CUVINT INAINTE Iucrarea dle fat se bazeazit in general pe o lucrare ante ints lr practice de iil ndructt nu am schimbat substantial concepiia despre robusta fie prezentata 0 histologte practcl care ne baceard pe o indelungatd experinta didac= ithe ac baed care au condus fa modul de redactare #Pre- fentare a Luerartor practice Cartea de fata nu este un sprécis" de histologie si mu urmieye! a inocutacch un manual de histologie, Ea oa Pte ft utzats ma ew fotos dupe gcumufarn un nami Weta utwald de studi, practic const in-general dit ‘Sloat dn’ fesuturt 91 organ We? ltd, uniheata singurdpresinid multi eel pert, ef sap din vedere raportul de mirime Faport este absclud necesar pentra a putea infelege cif mat Me de alts parte, stuiul la mieroscop numai al sect taopieh spafialatridenensionalaa ferufuful sau organului. Or, ual ateasll cunoagtere permite infelegerea clard a siruc futt mtceyscopice 4 modulut cum a fost orientata acti nea prin Tragmental de fesut saw organ. Tucranea de fat incearca si contribuie la inlituranea, in partes a inconvententelor enunfate, eu ajutorul ieonograliel 5Pa re, id sn prt de lenge dinate lave iil PrePAi am considerat necesaré introducerea unui capitol de Rail dea pen dv 9 era, 8 mai bine in memorie detaliile rdettuccletiice ole microscopice torespunsatoare, aceste schife au fost desenate produse dupa Kadanov, Doghiel Erna 4 nN, portend contrat ta labors a (i reductarea iniregului text al luerdrii de fala. aa pet lalattate ort‘TABLA DE MATERI en ce ih penance com se amacine Sa # Nip se Sn cy2 wall = Wes min =NOTIUNI DE CITOLOGIE 1, Citologia este stiinta care se ocupa cu studiul general Mructurilor si Tuncfilor eelulare, Ea concelease, (eee Msp ore fecnate cane fa ee lps aes wep care an ne joa hoon Hhujofitatea celutelor organismulai, iar pe de alls porte na fale structure realt‘a fiearui grup Clalar 9 evil %e fare, aecast structurt le prezintl in compatate ca aide dining i isl acta arate neccrare entra Iilividualizaree respectivelor celal Tm cadrul capitolului de fa(d studiem, cu exemple prac ir componente cellare general crea a a linea aspectului conventional al eelulel stip", dese Particulartatile citologice ale masilor grupusl celalecee rece Aloituiese organismul vor fi studiate' le capialcle decare fest Hl. Ca st in alte domenit ale singe, aprofundarea cunos- elor de citologie a mers mini in mind cu perecicnnes ae imate di eteamz f metodclor de sectiune tn felii eft mai subj, oF de colorafie, precim si a metodelor de Crtiee matali a mai simpla fel de a vedea I isms este examen tn slane mporance Putem face cx ugurin}t preparate de acest fel cu 0 pic furl de singe, eu un taclat de mucoass bucall pus'in ort la microseop cclule ale Proasputi al unui presnick, eu 0 peituri’ de sediment Be secre Meerecrti a Mn inchidem mult diafragma, pentru a obfit sta Ronemaora nics Semen tat de be rig eat, coleman far ae vad. bine -nucleul fi citoplasma granuloasi ite. se pot obfine ‘si din nume Moose alte. fesutur. Studi Be Tiete anupea eller in'lne de microscopal obi Pees etetcns ial ened : a practica citologica eurenti, preparaicle cele ie ert patra timp indclungat: Procedecle tehniee de fond intunceat* sav fait Intrebuinjan Dinir i Bxpunen dat chiar ale celul, eu ‘aparatul G 12 nediferenfiats ‘adied mi ‘ale 1, Forma dimensunen eeu a eeut m reviis lar dt inccputa aaa na lor poate fi sfericd 9 379}, slat ca a uno cel te. iar dimensivnile sint cup 401. fn Tig. 105 se vee marea diferea dou celule din miduva osului: estrortal ini a 100 2 Nucleul empl, aan anni a eu ‘comirast de Task Pe hucleul este formatiunen cea parte citeva din nofianile mai impor lined histologic formati tntreaga cella dlecurstl tinal ie i int nae, on morfologie se. numegte vida, cum ¢ la ovactd ule neesase (Ig. 180) I ponte Hi vieut si stu ‘mai ales dai tllisam Drepatatle sate a mai bine evidenfiata fi hema rt) toate tipurite de ”iin Pent santa ans ae Wii’eetetalie strteturs elatare tind eee ag Tin weclen, en nurmir mai mare de nuclei (5,43 sau me care mu au nimic de-a face eu forma celui in tatreg lulu, presenta. une atrucinei al rata Reel ha Ta nueleal sper umplyaproape complet Iumina. nuclewl ‘de"extmplu, Ta nucleul spermatocitului (vedi CE fig. 55). Pe sectuni, mice ew cromatinn in but Iinouse (veri fig. 552). pe eind mucho eu ta vied isu lus £3 prone al an Ace care mB Homatnion, care se coloenza ie fel ak met al att es nucleoli cromatinieni, in nucle ae ~« si nucleoli adeviirati sau plasmatici, care se cole Timitat de 6 membrani Heit lari, vecicatunt (veal nating fa bulgaria gt La periferi, nucleul celular ¢ ste" imai bine viethly Ia Dupi uncle date objinute 1a microscopul electSabstanje din nucle i evidentia mfinind cr wlicd Heidenbain sau are ew alaun de fier alte melade fivcon eu carbaa fein condriozom oan le substan ipo= n Ts fatat supra teaser de wrprotcic) bagel in vitamina rei (era raturile mat profande ale conrioz Ai El orem ative ale coniomatwe Se pratant (lal @ wirse ti forma et acta apa le peste nomi Pua la dove a desc 4. Aparatat retiu! lar intern al Tul Golgh al condsiomula a putut fi lic eon demonstrat si prin ichniea foarte pots Fe foarte ete ultracenritugari fractionale Fen Me gontine coudrionnul, manifest Wiifeitate fermentative De alfel,acelasi Iuera il "idvedeste si metabotizaren Ta ive al cutironsalad a uno coloranti vital, ea werdele Jans vy camaiomnl net eolrcazd vital precun t 8 dar thuorescente, cum ar fi diverse Yin pol al clued (ig 9) icrorl toposes dpe Ia relea peri-sau juxtanuclear anificarea aparatului hui Golgi ex trofospongial (au Hentturilageens deere rll de nse, nu eatin ne pee ela Arebuiasemaa Mi existent in cellele vegetale histologic st bil ck la aiealie secretie a celule. De acces el ies in ecluele serctoare “i Benner diastentr foarte Tanda chit) avind 0 Victte mai mie ect i i paces de rods vai hogat in lipid ae nl ae ene apd Fe ei Tapartalveiulat al tt Golo Hopeste! in simpal dyiziunit 1 apare apoi de novo din ei jatina celulelon now-formate itoplasnet,ceea ce fl face sm ‘iromie, ma aeupati de el 5, Central eclular ngs inf etl So te Kinezei 6, Microzomit Ine) cu eft dimensiunea lor este mai ‘ vvovtaut in sintetizares proteinelor cell ‘iundent fajune, ping 1a 30% din 4 11. Membrana celulard Spre demebire de. elute vezale, Ja care membrana a tener, wenn de nda al intre ele, cum ar fi, de exemplu, i fi acca sia” est ig! Mik mou dei slab. cotaae pene a bstorer Teh itl "eri fig, S60) celulagrast (veri 8. Cit st Gagetul celulele’ superficiale ale" epiteliuiai respirator‘ teeel #12. 1, sat orang citplosmatce eh sekpang Vichidul de’ care sint” aeoperit, un eurent” dtdeaune 12 ncceash direeje Faget este, de dr walt mai Tun Citi sint asemenea, 9 prelungite citoplasimatic a deci cilul, La om, si at eu Hagel este spermatozoidal (vert auc de strwtar vial clue in Hile moarte ‘sau substantele de. deputiens cae si mai hogate in celulelevegeiale ta celal Incuaiece'mai des Inte See He Ce Hl luca anlar ity eens cert FoFB itlear sertontt ta micron de congenic se ecu Diesen 8 ich eect atc attactoplematee upd wert Muni parte din celui. Pentre evaleatiren iglicogenului este SE ae ere aH nel abot Saini fC ‘sccfiunilor pentru glicogen se face eu subsianfa Fea a uo formals deta de Bet (ea [veoh tn ama celal enero tive-melanofore (vest fig: us niger (wea lig. 135) felut \ va ral es ie sinteelede com “Gig 3) nas ec neevoase in itoplasma acestor tipurt de elule ‘complet ocupati de grinnfe de pigment, Aces apar foarte hine visibile, chiar st pe prea Heoarece ele sint colorate prin. pigment n pe cared Alte tipurt de incusi, Mai exists numergese tipuri de Heli care pot fi paste in celulele normale: Dining aeace ulin in clioptasma eclullor care Te facts iain dea faint’ menal aden acete : Tule apar asadar anule de imagen granulele de keratchialin, rma -unor granule protece. in respective, numirul nuclellor, precum sf forte, a nuceolilor gi aspectal rejlei de eromatinay eae poate fi al condiomuius (mitocondri nparatal lui Go Tilen diverselor incur Meco la elsticareatipuiat clu edeuin spare sei fo anumitd apreciere star Tune{ionale in care vriocont condi i, precum si felul lacalizarea sf cant ramental preleviit pies in rina til inclor cto ven Antal de exempl fie alicozen feels mtribuie st zl agen aban ae Lge hr ctls erp: A “m metabois Aeclasi Tuer Fa naa Fino bit tliilor, adiea un me raurd, Sul aston adi penta pgmentuls gan, de zur, Se) i fine Since. ince a Meee prelionse pent cia a bilogit celal reali sa patologicd “cds experimental, eto Snakcdhea mai eomplet si, mat ¢ fanerse canditt de functionare DIVIAUNEA CELUEARA Celle, oranimal, disiriune’ dlirecta (omit Dies dc ie) duce, din pumet de Searle, constind ia strangularea mc imple comet de dempariren eat ig an ‘dona Frage i a Jessi on cil ie 7 doi nuclei (veri Uneori, divisimmiasmei, aga incit celula are dot cet (yen Arita, erates pan de eae & Un 2% cate sk survinis (ins m (mito) asile ald ew dod rae) si fn tampa divigiunit TVincit nu este suficent sat i mail nucle pentrn dine ea tu celuly respectiva mucleal aspecte ‘lect ami mult manmiferelor se Pie cazurlor, prin mitors orfologice mult Se adie iin general, eclulele Tn lini mari, mitoza celgielor somatice prezint®) uri labo: Celula aflaca in stare de premitord este, de obicei, mai Mire loci ‘celucte ituare in rest fe face parte. Ba are o forma globuloass. citoph i nucleul poate ff excentrie Transformisile-morfologiee Yell 0 dati eu declansarea mi Hingment. dnd masters ta cromozoni a cron gaa ee HMoplasina, numits centrosterd sau sera structive, tn ural hroserci, citoplasma se dispune ratar. formind us dst Pup unit dificutatea dea pune in evidenta centr celular 29ire infil oo ere La un din 6 re ince intre ele. pinit cind fiecare mi aiunge ta cite unul din palit ois tok ‘ofaza. Cromozomi uit asi lied animale is pentra ustrinfa studiutd dliviziune mit nuclei, in re in repy Feri de acc ofazi, cu eromatina ‘in for netatard mm nai aw nckesmi te ei ipa divi spermato de od acestia, desi se repartizeazd in mod egal ie semaine cal he ta este diviziunea reduetionala st iba na Solace ater de ordinal { eromosmi x speratocele de dial al ene sah ella in ee a set adel age tape mere Dam Atl ta faa de lopoen, coe nae dy rae dot Sot are ae ral diadele se despari st dde ordinal al Titea care vera (aunt haplold). vide sub forma de dade trees en eh natoctele de ordinul al I-lea, care reeulld div divitad Win cele doud speriatocite de ordinal al Teles; enn it n spermatocit de ordinul 1 posedi ‘cromerond Birbatul este deci heterosigot. adigh ase dee eat 1 femeli diviziunen reduetionali se pelyece iu ovvcitul sul I. Ca si spermatoeital de ordinal 1c acecta vee Hpnali tau nastere cvocital de ordinul al Tide oe ec Plobal polar, care contin, fccare, jumalate din eu na 23xomoz0mi aj ovocitului de ordinal I. Diviziunea ulterioari de fordinul al H-lea este ecua(ionali, en si'a spermatoeitulat de frdinul al Vilea, insk ovulul care sezula imprennd cual Tle giobal polar, continu totugi ad alba ile un ume haploid de exomozomi, din eaten reducer cromatice petre cle in ovocital de ordinal I Intreaga divisiune reductionali » ovocitul precim si diviziunile urmitoare ale oveeitului de, ordinal A fica, te petsee dup expuleares din ovar a ovocitulut de 1.'Spre deosebire de testcul, in ovar nu se pavese de eeu numir diploid de cromozomi fovocte de ordi espunzitoare spermataciclor de ordinal T JESUTUL EPITELIAL Tesutul epitlial este aleatuit din cctale otdeaun ile de acoperire, cele care formeasi glan le. Dupa funetile predamis fe fae elandle ei aspuri de epitelistratificate nu au carae funde ale diverselor i fe ifereniale mete Ge lan tip hv altul, iar cle din stratul Heestiiat ia toate tipurie de epitelit — eubice san ein A a mae la ei in sratul din suprafatie De ex Pa cna num epics siaificat pavimentos (Hgcilindrice, polul apical al celu- ‘lemente functionale ea: el, este cart Ta de fe stratul dela. supra faa Tor indice eu et se va numi pitti sfraificat ctin Re cial (tg, 22, 2). Finduri “de nucle, este vorba de un epiteliu stra titiea Dacd intr-un epstelie : simpli nuclei aper_ tor ucleii apar rotunsi,celulele respective dice). Cind auclen apare ovalar, lard pe membrana bazali, elulele 24,25) i eu clei dispusi pe alocuris nucle disput si fn maiti, epiteiul este unistratifieat (exempta: tubul digestiv tela cardia pin Ia anus, vesicle biliard 9 eanalele hegeeae ‘tate eoledog) in eile de excrefe ale glandelor eu secrete extern «pitelial este unistratifeat in eale miei gi nde sa se se Hice fn eile mart. Epitelile glans detaiate la capitolele respective. (gland cance glond Milloncele de logiturd ale celulelor eptetate Tnte-un epitelin In epitei, celulele siaw aliturate uncle ling altel, fiind ©, prin diferite format de a brana bazali, produs de secrejie eptelial este int Fila pe fala profund deo fin relen fiivilon sashes indi fiat puternice, ceulele din toute stratarite cit corpul celuelor, trecind dint celina, ie iarizeari deci toate celalele dintr-un itelii exist gi punfi eitoplasmatice care usi'o cella de ala, aProbleme de diagnostic «8 JESUTURILE CONJUNCTIVE sn Scams nme ale din ort vd xy cle arczate, de obice, la distanja uncle de alte f actos in substan fundamentals. In aceastd subsiants fonda lala se gisesc fibre de dilerte aspecte 4 compet Prin urmare, un fest nonjusitte cote era in tet feluri de elemenie: eelule, fibre leare pot frevkogana oe tice sau reticulare) gt substan: fundrten Jom alle glial’ cana ale accor fi lemente se disting, schematic, din punct de vedere moetale sic, numeroase tipuri de fesul comjunetig Astfel, caracterele calitative deosebite ale substanjei fun aanentale’ permit separarea, de la inceput, a certlajelie a walui de restul grupulu. In cazul cartilajulas substenty fa damental wa inedreat eu cartleg In grupul celorlalie fesutyri conjunctive, diveresle varie tut s¢ dsting dup eum predoning ual sa aia i el |. TESUTURI CONJUNCTIVE FARA PREDOMINANTA UNUIA DINTRE ELEMENTE A. PESUTUL CONJUNCTIV LAX In el se observ diferte tipusi de celule: fibrocite, masto tite, histiocite,leneocite, caule adipoase, plasmocite Sed ting dona felusi de fibre: fibre colagene teonjunctic) ats Fibrele colagene sint formate din aliturarea mai n Fibre, Dupa numateul de fibele care se asociagss ibrele coke, ene sint mai grouse san mai subtis: Dees, fibeele colacess tind 40Gntte les dar se pot bifuren, trifurea eles fn eave car fee tre ramen wm nmi otrecar de fbi. Fie Diagnostic Drunerea diagnosticufui este necesar st it of nu este Wo Sate ‘este vorba de’ sectiume ei de o for dar pot fi nt male mai su ali find fluid (iat interstii ruse coloreazi si deci nu apare pe preparat (Hg B. TESUTUL CONJUNCTIV LAX MEMBRANOS Formeazi scheletul conjunctiv al mezourilor si epiploa nelor. Contine toate clementele fesutula conjunetiy lax ‘Mesenterul (fg. 35—37) Este o formatiune membranoasa prezentind doutt fete, ‘pitelia simply turtit(mezotein), Seheleta nieste constitut din {esut conjunctiy lax.Diagnosticul de formatiune membranoasi se pune pe fap wave sanguine, cu tnt ramification peinse in totalitate pe preparat, traversindul pin Ta limitele ale cgi Epiploonal fencstrat (fig. 3840) Cu obicctivul mic (fig. 35): refeaua vascular venule si arteriole mergind impreuni (arteriole are diametru te os): refeaua de capilare: celulele endotcial terelor: isla 8 junetive st nucle ai cellelor mezotsiae: fibrle olagene &ifibrele clastice, formind un fin retical Pe preparate speciale se studiaei inervatia (fg. 32)Aletpenoelu tel cu acest och nt simple atu in Se Neiel nan in contact et, spafal sneonjurstor deelt prin'intermedial stratulut-mezotelil (vezi fig. 40) Diagnostic t. Membranis 2, mezenter: 5. ochiusi lang in spaile dining woe care foe ce mernbrans al eapete; pe alocursa¥- ect une efle Cav obicctivul mic (fg. 38) reeaua. vascular senmice gf arcrodsc mergind impreunt rejeaua de caplare Telulele grave a fost injectat cu wn colorant vital); nucleii celulelor conjunc EN OMINA, TL TESUTURI CONJUNCTIVE IN CARE PREA FIBRELE. A. TESUTUL CONJUNCTIV TENDINOS Fibrilele conjunctive sint strins alturaie, erupate in Tasccne mum fibre tendioai. He Sin rent tote fn ‘acelasi sens, paralele intre ele. Aceste fibre au o forma iat ‘mult sau mal pujin ellindried san prismatic, ew, muchile rotunjite, ¢sintstefoslipite uncle de altele, Acolo unde tre: sau mai multe fibre se altura prin muchiile lor, ramin de- Timitate spat strimte, care se tind in toaté Tungimea tendo, nnului Toate spafiile gstfel delimitate sint paratete tnire ees sint umplute ew celule si substanta fundamental Din cauza disporifei deserise mai sus, pe 0 seciune lon gitudinali'prin tendon, celulele, apirind de forma eprosime tiv drepiunghiulard, se. obvervit agezate Jn monoatne, lune paralcle Inre ele despariite prin Tajumen fibteor tendinause tein transversal. elle prexnt oor pol gonali, cu prelungini care se insinueaz intre fibrele ten osc anastomerinda-ne cu pcre analoge ale elaeoe Yecine. In realitate, aceste prelungini reprezinis imagines, pe Secfiunea transversal, a expansiunilor aliforme (in eripioar®) ale celulelor (lendinoase), tnsinuate tutte fibre. (endinaas (seri fig. 43) Divgnostic dead arte trenwveral: te ceva testo de aspect dens, de Tormi poligonals, cu’ amghiurite rotunjite, perfect ddelimitace(inconjurate dle. fesut conjunciiy) $1 bine conte Fate; de marime variabiti, de obieetaliturate cu alte terior sinnilare (formind tendoane) sau, mai rar, iolate (ormind tendoane foarte fine) 2. in acesie ieritori se observis nuclei distantaji unit d at Co bit ae ein jurul acer acl i fe anasiomozcars cu prelungiti sintlae ale calilclor yecine ‘eliitind astfel inte cle mictteritoril poligonale fibre ten eo) (lig 41, 2) 5, absenja vaselor (ae sisesc vase numa inire tendoane Pet sectiune longitudinalis ennt en aspect dens, th car se vid nuclei ingiruif, in monom, In rindurt paratcles ints 38Pe secfiune transversal ctivul mic fendoancle iolate. saw grapate niul, Tormat din onjunctiv lamelar, limitenz% iceste tendoane: 1 i I tendoanelor nuclek distanjat. Se observa imparfirea Tungitior celular. oObiectivul mare: celulele cu prelungivis te- tendinoase (fibre tendinoase) cuprinse intre prelun- Ge sbideliag, ic dispuse, sa se ageze doua cite dou (bigeminare). Bente seek eeecee aie B. TESUTUL CONJUNCTIV APONEPROTIC Unele "Alte aponevroze (eum lore) ato structurd propre i sliceva deeit tendoane lite gi int, de exempla, fasciile muscu (G'asemenea Fastie este formats din dowit sau mai multe or Se planuri de fibre. Tn ficcare plan, fibre {ate paralel intr ele, formedz ungh ct fibrele ain plana veeine (ig. 47 Celutele din aponeyrora sin lite, comprimate uri i, presintd pe suprafaja lor san{urd, impeimate de fibre Acesie ganjusi sint delimilate prin expansiunilealiforme ale elute, expansiuni care se insintenzs intre fibre. $1 se pot ah eae aa tconjunetive, orien | drepte sau aseufite re pla Tait planes “Grienlaren acestor expansiuni este acceasi cu orientarea fibrelor ‘Wy 38Fibrele ve observa in toats lungimea lor, parcurgind preps Tatil de la un capi la alta Deet nw este yorba de o scene, fibre dispuse paralel intre'ele’Gnir-un plat) sale fibre’ Gi aie: planar), dispuse tot. paratel tatre ele, dar ntentate perpendicular saw oblic fajé'de’primele. dec! apo fibrelor Cu obicctivul mic (ie tle incrutisale eu alte fibre, tot paralele inte’ ele, ea intro fesituris Nuclei distanfatt unit de alt, y Cughtectivul mare (fs) re parlle inte le, agezate in grupuri, inerucisinduse cu alle krupari de fit ihre ely situate in alt plan (diversele planar te observa cind se ridied st se coboars obiectivul, cu ajutoral Nizel micrometrice), Pe nucle se vad impresinal ale Hibrelor borientate a $i acesiea 2); fibre paralele intre C. PESUTUL CONJUNCTIV FIBROS Un exemplu il consttwie dermul, in care fibrelecolagene se dispun in Tascicule mai grease san mai subjisi, orientate jn toate sensurile (veri - Picken”) D, JESUTUL CONJUNCTIF ELASTIC In acest fesut conjunctiv predomini fibrele elastice (exemplas Hizamentele galbene ale coloanei vertebral). UL, TESUTURI CONJUNCTIVE. IN CARE PREDOMINA CELULE A. PESUTUL CONJUNCTIV GRAS (adipos) sau! supraincireat tari, Iuind © form sfero ispanindy-se in erupurt sau chiar in sjoritatea celulelor nuzi ay devenit una de alta #1 alt hig, #931) Co seal inferior loli, ne cle gave, sin foarte neduse, ocupate de fesut conjunciiv nemodificat, co finind, din Toe in foc, elte-o-eslull conjunctiva nemouificata, Fibre conjunctive st eapilare sanguine. Intre lobult exist zome mal mari de jesut conjunetiv nemodifient lax) etGrupa decile part tune, este fest conjunctiv. Nuclei eelulelor snt urls ayeralt erie, pe membrana celular (ig. 49) grupasi san labuli de celle rae: fesutconjunctiv sf vase intee Cu obicctivul mare (fig. 50, 51): celulele grase rotunde si elare (pe preparate, care, pentru pregitred lor, fost trecute prim solvent ai grisim. acestea find inde tate din confinutal cclule’), cu citoplasin foarte pufins ie perferin colule ings nucleus nucleal tur cote fupies Is petite eile, mt ne, bern ate, deorece se cite un muclea ma spre miflocal celute si de form evelgrt fe vorba tot de un nucleu periferie inst vaut di fat i (proicetat pe cela nize celule nucleit fesutului conjunetiv gi ‘Se mat vid capilarele sangi B, TESUTUL CONJUNCTIV VEZICULO-FIBROS (PIBRO-HIALIN) Este un fest canjancty cre s annoie en epect de carta format din grupuri de celule sferoidale, eu iucleul usor exeentrc, separate inire cle prin fascieule de Tire conjumetive Acest fesut se giiseste in aptopierea insert nor ten oane pe os, acolo unde exist 0 mgcare de ulunecare @ (eh onula pe on. Diagnostic Tésut confining celal gloulone mari clare ew nucleul central sau excentrie.dispuse im grupurt separate prin one de fesut conjuneiy fibros Cu obieetivul mic (fig. 3): disporitia in grupusi amici sam mai mari'a celulelor clare, elobloases bewle {esut fibros, de grosime variabiliconginind nuclei tar) separ aceste grupur van dycbicetival teense de fesul fibros: conjunctive, din care se c (lg. 33): eelulele cu aspect stand central ‘sau excentye tesul fibros dintre celle, ew foarte rare eclule id doar nucle©. TESUTUL CONJUIn uncle Toeuri poate predomina masa celular, in alt i refeaua de reticulin scheleulfestula Hitoid (tn be carder contin ee ahs ail ts eee ia ask esutul reticular sub formit numa de refea de fibre de general in jurul capilarelo. 1V. TESUT CONJUNCTIV IN CARE PREDOMINA ‘SUBSTANTA FUNDAMENTAL Este un {esut conjunetiv tins, ew eelule pufine, deci distanjaie malt intre cle, Aceste-celule.sint furiforn ‘cu prelungiri, In substanja fundameniali, care este Inu s-au diferentiat inex fibre, decit intro mick ess cou octets In embrian. tn cordon ombiicl €l poert numele de gelatinn fut Wharton, 65 \V. TESUTURI CONJUNCTIVE METAPLAZIATE A. CARTILAJUL Cartilajul este un jesut conjunctiy in eare substania fun mentala s-a incireat eu condrini (cartilageindl. Ca eae avticilar al fesutulul earilaginos este acd cd celale object globmoase Se disting tet varictiji de tesut cartilaginos, dupii cali ica i cantitatea Tibrelor din. substania. fundamental Mcartilaj hialin, 2 cartilj elastic 3 carta} fitee 1. Cartlajul hialian In substantia fundamental a acesinia, elemental fibrilar ste reprezentat prin fbrile colagene foaric ine muon de jubstania Tundamentalé AcesteTibrie int ortenini cif ‘tapi aetiunile mecanice pe eare le suporta carilajel seagate tv: Ele se po distinge in umina polarieata sau pets cele 1 Catia iain se initlnese in falgele conse, pe fefele articulare si formeazi ‘schcletul a illor respiratoare Diagnostic Este necesar si se punk inti diagnostcul de cartilj J: esul in care celele sit mai mult nal te 2 celulele au o formirolunjits. Ele sint agezate izolat sau in grupuri de cite dui ori mai multe neaniay 6Dialing, colorati mai infens in jurul ‘i ad x non esol ghd cmd, Diagnostic en Niatin ants een nem sand tia hia Cu obicctival mic fig. 38); cxlulele rotunjite, lubulonse (cond te in grupuri izogene: substantia eae Oe, 3428 g°8 9, Sat, Gages. SP arg Wd oe e ¢ x Zoe; Sectiune, fie de um condroplast din care in tm Hilor de preparare, @ elzut condeocitul (artefact 2. Cartilajl elastic dlecit dupa colorait specia Celulele‘eartilaginonse ‘mainifoare cartlajutut his Cariilajal clastic Tormenrs scheleinl cartlaginos al urecliiepiglote ete (orecini, fueselini, ants fundamentals tint nse ‘0, 6Diagnostic Dingnostc 1, Carli 2. Nu se poate face ul diferenfal lin 1. Cartilaj: 2, cela sint rare: 3. masa de fi ormind ‘ampl tot spatial dintve calle 2 Cartlaja fibeoe Tn acest cartla fele eolagene sint dinpase in fascicnl ie diferit pe grupuri, Din cauza abun int vizbile pe preparateobignuite abstanfa fundamental dintre” fibre ie: Carlilajul Tibros se intlneste in dicen lierCu obicctival mic (fig. 62): celulele rotunjite dle fibre dispuse in fasciule difert orientate. rotuniite, ‘un halon 1 prelungiile similare ale cclulelor vecine. Corpal cclatelor Sel orm ova lit, ele for find mee peer ae ae Sa geet eee 1. Testa esos fibros Revulti din metaplazierea nui fesut conjunetiv dens, Dogat in fascieule conjunctive: Este un fesut osos dens. cu palit medifore miei st patine 2Orictaren lamer oun ae dependent de ove. aren fibrelor colagene, Tesutul sos fibre intra in consulta Gaselor (atc, » statu znpetici ul onsolor sets a= tt {al superficial al-diafizecaselor lun ‘zit Fis este stoonim cx este, pentruci el reauliadin mctaplavieren onoasi a penortulay “4 2. Pesutul esos spongios (tig. 65 66) ste format din lame ovwase subtiri si spatii medulare ‘mari Lamele osoase pot fi mai subir! sau mai Erase, formate respectiv: dintro singurd Taueli sau dia mat male lamele ous ‘fn ansaimli, orientarea “acestor lame’ este dicta ‘ctiunile inecanice eavrettate asupra feed os Tesutul osos spongios umple epifizele oaselo hung. oasele ante i se wiseyteintee cele dont Tame compacie ale oaselos late (diploe 8. Osul haversian (Cig. 67,68, 69, 70) Este format din sistemele Iui Havers. Un cision haversian ‘ere o Torn cilindried, eu un diametra iutre 100-400 p90 Tungime de cel mult 45 em, Este alcitut din eine! pind la treizeet de lamile osoase, agevate concentric Ta om, lamelele pot ff incomplete, inefi mu tonte incon. ‘tn central sistema exist un Gana Maver vcupat de tesut conjunetiy tink, eu vase si ners? Ta lamelele sistema, Hbrele colazene din acceasi lameli sint agezate paralel intre cle. dar dack, into lamelé. sit orientate mat mult sau ial putin paralel cu nea sistemale Havers. in lamelele imediat vecine ele yur f orientate circular sav oblie (epiralat) (veri fig. 60). Inire sistemele Havers sint situate sivjemete-interhaver: iene, care sint resturi de sistem, dezvollate anterior (rest fig. 62) we il ct ap ha eel ni eae din coroziunea arial sisteme haversiene moi veehi Sistemele haversiene s interhaversiene sint toate paralele fntre ele i paralele ca axa lan nk (veat Tig. 69,7 Canalete Tui Havers din sisteme haversiene diterie fat legate Inire ele prin canale de anastomori, transverseie cas oblige Cind nu sint inconjurate de lamcle osaase ci sit perforante le teprezintt asa-numitele eanale Volkimann (vedi fig. 65,70) {im periferie. oasele haversiene sint imbrucate de ciieva Jamele care inconjura tot osul(sstemul fundamental extern) (ver fig. Gr, 68). Acestelamele reprezinta os fibros (periontc) Ele sini perforate. dinspre prriost spre. profuneine de ‘mumeroase' Canale care mm sini inconjurate de sisteme lone Tare (canale Volkmann). Prin aceste eauate tree vasele dinspre Periost spre profunzime (veri Tig. 68)DEZVOLTAREA OASELOR Piescle oxoase iau nastere, fie, direct prin metaplazierea sesutulut conjunetty foasele fefel, bolt eruntulat, elavicula) mediul unei piese carilauinosse care este modelllal al salut (tote ceelae ons). i int-um cazs si in feta fl cratiedtat este = primar bron tw sponge ra ssieme Havers Mbillele fetate ale pieselor osoase, conjunctive 9i cart laginoase,sintinvelte¢ ctivd fonnatt 15 Tmaicate colagene se saneuine Acca memirang gout carl pert 2 Bice Tormearts la peviferiapeviostalay jsut fibros no Procesul continuit meren, prin osificarea stratului_profund al periostll st formarea de fesut fibres non la supratats Dec i tea aq profandi ciel devine 1 ice face ea osul Detiostic st creased foutean cnte dezvoltares Acest proces de osificare dice la cresterea_osulai in frosime: ea ce face, prin rmare, prin aporitie de lamele Epa incre mani. i ral or Heer dectt precedent cenitice eave inconjurd tot oeu.” se dilele conjunctive le periostaii, pe mura formal huaye eu fibrele din periontl neosifint. Acestea int fibre ‘pongtos) provine. tn cazul ‘aslor dexvoltate: pe onjunetvy din onficaren directa «'jeulall ‘coe. Masa osoasi din interioral oasclor dezvoltate pe cartlaginos provine dintrun proces complica hu ia nastere printr-un proces de metaplazie. ct printe-unal de neaplari, Cara va 1 progres sit dita Plait) io Procesul de di tilajului incepe pela milocnl diatizei, destssurinduese, in mod progresi spre cele dou eapete ‘In epfize si onselescurt, acelasi proces incepe in ces ti se destitoard radian, spre perferc Procestl de distrugere a cartilajului incepe 0 dati eu pitrunderea vaselor de singe in interiorul modelului cartla ion Tn diafiza oaselor : paralele eu axa dinfizei. i in epifize, vasele pSirunse in centrul radliane nOnion extn (oh Ti 7h, —,Onfars ewan oh In modificdrle inyolutive ale carllajului se pot urmix pre zona de carta nemodifieat spre vase. 0 serie de (lige 24.73, 74) a) sna de eartiaj ialion: 1} zona le eartlaseviat (cetulele cartlaginoase — prin dlivitiun! suceesive — se dispun in grupuri izogene axial): ¢) zona de earllaj hipertrofie sau ealeifieal, cu condro plas “ult nant cule aries Real unin i Giana 2 Alon cejarate fein covarne do mabataatl fund inca omega cu ir dene i) line de eroziune, adiek linia de aliniere la care an cajuns vasele fn progresia lor “0 ©) zona de osificare primar apropierea eoloanelor de cartilas Ta sfirstal procesului de_osfieare encondrali, tre ‘artilajul este distras in fara de 0 zon sublire, in for Aline, In wnieen epitizclor cw dlafiza, 20nd tuinitacartiay 4de'conjugare. In oasele seurie si epifize, aceasta ona este Alispusi de jue imprejural osu, la periferia a Ta sfirgitul osifiedri, diafizele oaselor Iungi nu mai sint decit din os periostc, in loeul modelului carilginos nd canal In epifize sf oasele scurte, osul tencondral este esorbit si Tnlocuit eu os spomgios, eu lamnclele pe fesutul conjunctiv din ase se depuin lanele fine fere, eresterea casclor li laginos) pe model cart Pe "Prin, ot stului din’ dre facest nivel (situat in dreptal carilajulu seriat din cartlajele Ae conjugare) exists o zon bogatl in substanti p ‘care confine osteoblast. Aceasti. ond, pit tra esoasit si dezvoliare coniinaa, dice Ia eresterea «ilindralul ‘diatizar in Tongime. rl doles "mecanism de creer seul din procenl de felon te comjuga Aparitia tistomelor Havers eno proces de o rovobfia oxo orm wt el de thin ae pre fat con junetiy tinar (confinind osteoblast) si vase sanguine, dupa Gare hee depunere deo in lnele concen inire le min sisteme de lamele de os primar periosti¢ com ‘entre fala de axa canal meds, Mai tila, pe masura Ge remanierea contined s sisemele Tui Havers se fnumlfes, Cele mal not apar pe local eelor wee, care safer o dstruger Parial. Tn flat acest, inte sisteme haversiene intrest (care ‘mat veoh (este intermedi) tig, TO) apariinind osulut primar: acesten sint cele care con(in fibre qana eibraAu proce de formar ci cl de remaniere, participa factor! general (neuro-amorali 4 lovalt (steoblagti qi osteoclast). Diagnostic (nt haven, deceit e secfiune transversal (veri fig. 67, 68): fesut compact, ‘eu spill rotunde, inconjurate de siruri cireulare concentrice dle celule distanjate inte cle-sisteme Haversos haversian, Pe sectiune longitudinal (ven ig 6970) .tesut compact, ‘ex eanale paralele inire ele, legate din loe in loe prin canale Griemate transversal sau oblie: 2 siruri de celule dispuse paralel eu canalele si nsezate la 0 distant aproximativ exalt sistem Havers secfionat longitudinal — os une longitudinal rectiune transversali. Cu obiectivul mic (vedi fig. 62): sistemele Tui Havers, sistemee interhaversiene sistem fundamental extern (daci seeinea euprinde per ia ovulu), perostl, canalele lui Volkimann, care Se' sad Fine Je periferia oral, in sistemul fundamental extern Cu obiectinul mare: (veri fig. 6): canalele Ini Havers eu eapilare: sanguine si celule conjunctive, lamelele noms otcocteledintre Tamele sau din grosinen fr, canalele iatVeikinann Pe seefiune longitudinal’, Cu obiectivul mic (ez fig. 9): canalele iy Havers vizute in Tang. orientate paralel intre ele confinind un eapilarseejonat In ung fest Conjunetiv: canalele Iai Havers de logatura, transversale eau ble: Tamelele osoase particle ei eanaele Tui Havers: Osteo: Gitele in siruriparafele'cu canalele Tui Havers Cu obiectivul mare (veri fig. 70); canalele lui Havers, capilarele, clementele conjunctive din ‘canelul. Ini Havers, lamelele osoase, osteocitele Pe aectiune transversal. Cu obieetivul mic (vezi fig. 75) dispocitia in siruri concentrice « osteoplastlor din 3vid canalele Ini i Havers, apat alde os esie de la peviferie se vede si sistemul fundamental Ca obiectivul mare (veri fig. 76): osteoplagtit feria istemelor Tut Tiavess se vad prelungiry recurente ale Pe secfiune longitudinal. Cu obiectivul mic ‘canalele Iui Havers viizute in Iung, paralcle intre cle; canalele Iui Havers orientate transversal sau ablie:osteo- plastit dispusi in girurh paralele, cu directia canalelor lui Havers, delimitind Tamelele osoare. Daci fragmenta de 08 ‘euprinde si periferiaosului se vid si lamelele sistemului damental extern, srubuitute din loe in loe de eanale eare vin de la suprafafi, Nu se observa o orientare Hemelar tn jurul fcestor canale (canale Volkmann). Cu obiectivul mare (Cig. 78): osteoplasti eu pr le lor, care se anastomazcerdi cu prelungirile osteoplag OSIFICAREA ENCONDRALA Diagnostic Cu obiectivul mic (vesi fig. 7 nemodifient, carilajul seiat, cartiaju ‘din ele , La periferia preparatului se vede pericondrul, care, in 4 pees Tale on sflcare Cu obiectivul mave (veri fig. 72, 75, 78): de lalierea clementelor vizute en obicetivul mie: in’ zona os formi sc vor chute capilarele sanguine largi,celulle relare din spatiile dintre lamelele osoase, osteoblast gt osteo lati (pe suprafa(a lamcllor oxoas). De remarcat cule dine trace ops ai co in in nul lor envila (vezi fg. 73): In perifere. pericondral i puriestul in care os vid nutlol a eelalor conjunctive. T» anzimnea periestal, pe lamelele osoase, sintosteablast C, ARTICULATIA Articulatile sint formafiuni anatomice de legiturs intr ‘oase. Dupit aspectal lor fmetional, ele int impirite in: art culatit mobile fdiartroze),articalafi semimobile (aafiartroz) Sarticulafi fixe (sinortroze) Structura cea mai complexi o prezinti diartrozele (art culafile mobile), in care oasele pot excenta migoiri larg ‘Tn general orice diarteoza prezintit urmitoarele elemente: a) suprafejele artienlare ale celor dou oase (scheletul articalaies 1D) cartilajul care acoperi aceste suprafefe: «) fbrocartilajal interaricalar 4) ligamentele de unite ¢) formatiuni de alunecare sau sinoviale Cartilajul de pe suprafejcle osoase este de tip hialin Kparatul fibrocartilaginos formeari aga-numitele inc marginale, care completeari suprafofele articulare, fasindw Ie zai etange. Ele sint formate din lesut fibros, aproape tend hos, fiind mai dure deeit cartilajul. Posedi vase sanguine Alesiul de numeroase Capsula articularé si Higamentele de unire sint de ase menea constitute din fesut fibros si tendinos inextensiil = Sinoviala este 0 membran sublire, care ckptaseste cavi faiea artilari, acoperind toate formajiunile, in. afar’ de cartilajal.suprafetelor ite format dino felon densi de fibre ie elle ° an jotive tur epitelin, ‘incor, in parten ei profundiy se poate sist palin erat gras (sinovial le tip adipos). Ace tip de. sinovalpresinit Fanjrl odipons cere aimpln pe fitur spall goale ale articulate 86 Diagnostic Se pune macroscopic, prin obs telor lo d area oaselor si a cape: Cu obicctivul mic si mare (fig. 79-80): ooul ' suprafala cartilaginoasi hialind' a celor douil capete osoase, Hhureletal articulajci, capsula, eavitaten sinoviall. si mem hrana sinovial } ‘llele cartilaginoase se turtese, progresiv spre supra: faja articulara, inclt in straturile cele mai supetfic le ele par forte plaveTESUTUL MUSCULAR umf fibre mutculare: Aces bre pot fi cellesam int Cclulare. Ele sint agezate aliturat unele de altele, formind Taseienle museulare Eni pantcanate snare Fan init stint transversle. Aces hicrt ne, permite sk dating ious varietatt de fesut muscular: neted (ew miofibile om “ro Bltamuxclars siti 9 dort, expecta tra ato alcituire complexi, care, in ansamblu, df Impresia de ‘i intunecate, care se suprapun alternati, fel intrgit miofibrie un aspect seal r accensi fibes wasenlant tial aerate aura tna fel net neue Tor ntaneate sit tn'agpet stat dato alleransjel de bent cave tin iiofibrile. In inieriorl fieckrui dise clar al miofibrilelor se giseste paral fecal dise clr, ci ea srk flage Inn scelasi nivel, adici slrabate fa fond toate miofibricle unet Abre, prin disease Tor clare. st se inserd pe sarcolema fibret muscalare. Roll ei este dea soldariza Nici interioral fieesrui dise intunecat al Tieedrei_mio- fibrile nu este omogen, ci este strubitut deo bandi cari le sint cy de la 0 miofibrili dine lare netede sint celule. Ble sint furiforme Tung de 50 1 pind la maximum 3003 (in, uteral gravid Fibrele ‘musculare striate aint sinefil de Yormaunor prisme alungite. cu. eapetele rotunite, lungi Dink 12 em, Igrosimea lor variaza de fe 20 la 1003 tilerhial carding tein variates exe uch svat, cu uncle caractere.morfologice si func(ionale de: mugchi ncied (nuclew axial si eate mat bogat in sarcoplasma) sien praticu- larititi proprit (Fibrele se anastomozeaza intre el) Elementele musculare care cons Fi concepute ea find fibre. Ele se anastomozeazi uncle ‘Cu alice, facind aatfel ca intreaga ini si fie un uray sineiie Diagnostic (vest ade studiat”) Muschial neted Pe secfinne longitudinal (lig. 81, 82,83): apare aledtuit din fibre (celule) musculare netede, uziforme. Nueleul,situat fxial si in mijlocul fibre, este alungit in: bestonay yi ate extremititirotunjite. Desetrt apare thsucit in tirbuon 89lar neted ele prezintk dimens ‘a carat scefiumen (mai 3 decit in uncle ‘apropierea msjlocului Pe secfiune transversal (lig. 84,85, 86): fi lare aper poligonate san rotunjte; din cauza mod ttirare si pentru ei fibrele sit subjiate spre capt‘Musehiul strat scheletal Pe sectiune longitudinal (esi fig. 87,88. 9): apare alek- (uit din Fire striate foarte lungidispusealaturat, in fascicle ‘0 bibra muscular trate confis nind numeroy nucle: La perierie ca inselis subtie ieareolema) iar nuclei sat esas tm stern, pe sorcolemn diet Ta peviferia fibrel, Tot restal fire Fibrlele striate, orientate in Tang, alatarate Iele inte cle. In eadrul aceleig fibre, mioftbre nin? ase- Zale astfel Inct toute discurile lor clare 3 reqpectv cele nts ela acelagi nivel. Din acest fapt resulta di lings ele ele sint grupate gf ele in minnnchiuri (clonete Leydig), separate unele de alcle prin spatt mat larel de atcoplasmifeare‘umple_ tot. spatial tintre. mofibrite) Aceasttdisporitie face ca in interioral unci fibre sk apa Acsprettar louptdinale paratcie, care seyard ive ee pre pale de miofibe "Pe seeiune tra ; wereals (ver ig, 8,88): fibrele par poligonele saw rotunjte. Nuelei se vid situa la per: erie, imediat sub sarcolema. Miofibrilele apar. sub forma nor puncte fine care umplt toad suprafafa de sec{iune.a fies Acne pune nat dapuse tn grup dlinitte rin salt colonetclor 1 e Ri spatin lave sriatesint separate inte cle print Senate jsut cojunety erin Pe preparate speciale ava stun inervatia (Qi. 6), ‘Musehil strat ca Pe acelasi preparat exist si sectiuni longitudinale si transyersales jemeniele sale (fibre) Heese elemente sint mi te paraiel cu axil fing af elementelar musculare 3 Drezentind toate ‘caracterele inilite. in fibra muscu sce Nuclen: de obiceiovalar, este sitwat axial (caracter comun cu fibra museulara neteda). La cei doi polt ai nueleulvi este neindividval 2va nicle museulare exist fesut con: ‘Continind vase $ ner | Feira alates poe © secfune Tonaitudinala {Fig 91,92): aceste spatit alun- | site coneitiie ochitar ale refele pe care o formenzi clemen- Fe ©. — Ra a fete museulare, prin anastomoza 3Din distant in distant se vid striatile lui Ebe it delimit! ale clementclor muscalre, eiPe sectiuni orientate adeevat, la periferia muschiului (sub cendocard).se vad elemente ale fonutulut nodal (hg. 9. 9). in sectiune transversal, aceste elemente apar rotunjice, cu an'diametrn cu mall mai taare decit ee al fibrelor eardiace Shignuite, se yd clare din cauga savieiet in miofibrite gia teuun for la perferia frelon Nucleul lor este we svete thal mare deeit al ibrelor cardiace, Pe see(iune longitudinal, ‘lemente seamana ca fibrele museulare cardiace. dar rea diametrul lor mai-mare si srieia in iolirile Pe preparate speciale se va studia incrvatia (Fig. 9). SINGELE Singele este un jesut cu substanja intercelular ichid He fi comperat cu jesutul conjunctiy 9i deci, in mod hematie, trebute si cuprin esta fest, aes celal, sub Calne shudiea i tan fundamental i fibre lemenisle figurate) int singurele: ne care le Substanta fun i exle asemiinistoare eu cea a fesu fuluh conjunctiv lax, adien lichida (plasms), dct fara struc Fibreles de asemenca, sint sub form difuat, reprezentato dle ioleculele proteice ale fibrinogenalui. care nu devin vir Ine istologic deeit in procesal coagulari (fire de fibrina alge re Caistologin singel ele sale celulare, aflate in sine iene hematin tu apar. in cireulatia perifeics decit'etunel cind aja Ie Toma adula ¥ % menieleligueate ale singelui peifeic eft ai ele= figurate din centr hematopoeti. sc stadia, tal ales pe froin (ig. 99). Trei aspect eoncureaes ls puncnen Aiagnosicalu, permitinducne sf diferenticm faire ele dee Sele celle sanguine 3. afiitaten tincovial punet de vedere practi, la iat numat elementel I ELEMENTELE FIGURATE ALE SINGELAT PERIFERIC (ematiytlobule ros, wlabale'nte) (pane sanesoe sence) eauisbg sae wey: (otinaceare, polimerfonutene) tie te | s sen nose B SERIA ArRA Leucocitele (globule albe) pe la mann st spresfirsital frotil 98Toate leucovitele au nuclen, Unele au nucleul de aspect polimorf, fragmentat in 2-6 Tobi lega(t unul le alial pon cite un fir subjie. Acestilobi au Tost considera(i in mod ero hat drept nucle individualizai side accen leucoeitele eu an asemenea nuclew au fost munie gresit spolinucleare™. Alte Teucocite au nucteul nelabat, de oblcet ovalar sau rotund. Ele SS atlle vencomuctetee 1 ranulecitele adulte (polinucleare, polimorfonucleare) le au nucleul lobat. Cu elt sint mai mulfi lobi, ew attt elula respectivi este mei bitring. Dimensiunile eelaes stat de 915 p. Citoplasma, ugor acidofili, confine. grenulait specie eile se inidulzenrt dank, moxflgin i afiniiaien tinetorialt a granulator din eioplasig Granulocital neutrfit 012). Grantlafi mimeroase, fine, de obieet rispindite uniform in touts eitoplasna, Ae steeapi mirime, colorate sia vsketror (fe. 108 analoetil acidail corinofil) (12-194). Cranulait mari (oinis int), toate egale: rotunde,colorate ta nosusettenety 1h fel ea enitroeitul Prin disposiia, forma 4 culamea amine rele de, Manctusia Deseori nucleul are aspect Ie Samat (naciew in desaes) (ver fig: 101) Granulecital bazoft O11 f). Cranulalii mai puine, Inga dimen. mc gi apne ergata Nucleale putin lobutat Toei mule inciza)s uncon tc feeod dle tif (veri fig, 10, 1 2 Mononuclearele Au nucle! nelobat, rotund, reniform sau _polimorf imensianile int de 7-25" Citoplasna Dasoflt pepe nee, Dunit dimensinne si dupa aspsctal nucleula sal cto plasmciy mononuclearle se individuaizcasi in hiatocs 9 Uimfociste (°15 »), Au nucleal rotund, ovalar sa ste bit ingens colorat ahscpomaticl, excenire, Cots leant pt undent beohi de clarence sen fie foo taa).” Sona , 99Monocitele (15-25 1). Au nucleul ovalat, reniform sau pling capa in picourdedbial ec} en 0 bogatt rejen de’ oxi- si hazicromalina.(auclen_amblisers, matic). Ctoplasina esie slab azofily de nuantaxpaluclige ee cerul inainte de furtund: are graunte arurotile (ved Ini Tote tno Iijloe (cre sint in realitate clue sehtrlaee iat Granulocitele si monoettele se gisese ial ales a nargi nile i la sfirsival Tatil, pe-cind limfocitele {maf ic) es afla mat mult in spre central lame 3 leucocitelor ees ‘Trombocitul (globulin, plicaja sanguin’, hematablastul fxte cel mat mie element figorat al singelut perfor 5 Eleste un fragment din etoplasina mesncareltalas Fete for mat dintro zond central, calorata tr violel = eromoneral so zon periferied uiorazuofil ——hislomerah eu tuardin angulre, neregulate imprecise, Pe ro trom Cele stat adunate tn grupuri prinire evivocite (vest fe 100, wo, 103) imbea eelulars Gumprecht (uinbra n leari, placa reti- (uel estraima) Feral {ind din distrugeren nor leucocite mai fragile: ia special a Timfocitelor. in momental execute frotulas 100 este celula reticulo-endotelials primitiva, fx —hemoh (hemohistioblaseul) ia nastere 0 celuli mezenchimala INTELE FIGURATE DIN ORGANELE HEMATOPOETICE, Hilton, Tifa) slink tem extag, ag Entegort de elemente figurate 1, clemeniele figurate ale singelui periferi (eritrocite st Elemental fundamental al oricdrut organ, hematopoetic stul (imfoeitul mie. historial). Acesia este o celul ret lard mics, limfoida, eu mucleusnai malt saw mai puiin wdensat, fart nucleo vizibili prin coloratia Romanovskt ‘deoarece, find o celal’ fix, se lass grew rdysul de panic Din celula reteulo-endotehala.primitivi. nediferentiat 101homocihata iidct esatogoie) — elemental Temocitoblatul (vest fig. 118) este uit element roti, ex mucleu mare, leplocromatic. rotund, ou 33. nucleate Ghoplasma, Tormeata wn incl sbfire perinuclear sate it Dimenstunile hebuctblastaltn sin 3 figoard pe seama procritroblastion mieloblastilrs promono: ciielor. prolimfoctelor, megacarioblagtilon. 7 ELEMENTELE FIGURATE ALE MADUVEL HEMATOPORTICE, Miduva hematogenii a osului cuprinde celulele din eare se izle, gunn rome i hs Stblastul, din care se desprind celulle cap le sete none alba si megacarioitar A. SERIA ROSIE ‘ Este formati din proeritroblas), eritrablast bazofl eit ; blast policromatofil, eritroblast seidofil eric themate) fi fineloriale necerare Caractere morfolos foul iforonfial 4 ‘ponte Ca regula general: {Toft blast” au nucleu 2 Nicio celula' din seria rosie mu are granulajii in citoplasins Proeritroblastul (macroblastul) (20-25 p). Are nuclew vericulos, sferoidal en nucleoli, Citoplasma este intens haze: i (albestru inchis) si prezinia halo perinuclear semitone (vex fig. 104) \ Eritroblasal bazofit_(normoblastul bazofil) (16~—18 p) Nucleul este excentrie,sferic, eu baricromating. dispar grimezt radiare sau muriforne: Cntoplasma este shieleny Frezofls, lout perinuclear stery (ig 103) Eritroblastul polleromatoiil (wormoblestul policromatofl) (0-12). Are nuclew excentrie, cu basicromating, depuseradian, intenscolorata. Citoplasma se coloreazi in albastru po age intense prin apatifia hemoslobined (vezi fig. 104), ‘eritroblasul scidofl (normoblast oxifil sau ortocromato- fy BES Ahe Nucleal exte pienotie sau pe cale de, pienova Cao Maand atundenta este" uniform oxifilt (vezi fg. 108) seme Innit, hema), Presi amet B, SERIA GRANULOCITARA Este format din mieloblastal nulatit azurofile (promielocit), mie Tocit adult nesegmentat si seementat nr, micloblastul cu gra Caractere morfologice #1 tinetoriale necesare pentru ‘diagnostieul diferential a a regull 1. aBlesti au nuclew ew nucleoli 3 “Citele” au nuclen fara nucleoli Micloblastl tinge (13-20 1). Nucleul este, veziculos sferie, emblioeromatic, cu 1-4 nucleoli relatiy abunde fen diseret halo pe oplasma este rs geamulaii, bazofiit(albastew deschis) nuclear (veri fig. 108), Micioblactl’ cu granulaitsaurofile(promielocit)(20—25) Are “wutlen igor excentsie, vericulos, sferoid, eu nucleo GHlopldsmna este. abundenti, bezofla’(albastrw deschis ca erub si confine granulalit-azurofile sferice, inegale, varia fie ca ume sf dspottie (vent fi. 10) Siticloctal ponte fide tre Feluri, dupa gramulai: TVeutrofil (5-20 p): nuclen vericulos, sferic Dasicromatine. in Fetes, mai dasa, Citoplasma, abundent Hi basofilas seu amfofild; Nu are halo perinuclear. Granw RAR Rtumeroases inerale, sferice, violacee inchis (bazofle hneuteoile) (veri fig. 103, 104, 105), a deidof {1 (20-25-x\: nucleul identic eu eel al ne trofifa, Cioplasma’ In fel. Granulaji numeroase, situate He sete nucles, sferiee, inegale, azfofile sau acidofie 3 Bazofit (3-5) mew aseminatr ox cel vali eolorat. Citoplasmd, mai putin [ile relat numeroase, inegale, sf sinucleul ‘nat evosolani. mai lab bazofls. Grant vidale, bazofile, acoperi 103‘Metamiclocitul (veri fig. 104). La toate cele trei tipuri: neutrofile, aciofile, bazofie, nucleul devine venfonte io ete nla pie be al a ld “t Granalocitul neutrofil nesegmentat(Stabkernig). Are nue leah in cor, in basion, in aan Stalucromatie Clic cis 1a fel ca In mielocit (ver! fig, 105, 108 iGranulecital presintt ‘caracterele amintite Ia. singele ©. SERIA MEGAcaRIOCITARA Este format din: megacarioblast, megacarioct tine gi ‘megacaticit adul ‘Mogacarioblastul. Are aproximativ dimensivnile mielo- Dlastulut, Nucleul este rentform, eu nucleals Chopin pare hazofili, cu granulafitarurofite Megacaricital ini. Are dimensinni mai mari. Nucleul pte lobulat fra nucleoli Citoplasma are afantati weet iale variabile, de la hazofila tw acto ‘alegeearicitul adult (fig. 103). Este cea mai mare celuli g miduvei (40—100 1). Forma lui este nereguloin aed Eigant prezintd excrescenje {nucleul inmugurih Chote acidofili,"prezinal granlalit asurofile D, SERIA MONOCTTARA Monoblastal.Ar fi o celuli asemindtoare-cu_miclblas ful, de care nu poate fi deoeebit morfologic: Deeg ts hemactablast: Existenja tui nu eae admired Der nal kt “omens. Are mln i i oti, spalaeits, Tara halo perimiclear eu geasniett a roll x Monocital adult: veri cel din singcle periferic ELEMENTEL FIGURATE ALE ORGANELOR LIMFOIDE Derivié din hemocitoblast. A. SERIA LIMEATICA Limfoblastal (ver fig. 114}, Seamini on mielablasil inde dene erie’ abet coma a ‘eats si eu nucleoli Civoplasma este pujin abundente, Pon 4, ft eranulatit, ex halo periauckeet 108Limfocital tindr, Are nucleu sferoidal, tahicromatic, fi aucleol. Citoplasma este pling, albostrd ca cerul, cu halo perinuclear. Nu are grande Limfecital adult: vei stngele perierie B. SERIA MONOCITARA Veri seria omologi din miiduva hematogeni Cunoseind deci, notiunile de mai sus, in fafa unui frotin de singe worn conduce'diagnosticul in modul urmalor: nba de, singe peviferie saa feria allt gi mai ales din seria rosie 2: Dacd exte vorba de singe din organcle hetatopoctice precizimn dae punctia a fost medulara sau limfatih: Pre Zenja formelor tinere din pune dine fnosticnl de midavi 3, Tn aja unt fr lele dupa caracterele deserise mat x a) tare este reria din care face parte celula respectivi (albi, roi} i) are este tipul (deci vista) celulet pe ente voim si 0 individvalizam. : (i Bue am sabilit eoracterele online i ae Infiecare celal in parte i frotiu de singe 5 eitoplasma’ puternic bazofilé (albasirn net) = celui tlemeniclortinere din seria lb) poate fz procrdroblast sau ‘ritrobloatbazoht ‘ mucleoll prezenli = proeritroblat: 5. ecesorin: lipsa granulelor, heloul semilunar net 1. Stabilim dact est ia de miduvi individuaticim eel stabilind 105ind lipsese din preparat trabeculele osoase, diagnostcul se pune pe haza presenter megacrroes dos vi went celuln sarofile) mat aproplat ‘ompararea, acelagi froin este ‘2 diverselor elemente- de. pe importanta pentrn stabil + nosticului, deoarece "nu toldeauna. structure in | tate fniew wotul conform tipnlut clase’ dese | MADUVA OSULUI (azuta pe sectiune) (veri ost spongios fig. 65, 6) | Dias distanjate intre ele, delimitind biectivul mare (fig. 107): osteocitele din Tamelele om di F ia a gers a feria trabeculelor se vid osteoblast Alispust din loc in ioe. pe stprataya acestorySTUDIUL ORGANELOR z ORGANELE LIMFOIDE anal int consttuite din fesut Tesutul limfotd este un fesut retitlar in nt ocupate ex celle ale lini limfocttare ful reticular este un fesut conjuney tingr, cu poten Paeliots Ainte-o refea de fibre de reticulin wate si celle retielare Hixale. pe. acest Ti seni inire ele iar in alt ¢ lave (ochiuileretcululut sint mar) gi zane perferier limocitee sint in rns in oehirile reticulata, care Dprezenfa aoestor foliculi limtatici Aeceste organe limfoide sint: an fatich, spling, timusul. dalele, ganglionit tim: 109Diagnostic Organ parenchimatos constituit predominant din fesut Timfoid organ liafotd (veri Fig. 108) (palatins) Este un organ lanfoid, sit ingene, Eptlial mucoase 5 [eee einen organi, Feliu inate! se ayer jurul acestoreripte, in toads lungimea lor. In felul acesta se ‘spun in apropierea epitelialul un numie mare de foliculi, Tard ca organul'ea fie ints prea mult in supratafa (fig. 108) Diagnosticul de amigdala 4, Ova lif : ‘ 2 Epica pavimentos strtifieat (la periferia organu- J) amigdals. st ple mirginite de epitelin pavimentosstratificat. Cu ahiectivel mic, (fig, 1): flcl lint sheriptcle dshimitate de epielial pavimentos stratifiat 110 De remarcat ci pe alacuri epi jerzindugh enracterele, din cotta inl lial Fe Adel natn (i ase esettun colorant al colada cesin poate ft regia fn in celuleleretculare Cu obicetivul mare Mig 10): un foliul Tinta ‘in parenchimul organala Diagnose sly inf lint or re eu foliculi lim : ‘andion plasms, care este dis ubfire tn jural hucleul fe urmlrt epiteliul pavimentos 4 de observat tranzitio intre epitelial normal le unde acesta este nfiteat cx Hitec, GANGLIONUL, LIMFATIC Este un organplimfoid cu douit cireulait distinete: una int iraicete capilare mirsin en sab welctialal etal din sei tile earuia lips tile acest ele eteutalal clue endolcinis on one, OS Seer 112 int deck strabatute de fibre side eelu-Ih prctci, pentru diagnostcul a diverse afectiun infla- Ihaldaee a einorle, se ilizenrk punctia bioptics «gun Hayne nti, Prodasul objinat rin accastt pane(te se Flin in Trott, cre pot we coloreaz Tnir-un frotia din-un ganglion normal-se-vidleelul ae Joi Hinfaeitare. precum si elule din singele periferi SPLINA Este un organ limfoid interpus in cizculajia sa circulafia st functional $i cea nutsitivl se suprapun. Pat (icalartatile athitectonice ale splinet rezulta, in mare parte, thin particulartitie rejelei sale vas Sotina este velit i Din aceasta ptewe Interior weplurieg acre struc part tn ji (vert fig=TOI pitrunsi pHATilul spline! se imparte in num: ° 15arate microscopic ‘disting portium ‘ik mslocut ier sine . bh 6 penigilaigenumite asifel 116Dingnosticul de. splini 2: Foliculi Himfatici int rispindiji in toati masa orga 5. Faiculilspatii contin central au excentticl o arte- riot = corpuseul Malpight = splint 4. Capaula si seplurile sint foarte Bogate in fibre calare netee Dupi stabilirea diagnosticului de organ limfoid,, punc- fol 594 sin ficient, separt, penta sai digo Cu gbtectivul mic (veri fig, 15 oi 118): capnaa Liven" uniform a foltettor tinfatir ‘i ne inte ele (condone it, © Pe preparale impregnate, he evidenjiazi ihitectonia refelei de reliculing, cae apare: in negra, ‘Se obsersi ch fcheletul cordonnelon Ini Billroth, iar spa Teare le Rabe Mepeirar can ee aU ee lcteer leet em Lt Fie centrat ‘deo arterial. Refeana de retieuind folic: Uului are disporifie diferiti deett-aceea din parenchinul im parte de Jom a figurit se vede, clort in bran o Cw obicetivul mare fig. 119, 120s veri fig. 16, longitudinal: eapsula st septate, continind foarte numerost gine din ele; comoancle Bllroth in care we vor dis- capil snus fru apeinvelt al 9 unm mal cl init de o capsula conjunetiva, propre. Aspect ens al erfei Ete r ine en Tn Himsfatiyen 0 20nd central sent mi Sie de il lati, mln ni se ae le se ce Diagnosticul de timus 4 Organ tf ‘ste format din lobuli individualizati "5 Se vid corpusculi lui Hassal in zona central a lobu- ioe. Fieeare din’ punetcle 2 si 3 sint sufi pentru afirmarea dlagnosticulak dupi stabilirea punctual Cu obicetivul mic (fig. 1 4 organulut, Fiecare lobal are.0. 200 clara repr Cw obiectiy Aisporitia lobulats perifercs. dl ini awa ne sludiazd capwula conjunctiva « lobule: zona densi a lobulilor, unde se pot wedeamitore, Tare timocite se disling’celulele reticafal prin nucleul tor ma Feticulare ‘car. In medulara lobulula, ect ticle are, lar prelungirtcitplasmatic i usor deoarece timocitele sint mai rare in och Conpuscali tui Hlnssal apa eleatuili din cel she gti tart, agente in ft de cea pine ee hnucle pienotiet $1 Fragimente nueleare ‘n'capsuld $1 in interiorul loburilor se gisese vase san- fguine: arteriole, venule, capilare 20Soe ea il sn tne nl rn re arn: Sa lps ce al APARATUL CIRCULATOR Se com inimai si vase Vase i, din punct de vedere morfo. Ins 1. capilare, Bu ariere,"3. vene. Difertele. se waraiulut-cireulator previnil diferente foarte muri_de di- Mensiume si structuré. Toate Ins, de la inimi sl me clement commun content: aint ipvagite cu un epitelie mpl, turtt, num endotelia (wert fie, 13) Schematic, pereicle oricirai segment sl aparatululcie- lator se com 6) udventicea, Siig este for ie cin trev tne 8) vntima, b) media 31 din Cadoteliv si un ba cal {fie), moat gros’ sau mat subjir dupa, mar lu Percale ripsaatie atcatioeitsoeal sealing Bier poses Sebaeted balt eel agit gs Pee oa ei, rope mela vacua enpctv, Dar ace nate ide astice dips yea mel Invloc ochiile int umplute eu material elastic: aceste zone Ta ‘iele. din loc in Toe cluruite de gurl (veri fie 128), Ai inauniny, cits 4m afaen medi, tesutl elastic IMncami eis oaonk de copictsare Genta tanta elastic inlernd gi exter Aceste initante marchensi granifa fntre medie si inlimi. de o parte, s1 medie st adven- fics de eealaltt {de fapt mu exis 0 daimitare absolut 123Jeagii, si iniun terns in afara, cu elementele corespunzatoare = imitantele elastice sint mai dezvoltate la grtere. eae as ear ven Tg. 134 13) Limilanta tee ioe in oc nie reje e ee octiun apa Toa gic fre ti, Toe 190. Cet manta chile fl a 1a eataete bene font elo Himtamta te cenit pa dice Acone patrons ear Maa NOES sil lsiesectunave transversal (2) feet PE pibeele musculare din medic au o orientare mai mult sa TERS TREES, de‘axa vasulus qpirala). Fibrcle ms maa tare nespasete tn adventicen venelor sint ayezate lon SHtudioal, dar qacesten airde Tapt 9 orfentare mai mult sau Haat utia spitalata, formind un wnghi foarte axcu(it eu axa vast nind a Temente elastice, fibre cok ‘si celule conjunctive Maan a fibee murcnisre noiedel (veri fig. 130. Toate ee (neniele din edventice au o orientare-dominant longitudinal ‘Ber'ny perfect parafeli-cu xa vasulu, ci uemind un tract spirale Aang; j Prin urmare, elementele din toate tunicile vas fentare dominant apirafati in jurul axet acesfora, unghiul pecaret fae aceated eu axa oasului pariind tnire0—90" NMA Diagnostic Pentru a precien dingnostcul. sexmenielor aparatulat Diagnostieal’ si stractura histlogicl « inimil-aw fost ery VASELE SANGUINE Diagnosticul de» 1, Formatiune cavitard. mitrginitt de un_petete 2, Peretele este captusit de un singur ind. de nuctl turtifi (au se ede corpal celulelor).azezaft la oarecare is- anja unul de altl S.'In lumen s¢ observa eritrocite — vas sanguin (cind singele ste lucat nse vede conturul eritrocitlor. et un Fond omozen) Un vas sanguin poate apiirea, pe preparat, sectionat transversal sat mai mill ori mat putin oblic. Tn primal caz apare mai mult ori wai putin rotund, ine in al doilea, mai Tilt sau mai putin ovale. In acest din urmi eaz, diametrul Siu real este represenint” prin diametrul cel mai mie al immagini ovalare CAPILARELE Din toate tunicile care, schematic, intné in arhitectoniea snail vas sanguin, capilarele nu presinta deeit endoteliu inafara acestaia,o retea find de fibrile de vetieulina. Fibrele lominante ale acestcl re(ele au o orientare spiralati (aceasth relen di revistenya capilarulu) in jurul unor capllare sint situate, din loc in Toe, perk citele (eelule conjunctive modifieae), cirora wit e-au at we netia eapiaralat, Totti. ceste pevielte ti exis la toate capitarele Se isting dows tipari de capilare:tipice si atipice. Cee ipice pot fi de tip embrionar side tip sinussid. ees diferentes! se fac dup diapositia endotellului. Im capilarele fe endofeliul este continua; limitele fntercelulare se pot pune in eviden{s prin impregndri. In eapilarele de tip em: ‘nar, endotelil este continu, darn se pot pune in lend limitele inlereelulare (sineiia) {de exemplu: capi Invele glomerutulai renal, ale wiloritit intestinale ete). In fipilarelesinusoide, endoteliul este. discontinan, celle i pe ocheletal de. retical aerate dsten al pilara De-exemplu: capilarcke spline, fieatului, glandelor ew 125Diagnostieul de eapilar sanguin Este un vas sanguin de dimensiunt ici, al cirui perete spare format numat dinuvun gi de nucle tar agezat pe intre un capilar sanguin pic nfatie se face ugor. Lumenul eapilarului san- ilat si confine de cele nai multe on eritrocie Se remarci diametral mic al lumenului (prin comparatie etch alums estat nicl uri a endoetinaysteh de altul (pe o sectiune transver~ fei}! in Tamen, elteva,eritrcit ARTERELE Bin ie in clatice #5 musculara le Besdopindlementele elastics in celle ibrele muscular. pects diferenjaintre de raportul canttativ inte elementele elastice 31 cel culare 125Arlerele de tip elastic (aorta) nosticul de arteri de tip elastic (fig. 126) 8, Cu perete gros. 8, In medie, peste tot, a vid imagini de fibre” ondulate fyi mm este vorba de fibre, ef de lamele ondulate. care Wrionate transversal sint yézute din profil sub form’ preparatele colorate ex hemaloxiini-cozini, acestea rlrigerente, incolore (0 far pe preparaicle fect ovceind, earamizit 139), ) Pe un preparat colorat en hematosilin perv media "gréasa, formats din 4000 de lacitoare. Un tind nu este format las vasuuly cf dintecun Tamelele elastce se vid ‘uc "e secfiune transversal; majorilaica nuclelor apar raft longitudinal, Pe locuri, unit apar secfionafi trans (nucle rotunzi). Din Toe in loc se vid nuclei at cel ‘onjunetine, mai putin alungif si 8 iia Tn, infind int lamele elastic taut dese. Se vid nuclei eelulelor Himica tatre intima st medic. (i 1a oasorum gi trunchiuri nero ‘extern a medic 1) Pe um preparat colorat cu orecini (fig. 129) se vid Dine rejelele de Thre elastice care leagi intre cle lamelele Pe preparate speciale se cereeteari inervatia (lig. 150) "Nise vede bine aventicen are De cluiat vase fn jum ARTERELE DE TIP MUSCULARDiagnosticul de arteri de tip muscular se vid nuclei ai Dingnosticul de arteris muscularis mijlocie si miei (Kg. 151) ‘arterele‘niloci 5, Liman slain, foarte events apare ca 0 Aung: ondutath. Be preparatele care nu sintcolopate special [entru {esutul elastie, ea este incolo : 4. Se va aprecia apo mirimea arterei: eu, ochiul liber fu Ie microscop, prin omparatie cu clemente din fesuturl Ineonjuritoare Lai dispust gare Limilaniaelastich atk. Linifaita elastic Zp brepaatle cela obi ). In peretele muscular al mediet se vid nucll‘Au diameteul sub S08 re de ealbra si chiar ilu Media eate formats dts ae, dispuse in spiral ia jurul axulut vast cen este foarte subtire. Dingvosticul de arteriol: (yi de studiat) (fig. 155) J, Yas sanguin de lane metede (un il intern’ singur rind de tibre mu itp tind de acleh, diepure in strat BF isin iia slate Tie preparate speciale se studia VENELE Perejt venelor siat mult mai subjiti deett ai ar orespunettonre, denarece ele miports 0. presiune sanguin fault mai redusé. Se disting schematic cole (ret tunici, ins Mvlaile structurale de lao veni la alta sint foarte mari Tupi conditile funetionale local), lemeniele cave intr in structura pere(ilor-yenelor esut elasite, conjunetiv =i muscular. Tibrele colagene firs proporiie eum m structura neestor perel thee in strnetura’ In ee eT Catia ae pol Amparti dpa marime. in: vene marly lcci, mict ql venule posteapilare (aceasta, imparlie o- io miasuni. sla diferenje de structurs) (Fig. 133Venulele posteapilare nu diferi ca structuri de capilare Venale mitct feu wn diametrs tai mare de 40 p) contin in medic, fibre museulare rizlefe, far ia adventiee, fibre lastice ae cle mijloet sint venele tip. Penele mart (subelavia, cava superloar), avin in rior 0 presiune negativg, a un perete subjire, constitu fesut conjuncliy fibre musculare orientate’ longitudinal. Diagnosticul de venti (veri fig. 131, 152) 1, Vas sanguin, 2° In medi, fibrele mi 1 dispuse in, grupuri (faseicute) septate prin zone de fesut conjunctiv (Ci. 132 Jh'carurl- de Indoiald se va cluln 48 se compare eu alic vase Co acelasi-diametea, in acest car diferenja intre o arterd si faparind foarte evidenti: perctele arterei este eu mult Se remaret disproporia dintre Iumenul mare si peretle subjive Se vid muclelcelulolor endoteiate. Limitanta el Het Inicrns) mult mai sublire decit la arierele: corespungi- iar, tse flee deci Ta venele moat he 3 Ni te bige ‘viibili det pe preparate cblorate entra jesu Slusite imitanta elastics externa nm exist Ta vene. In medi SEUUG le musculare netede,dispuse in fascial, separate fl par senna eto) eel earl pee weldisfngd’y vena cu perete musculos mat gros, de o arierd de ip muscular, unde stratnl muscular este continay. Pe un Wockso limitants casted intern foarte subfie si fibre elastic Sele sechinne rensers sau longiadina pe setiane gefiune tansversalt, apar sub formi de puncte, deoarece Ferhdventie, ait fibrele muscalare, cit st cele elastics, au 0 VASELE LIMFATICE, Se. impart in: capilare Tinfatics, vase limfatice st trun chiurl lilacs 138 pire Unter Acestea difer de eapilarele sanguine prin forma celu- Ivor cndoteHulut gi prin aspectal Tumenutut- Clulle endo. Hhlitoi wai eapilar Hinfatie au margioile sinuoase, amintind fupectul unos frunze de stejar, Capilaretelimfatice an cal wc deeper finfatc ves fi. 25), cesta fe dup caltbral inegal al Iumenulvt, ar pe seciune tans Minnis, dupas lumenal neregulat (acrofund). In lumen se g Jct stm ve wid hemath Be pepo pci fontaral ondulat al celulelor endotetali Prezinti, ea si venele valvule, pe traiectal lor tei tunici lovin medic adventice, Intima este aledtuitd dintrun Mirae tie'wlule tunlolehele slungite 30 puturg oubtire de fesnt conjanctiv, pe care este agezat endotelil. Media are In geal de us Enftc (Tig.31.Se yan le fel ca pentra o vend. Diferentierea de o yeni se va face dup Us Clits fate, omen de calif 135Probleme e de dingnostie JESUTUL SI SISTEMUL NERVOS Tesutal nerves este format din celule nervoase dispuse nt uncle de altele, Spatiul dintre ele este ocupat de rile lar (ihre nervoase) si de celile nevroglice. Corpul rervoase. plus prelungtile sale, aledtuiese la un loc “lungirile neuronulai sit, pe wn tralcct reese uo) scart, aude, In continuare, ee Mai multe se invelese 31 cu.0 (eack de mielind. tn portiumea fin terminala sint din non nude, pe un seurt tract Neuronit aint. dispusi_ in grupurie Gruparea_celulelor yericaronilor) si a prelun Hinusie (centei'nervos). tn substanta ce iclnice area prelun (i mude) di nastere focunetionali vr nervog! fa fascieulelor de legaturd.aledtuiegte a Tn'nfark de neuron, esutal nerves mai cuprinde clemente evroslice, care sustin, hranese sf apard. neuron Celula nervoast (pericurionel) este foarte poiimorfé. Die 150. Are forma rotund, lor milinice Nsanubal praia Formatiuai structurale importante cuprinde: nucle, de obiee fund, exeenttic, veziculos al rma Nib) apeFibrele mielinice periferice (adic din nervi) cuprind: a) cilindraxul* format din axoplasma si neurofibrl 1D) teaca protoplasmatiel periilindraxila Mauthner: 6) teaca de mielini, discontinus, eu strangulafii Ranvier incizurle:Schmidt-Lanterman st-aparatal Rezzonico-Golgi {) teaea ut Schwann (acusileme) formats diate o mem: brant anhistt pe a cirel fajt profunda sint agezate din Toe in Toc, celule turdte, izolate Fibrele mielinice din subslanta albii a sistemului nervos ceniral cuprind gi cle tn eilindeax, (eaea Tut Mouthner 31 teach de miling teaen hui Schwann, La aceste fibre, teaca Tui Schwann este faloeultt eu o fesitura fibrilara, fare imbract teaca de mieling. Aceastd satura este format ie prelungirie celulelor oligodendroglice in en lg Tanga cite se gic corpul cite unei celle oligodendroglice care este coresponde Wallin sistema mervor central, alcelalelor teint Sebaennn. iorele amichinice (nude) se pot gsi, ea si cele miclinic afi in estemul nervos central, cit gt in eel periferi. Fibrele nice din sistemul nervos central pot fi situate in sub- Sanja alba, alituri de fibrelo miclince, sam in. substanta enusie, In acest din urmil Toc, adie in tubstania eenusie a ddiverilor centri nervosi, marea majoritate a fibrelor sint Cink Iniclini, Fibrele zise miclinice sint dec! amielinice la incep {al lor si anume pe tot traicetul prin substanfa eennsie. a fcentrulat nervos din care au pornil, Ele se imbraci eu mie- Tina la intrarea ‘in substanta afbi gt capi si teaca tui Sehiwann numat la treceres lor ft necvit peiferiel. Este deck ‘de remarcat ei, una si aceeai fibril (de pid eea care pleack ‘din neurone! motor anterior al miduvel) prezinth toate tre tele, adici este amiclined in cornul anterior al miiduyel devine miclinict In substan{a alba miduvel si capitis feoea lui Schwann fn ridicina anterioard a nervului rahidian. in centrit nervos, aint formate ‘de refele de fibre, prelungiti Fibrele amielinice, m umai din cin fle celulelor nevroglice Wy afar de i cilindrax, teaca lui Schwann § teaea lui Tlenle a In cadrul sistemulaé nervos, substanta cenusie p fri In auprentnt Grnarte eesebal enerin profunzime, in substanta albic (centri ‘reierul, nada [fig. 40), oliva cerehtlones oie dca ern ne potie sester issn ee eroxcopie al unor fo Microscopie. tical accator cent ne face tn genetel dup ografia,dimens Factor ine pericarionilor, si dunt 1) toporrafia tis In codral studi vos se va face dia Portiuni ale sistemului nerves eenteal si titan i histologic practic al sisemului ner Gortexel cress Bulbul olfactiv. a 10. Nervul. : alse central nervos cuprins in canalul rahidian, celui, Portiunile cele mai desvoltate sint tele te in sie fetigr) Planul sagital care ar treee it Fumatat simedric, sting s1decapta stan eo, £etiune transversal a miduyel se heen subs tanja cenusie este cuprinsa in miflo, iglabate iw eabenge 140 ela haa e servi ca element de diagnostic ma ele regiumi ale sistemului nervos pot fi fat Sa rain ote nldure sae at pecan eta ce pope aed Sabstanta tbl, care smbract pe dinafari pe cea conusie, Pre ovsectiune de miduvi normal jeup neeste faacieale (de exemple fa fel i individuaizat Polos nt ascent conte, dona acupat de ficare Sieetoa "tn cacral cortowslat a feat pant ta evident pa fal demielinizie’ ale unora sat altora din sistemele de fibre locale pe care le ull pivannidal) nu ‘conden: Diagnostic ian{a cenusie ‘complet Tnglobatd in substanfa alba ‘spectul in H al substantei cenusi ierupurt de celule side fibre nervoase ~ fesut nervonmiei ETUPEF de esate multiplare mari (zona motoare) s 5. fire nervoasesecfonate transversal de jur impr substanjei cenugii. trina e ae Cu obicetivul, mic (fig. 14): aspectul general al preparatului; diferenjadintre substanja cenuyie, represent prin grupuriceslolave (mart in cournce antcroate aie ia eA. — Sone remedy mie iii nie ts) (ie ua fest) si substanfa albi, reprezeniat prin mi Min Reane nets transversal, ‘De remarat pe find coernele posterioare ajung pina foarte aproape de mar- finea miduvelccle antenoare namin mult departate de mar- fhe: (tind despartite de aceasta prin numeroase pachete de Fite all care apartin cordomulal suterofater Tnteroral substanjelalbe este despirit into serie de Ia mentnge tse ind Be in medina ‘nl fo iro prelungire a pi Tn" centr eu feenusies estate motoare d Inara forma telat ul Ehvotare! cee coming fa preluneses (lendetie)y dar mu cfm [ixon. Nucleal este caracteristic celulei nervosse, adie: mare Seviculos, en nucleol evident. ane Uno in celui existh pigment galben de uzuei. Impregnitile (metoda Bielschowsky sau Ramon y Cajal) nie aratt-neurofibrilele (fig. 143), formind o refea eu minum Chiari mai dese in jurul nucleubsi si Ia perifera citoplasme. ‘mn care se waseae i vase si se ede canal ependimar. mare (fig. 142) ‘coral anierion a3Nuclei din jurul celulelor nervoase Gitoplasma acestor cel feu metode speciale Tn central liniei orizontale a H-ului substan(ei cenusii se vede ependimul eu eelule epiteliie,«ilindrice, inate, w Sicaificate. In subnfanfa alba intlnimy un aspect monoton: Iibre nervoase mielinie (si amielinice), de gros variate, see fionate: transversal, Ele apar ca. zine © diferite diaunetre, avind Tn centra un punet care reprezinis elindra ul mai mul sau mai pufin retractat, Zona claritin jurul Cilindraxului reprezints in cea mat mare parte local eupat dde teaca de mieling dizolvata in cursul incluziel gi, fm mal int nuclei nevroglic nnevroglice nu se evidenfiazi decit Amici -masura, spatial rezullac prin releactinellndewscal dupa fixare. Periferia sone! clave este limtlata de eae ‘ireulard aleatuitk din prelunginile celulelor nevrostis (oligo ‘endyoeice)intretenuteomologie cu teaca lal Schwan Nuclei seuina(i Inte fibrele nervoase stat nucle at celulelor nevroglice INGLIONUL, RAHIDIAN * Este un ganglion ne 5 aflat pe teaieetul ric teriare a fara ery rahiian, Caprnde celle ungirile acestor celule sint in numar de douds o dend enfe deorebite. tn dou punce dil Slots, cluts ese Bnpolar, lal tiaiu, cele doua prelungin se tines ia originea lor intruna. singuris cave, dupa un scurt traiet, se fmperte fm axon at dendrita:cclnia a devenit dect ‘unipolara. Din punet de vedere functional, ganglion rie dian este 0 formajinne senziivi: dendritle celulclor incitai aetle termice 9f dureromse de la suprafaja cor pprecum ide la mugehi si articulai, far axonit transmit mai Aeparte ‘aceste inctiafii eatre maduvi. st bulb, Dendrivele nto abe din rgtanea ceric lobar cre Titre nervoase ale orgenismul Tn afard de dendsitk gt axon, neuronii ganglionslué rahi dian mat prezinti nigte ‘micl prelungin, Care nu depaese ideRenee in spatial ingust,eu- Keapsula conjunctiva a celui, este prelungieil se fins intre eapsuli si corpul Tumese oriofite Diagnostic (microseopie) 4, organ parenchimatos 2 grupuri de celule si de fil 3. caps Seri Pag. nervous = fesut mervos; ‘neonjurate fiecare de o ian (eau simpatic predomink elule Aone nervoase ¢ ele defi am Felon ‘Capsule conjunetiva de la_periferia Dricatt de ical conjunetivy Jax, se continu cu Prien alfdian, Din capsulé pleack septuri conju interioral ganglionals Fon epinevrul ive inCu obiectival ma Talet nervoase (mare, rotnd, vez pect granulos, de dimensium inegale (mal mari ley iferie 6 4 wai mick spre cenirul celule) gi deseori pigment galben de Tra (ig. 126) : ; Tieeare eelulé apare inconjurati de o eapsulitconjunctivic In care se gistse citiva nucle alungii al eelulelor conjunc Hive. Inire capmuld si cclula nervoast se vid clteva.cclule tte nici Cai al se fitele Prelungitea neuronului face o série de intortachert (elo- ) in imediata apropiere a celule! si se bifuredapoi fa Y (hg. 14), ‘iconebim exnirl argentice ng neurofibrilele fea, prelangire, eluted 3 CORTEXUL CEREBELOS Se deotehien dle aval cereheonspinal. in serch, stb jm cenugie ae glseste-dispusi mai mull la periferi, ache vero eet allt lend conta corel Atta hte consttnit din trek stratar, mumite, de la suprafal eatre ilineime, steatul molecular, siratul celulelor lat Purkinje Sratnl grantios, Elementul histologic foarte caracteristic cortexul w este celula lui Purkinje (fiz. 148). Acest nen form, turtit sien dendvitele bogat ramificate ingur plan. Reza nr fi fost pus Ta Diagnostic Se poaie pune si privind preparatul eu ochiul liber: se vicl numeroase cireumvolafis fine continind a interior. cite ixit pentru fiecare citeumvolufie (bul cerebelos) si dind In ‘ansambla imagines de urbore (arborele viet Microscopie 1 organ pavenchin 2. grupuri de celue side fibre nervoase = fesut nervy cclulele lui Purkinje din stratul mijlocin sint car levstice = cortex cerebelos ” urobicetivul mic fig. 149): substanfa cenusie faturis molecular fatul eelulelor luk (invermedtan) meloda Nissl (oare evidentiaz’ nuclei eelulelor piriforme, apar aliaiate pe molecular fexiern) de cel Fibrele nervoase din substanfa afbi a centrului lobulilor "i ing (pe secliunl orientatePrin impregniri argentice (Biclchowsky sau Cajal) se cevidenfiazineurofibrilele si sinapsele complexe, din Stanta eenusie. Se observ’ (fig. 131) fibeele axonii) cela late dim steal molecalar. mergiad paral cu supr lag ‘re divefia lopnclelor coral “ind colaterale care coboord la mivelul-corpulai cela ini Purkinje si formeaza in jurul lor rejcle bogate numite, oyuletul” eelolelor tui Purkinje. "Asonii celulelor granuloase din stratul al T1-tea, dpi trie! sscendent erg 4 fa szaal molecular, paral suprafaje cerebelului st paralel eu dieefia cireunvolufic Serebtloase: Acesth_axomt, venind din stratal gramulos, se famifien ia Ty la nivelal stratului molecular. Cind se vid Tauifieatie fn, nu se pot-vedea axon eclulelor siclate {din stretul molecitar) deelt ea nigte puncte, denarece, ace. (eo chat uoc(tonate:(rtmaeersal Pet, ratectal fibeelor in T ste paralel cu suprafaja. cerebeal pendicnlar pe traiectul axonilor ceil Mnolecular, Asa se face e&, dupa cum a fos fata de. plana de secfiune, acunel cind. ved fT, nu vedem axoni celolelor stelate din stratul mol decit ea niste punete, si invers, atunci cind edem in Inng Hibrele eelulelo? stelate nici din stratal motecalar, nu vedem amificart- in’ T. Exist st incidenfe (oblice), cind se pot Yedea, pe o oarecare dstan{i, azabele feluri de ibre vy ghibele agiitoare “ur pe dendrtele celalelor Ii Fibrele muschioase se vid in stratul granulos. In cioplasina celuleor lai Purkinje se vid neurofibrilele. ‘Tol prin impregniinargentice (meteda Da Fano) se cyiden{iagi aparatal lui Golgt-din celulele lui Purkinje (ext fi 3) CORTEXUL CEREBRAL MOTOR ate un izocortex (adic cortex eu gase straturi de celle), plc laden tn core uml din stroturi este mat dezvoltat etlelalte), pizamidal (adios stratul piramidal este cel mat dezvelia) fn sratul al V-lea al acestei_circumvoluti, se cclulele piramidale gigante ale lui Bel, ayezate in grupurt 152 12, — Coe mae eb (apt Ben). nici, Ele au caracteral eelulelor nervoase motoare, adil pre Tink corpusculi Nissl in blocari mari, asemindtori eu cet ai cluleor motoare din miduvs. Axon eelulelor Bef alektuiese {parte din fesciculele cortico-spinale (piramidale), Diagnostic (microscopic) organ parenehimatos; igrupuri de celule side fibre nervoase — fesut nerves: elute nervoase piramidale = scour cerebral: ‘celule piramidale mari (Bet) = frontala ascendenti. 133De ntadiats 53): stratificaren suc- or polare: i. stratal mole sperficil, de aspect lar on extern, et calle cerebel! 5" sratl cu oclle piramidate "i “Grepaat sp ‘reser en cellesmidal intern, cu celule piramidale gigante, oxezate fn erupuri ie: Bsa sini inte aor, ove wali plate, piramidale ete). Sontcle inte diversle 34 tie precise cai uri celular amintite: mai cletntre straturile eo" tekulut cereal a rr setme, dincolo de stratul polimort, observi siibstanta albi tania athe iva mare (fig. 154): prin metodn Nisst Hej (lor piramdall, cor remarcam aspectulcelvlet geal aseimanstori eu, eci din cela sat eoMclen mare, caracteristic elute: ‘ase mort eden sconul de emergent & £X0 Piramidet (vext fig. 154). mide (vezi OE. pgentice se evidentiari neurofibrilcle ddin Copal ealular si din prelungiri (ig. 159) BULBUL OLFACTIV ros care face, parte, din sonst ee ate plink cu o substanta gela- Tia partes, inferioard a “pons she aledtuit din cnet : “dupit cam urmeazi de tal [ibselorolfatioe, care cuprinde axon, cx Ilo rant (olare aflate in mucoasa olfactivi. Aceste Hi ‘ue ba lfctiy dup ce tee psn ana oe ‘," dialul glomerulidor se giveste situat deasup dentelal a euprinde sinepsa_glomerslars seme din ramifica( terminate ale axonilor a alti dives care vin ia contact cu ramificait iden aj celle oftafalor (descendente) celulelor mitrale situate fhieain strat superior. Di Inari suprafete de arhort- intra rel sete: lanivelal acestet sinapa, nite formafiant Zale seule’ wasite glomeruli olfactivi, mari de $008 mare infermedior saw molecular, cuprind® celule erase mtiG, “dincmimate, sk_dendritele. eelulelor mitrale, ere thon spre strata glomerular Fear Tesialetor mitrate. Accstea sint celule nervoase smart et cede aglatas (de mites episronala) avind Tirta in sus a baza. spre etmoud ul i sue Poni celulelor mitral, care vor forma 338 nnumiul act eltectiy, Inte fibrele-acestut strat s© xise56, 185,foarte mii: numite wzetunfe". Ble sint amacrine, adied Fipsite de axon. Din catia’ ogesunflor strat aces xe mat mt reste si strat granular Diagnostic: 4, organ porenchimatos: 2 grupurt de eee ibre nervoase 5 Ghemusi de fibre, formind glomernti 4 Gale’ nervoase, mari, mitrale = bulb oltaete Cn obicetivul m de fibre Gi eelule care compun Saheenligd mitt si siraiul granulat); aspectal cel nulare ti mare (fig. 156): staturte nl strata fibrelorolfac GRUPARILE DE NEURONI CU PIGMENT MELANIC DIN AXA BULBO-PONTO-PEDUNCULARA Locus niger este un nucleu motor exirapiramidl, situa in peduneulal cerebr ica nucteutut rosa caudal de eal fai ys, El dexparte calota Dedancalaler de pitiorl poduncolar’ Privit pr scchiune [roaspltiy se presintl cn o'band negricio Sentral ECruclea! ropa, visit cu chil. ber, Caloaren nena, care (a adus sf numele, este datoritipigmentulut melanie ‘existent im neuron! i Disgnostic Macroscopic: se pune diagnosticul de peduncul cerebral i se identified nucleal sin virguli, care desparte picioral de alota pedunculars : spp Ta materoscop puiem pune un diagnostic histologic de prema 1. organ parenchimatoss 2 grupurt de este i fibre nervoase — jesut nervos: 5 Ecallesint four fuckrente cu pigment negra = Toous niger. 156 Cu obiectivul mic si mare (fig. 157, 158): geile nptoalem grupast mt nat bine individalizate in eitoplasma se observa pigment negra, care acopera tneori Si nucleul Inire ‘celulele’ nervoase se vid nucle celulelor GRUPARILE DE NEURONE VEGETATIVE DIN AXA 'BULBO-PONTO-PEDUNCULARA Acest nucleu se gisete in dreptul aripit conus tala rnusuley de pe poslgal ventricular ol Velen El are impor {inf inet in legato cu cotrofal acta, viacereor, Yagtlal be foliteee qf mat eus fu lang sala cerebro-gpinal Us exempla nucleul hi Edinger-Westphal al ceulomotoralui oral a vagal Diagnostic si de studliat ipeduneul, punte, bul). Microscopie se observ Cu obiectivul mare (fig. 159): in cadl sub- 181teristic al neuronilor vege! olari, de dimensiuni teriatic ol ne cromatic, Corpustali, cromatofili, rlatiy relay mn epaat de mueleu, rexpectind 020m arei cere ida are aectal plosini poate exist Raracteraic celaelor GANGLION SIMPATICI ‘Sint formatiuni conusis dispuse meiner de o pari sala. oge Cove, om aaa ma ts arena abi Tn acest ganglion! fac are coma isreriosimpatice din cornu Iateral {jamal simpatie comand sinapsa pel STuaktfuger, soni celulctor din gan ‘verse fame mot Kael Te al degen Erofeum a plex sere : rine, Me oa ora exte nude Acoust. din tink nina ian fe Ponies deoarece, in general, ganglionil orto- ge deta stuatt departe de organal efecto Jcbralt mat exist ii plexur vegeta Diagnostic ve: section, sorte, dingncntenl cs uncer de nt mnctal ind mie Ce merle colic ervusee sing ultpolare “ganglion simpatie Pe scefiunt colorale, imaginile se pretini aseminstonre cen ose ale gamglionulut rahidhan (fig. 160, 161), ge ale gonttmpregnate se vad cclule emai multe, pre, ang eee steact din citoplasmk (acuront multipoles) Mie. 162), CEnTRUL NERVOS PARASIMPATIC PERIFERIC 1 format din neuroni si fibre. Nu cuprinde ron, Sranetiy ew fibrite fine, Nepre- cond anglionilor vegetatiss OF0- : Matt omologul paras 158simpatic, Spre deosebire de acetia din ur simpatic Spendente din punct de vedere anato mat ele perasimpatic ve givesc deseor,dispu perifeicl petgnare organula pe care increeaza, 20 perctele sa iat eur ortosimpatieul. Pibrele mervouse careici pornese din zona i Rormulat lateral al maduyet si tree pri ‘eng aera Hl nt inate, eg verte ind guate oriqcimpaticd). Fibrele care pleack de Ia ea~ Pree ona oe i Hae slink Con 4 fibele elaieanalionate ortosimpatice), ins, spre deosebire de cele ‘ajung la centri parasimpatict_peril ‘oriosimpatice, ele sint foarte seu Stick nu aint prezeate pe tract Snatomiey dsomeee gasses ST inervensi sf i in trafectal yeu Diagnostic Apare ca un grup de neuron in peretele unui organ co- ‘vita Pat Steam Songanparenchimatos fintestin, vezicd uri- Turd, pancreas, medulara suprarenalel etc) De stndiats Cobicetival mie: topugratia loculut fa cage ete plasai “central nerves. (organ veavilar, parenchim glandu- ) y obicctivul mare (vedi fig. 295): aspect co- a ob ie ja lie mijlacie su mick: Pe preparate cao:) Incl la corina. Pachete de fibre e colorafie ex hematoxilind erpuit,colora guprafefe se vee lindas et stelat (ratatinare prin Fixare)."In jurul acestaia existi-tm spafiu elas, Hatta te we ie eee 6°: Oo85 ff CO.8 ee "6° Pe preparate in i pregnate cu nitnt de aint se id os cile latne (lig. 168). ate) exterior de tonen Ini Schwann. In acest spat car se nisin pede ot Renac o at de erent if ole mifinve ‘ropa de cchndran Pot Th observa 2°3 ends i i 16« celulare caracieri- elungitile sit ‘curente se evidentiazi mumai ‘toplasma sf prelunginie celulet Timnin de obicei neevidentiaie. i, pe um preparat de sistem nervoe colorat, de exen plu eu metoda Nise, ow vom putea clasifiea nevroglia decit Eraproximafie dupa a) topogratiagib) struclura nucleutui Revrogls protoplasmatis: a) se glseste mat ales in sub- sianja comsie (eet im apropierea neuronilor}; b) are un acl rotund eat spe ermal Nevroglia fibreasks a) se ghseste inal mult in substan fy'necleul este aseminiior eu al nevrogliel protoplas- nucleul celle nevrogti jgodendroglia: a) se giseyte,aiit in. substania cenuyie, veea alba: b) nucleul exe sferoid sau lipid, mai (cs eulyrat deed al neyrogliel fibroase sau protoplasmatice, ‘Mtl eubstan al aceyt mld ne uta in Teg Slcroglia feluia Toi Hortega): a) se giseste, aft in sub- stanja eengie, eit 31 in cen alba b) nuclen mie, tahicromatic Ge Tord alungita (im bastonas), tiunghiulars saw rotunda ‘general nucleul elutes nevrodiie, indiferent de forma si colorBiliaten luis nu este niciodatd’aftt de mare gi mu Cuie meneutos sf ct nucteolt epidengt ca nucleul ne nsdn dinghostic diferenfialcoreetintre diferitele tip de cal lice se poate face numal utilizind metodel ‘pein de imprernre argent amon y Cael w Del Mo {Wacest mod, eclulele nevroglice se evidentiaz in tote Titate spot Tr catalogate dap aspeetal prelungirilor tor. Diagnosticul diferential al celulelor neoroglice Neoroglia protoplasmatica: aspect ramificat, prelunti nul sf spinoaze (Fig, 16), Neorosliafibvoasiiprelungiri lungi si numeroase, mai putin “ramificata. decit” ale nevroglict protoplasmatice Mie. 4 Oligodendroglia: expansinni putine si presira svosiai (gnodurt) din oe in le (ig. 21). Wicrogha: prelungiri foarte arborizate, care. se. divid dihotamie: Pe traieetl aslor se obser spinisori apt ieee arate) bi ein vane on Cclulei, prelungisle. microglie! pot fi oporito;polare (eclult fbastonas) sau radiane in cowana) (Gig. 173- cel tap res in wana oh «ee 165Tot prin metodele de impregnare s-a aritat ei me {(protopldamaties $1 ibroass) contribuic, pin expansiunile Sine perte un mare num d Fiotatea in bastonag" PLEXURILE COROIDE Plexurile coroide sint formafiuni yasculo-conjunctiv rocmini in eawvitatile (ventrieuif) Pitesti jan (hg. 173). Ele aint ‘ependinge ale piel mater, nl cefalore Diagnostic 1, Formajiyni eu aspect de viloitifi grupate, seetionate mgijudinal, oblic si transversal ” Prezenfa substanfel ncrvoase aliturate (fibre, ectule) = plex coroid Cu obiectival mic modul de grupare vant vascularizate- Uncle siloaitifi apar sectionate. mai mult sau mal pufin longitue Gina altle, sectionate oblte sau transversal, apar ea fa tente de fesut inconjurate de spafia liber. Tm vecinltate se vede substan{s nervous Cuobiectivul mare (lig. 175): epitelinl cubic un sratifiat, cu culiculé-stiatk (uargine in perie); axa con Junetivo-vascular eu arte, vene si capilare largit Hibre i ‘Eelale nervoase Pi" (Buns mater (veri fig, 140) este o membrani_fibroasi roast pint la 250 micron, aleatuta din fascicule dim fibre fonjonive gintate mat ule etal tl fascitulele” conjunctive se geese. i termin (fig. 170). fn cutia eraniand, dure este string aliturats fet npat sepinnt In eanalol rakidian. sacal linda ‘vos sind asifelinireelsi.os un spafin desta de larg, nuit a fata profunda duvet mater pe eare o caplugeste Histologic 167Unit anatomigti au considerat spatiul virtual dintre foita Stata pe cee mee Ch cote nected eee et tale ee are oe en ert cae eee nh eeaion iarg, Ia nivel rahisulue foarte variabl le nivelul eran gimea neveaxului este sitibitut pe faja profunda a rah hoidel pind ia pia mater de nenumirate trabecule mai mult papi eiteuléfichidt'cefaorahidian. Lrabeemelesint ne Derile peste tot de celufe mezolelite care ciptugese st fafa Ruperficial a piei mater. Hesulli deel e& Hehidul eefalo- {et direct ew fesutul conjunetiv : Tater’ (vert fig. 149.3150) invelese inircgul, ne vrax, trmind toate accentelesuprate(et sae. Ea ese o fai acio-cnjunctiv foarte subfre aleaiit din face Subarahmnoidian de-un rind de celule tart. Tn grosimea sa, 170 ORGANELE DE SIMT omofunctionale ner- Analiza(oriisint formatiuni an ‘voaseavind un expat central (gooarfa cerebral Ue conducere si un capa periferic ‘Capatul periferic Fine tu comlact ca medil (extern cau iniera}s neceptionind diverse excltaji pe care acesta ile fur Miscuzl. Caputele periferice ale analizatorilor mediului extern posrli num ile exteroceplori. Exteroeceptoni se afl inglo- Pei ta formatiuni anatomice complexe, care alcatuiese organe individalizate “deeateordane, confinind ca element esenfal capitul per erie at analizatorior extern (exteroceptort). poartd numele rede sin ft cine! organe de sim iil, coninind exteroceptorul eptic See ae echilibl iuchase pituitari, confinind exterocepioral olfactiv incase Fingal, confinind exteroceptorul gustatv Pielea, “confimind exteroceptoral ~algo-termo-tact rclor de sim pot i-chiat cee nervonse (eum, intneste uma in mucoasa olfactiva), pot fcelule epiteliae, mod rvanul Tur Cort si in retin), sau pot fibre nervoase, Pil rima sae a excita plcate din elemencle sezoriale sje‘unipolari, pentru celeaite organe de, simt — bipolar) Pedaua whipolard ‘este embrionar tot 0 eclula bipolar). In mccazul_mucoasei olfactive, celula bipolar este insist celala enzorial Prima, staic de celule nervoase © eiseste In distanfe yarabile‘de'lementcle recepioue cazul piel, ‘aceasta Bidet ora eicec ed mentele nervoase unipolare: din i gustului, prima statie de nervoase este ep prin eelle bipolare din Ini Andersch si Ehrensitter (pentru nervalglosso-erinaten prscum si de’ cite gonglionul Tui ‘Gasser (pentru nervul *Penira exterocep in ganglional Ini Cor Ielor senzoriale din on ial gute cxeroentoral in rk hing in organ dest (retin) Pentru exteroceptorul olfactiy, celula nervoasi bipolar este ins celula senzorial A doua statie de cclule nervoase este reprezentati tot cau prin. celule’nerwsaneullipolare, situate ta divers centri nervosi af axulil cexebro-spinal De'la aceasti regula face excepfie numai retina, care contine in grosimea el si m slown stafie, reprezentaid pela elute nervoase: multipolare i alee bipolae se gses OCHTUL (6. 17 nf foarte complex, conslituit din sm dioptric, membrane’ (eclera, coroida). 4 ec are gaan a ie ea eae ae m Din punct de vedere histologie, la coloratia eu metode uzuale in preparatul de retin se disting, morfologi, zece satu. Acesie straturt apar individualizaie, deoareee diver ele componente ale cclulelor. adiea celulele sy prelunginie for, aw structuré diferiti. si sint agerate.alteraatv, uncle Tinga allele (de fapt din straturile celutelor eu comurl st hastonage si din stratul celulelor bipolare mu se disting. ca uatale decit nucleiDiagnostic Esle mai usor de diagnosticat atunci cind ochial e cuprins in totalitate pe lami. Cind retina este singurd si sectionats tical in feud urmBtors SP aa uns iurmaane alanis din stratus altorae, de stuc- tani diferit =o portiune dinte-un organ cava 2 prezenga ui epitelia pigmentar 2 precenta stn de coma 1 bastonye tro zond plexiform | : tem’ Prezenta cellelor nervouse maltipolare in sratl in Cu obieetivul mic: ansambll diapoitie celor zece siraturi, de la exterior spre interior y 1Strattl pigmentar cu eels aledsie situate pe un singur ind 2 Stain conuslor si bastonaslor (aspect stra) 3. Membrana limitati extern 5 4: Strata’ granular extern, format din 510 rindar de nucle reprezentind. coral’ celular, ew ‘cm irate sfntt mai intern int wt elution ea basouage Tae oh ting mortage ye nit de lf 3, Stal plenitorm exten, format din fibre (dendritle éelulclor bipolare din sratal al leaps sees lis mat din: nuclei m4 Zona intern a stratului si nucleii celulelor de susjinere Maller , Stratul plexiform sole dintre axonil cell multipolare i Stratul coll rind, 9. Stratul fibrelor nervului optic 10, Membrona Bitenti intern, i ctivul mare: (fig. 178) de aminuntit structure feel tals oo vd mat bine membrane lin {antc. Nuclet stratalad granular intern sf extern siat rotundi si relatiy intens colorat. Cu coloratit obisnuite, care permit Suse vedi numai nuelelt st mai putin corpul celular. vor fi sreu de disting unii-de alti nuclelicelor.patru.tipurt de sll di seal granulo inter. Nuclei celieloraizontale Gistinge de nucle cclulchrr iiwalere, Necielcelalelor Top Miller xe yor pica totus individualiza, ef find in general mai ovalari gi mai intuncea(i, Nuclit eelulelor amacrine se Yor caula In zona interna ttratului granular intern si se vor putea distinge uncori de nucleii celulelor bipolare prin novea i apar ceva mai mari, cu earactere nveminttoare eu cele ale hnucleilor celulelor nervoase multipolar Nuclei statulti cw celule nervoase multipolare sint mult ‘mai mari, verieulosi, ew nucleol laspeet earacterisie pentrn ‘elute: nervonet) (Calulie’ de susjinere, corel celullr bipolare, prelun ‘hai ew tchniel speciale de impregnare (hit Din aparatal dioptric presenta: intern, eare cuprinde fibre si sinap- Jor bipolare st dendeitele eelulelor reap) Cornea Este. parten dinginte, teansparenti, 1» membranelor de Invelig ale ochinlu. Ea este formats dintr-um fesut conjunetiv, de 0 grosime mat mare, acoperit, atit pe Talsse wal ee ep epee lt gi po con extern, da cits un epitalin. Acest ferut ‘hte aleiuitdinte-nn numiir mare de lamele conjunctive (pin in 50) formate din fibre colagene. Lamelele sint paralele en *upratafa corneci dar i Tecare din le fbvle cae le con Situie sin¢ orientale oblic sau perpendicular fat de fib ‘lin I (auemanare cu aponevrozele). tt spafit in care se afl un Ti Celulele conjunctive situate in spatile libere ex pe supra- mprente ale ibrelor colagene gi prezinti prelungisi raniforme nseminitoare eu ale celular tendinoase si saponerrotice : Cle doa epitelit ale comneet sint agezate flecare pe cite ‘9 membrani baralit foarte groasa. Ca orice epiteliu care vine fn contact ew exteriorul, epiteliul anterior este stratificat, pevimentos. El ins nu se cheratinizeazi, Cel posterior este abies unistratifien. edlui Bowman, pe care sti acest epitelias fesutul propria al corneei, gros, format din fesut conjunetiv ct fascicie groase, frentaie patalel eu suprafafa cornecl: nuclei {eeatulat con funetiv, diseminali in Tungul fascieulclor: epitelial. simphu SrtesMeatetelotel Fron vorlicioej eaten Hata Dex pe care stk acest epitelia, Cuabicetivul mare: prezenia nucleilor (tartiti) in straturle saperficiate ale epitelii steatifient pavimentos D)—tembrancle bazale (Bowman, Descemet); nucleit alungii ai Celulelor conjunctive. Spafileiacunare din fesutul conjunct. Diagnostic ind och este in intregime euprins in sectiunea de pe nosticul se pune histologic in felal urmator {Organ format din straturi de structuri diferitt = 0 Port Epitclin stratiiea pavimentos (pe o latur) si epitelia unisiratiieat (uri (pe cealaltd Tatura) onientate paralelintre njunetiy fibro Cm sbleetiyal, ate (ig £9) spi ain ofitemers ete ett rae me Fibeels cristalinulal etnt transparente ei au ‘pe sectiune Pe din afart, cristaling! este tavelt fa nembrani sub- St ciseemnn ye ct Diagnostic Be och € pune macroscopic, Mirscpic (ind Fire dispuse concentric si acoperitd la exterior de 0. me Cu obicctivul mic ¢i mare (tig. 190); fibrele crislaliniene, micile grupuri de nucle aflate in fibrele de la ® 179ind isisul este singur pe lami, sectionat antero-posterior, igguostieu! se pune microscopic , 1. Formatiune alungita, aleituiti din jesut eonjunctiv, Jimitaté print-o margine (epitelia) intens pismentata, Paiura de pigment e subjire pe o laturi si mull mal groan po coae ia 2. Teritoriu de muschi neted, secfionat iransversal, stuat in apropierea marginit bere 5. Celulele eu pigment tn interiorul stromei conjunc Cu obieetivul mies (veri fig. 190) irisul eu stroma fibrilaré cw celute conjunctive: eelule tncdreate eu pigment fl col posterior, ale rus clule na o¢ pet distesge eset ated Ca obicctivul mare: ly septal tnt Pigmentat, Epiteliul posterior um se distinge pe. prepasted leolate, facireate en pigment Se mat sudan muschial ete, sfinterian, secon Insehi nu seg {reimea dinspre pupiti a ieiulu Muschi dilatator al ris nose pated veils confunda eu fate profunda a cpitelinnn postering Ta procesele eiltare se vede-epitliulbistratilcat, care se ‘continu ew epitelal posterior al sul al Dintre membranele ochiului prezentim: Coroida propria-rist senile sints borin in vase (nie vascalanta etdsh) incall pment aa fat inlle menare al leer amt 4. membrana lui Bruch, . 182 Diagnostic Pe un preparat ce euprinde o secfiune prin ochinl intreg iagnostieal se prime anatomic. Cind coroida este simguri contol espn eon mumeroase celule pigmentare ~ coroida, sectionati transversal, dia felsl weno are se vid valle vase gi stratal exter (lamina fusea) Mratul eu vase mae Cu obieetival mic lamina propria): strata coro-capiar simereeeiare arenes ern tineters perciloe vawtfori: ‘oembcana besalk's ini'Bruch, care desparve corolda de retin Selerotica cexterig paul goals Ea ste fost din bre conjuneti "Eine ng pe amd nu nlf identi, Dia ffmultc din toroids) qi fibre muscular, siriate din rugchit te fre“ paral intre cl 1"sechionate ‘mai mult sou mai” p Spar # nuclei tart ai celulelor conjunctiveANEXELE OCHIULUT Exte 0 formatiune maseulo-membranoasi, care poate aco= veri pate dinate ochiulu Ea prevints dows fete na rritt-de picle, $i alta interna, acope ° ‘umita conjunetivi’ — si-0 margine ib are pte fircle de par ale genelor. C pe este at cin fesut conjumetiv, In Ere se ie est conjunctiv fibros, care conalituie scheletalpleoapes si care Poartaaumele de tars. In a Siuate Hlandele lai Metbomius, care ‘om Duse si care se deschid pe man leo ; -t pleoapelor, in apropierea, marginilor Heic elande sidoripare, fark slomerul ol Toc in gr libere, se mat Diagnostic din strata te de struc portiune dintrun organ caviter 2. Epiteliu pavimentos stratifieat Keratinizat yt fixe de pir = pitle 5. Glands Meibomius im 4, Epitelia prismatie strait a corionului = ple ‘conjunctiva palpedy ea 1 amie (fig. 191); epiteliul anterior, ios si Keratinizaty si fire de pir (piel); (conjunctlva). Cor Netomit rat dint Inara oe, are dete a Mal, : Cu objcctivul mare: aspectul celulelor din epi drm: anterior; celutele pri cpitlial. poster agezate pe douse rnd ental A aie Tei Kraus n acim’ cu lumenal Tang tapisnt de celute flande lacrimale access); infltrlia Timfoidain'corion (daca exist 184Glands taerim Glanda lacrimal este 0 gh dons poriiunis una orbitara gf una palpebral: consteste dia amici lobull. Portiunea orbitard este situatd ia parten sa Hoar anterioar sl externa a orbitel. Partiunen roleahe Se ala sth cea orbitards venind tn contact eu pastes nap oaril si extern a pleoapel superioare, i seroasi, format din Diagnostic Gland tubulo-gcinoasi cw acinit de tip seros. Lumenul acinjlor este larg. Se pune diagnosticul de. gland serous 1 chamentl Ian al acinilor st aspectal de abicen vactolar al ciiuplasinetcellelorseeretoareperiit si Se" presuypuint ‘iggnosticul de’ gland lacrimal. Cu obicetivnl mic (fig 182): gan acini ei tumen larg, dispusi in lebul ioral Tobbilr se vid canafe intralobulare: Se disting i canate interlobulare Cu obieetivul mare (fig. 185): celulele prisms: tice ale acinulul eu vacuole de seerefic In citoplasmi nucle celulelor mio-epiteliate intreeclulele secretoare gi membrana ican formatit din LURECHEA (exteroceptorul auditiv) Urechea este un organ complex, destinat simfului auzulai si echilibealu Din punet de vedere anatomic, cuprinde trei mari forma- fiunis 1." urechea ‘externa: 2 urecien mifloce; 3. urechea Urechea extermi ese format din pavitionul urechit st din eondietol suditiv extern Ug. 184) ‘wa parca rat slastieyacoperit'de pile, far in un Inuechi strap Conductul auditiv exiern se intinde pink la wrechea aijlcie, de care este desparfit prin timpan, El este caps de ek, ‘ag, in jumatea externa a cndctala eontine hen. Acesten sit glandele'ceruminodcescondagial le ee sfetor se deschide deokjce! in teaca foliciulut piles apropiat impreand cu canalal de exerefie al glandei sebacee snexut ruta respect Urechea millocie, (vezi fig, 184) denumiti si casa tim Panulai este'o caviiate umplutk cu acr ql aflaa in logiturs cu alle mici cavitatt sipate in mastoida owului temporal 5 ‘are se numese eavitii (eelule) mastoid 87Din pereicle anterior al urechii medi plenei un conduct fino-ainginoy ence se decide ta nazi faringe, Snapoia ‘cometula ferion. Avesta ete trompa_ lat Eustachioy anu Eustechio, Ajungind in drepeal usec medi ceasta mu coast mifieaa se etateaza pe peretitosin. cprusind Tpitelin mucoaset trompet ini Eustachio, eiindrie lint devine cubie3¢pierde cil la capital dinspre ureches medic edie. Heste capiugt pe parten interna de mucoana urechit medi ect tpl palin): azat pe a corn sub Ppedacisiat vod exteeIn'ceet sive om am create de lateral ureehen 188 subfee,alctuits: numai din citeva rinduri de eelule, si derma, ‘de aseinenea subjive gi fara papile Tntre mucoaat si picle se tterpun fascicule fibroase, care aleiiuione membrana proprivezisn (lamina propria) atin Pen Gigechen internk (abirintuD) este o formatiune foarte ‘complicati: situata in stinen osului temporal st eare euprinde ‘Srganul auditiy (meleul) si organal echilibrats (sacala, uti- ula si canalele semicirenlare- Toate aceste formajiuni sink uprinse intr-un ansamblu de eavitii osoase, care constituie Tabirneal Tabirintul osos ese ciptusit pe diniuntra de o dubluré ‘a sn membranoasd, mumith labirint membranos si care Tnuleazt aprosimatiy dupil pereji cavititilor ewoase ale labt- Fintulul oom Ambele-eaviti{i (osoane st-membranoase) sini plute.ew lichid, Lichidul dintrelabirimtul osos gi cel mem se numeste periliafi, jar lichidul din interiorul labi- lai memfanos, endolimta Organul echiibe In saculi, utriculi, precum gi in niste dilatatit ale cana smicireulare se_gisese clementcle senzoriale ale orga ‘sacullt si utsieulTormeazi aga Tumitele macule’ sau pele acustice, iar cele din ampula Canalelor semicirculare formeasi eresicle aewstice. Amindous feluri de formatiuni au o'structurd histologied foarte asem- Ielor aului echilbrulat, Cele di ie sin formate dints-un epiteha inaltaleatuit din elute sensi, prenteate ct clive care se eve celle de Susfinere sf dintrn, strat conjunctiv subepitelial mult mai gros si care, in erestele actisiee a aspectul de creas. Epite file acestor formatiuni sensorial sint acoperite de un strat de‘ substanja. mucbasé, sault mai” gros la nivelul crestclor In aceastt substangi, la macule se giseste un nisip fin, Tormat din gritacioare, aumite otolite ‘Otolitele din acest lichid imprestoneari celuele senz0 riale la fiecare migeare @ caput. De la celulele senzorial fettafite jung lx gungional Ta peeraers in sstemul nervos central, prin nervul vestibular, care aduce tsifel informa eu privire la pozifia in spafiu a caput i orput 189jell senpoile tate in, form de de Kise senzoriate. Organ auzulut E Acesta ese spirale care’ parcurge dl Anu slp owns, mimi colume 1 matiunile care, 7 isese ‘ slusiv organul Ini Corti, sint To'Recmenen pee epirala Diagnostic w och ier dp axpectal crater il Corts celorlate formalin dispuse Diagnostic ale urechit interne ele), vzibile macroscopic abieetivul mie gi mare (fig. 185): creasta auehtiva de In nivelul ‘nid ‘canal semicieenlar, eu epitelul de acoperie, care ehptuseste peretele canalulul semicircular mebranos, cre i pe care este ase7at epiteliul sensor Itmenul ampuiei- Se 190Cu obicctivul mie (fi. 187): columela en conalul cnthal, adie en spat i sora al fi Cont prin canal wee Tigamentul spiral pe ak" membrana’ basilards”canalul "coblearTig. 189, 190, 191): struc melentui oss; celutele emlinatoare eu cele din ganglional rahic ral Ginny ale meleutut Brana asilara Sasculare (fig. 198); b) sepitelul” cubic al membrane! lat Rei Tul Cort alettuit din (ig, 190, 191 4) stilpul exicm i sllpul intern, care delimiteari tune: bul ta Cort Bs) cetulele de sustinere interne i celula anditivi intern (ou et} ©) cellele Deiter a) celulele auditive externe (en cil) 6) celulele lui Hensen i} celulele Ini Claudia i li 1) spatiul Int ‘ extern echuleke ui Deiters 195,De obscrvat nm 1 bavilanl pe care este agezat or Cont st de cele tel stzaturt din care este all {i imediat sub clementele organulei lat stritul de celule conjunetive dispuse ea un epitelin, Corti se ver gis, de obicel, printre aceste capilare sanguine MUCOASA PrTuIrARA. (esteroceptorul olfativ) Epitelinl con ive celal te Sstincee Celuiele de sustinere formeasit un epiteliu unistraificat foarte inal Pe la i lle bipolare intre ecluiele dl ractt celle si sap nis can preparal obignult selva ua nck fers ne elle de ur Ti pe nal matte rindi, ind impresia unit epieliy cin Diagnostic pilelin de aspect cilindsic stratificat; corion eu foarte rnulie'glande seroase si mumerost nerv! = meoasd pitta 1 mic: epiteinl de aspect cllindse jiunctivo-elastic infilrat en mote i nesting, nerei $1 glande seroase (Bow- strutifieat Focite. Se Eu obieetivul mare (fig. 192): epitelial de tip dri; nuclei cet mai din supratald apar s asi nivel uo form mai ovalard sisint mal inne aft (acestia sint nuclei celular de sustinere) pe cind nuclei 195 mai clas, mai rotunjiti agezafi in mai multe ra gonel nucejlor celulelor de sus{inere 1 = Rand Inti de eitaplasm, La suprafat Tiutui se pot observa vevicalele olfactive, In corion, clen landalare oper sub Torma wnor acini de tip seros. cu mu Sota. Tne acini se gasese nervi, care apar sectional longi te obi de dedesubt. De 197MUGURIT GUSTATIVI (exteroceptorul gustativ) Sint niste grupini celul epitelnfut strafificat pave rosin al muconseh lingual (in ca epiteliului buco-faringian) ‘ Diagnostic 1. Limbit (pag. 2 2. Zone mai clare, ovalare, sipale in grosimea epiteliulai pavimentos stratifieat pe versantele papilelor Cu obicetivul mic: repartjia si ayezarea mug: rilor gusativs (ver fig. aay. Partie # ow Ci oblectival mare (fig. 195); forma in butoiag Se disting dou feluri de celule: uncle ew eitoplasina mal in 193 Intunecat,sint colu- wi clare. ew nucleul tunccati, on ick Senzorn ovalan a = eae fece, vcfiunea ra ilereeplat fart'a tece prim por 9 pi Thervatia estudiar pe prepa speciale (fig. 198). PIELEA (exteroceptorsl cutanat) eputul, liber san incapeult, al dendritelor serene aes fe Brose, aut Hipederm. Cuprinde i cetuer iuae numie drm’ Tas hatin eal Groninca pili aris’ foarte malt dupS regiuni, Aeeste te piel Bpldermal tun epitelia stratificatpavimenios, care Ms sls superficial Im report ew actat fenomen sedi deri dona zones 1.0 zona profands umils corpul mucos si, o alta superficial, patura cornoasi 1. Corpul mucos presi uri de eelle: t) Strada! Barat este format-dinirun singur rind de celuie cubice sau prismatice 1) Stratul celulelor spinoaae este format din mai rinduvi (6-20) de celule mari, poledrice. Aceste celole sitseparate intre ele prin spaliilargi, prin care circuli lim interstitials int legate Intre cle psn punt nienclulace ae “DPa tare gorenet ats iat ene wD, Strata cermon Propriu-zis este alcituit din numeroase Derm Dermal prezints dowd zone yn superficial st 2 tm profunda 1, Zona superficial’ a dermal arata reliefuri roti sama ui ma nlc sa mat sundae fublire de corion de ta baza lor forteata apna sancti Aermului, numiti patra reticular subepidernte 2 Zona profunda adermului, san dermul propriv zis este de cel putin patra ori mai groasa deci pateen wo cular si este aleituita dinteo fesituri de Fibre tonjunctive ‘rouse, dispuse en intro feskiuri, dar in mai multe tatu Hipodermat Hipodermal apare format din nigle cimarufe umplute en ffisime. marginite-de pereti conjunctist pleceti din der Marimen si forma acestor camarufe, ca yi frosimea peref flor lor conjunctivi,sint variable. In hipoderm. spre: deoschie ae deri, rejeaia capilari este bogal Herve Receptorit nervosi Receptorit nervosa peli se gisese in epiderm, derm si hipodernt Tn epiderm, expansiunile nervouse se gisexe sub d 8) sub forma unei_rejele bogate de fibre amielinice (vest fig. 21) ale ve! ulime'expansini ajung pails saa neh sib, forma deompostall ut nor. meniscuri_ intraepiteliale, formate le fibrile nervoase si cunosente sub ume foiel sau meniscurile tur Merkel cesiea sint situate tn. cclulele epidermului, in zoncle Ainire papilele dermice, si nicodata densupra. pupilelo Tn ‘derm nu exista'expansiuni nervoase. deeit fn, pilturn dermicd, He pot fi libere san ineapautate Expansiunile libere se prezindl ca fibre nerwaase tefatnete In btn (vexi fig, 197), Expansiunile incapsulate sint invelite intro teaclt com junctist mai subjire sau mai gr Tipul acestor Tormatiuni nervoase il consituie corpus ‘uli Jui Meissner (10--100n). Acesia se giseae in uncle papilc slo dormuluiy cel nai Ireeveat ve gaseat Io plclea ee ior degetetor.In hipoderm. tipul expansiunilor nervoase ineapsulate fl cconsituie eoxpuseuli has Vater-Pacein GLANDELE PIELIT Tn piele existi douk feluri de glande: sebacee yi sudo sipare Giandete sebacee au forma wnor siculefe umplute ey ce- tale Hea an rin marae, Cae dala perfria mal pronunett Claele dei gt land stat comple huclen, Produsul de secreje al acestor glande (sebum este format din insestcclulele glandel (alande holocrine) ‘—Glandele sudoripare_sint glande dubulare lung eare, ta pertea lor profunda, situali in hipiierm, cint incoleite Portiunea incolicits este sterctoares far cea dreapti toate FANERELE PIELII Parfile pielii care ies in afari poarti numele de fanere. La om acesten sints pirul i unghiile Paral Paul este compus din: ) firul de piir propriu-zis, care ne libent gi porte taliplt eb: fn pice St) din tect epiteliate gi sucu! libros dispuse fn jurul rideiait Tirulai de pi 208Unghia este o lami comoasi, omolon rerultind dint yoni eneratonre,specia ppunde ridiicinié paralui aturi de celule ate uncle fn alee, lezate prin ton Uirile: In acest piistrat un nuclew mic, degencrat Patul unghiei este format dintrun epitelia stra ficat. Tl corespunde ‘eorpulut mimens al epidermal Fara sratul granulos. Rindal de celule-poliedrice, cel mai super Heil svat su; wnghie este format din ele mart ia dlintre epitelia st unghie este neta Dermul subunghial este aproape dreptul lunule, dar, de a marginen cestia 9 pind la extre Heres mir are devi ree Intend un ed dlegeulal st se Sntlnd fn tot longa palates naehicl Pes fectiune longitudinal prin unghie: limita dint derm si ep 204 telial subunghial (patul unghie) apare dreapti, dar, peo see fiume transversal, crestle se sad eh ng papile (vez ig 307) PIEEA DIN PULPA DEGETULUL Diagnostic 1. Formatinne aleituiti din mai mule stratori. supra ppuse, de struciura diferts (amindnd tin fragment dintt-un, 3 Fpitelialstratticat_pavim 5, Glande sudoripare = piee Cu obiectival mic (fig. 195). Se cercetount cele Ss ea Gfecttanes nn trent prin axa papiley ci aceasta os, keratiniat fron exe sealers tal cacao gee ) in a ‘listing taste.tebipadead diem sata Tc ie fit comin ‘uclll turf at Fibrocttelor. Dit enllor Tut VaterPecit ce Sa ee eeaanes crane or Ia a Pe preparate speciale Gmpregnr) se vede fi fibea nervonsd (veri fig. 1) PIELEA DE PE TALPA PICIORULUT Diagnostic 4, Piele. 2 Stratul cornos este fonrte ns (ig: 100, 200), Cu obicetivul mic 5i mare: accleas clemente stucliate In pielen din pulpa degetalut, Corpascullt let Mens ner se ‘vid rar, PIELEA CU PAR (piclea eapalui) Dingnostic 1. Pele, 2. Six pi i gland sober Cu obiectivul mic (lig, 202, 20%): ¢ bir evita Inuschiulat eters ibederma exe For frat de pir 208 ici se gisese byl st apieapropien ‘al These rarginea ierifedrepe 4 tat in fom. Teaea inten invelind frat de paras mai pind in drepal’ dese mndelor sch fs Son Ta dep efrint. Teaen ‘ox. tera format dintrsmn rind de eel malte plies mai digtings pine “structura tect fe apropient da centeal "t fura acinalui, Sena ese calilel Inserat deo parte rea ul fibroe al parang’ denny ah fll glendelor sec ae se parm e_ ficial Semnicencten pera se sulle pe prepare specter aa el UNGMA ecTERS Bt vind proparatal cu chil tee obser alanga masa eget de hl er, Se 212 ee sie ei dai ) unghia (fig, 200) si mare: a) une! Cu obiectivul mic sc neha Begonias erecta) atta arturgv ia re acoperk dermal (am alging cre acopert deal (us ee Tong sioese'n 213GLANDELE ENDOCRINE Glandele endoce pron direct ei ne ist vars’ produsul lima: interttila ge sa, mal nee ‘au in lichidul cefalorah # cuprind (chemergt at de secrete (hor. aie hidian. Ele nw aut arsa produsul secret termi sint de dou el ee Handle en s cree fesut endocrin ¢ eter ata es crstitiul alton organ 4 ovarulu, insula tol amai glandele cu tial a testicals secrete intern’, a si suprarenclas Col PreUn cu ong (ancreas, vesticul, pratt ln capita HIPOFIZA (glenda pitutars) om distinet si diy i epiteliall ints ta anterior orohipoticn de Libre conju clinics, care delimiteazi spati fori Fanti, comunscind uncle eu eltle. Aceste miel Aint umplite ca celule-de-aspest-enijdlil care’ se sprint Unable tn general sponte spune e2, arhiicetoniahipofize! aio fet ra anemone canes Fined. celuicle, sint_numeroase, inghesuite, umplind spatiile sdelimitate de’ septuri st forgind astfel” gordoan Hugs compacts, ezicule ‘te, Altri, calle aint mat Palit nmerase faite ce rieninind spat mai mult sat mai Dulin larg, care in Divo sint wmplute en plasma sau coli Speci ts erator csetcoe ett dees tes fheouile, depariate, in vezieule, cordoane ete) anare deci foare vara find deteminat ‘de fara faacional fn eare se-miseste planda. er SSAfp'fobl anterior al hipotizei exist mai multe feluri de cxlule, care se deosebesc Imire cle {east cellele tit dup afinitatea tinetorials, eft st dupl structural 5 matic, ele casifel€@) gelule cromofaby (ne franuiats}-(1) celule-cromofile- (granulate): aevdotile fies amfof Pe baza taracterclor structurale si tinctoriale,fiecare din celulele de mai sus are descris un aspect -de tinerete', ua fspeet sadult"si'un aspect wimbatrinit (epuizatle Schemali faven aceasta este faeuta in tare misuri in seop didactic, eoareee practic se consiats ¢ multtudine de imagist de transite Inte celulele cromofile x cromofobe, sai Tntre cluiele cromofile de diverse. tipart. Exist o fiiatie gi @ nae suceesivi a unor iphri in altele, dupa momentul ional al glande' Tn ceea ce privesie nuclei celulclor, este de remareat polimorfismuf aceentuat {anetarial si structural al acestora, Fslulele, indiferent de grupa din care fac parte, putind avea Micleul de aspect. verietlos, tahieromatie, icnotie, lobat ae star de asefienca, celule ea cite doi-nuceh Croaamdactctat mrt ast Soda gamit rl Diagnostic Diagnosticul de hipofirl este usor de ficut atunei cind secjianca cuprinde intreaga glandi, edie, att lobul epiteial, asskater" Te cet cas, dingneticl se pune opm inet gees Minsk a tnet portiunsepilliale (cclutare) ‘4 206i porfuni nervonse (ieibert thor ch eZee i i hofirara. dinenoateu a Pune usor chiar eu aehtul Wb nd min HERS Oni satin din hipoting care pte pune a gdbal anterior De het, hoa a re Diane lagnostical tn abaenja Seah renee lobului‘aterior al heer oe Fig, 208, 2) 38 pote in dines wae Organ parenchinates fe paetiepire In Erupari,ayecte ts Tot 1n nerelitlllr mn ez Tarai om exist ondinea canale de excrete) = andy ee, morgeltel polinare 9 pal eidot Dano cromotcbe) = labal aniesic! ficrome, Mare-vezicule mic) eu coat din labal)anteriar.tipoteca pofiza). Cu obicetivul ni nguine; septurile cares {@ care sint agerate grapurt caine ectival mare (tie 200) ferent di ue eile: "eromonote ‘granulatit in ‘aw bazofile acuole. De trie ens colorat en sag lobului (margin, conte ‘ingurs can pet terior se pretear a diagno, Drepatalia tlt JO ve roca cer af ding pe aera pin ii hipetia® care caring nee ern ne ines mediar Wipe lobut a ul'mic: le om evior gi inteCagbicctinul mare tig, 21): elute epiteiate san ioanne bois (art ranulas) gh elle oe eceale areal esl ta de pape ose Barrlglca membrana barals- Lobulinlermedia ey nei hah ete scoos MMI as posterior) {ves fi. 208, 212) ‘Acct lob exte Torso Y isda deh psn mods speciale (impr, kt ner, nine mire Soe iWhializa'ca-aproximafie pe preparaisle obiguite, dup Gah c Ting vase, an nucleul junctive, situate pe cel wnevroglice an tucleul ear (roman Pitwicicle Higeazt ine numa prin impre s uber cinereum Inte Fret nervous ne care mere qanele Dect, structure ncestel porter hte saree bilan, este andamental dens ee Bases anterior, care eae de aspect celular pores hie ee fie che bara eet fe 20 tren, co bree, formind ddl eefelorahidian EPIFIZA (glanda pineals) r cna cu bl palin a io poe Rerear ese re ey faecal ee a In : slice si conjunctive Cia act rivtate aparte de celule nevroglice. Hl sin grate cuir pneumonia HI ma es iste nt nil i ina pi pn hr s- fens morta mastic @ ml Sar Pemeaon Fispindite prin interst, u ebtectivul mare (ig. 22); file de tei feluri ~ nervoase (amicliniec, nevroglice a cso ee eet Uheataitavanian optata: Is scale Sonu ioar tea Cal Gore expel yo! ved comer cao credo sip cerebral. Diagnostic BRCM es yroverstsolitants x Ung al alee i miel sau mal mart separate dunt calore (ealosferit) fa. de ‘numeronse mastorite 5 Preventa de cavital chistes1 lian calcosferitlordiagn iota te decor aie, enone sXeutobipotiza se va putea dstinge ‘onic din labul anterce ‘a diferent ex neuro in asemenen cazuri de uri de ca elteva frogs ce ae Gu obicctivul mic (fig. 21): dispunerea celulelor ge Epa wan tune cers spa ee arse ee oe Cu obicctivul mare (fig. 14): pinocitele eu mu w ciuia mastocite si, spre periferia organului, eal ‘TIROWA iaiiient Fnere iimea veziculelor id ew o activitate ‘cu coloid putin, slab colora, ¥en piteliut inalt, de aspect ciindrie. Dimpoteiy trod in Iipoactivitate presinta vericule largi, neregulate d coloid mult siintens colora, si un epiteia cubic sau chiee turtit endoteliforn) Diagnostic 1. Organ parenchimatos 2. leat mumat din cavititi rotunjite (vezieul). mir ainite de un epiteliu simple 5..Nu existd canale de exeretic = gland cu secreie re in vexicule, coloid = trod, le de dime Cu obieetivul mic (fig, 215): var huni ale’ verienfelor: forma acesiora, iy gen Alispocitia epitelinlal fntran singur rind; ean tee, oncicuta Ch ‘obfectival mare (fig, 216): siructura epite liului vezicular (alt, eabie, endoteliform sau amenteca) Drezenja vaselor ling’ membrana bazala'a vesiculclor; ve ‘uoele gi resturle celulare din eoloid. Pe alocuri tnite vost zapuri circumscrise de eelule (reprezin Prin grosimea peretclui une! yener " preparate speciale ani PARATIROIDELE Sint mici glande cu secretie interns, in general in numie ru, ma mult sau mai pufin inglobate in lic ele sint conglomerate ‘celulare st bogattrejea vascular Diagnostic va cerifien diagnostial Cu obicetivul mic (yea fig, 215): aspectul mono fon compact al grupiriicelulelor, sau aspectul de seordoane™ fanasiomozate. Capsula eonjunctivi trite septur fn ine ‘oral glandei, Uneori se observ zone de inflteatie Himfoids 2a‘titel (come, eromofebe), eepilante epectl clan SUPRARENALA Este'o gland en secrejie intern, f r fini cortical si medulane deem ImorGlogic, functional si embriologi © 42 Pumet de vedere Cortcia suprarenaei(rehuie Se dere ‘mast de eélule in capilare” Aceste se indreaptiy in general, te ala. Tn stratal cel mai supers abies amet din in felul acest ele fer ‘chiei mari alunite a ie able oblee orientate radar apse mehseh $4 Teneicree medularei, vapilarele se cine : ini , etek in‘seneu 24 Piln Sirmare isin otal ec ate erm Meritt capitaretor sanguine. [ar in eele ts Se mruclerele morfologice ale celulelor, occa ce. fy dislingerea acestor zone peo secfinne micnoscopien ha cee mal superficial’ It peo secfiune perpendicalars pe dlinmetrul capilareor este mai mare. Tot spafiul dintre ninate dd ulele sint mack. Dato Mari eapilarelor sia finelor septurl conjunctive pleat merulari clue ane indoite neregulat, care rea ce a fact la, care amtintve de cloner ead ara vat ceplanr are ana fase Calls & ile. ite), care corespund tnet anumite ster Tenetiorale Medulosuprarenal halt sisirabiaia de 0 re Singele arterial este ad siribat zadiar corticosupr a de capilare, ce se vara nt Tot singele venos este sirius de 0 wens {inns datorittacestor refed ne, care se anasiomozeard, Tormind Reese clube si hla fines nu iferite m capilareor elutele etn folea = so elu Fectun, inireagazont retculalt apave mnie granule cromafine sau hese cil caracterstce cu shrurle de, crows “fn ectanh ona et tunecate, iar” pe cao banda mai ogaii de cplare 9 venul ‘aici prin arteriole foare Tine, ae arentla st se ramifica fatto refee oTelea bogatl de ven nate central Po wasculare, celulele apar ds o Tefen ome, ee Disgnostic 1. Organ parenchimatos, 2 Zona ‘central (medulara) apare net distinct de zona 225cal) se disting trei subzone: lat (mai inf pre intuneeata) supra Cu obiee enti neregulate 4 capi i eordoane celulare. La pe a. trimifind septumAPARATUL RESPIRATOR Se compune din plimini si cit respiratoare. CCille respiratoare int: inira- si extenpulmonare. Gele extrapulmonnre sint: fle nasal, farin- tele, large trahcea i cele dou bronhit matic (Cele intrapulmonare sint reprezentate prin intregul sistem In ramificatile bronbitor mark pind le | Tle au ea functic transportal de cr func{ionale ale pliminalu ‘impart im obi (cel drept in tre lob, cat ‘de pleura visceral, iar Tiecare lob, itafle structurale ale plaminula Piramidali. In masa lobului, ef nu sint aseeali la tathaplore Bin hilal plaminului format din bronhiite de distribute “ose te li nto man demu conju pe pleura visceral (fig. 226), In gronimen lor se afl ramifice tile bronhilor si ale vaselorAceste septari consitie dinee- Gee Cat ste el ain lest eo on atone fe Tens! Facpsnictins rs cnc eal De eg ere n largime] (ert Tig. 226), 229© bronhie intralobulard, insojté totdeauna de_o arters. Drintruna din fecle sae lateral. Venele pulmonare nu inmafeseartorele, ct ramin situate imeriobular (ig. 222) dup ‘reject variabil in inteiorul lobulului, unde di citeva eo Interate: bonita ajunst spre suiigeut lobutalu se ivi sites or dind 30-80 ethene termine care vests in intregul lobul (Fig. 235). Ficenre bron terminalit se divide in douit bronhiole respir zat), ar fiecare dire acestea se tering Ee'dout seu mal mute canale alveolare, in care se deschide lir mare de alveole (ig. 229) 1, CAILE RESPIRATOARE PLAN GENERAL DE ORGANIZARE 1, Mucoase cu epiteliu de tip respirator i corion ew slande ‘teat de musch.ncted Strat fibvocelastic ew sau fri cartil racteristie pentru diagnostic {in cle mar, el singur, tm tnic alata de alte elemente). Aeest clement este epitel Up respirator, care apare totdeauma cilindre,indiferent dack ase dou partcularitti Hi ciine’ el clicorme, cae produc mucosal (de ‘2r‘poseda ell leare, bitind spre tex, deplasear peli- clade’ mess pe care au aderat particulel) rie itl ial eate cite, ral, ndiferent dack Epielial bronbiviclor terminale ene cist dar nwo tine celule caleiforme, iar epitelilbronhiolelor alveolare fe) api et clue calitforme i Mucoasa, Toute ciile reapiraoare mich au_un epiteliv simple Toate celelalte am yn epiteliy straificat(bistraf Sau 'muiltstratfiea). Cu eit calen cate mat lang e mai mare. Epitelit ell uel vibratl gieu celule de mucus (calietforme) exist nu ‘matin ebile respiratoare 231Coriomul are doui caracteristci 4 bre sane diepase fn cea mat mare parte in fase e longitudinale groase, care daw aspectul plisat alin lect cu cca ol oa i cllele enlciforme Uist in eile respinatoare in ratal muscular, Presini si ta bron ‘ trahee, muschin perce pst unde ip traheate in bronhii si in bronkiole,stratul muscular este situat intre mucoasi st scheletal cartilaginos, Hind dispus cireular (de Tape spiralat) mu 2H). aid ‘nama de ersolire aa cade bruse, Hind foarte redus la nivelul. bronhiolelor alveolzate, Stratul tbro-elastic-cartilaginos. Constitie scheletul ea Jor respiratoure de Ia laringe in jon, menfinind deschise aceste 23321Dingnosticul segmentului de bronkie bronbia extralobulari 1, bronhie; 2. are catia = fronhia (oronbiola) intralobulaniy te bromhies 2. ma are earthy. wal rotungit, neplisat; Portiunea de ‘saw ca ‘un canal este bronhiola alveol eeelule eu mucus (ver fig, 252) alveolaré (ver fg. 290, 23) 1. Capiusiti cw epiteliu cubic necliat, fini celule eu 2 In lumen ei se deschid direct alveole, 5. Alveota 1. Phimin 2 Spatiu mic, delimitat de pereti subjii sau deschieine slu-se impreuni cn altele asemanitoare intr-un soafia, mal 4. Tele captlare vin in contact direct cu lumenul_ alve Pn6. Canatul alveolar , 1. Plimin 2 Spat in dlesehid direct mat mule 7 alvetle Cu obieeti mic: "aspetal danieat {erlobulare al ciror cart aj se distinge gor, bron re (care nu poseda carta), eu Wanet ioe piss ‘Se remarcitveciniatea bronhiolelor cu ariera Se mai observ: mus lisseisen: glandele, bron hiolele terminate 3 afweolare, canalele alveolare aliecteke ae chise sau alveolele deschise in eanalelealvenlare (lupt ean 4 treeut sau nu sec{iunea prin deschiderea alveulei in canal ate ; a Ww obicetivul mare: epiteliul bronhiilor — cic lindric, ciliaé — si (dupa? mirimea bronhiei) mono: bic ssi Pluristatficat, con{inind clue caliifvrme interealate, Se Aminunfese cele vazute anterior: muschiul lu Relssecen flandele de tip mucos,cartilajulhialin; artera in vecinitatea bronhiei (vena insofesie-artera nuimai pind la pesiferia lobe Tal) Se mai siudiazit: epiteiul eubie al bronhiolelor termic nale si alvcolare: canaicle alveolares alveaile capil a ‘ior perete vine in contact eu lumemul uneia saw a dou alveole vecine: celulele din irosimen peretelul interalveclos fu limite neprecise sf nuelen rotund (veal fg. 233) Pe preparate speciale se studia toaua elastiet si inervatia (lig. 235, i, ‘TRAHEEA (0g. 240) Diagnostte 4. Disporitie in straturi formate din "Gul din stratun este ©«2: Mucoasd acoperiti eu un e tificat si confinind glands: det sali co ved, Ia perife icomplet (potcoaa) trahee ui, mugehi note Cu obi: de tip respira tilajul tn fivul mic (fig. 241): mucoasa ‘coperiti de epitelial cilindrie strefient x cil si numeroase celule caliciformes cas se observ eum musehiul tra aie libere le eartilayula. Char i fibrelor musenlare ne~ nfltrare limfocitari rroase celule adipoase fede ale muschiulut trahs Adventicen continind m piteliu respirator pluristea p sens si sermon cate u obiectival mare (fig. 242) stralificat, iia. ft elute ealielfor eros, mucos sf mixt. Se cerceteazi muse lajul ialin acoperit la interior sila exte clastice, respectiv lama internil $1 externPe preparate speciale se studiazi inervatia (fig. 265—APARATUL DIGESTIV Se compune din: tubul digestiv si glandele anexe plan general de organizare, fiind aleituite din’ urmatoarele teal avis bacale al fringela digest, al so: fogult al onan exe ssl petimente Ts lt etd taal ized la cardipns lane oil ste ay {not Iungul intestinal sbjire gi gro, ete simple si cilindrie este prevazut cu plicufi strata Gael pun dos Yoltatt In nivel intestinal gros). iia nivel somaculu, tnt ehuleeepieil seri Ta nivelul intestinului subize gi gros, elulele mucoase, deo forma specu elicforas), sit toro Seat cae: ieee sit a umeroae fn ines Sra Cu excepfia esofagului, in restul tubului digestiv_lan- dele sin foarte nameroase si agezate srins uncle Tinga altel. Tamil esfagul, ladle sin di, salvar nu wn stoma, Sntestinul subtire sf gros, glandele sint tab ‘de pilor si duoden, unde exists st glande tubulo- ginal ites, printre celulele Tn intestinal subtire si. intest cpiteliulal glandelor, sint intercalate si celle calieiforme {Rincomce, fet numéronse intestinal gros. In scones fost Flea fat ola seed lial intatci wa ptoers yo beet pene md pail lat Peyer Seeger calfeeiid con uae ahctatng ie dard ties te alia i dost lmental props carcteriatictireului tb digato de esteanlotel sipmroerl ¢ exfagsa! pind le anes exe sti ini partic ie dra ely ii ala extern. en fibre orientate foie, repetin llgpostte strattnior din musclonnt: Dect dackpe'wn prep Baten organ caviar ov dovedoyls prone eee Fiat frac cri aga eb Psen Caoete Seat (seek de solos, lance iat inter fol Tle muss rae aliniat gt ‘sub aceasti eliniere evind inck un strat eros. de jen eonjanein(eubmcana, ne rit spre dghosteul ieimugears sane, Acetd rt ceetal sre oats is cigren planed, dclofftBrosmer lin ares facts glanddor din escent fare tot ae ayo tnintavn eta 249Diagnosticul segmentelor mari de tub digentio ale tubulut digestiv esie vilotaten, Din s Date subimpari in Milos nile oloritt sink dy ‘testinal subtire siomacul s ints landel deschiindse | lost sam a mei tie diferenfial intre pati rginit de pies si nconjarat de fest (egadval slosh te ao 35). 250 rat, dap schema lui Dubreuil vy de la somae_ pina la rconjurate de spafia {uilo- raft inconurate de fesut sdlal a oe peat epene deck leds ‘daca adincitutle sint eriewemencs, ve figure 29 290, cre aaa rapt uoden si jejum, Ht se: poate pretza slong ate de pai ad de fe seamee e's respect fg apar-cle de apt peo seciune nati) bare mai tal natin obi pe diet at or cs deci de ce diagnostienl de viloritate (fut in- conjural de spaia) san exits (opatia igeanjurat de tes) tu te poste pune decit pe asemenca seeiun opie binait ful uemiton, Fe a8. — segine Bp. 250 — Samet Organ format din strate din fesutusi diferite ~ organ oder (ob i hei en oh mi eet cavitar 252 2333. Muschi. strat seeto transversal, dispus in lar i) Inte acest pr eicule. subqii® de tuyeh stat, sectionat lo {idinal, orientate oblic, de sus in jos $i dinapot inaimie (ange chil diedtor al buze), Cele trei piituri ale buzei, pe erential exer, clemeni biel fepiderm em siraturie hi i doe hravimentos stratifiet, linizat, ‘orion ew le vare formate din ‘acini serosi Diagnostic Diagnostic secils Q°%4M arenchimatos muscules, acoperit de epitelia, deci priveste spre un spatia (cavitate) 2. Masa organului este format din fesut muscular strat, dligpns in fascicule orientate in toate. tensurile, Pe acceay | Dip tm swag formas din fen! doe = cope de eptelas dea prstae sre an spat sean sed fascial masenart sane ogee Sun sal gent ate te Be efter wae Arm po plane tcc! sndorpane (nck). Be oll {Eee ae Tainal citen ta dloade buncouh 5. Pal intre cave unc Corpascali senate 235 417mg pct 251258de stil si apo Te st imine un fragment subjice for o seetlune In al do ixam imediat dupit peel vare, il decalefieui si luerim ea pe orice preparat. Dec, Imetodele de studiu'sint analoge celor penteu os 1. Dintele useat Vedem: dentina, smalful din pirfie mot Migainentul al Cu obicetivul mic (fi. 265) a) Dentin arais canaliculele deniare ca diane, negre la Culoare, din cauzi els DINT Poaie fi studiat la microscop fie decaleifien (fig. 255). In printal A thiem in Telit subj pe cate te I Tsim si se usuce cu balsam ‘pe fame 260Se vid cimentoplagti. t eee Cu obicetivul mic (veri Fig. 25): 8) Tn dentind: eanaliculele dentare si linile incremet Tui Owen, dispuse etajat 1b) Pulpadinfeuiyalestuita din (de tip embrionar). eu elute slate. v Desa hangul peretelut dentine: se vid insia(t odon din care plogen prelungini ale Tei Tomes, care patrand in ‘analicnlele dentare, ‘) Cimentul are cimentoplasti cu cimentoblasti. De la periferia tui pleaes. mi bre, prelungirt ale Finrelor colitene in structura imental, care se eu ibrele eolagene din ‘osul alveolel, alcatuind’ tn spatial ane i dine Tgamentalaleoiodentar, Tn achigrle fcestui ligament se'pot veden vase si uneort eniburt de eclule epiteliale (Malasse). 2, Dintele dele Pregnt de sadiat dentin, imental spi gingin Small mene mak vd seit cn un Soh eee amps fen ubslan( organics Care iminren strut prin deca 203Diagnosticul cert de faringe se poate pune numai cind ‘exist ambele feluri de epitelins = POM P Diagnostic 1 Diente fn rans formate di ~ organ envitnr. Unul din strato ete Epica pavimentes tect fesuturi diferite epiteliaciinde (Deci un segment de fa ) Co gbicetival mie: epiteial strat eg (ching a jmelet gpd Licht, lone format = cen ead se bseret wallets con went care snl pli de submuconsjce ridied pe ele punenn inns muerte nig 20) Glandle Lieherkiihn. tubulare, cu aspect rectilini, se gsese in cor ef ee en evdenapropiate una de alta. Fundul lor exte perfect aliniat pe muscularis mucosae. Guru lor se deschide la bara. vilosite, Illor,cind seetianea lea intereepiat prin axl lor Calor see. Hote ghee ede den er aniston, b) Submucaasa poate euprinde folculi olay, De cautal vlexal [ut Mesmnee oui straturi musculare, farcular) extern (longitudinal). Se vu aprecia dak sete vorba de o scefiune longitudinal sau iransyereal, {De dle exenplu, fibrele stratulat extern apar tn lang af feest gel nim sar eon etal ete Soria eo In tat Asesach ca 4) Seroasa prezints.caractercle cunoseute 216 thei adinive viloztifi (eeu cu plicuti striata gi eelule calici- In submucoasit se i arn vio cuprinde lve mancare mete din clue nervoase, rofunie, cu nuclew’ mare vezietlos, ct ine Imediat sab epitelt “=h} P ame rages nace ane uation plecal fat hnechac (veri fiz inentie ew epiteliul Cclule eu mucus $i eelufele > hs cae aly Tin seroasit se vede {esut conjunctiv acoperit de un epi {eli simplu, turtit (mezoteliu, * 218 a92.,Nv,s0 nowt afrma divgnontiul de icon dett dae le plici Peyer fig, tele de la jean pls patem veden oli cali timfatici grupatt (plact Peyer) gi absenja" vile sos In dept INTESTINUL GROS (tig. 259) Diagnostic 1. Disporitic in straturi, formate organ eavitar. Unal din straturt ex uri diferit Museularis mucosae ~ tub digest Mat, eet poate ft coal 1, deei poate fi eso 5, Epitlia simplu ciindie ~ intestin gros sau apendice) Cu obicetivul mic 2) Mucoaay, ex epitelia eu da sucong oe lic intailials Pe slocei se pot Palas BUF tee pete iselara s- «) Musculoasa este disp Sig) Seronsa Caprinde straturile cunoscute 4 im dou stratus. Pe sectiune cilstratal extern previnié varia deAPENDICELE Diagnostic 2 Diagnostical dite cil petit Se rsa Sy ie transyersala, Folica Care stat 280 foarte desi si mar, sint dispusi in covoani, in jurul lume- clu, Glandele lui Liebeektihn, ‘mai distan{ate i (rare), sint esi mai subint decit in intestinal gros tot asa reeves ‘© ronime_ uniform. Pe'o ecfiune fongitudineldpledeeat pentru ice hogitia mare in folicnli Hmfatici, infiltarea accen {aid @ muebasei i Taptal ci glandcle Ini Lieherkithn sink mat distantate intre ele (rare) 1 atrofice De stediat he 28) Toate clementele de Ia intestinal gros, Muscularis maco- sae upare intrerupts din conan Tollulior Timfaie. mr lash in mucossk qi submucoaed. Glandcle tur Licbeckan {ur distantate inte cle (rare) st attics GLANDELE SALIVARE Glandlesalivare snt fogste numeroase in touts mucoasa cavitatibucorfaringiene =i im. grosimen Hin le vara {sini deers hae a afard de acete Hlande mai exist tri glande salivare pereche, mari parotid, submaxstara gi sublingual Uniaten morfostuncyionala-a tutaror glendelorsalivare Keesta poate fi de tre rmuogs si _snixt Orel tips = #6 morfologic cara ig, 200). Pe preparate_ microscop Paes Renee baat es feristie, care aparfin, Ti | 1) Caracterisicile celult geroase sint te wenifelaemd inal ore presenta ranador fine “nucleut rotund (nedeformat ce presen{a granulclor J Ting ge crete i isicle cole! mucoaes int ‘ifoplasm, clara (eoarece contine sferale mari, trans: pparente, de mucus) il, mins ta bard (prin presenta. masei Tipe cella. aoe 281Q Caracier Praanes Uhehidal eect find foaric faa Tg nee ste det caoma Ace way are dimension mac lor eT mare Tciliteazd scurgerea secretiei mucu- plasma este clara. ae 8 Acta yx o_o, ect sah frat deo sau re sa eh or api a i in forma de cclulele seroase apar agezat 283 de semilund, = Parotide este o glandi pur se seins S a-s_sibngyal iar in noe ySua s ty loli fina de ona conjunc ~ Can sint reprezentae la toate anklet “ roger intcrealare (pase Bol) cane SE ee nie (mal rma mie deci diametril acinului) st sin capteste ou un oot tcliu unistratfica cubic sau apeoape tus citeodata In un diagnostic dierent cl anafelaintealobudary

You might also like

• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)