, dar cdinele tau st in drum. ‘0 piv qpérepos natiip novel év tO dypG, 6 88 dpérepos pyc éouv. Tatil nostru muneeste pe ogor, iar al (tatil) vostru este lenes. ‘O xicov épég Eon, ob 66s, Cainele este al meu, nu al tau. Nu existé pronume posesiv de persoana a Ill-a. Se folosesc tot forme ale promumelui ards, -#, ~6 in Genitiv: Masculin sg. aitod (al, a, ai, ale) lui, stu Feminin sg. atvtiig (al, a, ai, ale) ei, sa Neutrusg. — adrod (al, a, ai, ale) Tui, su M,,F.N, pl. air (al, a, ai, ale) lor Exemple: ‘0 ndnnog mpdg tov maida tpéye1, 6 58 viv néyenpav aitoo hayPeéver. Bunicul alearg& spre baiat, iar el (baiatul) ia cufitul lui Lexic: 6 nénnoc, -ov = bunic; mpdg + Ac. = spre, la, cdtre; 6/ # mailg, manBég = baat! fat; tpEyo = a alerga, a fugi; # néyaupa, Hayaipas = cutit; LapPave = a lua, H xépn dha Képver’ ¥ obv ptymp Thy dSpiav abriis péper. Fata este foarte obosita; de aceea, mama duce ulciorul ei. Lexie: x6pn, Képng = fat; pia. adv. = foarte; Kayivo = a fi obosit, a fi bolnav; obv adv. fimmp, pntpés = mama; ¥ dSpia, S8piag = vas, ulcior, amfor’; gépe - a duce, a aduce, a purta. apois RETINETE: Genitivul pronumelor personale poate fi, de asemenea, utilizat pentru a exprima posesia (cum ar fi forma neaccentuatii wo): 00 £1 6 vidg pov 6 &yammds.” (Le., 3:22) Tu esti Fiul Meu Cel iubit.” Lexic: 6 vibs, -08 = fiu, descendent, urmas: vidc tob @cod - Fiul lui Dumnezeu; éryamnréc, -4, ~Sv adj. vb, de la éyamie = prea iubit, iubit, scump, foarte drag.42 Refineji, de asemenea, ci frecvent in limba greaci nu se utilizeazi posesive dac& posesorul este acelasi cu subiectul: ‘0 @iannog Thy Héyapav Lap Paver Kai rime TOV d6KOV. Filip ia cutitul siu si strapunge lupul. Lexie: vor = a lovi, a izbi, a impunge, a strapunge. Traducefi: Oi piv naibes Ev td dypd pEvovow, of 5é matépes Tog KivUs adTGY oiKade Eyovew. Lexie: 6/ 4 maiz, nmb6. raméne, a astepta; xatip, matpd¢ conduce. biiat/ fata; év + D. = in, pe: 6 dypbc, dyp0d = ogor, cmp; wévo 18; 6/ #1 Kev, Kovés = cdine, cAjea; oixude adv. = acas’; Gyo asta, a duce, a4B Pronumele reflexiv Pronumele reflexiv se refera la subiectul propozitiei din care face parte. Se formeaza prin combinarea pronumelor personale cu pronumele abr6s, -i ~6, cum ar fi, de exemplu, forma éavrod (forma a cazului G.: forme de N. nu are). in limba romana, se traduce cu ajutorul adjectivul insasi” Persoana I sia H-a Pers, I. m. Pers.If, Pers. all-a, m. Pers. a ll-a. f. se. G.—éetod)parig = oeat08 ceavtiig D. gaurd suaury cea ocavti} Ac. guamév — éyauriy ——oeautv seautiy pl G. AudvadrOv qudvadrav SpOv adtov Spa abeBv D. — fuivadroig fuivadrats Spiv abtots ‘piv onbeats Ac. jigaitois pic abt Spas adtods bys anes Neutrul nu apare decét la persoana a Ill-a, pentru c& ne raportdim la persoana I si a H-a ca la niste interlocutori, asadar animati (masculin sau feminin). Persoana a II-a m. £ a, se. GG: &ervt0d éavtiis savrod D. aura éautii gourd Ac. éavt6v éavriv sours pL = G. éavtav éavtav éourdv D. — éamroic éavrais avrg Ac. éavtoig dad éovré Observasit: ~ Lipseste nominativul. a Multe dintre formele de plural sunt comune celor trei persoane, astfel incdt, de exemplu éavtoic, in functie de subiectul la care face trimitere, poate fi tradus in urmtoarele moduri: ,.noud insine”, ,.voud insiva”, lor insile”. Pronumele reciproe Pronumele reciproc este utilizat atunci cfnd intdlnim o interactiune intre membrii unui subiect multiplu sau cu forma de plural; predicatul propozitiei este, de asemenea, la plural. Are forme numai de plural si nu are nominativ si vocativ. Se construieste pe tema adjectivului ,,@20.0¢” — altul si se declind ca un adjectiv cu trei terminafi. In limba romana, se traduce prin ,unul pe altul/ unii pe aljii/ unii altora ete.44 m. £ pk G. @Aov Dov D. adAhorg = DDHg DAHON A. @asfhovg AAAs GRA Exemple: .Bhsyov npds &2s{hove” ~ vorbeau unii cu alfii/ ziceau intre ei (In., 4:33) aryandite Giahove” — iubiti-va unul pe altul (In., 13:34) wid tig yrs Sovkebere G22aihorc” — slujifi uni altora prin dragoste (Gal., 5:13)45 Limba greaca veche Curs 9 Prepozitiile fn limba greaci, intalnim o serie de parti neflexibile, cum ar fi adverbele, prepozitiile, conjunctiile, interjectiile, Printre aceste parfi de vorbire neflexibile, prepozitiile ocupa un loc important, intalnindu-se frecvent in cadrul unei fraze. Prepozitiile limbii grecesti vechi provin din adverbe si substantive. Ele sunt plasate, in general, inaintea numelor aflate in cazurile G., D. si A. (cazurile oblice). Pot fi intalnite, uneori, $i prepozifii pozitionate dupa nume, in aceasta situatie fiind mai mult un fel de ,postpozitii”. Prepozifiile sunt de trei felur, in funcfie de numarul cazurilor cu care se pot combina: I. Prepozitii care cer un singur caz; IIL, Prepozitii care pot cere trei cazuri. {in vederea unei infelegeri mai bune a sensurilor pe care le au numerosi termeni din limbile moderne care provin din greacd sau din latina, am preferat si menfiontim si echivalentele latinesti ale prepozitiilor grecesti. 1. Prepozitii care cer un singur caz in aceasta categorie, se regisesc prepozifii care pot fi combinate numai cu un singur caz. Astfel, vom avea (1.) prepozitii care se combini numai cu G., (2.) prepozitii care se construiese numai cu D. si (3.) prepozifii care cer numai cazul A 1, Prepositii cu G.: x6 = de, de la, de pe, din, dinspre (in lat. i-ar corespunde @, ab, abs + Abl. = de la, de: ab urbe redit ~ se inapoiaza de la oras; defendére ab hostibus ~ a apara de dusmani; ab aliquo lauddtur — este Waudat de clitre cineva): indica locul: ax” AOnvGv/ de la Atena; Epyetat dnd tig oixiag/ vine dinspre casa (Epyoua ~ a veni, a se intoarce); indica timpul: dz” éxeivne tig Huépay/ din acea zi; indica autorul acjiunii: Kad © prin c&derea lui xr si lungirea compensatoriealuio = > = @ TLsg, tot> et pentru c& sigma intervocalic intotdeauna cade, dar pentru a nu se confunda cu terminatia persoanei a Ill-a sg., se adauga un ¢ si objinem e1c, dup& modelul desinenfei secundare de pers. alla > ag IiLsg. e+> eor> a Ip otpev> opey Ipl. ette> ere TLpl. otva>ovor> _ over Asadar, verbele conjugate la modul indicativ, timpul prezent, vor avea urmatorul aspect si vor utiliza urmitoarele terminafii: Lg. io I. sg. ib atg Msg Se 1 pl -0- opev I. ph Mb ere I. pl = 46-over Formele acestui verb la indicativ prezent ~ Sg: I. ri@n-m, II. vi8n-s, II]. ti@n-y; PL: 1. Or-ov, IL tOn-te, IIL. Tié-aar.34 Exersafi, conjugand, la indicativ prezent, urmatoarele verbe: ‘ypapo =a scrie yplw = a unge SidKo = a urmari, a alunga, a fugari pe cineva Numarul dual Limba greac& clasic& avea nu numai singular si plural, ci gi dual. Dualul avea forme de persoana a II-a gi a Ill-a, Desinenta era ~tov si vocala temat Il. naiSe6-e-10v voi amandoi educati TIL nades-c-rov ei amandoi educa Era folosit, la inceput, pentru a desemna fiinte sau obiecte care formeaza 0 pereche: ambii ochi/ cei doi ochi, améndous mainile/ cele dous méini — sivargesc o actiune.55 Limba greaci veche | curs 11 ‘Verbul - contragerea vocalelor si indicativul prezent diateza medie si pasivi Contragerea vocalelor ‘Atunei cand doula dintre vocalele din schema de mai jos se intilnesc in interiorul unui cuvant, cel mai adesea, ele fuzioneazd, se contrag: noié-opev > nowdyev. Figura de mai jos ilustreazi, cu aproximatie, pozitia varfului limbii in momentul pronunfirii vocalelor 2,60: Dupa cum se observa din aceasta figura, limba nu se ridic mult pentru vocalele n, a, ©, Hisnd sa ias’ o cantitate mai mare de aer din plamani: acest lucru se intémpla in cazul voealelor desehise (1, a, «0). Vor avea parte de un culoar mai ingust de trecere a aerului e, e1, 0, ov: acestea sunt vocalele inchise (e, 21, 0, ov). Pentru vocalele ¢, ct, n, limba se ridica la nivelul partii anterioare a palatului (partea din fafa): acestea sunt vocalele anterioare (¢, et, 9). Pentru vocalele o, ov, «, ridicarea se produce Ia nivelul parfii posterioare a palatului: acestea sunt vocalele posterioare (0, ov, ©»). lar a este 0 vocal’ mediand. 1, VOCALA SIMPLA + VOCALA SIMPLA: in urma contragerii rezulta o vocala lung’. Timbrul acesteia va fi determinat de urmatoarele dou’ reguli: L O vocal posterioara (0, ov, ) se va suprapune peste o vocal anterioara (¢, 1, 9). I Daca una din cele doua vocale este deschisi, rezultatul va fi o vocala deschisi (n, a, ©). ete> [E]>a om at (>a eto nto } o my o>n [6] > ov a+ (0,0), eta>[a] >1 0+ (¢,0) bs.: un e lung inchis devine s, iar un o lung inchis devine ov, 2. VOCALA SIMPLA + DIFTONG in 1: vocala simpli se contrage cu prima din cele doua vocale ale diftongului:56 ‘A. Daca una din cele dou’ vocale contrase este deschisi (q, 0, 9), se va petrece un fenomen identic situatiei vocali simpli+vocali simpli si se va forma 0 vocal lunga deschist la care se va adauga unt subscris ato n+ (eu Wy at(e,m>e nto etn (enta>y B. Dac vocalele care se contrag sunt inchise (c, et, 0, ov), din contragerea lor va rezulta 0 vocal scurti conform regulei I (situafia vocal simpli + vocal simpla) care va forma un diftong int eter>et etoot or(e1, o>o Indicativul prezent diateza medie si pasivé jnainte de a vedea cum se formeaza, la indicativ prezent, forma verbal medio-pasiva a unui verb — cum. ar fi navde0-o-pon de la verbul xondebe — a educa, vom sublinia céteva aspecte generale referitoare la verb, cum ar fi diatezele, temele sau modurile verbului. Verbul gree are: ~ trei diateze: Activa, Pasiva si Medie; ~ patra teme: tema prezentului, tema viitorului, tema aoristului, tema perfectuluis = sase moduri: indicativ, imperativ, conjunctiv, optativ (moduri personale), infinitiv si participiu (moduri impersonale). fn limba romana, exist, din cele trei diateze ale limbii grecesti, numai diateza Activa (eu conduc) si diateza Pasiva (eu sunt condus), Diateza medie a limbii grecesti sublinia implicarea suplimentara a SB-ului in actiune: acesta stivargeste o actiune pentru el insusi/ in interesul su (imi educ copilul) si suporta, intr-un fel sau altul, consecinfele; uneori red o acfiune reciproca (se saluia). ‘Numai la viitor si aorist diateza medie are forme diferite de diateza pasiva. in rest, formele diatezei medii coincid cu cele ale diatezei pasive. Astfel, naiSeboyat inseamna fie ew sunt educat (valoare pasiv’), fie ew (imi) educ (valoare medie). Exemple (forme de infinitiv): ‘Activa: nozurevew — a administra sau a infiptui acte cetijenesti; Medie: nodateseo0a - a intra, a se investi, a se realiza in politica; Pasiva: nodateteoat- a fi administrat. Activa: duxétewv - a judeca (in calitate de magistrat); Medie: 61xéCea0a - a intenta un proces (in calitate de impricinat); Pasiva: duxéZeo0at - afi judecat,37 aveitew - a imprumuta, a da cu imprumut; Medie: Saveitco0e - a imprumuta, a se angaja intr-un imprumut, a lua cu imprumut; Pasiva: Savei{eo8at - a fi imprumutat Activl: gépetv - a aduce, a lua; Medie: gépeatan - a aduce, a lua cu sine; Pasiva: gépeo8at - a fi adus, a fi luat. Dupa cum observim din exemplele de mai sus, subiectul unui verb la diateza medie este mai implicat in acjiune, la nivel psihologic sau din punct de vedere social, ca subiectul unui verb la diateza activa: in acest din ‘urma caz, subiectul este intr-o pozitie mai distanfata fafa de actul su. Diateza medie, in schimb, este diateza implicérii subiectului in acfiune. Deoarece, in limba romana, nu avem o categorie gramaticald care si corespunda diatezei medii din limba greac’, de cele mai multe ori vom fi pusi in dificultate atunci cand va trebui si redam, in traducere, valoarea specificd a diatezei medii. Daca ne referim la un servitor care deshama calul stipdnului siu, vom folosi, mai degrabi, diateza activa: tov tnov het — ef deshaméi calul (stépénului). Dar, in cazul in care stipénul insusi igi deshamd calul, atunci vom folosi, mai degraba, diateza medie: tov innov Jaberat, cici el este implicat personal in aceasti actiune. Cu toate acestea, in limba roman noi vom traduce aceste dou propozifii aproape 1a fel, cel mult adaugand in plus acel igi”: el (isi) deshama calul. Obs.: 6 tnnog hberan - calul este deshimat (d. pasiva) [de catre cineval. Indicativ prezent Infinitiv Sg. Il. nadet-o-par —- ew educ M naidei-c-o0a- a educa M ~ eu sunt educat (-8) P ~ afi educat (-A) P 2. marBe6-c1 (sau) - tu educi M = tu esti educat (-8) P 3. madeterm —— -el, ea educi M el, ea este educat (-8) P Pl 1. natdev-6-yie0a.—_- noi educim M ~ noi suntem educati (-te) P E 2. mawSe6-e-08 —_- voi educati M - = voi sunteti educati (-te) P 3. mardet-o-vra —_- ei, ele educti M ~ ei, ele sunt educafi (-te) P Ex: ‘0 Tox6pazos &yeran tiv inaov cig tov dypov. Ischomach (isi) duce calul spre cmp. (valoare Medie) ‘0 tnnoc eic tov aypov Geran. Calul este dus la cmp (spre cmp). (valoare Pasiva) In aceste doua exemple poate fi vorba fie de o actiune in curs de derulare care nu s-a terminat ined (ca in englezi ~ I am walking), fie de un obicei, de o actiune care se petrece cu regularitate, calul fiind dus si acum si38 in celelalte zile Ia camp. Cele dou sensuri diferite fin de aspectul imperfectiv al verbului grec. Aspectul perfectiv desemneazii o acfiune neincheiata. Nu toate verbele grecesti sunt utilizate la toate cele trei diateze. Astfel tpéyo - eu alerg este utilizat numai la diateza activa, iar ykyvopat ~ ew devin este utilizat numai la diateza medie. Atunci cfnd este vorba de evenimente, yéyvopat poate insemna gi ase produce, a izbueni: n62ey0t yiyvovtat — izbuenesc razboaie.59) Limba greaci veche Curs 12 Verbe contrase ~ indicativ prezent Verbele cu radicalul terminat in a, ¢, 0 se vor contrage: - ine - ine - ino ‘A | Indicativ— eu onorez Indicativ — eu fac Indicativ— eu arat 1S. nyo > 1 LS. noré-o > 20 1S. 3nh.d-0 > by 3S. yirer> mG 3.S, noié-e1 > nov-et 3.8. bm6-e1> Sno 3.P. mi-ovat> ty-Gai(y) —_ | 3.P. nové-ovoi > xor-oboi(¥) 3.P. &nb-ovet > SnA-ob6t(v) Infinitiv - a onora Infinitiv —a face Infinitiv —a arta ‘apiicey > yd noré-sy > notsiv Sn hb-cv > Srfh-obv | M-P | Indicativ~ eu onorez M Indicativ— eu fac M Indicativ — eu arat M ~ eu sunt onorat (-8) P = eu sunt ficut (8) P = eu sunt arstat (-8) P LS. tné-opon > Ty-Gpar 1S. noré-opat > nor-odpar LS. dnA6-opai > Sy-oopan 3.S. tyd-etan > nyi-dran 3.S. nové-cta > nov-etrar 3.S. 8ndd-crat > Snh-obrat 3.P. tpd-oveat> ty-Gvrm | 3.P. noré-ovten > no-ofvran 3.P. ydb-ovtan > Snf-otwran Infinitiv ~ a onora M Infinitiv — a face M Infiniti —a ardita M ~ afi onorat (-8) P - afi ficut(-a) P ~ afilardtat (8) P pd-co0a.> Tyi-ée0an roré-coBan > no1-¢to8. Sn Ab-co8on > Sn-o8oBar incd un exemplu pentru a ilustra valoarea diatezei medi: A: néieuov noteiy - a provoca un rizboi M: néhepov norsto@n - a intra in rizboi © Complementul de agent, indicind de citre cine este sAvaryiti actiunea exprimati de verbul la diateza pasiva, se pune la G, precedat de prepozitia iné (m6 + G): Lepore dxd tod iarpos. (cil — eu vindee; 6 iaxpdg - doctor, medic) . El este vindecat de citre medic. Traduceti: "Yad tod yeopyod &youat. Tov fnnov &ryoua. ‘0 tnnoc tig tiv dypav Had tod yeopyoo éyeta. in limba greaca, complementul de agent utiliza G, iar complementul instrumental utiliza cazul D: ‘O iarpos adfe1 todg dvopdonovs tots pappaxors (D. pl). Medicul vindeci oamenii (datorita, gratie, cu ete.) eu medicamentele sale.© Substantivizarea adjectivului = adjectivul poate fi substantivizat, respectiv utilizat cu valoarea unui substantiv comun: 6 aS¢— frumosul (om)! Kah6g~ un frumos (om) N.b. La genul neutru, adjectivul substantivizat poate echivala cu termenul /ucru: + xahév —lucrul frumos/ ka?.év — un lucru frumos ‘i ka. — lucrurile frumoase/ Kahéi~ (niste) lucruri frumoase © Cer infinitival: A. Verbele impersonale: _ xoupds éott -€ potrivit, e posibil si veer (Gout) - € necesar, € nevoie si posfixer - se cuvine, trebuie Ex: @thovg yer mpootixet. @iove Every avery (doriv). B. Verbele care exprimd acte de vointa (verba voluntatis): mpoo/técte - eu ordon avorrediCoo - eu oblig Ex: Tobs dkhovg épyiteadar averywacer. (épyaCouan — dep. si pas. eu muncese) El ii obliga pe alfi s& munceasca. © Numele predicativ utilizat impreun’ cu un verb la infinitiv se poate acorda cu termenul determinat sau poate fi intrebuinjat cu forma de AC.: Ensv0ép@ npooriker zpnert® (7pystdv) civar wis oihor<. (Cheb 8epo¢ — liber; zpnotdc — bun, credincios) Varianta nefinisatd:~ Se cuvine (convine) unui om liber a fi bun pentru prietenii sii (fata de prietenii sai). Varianta corecta: Se cuvine ca un om liber s& fie bun fati de prietenii sai. Atunci cand NP, insofit de un infinitiv, nu se raporteaz Ia un termen preeis al frazei, el va fi pus la AC: TlpoojKet xpnotov elvat woic gidorc, Trebuie sé fii credincios fata de prieteni.