OBIECTUL $1 PRINCIPULE PSIHOLOGIE! Psihologia este stiinfa centrals despre om, care se a cu siudierea ‘si cercetarea relatiilor, starilor, functit- proceselor, fenomenelor si sistemelor’ psihice,’ precum ‘a interrelatiilor dintre ele sia realitatii umane. Ca stiinfa, se ocupa cu descrierea si cu explicarea fe- snelor psihiee. Elementele componente ale Psihologiei generale int Procesele psihice cognitive senzoriale (senzatii, percep- si reprezentari): procese ale cunoasterii logice (gindirea, joria gi imaginatia); procese psihice afective (emofii, timente si pasiui procese psihice volitive (vointa): Fenomenele psihice: activititi psihiee (limbajul, inva ‘a si crealia) si insusirile psihice (temperamentul, apti- idinile gi caracterul), care constituie de fapt baza ‘struc ala a personalitajii. Conditiile care stimuleazd si faciliteazd procesele, ac- ‘tatile si insusirile psihice (motivatia, deprinderile si enfia) toate acestea constituind de fapt partea I-a a vo: wului si in i timp un principal «mijlocitor al _practicii». nzafiile vizuale sint determinate de acjiunea energi- jiante a luminii solare (sau a altor corpuri de ilumi- dati in diferite iungimi de und4 electromagnet il undelor electromagnetice descoperite pina acum uprins intre 10-M si 10 milimicroni, iar spectrul viz an se realizeazi in jurul valorii de 10- milimicroni chiul uman s-a adaptat numai la anumite frecvente i ngimi de und cuprinse intre 380—800 milimicroni, care -fapt cuprind oscilatiile corespunzatoare spectrului solar care noi fl reflectim, descompunindu-se intr-un corp isparent, in care se disting 7 culori: ros — oranj — gal- ‘verde — albastru — indigo — violet (sau R.O.G.V.A, ). Razele infrarosii si ultraviolete nu le percepem, ochiul tru nu le receptioneazd. Orice senzatii vizwale se ca- ferizeaza prin trei proprietafi = tonul cromatic care este determinat de lungimea de da corespunzitoare si diferentiaz’ culorile, —aleatuind spectruil; culorile albe si negru sint acromatice (cu toate nusantele de cenusi); u— saturatia care exprima puritatea culor — luminozitatea sau stralucirea culori Combinarea acestor trei insusiri duc la diferenfierea u mare numar de nuante cromatice; un om obisnuit difere fiazé circa 500 de nuante cromatice, pe cind un pictor di tinge citeva mi Toate nuanfele de culoare pot fi obfinute pe calea | Jor amestecului (Newton), din trei culori cromatice: de —rosu — albastru. Cunoasterea legilor amestecu! mite o multime de aplicari practice (graficd, pictura, i dustrie textila). Culorile au efecte emotionale, relaxante, ameliorind pl cut viafa noastra cotidiand prin diferite contrastari er matice. Senzafiile auditive. Procesul auditiv se realizeaza de telereceptie. Excitafiile auditive produc cele m: importante efecte energizante asupra creierului. Omul este numai receptor de sunete ci si un emifator de sunet In relatiile umane audifia si emisia dobindese func{ii_p vilegiate in realizarea comunicdrii, intr-un complex con: figurativ verbal si muzical. Auzul,’ca modalitate senzoria: 14, este cel mai apropiat de procesele intelectuale prin fa jura discursiva, dar si datoritd limbajului. Sistemul audi tiv uman percepe sunete cu freevente de 16—22 000 ciclils Senzaliile auditive corespund 1a proprietatile sunetului fi: zie prin indlfimea raportata la freeventa, prin tarie sau tensitaie raportata la amplitudine si prin timbru_corespun: zitor caracterului sunetului, Dupa’ timbrul sunetului (sai forma undei sonore), mai deosebim vocile si instrumentel muzicale intre ele. In viata de toate zilele sunetele pe car Je auzim sint totdeauna complexe, cu semnificalii diferen- fiate in procesul adaptarii pozitive si negative. Auzul pre~ zintd 1a om trei modalitai: fizic, muzical si verbal, Senzatiile olfactive. Senzafiilé olfactive sini strins le- gale de senzafiile gustative, aflindu-se in raporturi sine- slezice. Senzatitle olfactive, ca instan{a telereceptiva, sem- nalizeazd prezenta substanfetor nutritive, de evitare 3 ce: Jor toxice, orientind spatial directiile selectiei in cadrul re- lafiilor sexuale la animale. Mirosul are o component afectiva tn legaitur’ cu acti nea substantelor mirositoare asupra diverselor functii ale organismului strile pot fi stimulative, atractive, ste- nice sau inhibitoare, daunatoare, repulsive. Senzatiile ol- factive depind de proprietatile individuale ale substanjetor. Este dificil @ se realiza o clasificare a lor. O clasificare va: 12cea in mirosuri plicute, neplacute, ambigui. Hen- opus o grupare a mirosurilor dup’ substanjele ti- unind 6 forme fundamentale ale impresitlor olfac- ‘suri de fructe, flori, smoala, cromatice, fetide si eumatice. In general, clasificarile senzatiilor olfacti- it relative. nzafiile gustative. Gustul este considerat ea un detec- contribuie 1a echilibrarea alimentard a organismu- ondifille externe. Aldturi de durere, gustul dispune a mai pregnanté component afectiva, selectind prin ‘sau respingere preferentiale. Gustul indeplineste si i nemijlocit gustative, de reflectare a proprietatilor chimice ale substanjelor. Henning propune unm dric al gusturilor (sérat, dulee, aeru, amar), in - pot stabili relatii directe sau mediate, indirecte. Di- ijierea gusturilor este gi In funcjie de regimul alimen- | condijillor ecologice, in funcfie de actul de consum, tatea gustativa are actura gastronomici regionale. senzajiilor gustative rezultA din combinarea tac- fectivi gi gnostici. In degustatie (vin, tabac, etc), afectiv introduce diferenjierea si, confers semnifi ‘In dinamica gusturilor complexe exist% anumite con- “care pun in eviden{’ un gust contrar. fille cutanate. Piclea, acest organ de sim{ funda- |, asigura. mecanismul Senzafiilor cutanate, prin trei iti reveptoare. sibilitate tactilé (de atingere, de presiune— litatea termicd (cald — rece); sensibilitatea algica (de durere). practica medicaid senzaliile cutanate pot fi suspen- trei cdi: anestezie locald, rehianestezie si narcozé elelalte categorii de senzatii: proprioce si intero- tive sint studiate amanuntit, ca, de altiel, si cele mentio- e, in cadrul diverselor discipline medicale; noi am rele- doar citeva caracteristici psihologice mai importante, 13