mo Din istoria dreptului DREPT ROMAN $1 DREPT ACTUAL VLADIMIR HANGA Porrige victuras Romana in saecuta teyes Solaqie fataies nes vercare colon « « Quas restart naitis ehresia ‘tempore metis, Daan atabint terrae, dum polus aslro fore? tuthive Nomatianue, De redid suo, (30-194; 13758) 1. Afovismul gramaticului latin Terentianus Maurust, habont sua ata libelli, menit sk constate soarta, bund sau rea, & cArtilon, cuprinde ae ne o idee aplicabilé si legiuirilor. In adeviir, orice legiuire are o enfa string legaté de accea a socictifii in care sa niiscut, fiind_depen- fad Onis do structurile si finalitajilo proprii ale respectivel societiti, iar cind — Ghanbirile sociale reclama reglementari noi, alte legi vin si tlocuiascd ye cele vechi, Cu alte euvinte hahent sua fata leges. ‘De la constatarea cuprins& in aforismul gramaticului latin din seco: ul IV al erei noastre, dreptul roman face o ext eptie®. Nasout odat& cu Zoma el se aplicé, cu schimbiirile inerente ‘unei dezvoliari sociale de peste aolnulenia, pind ip epoca Tui Tustinian cind societaten care ia dat nastore RdeazH loeul feudalismuli. Cu toate acestea dreptul roman nu dispare, A Contin’, s& fie aplicat intr-o orinduire calitativ nous in eomparayie eu aeeea care l-a zimislit. ‘Aparitia ¢i dezvoltarea capitalismului n-a insemnat la rindul sie inkiturdrea dreptulni roman, ci dimpotriva, utilizarea pe o seark Lorraona-Tabera, op. elt, p. 376 urm. Sona her die Receplion dco r6m, Rechts, Heidelberg, 18763 Commi My Se royale de Belgique, Bull, Lettres et Selences morales, 2019, p. 639 umes Going, in: 28S, 1936, p. 204 urm. 204 UT ica, Roman Foundation of Modern Lain, Oxtord, 1057; Mareisans dereeto prtoado romano como introduceton a fa cultura juridien eomtnnpor or Mexico, 1960, § Special Koschaker, Europa und das romlsche Recht °, Minch 11953, 1 studifle din ecle ¢ Seca co orative ce tau fost inchinate L’Europe ¢ it dirllo emane, Misra, 1954. ease ticks The princtptes of Roman Law ard their relations to Modern Le, Roches gan; Di Marzo, Le base romantsiche del eodice civil, Turin, 1990. 0» Somer ty Robi aaa eect acto juridico, Roma, 1964, pentru nulititite justices Dasset Unjust Enrtelar aoa eg pentru Imbogatires tira eaazd; von Labtow, Festschi/ Juris, Fak, Berlin, Be Boston, ale proprietate de Zulueta, The Foran Law of Sale *, Oxf 1949, pentru vinz- 1005. Pent ehltgenee tn the Coil Laia*, Oxford, 1962, pentru rAspunderea eivila; von B saan: un bar. Exbreckt, Wien, 1950, pentru suceesitin! etc.8 DREPY HOMAN $1 DREPT ACTUAL 275 Revolufiile socialiste an eresat, precum se stie, 0 nows orinduire, 0 Rous societate, un nou tip de stat si drept##, Droptal sf stiinfele juridice (apts nok valento si finalit&ti sociale ; ele au un rol activ fe formarea bazel economice socialiste, ugurindui dezvoltarea spre structuri superi- parnt pre romunismn. Categoriile si conceptele juridies romane m-au aie parut j multe din ele se prezinté sub aspeotul lor formal, avemenc celor FPmane : obligatiile, izvoarele lor, contractul si elementele sale esentiale §1 accidentale, rispunderea civils, ocrotizea propriet iti, mostenirea legals, testamentard, capacitatea juridici a persoanelor, actidnile si felurife lor conteaciriyitont confimutul lor este structural diferit. Categoria juridicd a Gontractului ne fers un exemplu edificator. Teoretie ides de contract implica ideea de egalitate juridi 4 Intre partile Couiractante™ ; Ja Roma ca a fost asigurata mumaf’ in caziil raporturilor Turidice inchéiate intre Cettenii liberi, posesori ai mijloacelor de produotic. Sclavit, fiind lueruri (res), nu puteau ti parte in contract’, iar masa 2 celor lipsiti de mijloace de productio ‘epractio pentru a obtine o poaitie jili= é ‘oprietar. Feudalismul h-a adus schintbai eeeeTh contraettale, iar orinduirea burghers, consfintind in, drept, egalitates juridich a tututor celor ce devin barre’ le contract, asiguri in fapt preponderenta etinstorului mijloacelor de productie. In socialism, prineipiul egalitafii contractuale pastreaz’ formal consacraie, dar, spre deosebire de orinduirile anterioare, conjinutul stu material asi- gurt indeplinires a cea ce romaaii au preconizat fin a roslizn egalitatea deplind, sub toate aspectele, 2 pirjilor contractante, Acos fapt 2 fost, posibil dreps urmare a posibilitatilor social-eeonomiee recunecoue om egal’, [nisuri, tuturor persoanclor. Iutre teorie si practien, dezident si fapta, legitifile socialismului asigueé 0 depling eoncordangat™ De aici rolul dreptului roman care serveste cao adev, douticd in studinl si ingelegerea deplind a fenomenalii juridic socialist?”, La aceasta se adangs. importanfa sa stiingifics si didacties ; in primul cag Greptul roman oferd studentuini, pe temeiul’ materialeratnd dialectic Si fstorio#, un larg eadru de infelogere a fenomemalad jaridic tn dezvoltarea mate sel e gUP aspect didactic el constituie un excelent mifloe te ten Mare a celor care se dediea disciplinelor juridice, In adevar juristii romani Au iniouit rasionamentul juridie en acecasi mBlestrie ou cave grecii salu. Honan problemele de tilodotie; de aivi rolut dreptulal rome 1s formarea spititului de investigatie juridiek si de abordare corecth a solu{iondteif eazurilor ener ie erie gencala a atalgidreptatue,Baeureqt, 1967, 200 ar 4 Bobos, Teorta generatd a staidui $6 drepisttat, Lith, 2059 pe preg din epoca lal e-lor XH table rontanilor In tepugnat, evident sub raport fo mal, donna, Peg ag (G1 Brittegta ne incopy. Veal $i Cewtos Be har be hee ay Peo domo, 17, 343 Fro Sest.s 80, 65 4s dan eats @0R4 cul se stie,dreptut oman a asiguat sclavitoro anita eapacitate Syn Gek, dat acest fapt a urmar: satistacereu initial aualisa' intercross oP selavi5 of, Hanga, Drept privat roman, Liacurssi, 124 # Gu privire 1a dreptal ct, Bartobek, Rtmské pravo a soctalisticka spotesnest, Praha, 1965, cu un rezummat in hana eaten * Asupra rolului dreptului oman in invifimintul tarilor Socialiste, ef, Pélay, Studt Sassares Universita, 1967-1968, p. 81 usm, Indes, 3, 1979p. tae wae * Ch: Mora, Uber eine neue 2 ‘ltwng dcr som. Forsehung, Budapest, 1963; Bartofek, Meloda wadietonate © materiattomo sori nella melodslogta del fete ena! Firenze, 1966.Y 276 VLADEIR BANGA, 6 5, Extraordinara ,vitelitate” a dveptului oman— “es depasind oxin- quire ce rt dat mastere, 2 continuat s& se aplice in diverse forme, Jocuri i sitnatii, pind Ta finele secoluli treent precuin si utilitates stimfities i propedeutic’ pe cave dreptul roman 0 ‘predinti i in zilele nonstre necesita Siprovreatie stiinpities. Nuoneroase exphicatis. an, Tost date acestui ,mira- o exer celui din antichitare cind Greek gavin? F in arme a tritumtat, woronith cultwrii, asupra Remei birakioare’ Bxplicatille date acest jmuracok”, sau Himitat indeobste Ja Fenomentd ,receptirii” dveptultd eerie Sn Evnl Mediu; ele se pot divide In vest Wet eutegorii. Unii au roman 28 Fephietle politics, Monae Teta au este in textele dreptului icokcaqinepoca imperial argumente puternice penta justificares puterti jor politice pe care vroian s-o extindsl ip Gane marilor feudali, De aseea eis-au_ingonjmat de Seer its, cuno seaicorl a Greptuba Eee care care ah To Tuncament ca, F a Ste, mia 1 pmrere pont: " fit german 8-8 ammnn Mita? mmperia roman ” Seger”, jar impSra(it biaut ni newt ai rousanilor 2 Popsior) 5 fee dovada pertive:sth a faptultt cit Snonarhii marilor imperli_se vrei co! fai uiadivlilur romane, fn atralucirit politice antice, tiainie co analele istoviel. Mae evcetatari att Incercet 0 csplientie de wait sof onomicd, Receptionares dreptului roman sar darn Superioriciqil sue fata de rege file particulave ale dveptulatt feudal ; deoar’ee ‘dveprel ropa corespundea Ue Vase nevoilor wiei socketdti in care izolaren (FeDU SS cedeze in parte Thor tendinte tot mai puternice de uniticare, sorte ee santinut ef receptance Unepemal yomen ie ST ami factor culttual. Civersitarca din Bologes DM ‘prestiginh marilor eb WaT nisth devine mater et nutri tegum penta HTN EY Europa, intluenta cree face simiith direet san indirect iD toate scolile naive We vremii, iat Greptul roman preiuerit de glowatort swe de Bo iglusatori devine indrep- taral juristilor practicient, GU nvesie continuitatea, invaiguninilal dreptului yomaa it Cit pveiel cercetstorii at explicar-o rGeosebl prin valoares $U Hu pe care acesta O prezini’ 18 ‘procestil de formnare profesional a ema seudiiulai dxeptului, Jaci in cite cuyinee expliga- istentei sale ¢a Gis intitic tinerilor care fille ce sau dat ,receptarit” dreptahu roman ai pen ciplina didacticd. ¢, Pemistenta practich gi teoretich a dmepeuni roman doe Inugul mat mmultor orinduiri, butrun covint fmprestonayit 9 wvitalitate”, (ine re atement Inult mai important. Este vorba de uy jactor social strueiural de a Taming materialismului dialectic sf isterie capatit deplina va semni- fieafie, Preewm se stie, dreptul — ca si atl — este un tenomen istorie peeigpare pe o auwnits treaptd a dezvoltait istorice, umind si dispart Gind vor fi indeplinite anmmite conditinns: ‘Xparitia deeptulai Ia general, si 2. celui roman in special, este legat de aparitia claselor sociale, a proprietaitit private ‘sia productiel de mverruri sy Hocatine, Epiet, 11,1, 190: Grazer capt fenrus wlcoreet eeplt at artes inkulil agres: Latto, so Roferitor ta explicapiile date recsphiunli, v- Valentin Goorgessiy Problemete actus cate dreptutat roman, Bucuresti— Paris, 12.7 DREPT ROMAN §I DREPT ACTUAL 277 Odat& cu separarea mesteyngurilor de agricultur’ si a satului de oras, concomitent cu procesul de creare a proprietatii private apare si productia de mirfuri, adic producerea de bunuri in mod special pentru a fi vindute pe piat. Productia de mirfuri presupune existenja unor producitori independenti, autonomi, fiecare din el specializindu-se in confectionarea unui produs oarceare, astfel incit pentru satisfacerea nevoilor sociale este nevoie de vinzarea-cumpirarea de produse pe piat&*". In asemenea condifii produsul muncii, fiind creat nu pentru consumul propriu, ¢i pentru vin- zare, devine marti. La rindul lor marfurile se sehimba intre ele pe temeiul valorii, determinat& in ultim’ analizi de munea socialmente necesaré, pentru producerea acestora. Bazati pe proprietatea privat asupra mij- Joacelor de productie i pe munca personalé a micilor producitori de la sate si orage, productia de miirfuri sclavagist’ apare cao productie de marinri simpli, ca 0 mick productie de marfuri. In feudalisin mica productio de mirfuri continnd st existe, constituind punctul de pleeare in apavitia gi dezvoltarea productiei capitaliste. fn capitalism productia de mirfwi capiti, un earacter dominant, general. Schimbul de mirfuri, seria Lenin, reprezinti ,,cele mai simple, mai obignuite, mai fundamentale, mai curente, mai frecvente yaporturi, de miliarde de orl intilnite, din soeietaten burghezi, (vazati pe produetia de infefuri)”*?, In aceast% form& dezyoltati a productiei de mirfwi nu numai produsele muncii, dar si forfa de muned, a omului devine marfi, Productia de mérfuri din orinduirile preeapitaliste este de acelasi tip®* cu cea capitalist’, intrucit se bazeazi pe proprietatea privaté asupra mijloaeclor de productie. In conditiile proprietiifii private asupra mijloace- lor de productie, productia si schimbul de mirfuri sint redate spontan de legea valorii. In adevar, aceast% lege regleazi, spontan repartitia muncii sociale si a mijloacelor de productie intre diferitele ramuri ale economiei bazate pe productia de mirfuri prin mecauismul prefurilor, Legea valorii actioneazit, asadar, atit in orinduirile preeapitaliste, cit si in cele capitaliste ca 0 lege cconomicd a productici dé mirfuri. roductia de mirfuri existi in mod obicetiv si in economia socialista%, La baza existentei ei stan aceleasi condifii generale care au dat nastere oriedrei producti de mirfuri si anne: diviziunea sociali a muneii si autonomia, independent producitorilor, Cu toate acestea produofia de mirfuri socialistd, este o forma deosebitit a producfiei de mirfuri, bazat’ pe proprictatea socialixth asupra mijloacelor de productie si pe munca cliberati de exploatare a producitorilor socialisti, uniti*®, Productia de anirfuri socialist se deoxebeste de productia de mirfuri simpli si de cea capitalist: ea nu cunoagte contradictii antagoniste, deoarece munca producitorilor are un caracter nemizlocit social, scopul ei este satisia- cerea nevojlor materiale si spirituale mereu crescinde ale oamenilor muncii, *2 Veri : Ostrovitianov, Formaftile precapitaliste, Bucurest, 1952, p. 98 usm, eoonamie politice, Buenresti, 1954, p. 77 urm. 5 Jn jural problemelor dialecticil, tn: Marz-Engels-Marslam?, Bucuresti, 1949, p, 900 55 Manualul de economte politica el 82° Manuatul cit. supra, p. % Economia politied a sociatismutai®, Bucuresti, 1973, p. 212. 88 Ostrovitianoy, K voprost 0 fovarnom protzpedstee pri sojtalizme, Moskva, 1971, passim ; cl. : $i Batirey, Zovarnodnejente otnosenta, 1970 ; eolectiv, Tavarno-dnejente otnasenta pri softalis~ me, Moskva, 1973, passin. Manual aegow Ue 278 ViADIMIn HaNca, 8 iar sfora ci este mai limitat in raport eu cea capitalists, deoarece forfa de muned, pamiutul, subsolal ote. nu mai sine marian hevice in socialism Sera do actiune a legil valonii este limitatd, deoazece ea te ary spontan, prin interinediul mecanismulul co i bazk de plan’. Date fiind to a Constient. si Tnultilateral categoriile produetic constructici socialismului si comunistului, Din cele de mai sus rezult& o& productia de mivfuri constitaie un fenomen istorie care, upirut in sclavagiom, isi contiey existent in feudalism, ajungind’ In apogen in capitalism; prosnta si in socialisin Productia de mirfuri are forme 4i tw2siituri ou tothd deosebite, determinate pe formiele proprietitii cocialisto yi derelatiile sociale deenlen nee existonte intre productitorii socialigti, uniti. Produetia de mirfuri are In rindul su nevoie de institufil_juridice pang, Zeslemontind raportmile sociale, si faciliteze sobimmber marfurilor Produse in vederea asiguratii ncvoilor gocietiitii. De ant importanta regle- mentirii proprietaii, obligatillor, succesiunilor ete. In sclavagism, in fen- Galism si tn capitalism, unde doming proprietates privati, produofia de Muvuri aro tastituri comune, iar institutille jurities eae i asigurs Cadra legal de functionare se’ moduleazt dupa aceleasi cerinte. Clasicit arismulut su subliniat eS drepinl privat al Romel sateen constitnit expresia juridica clasicd a raporturilor sociale in eare domtce proprietatea, privatd Abin Romani — sctio K. Marx ~ au fost some eo an elaborat Greplul proprieiipii private, dreptul abstract, dreptul privat, dreptul Clase naesttacte, Dreptul privat roman este drepiul prival te forma lui clasied..."". Asadar dreptul roman constitule 6 focus clasic’, 0 reglemen- fare cu tisituri abstraete, ideale, a oricarni tip de drept, ce se intemeiaz§ pe broprietatea privata. De aici extraordinara ,,vitalitmea”™ pe care dreptul PF. Bnwety manifestat~o tn eursul istorie’ sf pe care, eu crept euviet, F Engels a subliuiat-o punind-o in adevarata ef lamang’ »»Dreprul roman — seria @l — esto in asomenea masur& expresia juridiei’s raporturilor de vial, a olocnirilor in sinal unei societiti in core dommeste proprietatea Particulars puri, ineté nici una din logislatilie urmatene we reusit, si mal aduci imbunatatiri substanfiale in acest domenmnt FB. Hngels merge si mai departe ou explicatiile sale precizind ¢& drep- {vl privat roman este primul drept universal al aoe societ&fi producd- toare de mirfwi™, definindw-l ea 0 yexpresio aproape desavirsits a rela- fillor juridice caro izvordse din treapta de deaveliocs economics pe care Marx 0 numeste ,,productia de marfuri"®, Din acesto prefioase indicatit rezult& ok dreptul roman 2 insemnat, pe de o parte, reglamontercs perfect’, 3 Zeonamia potted a soetatismuta’ ct, p. 238 um, * Contribuftt a critica filozoftel hegeliene a dreptului, tn: K, Marx gi F, Engels, Opere, 1, Bucuresti, 1957, p. 247, 3 Despre decdderea feudalismatut #1 aparifia statelor najionale: ‘bid., vo}. 21, 1965, p. 395. 3% Feuerbach st sfirsttul filozof tet elasice germane : (id. vol, 21, 1965, p, 299, © Introducereata edifia englerd a lucrartt,,Desvoltarea soctalismatut de la utopte la stings Wid, vol. 22, 1965, p. 206.9 DREPT ROMAN §1 DREPT ACTUAL ~ 270 cu trisiituri clasice, a proprietatii private, iar pe de alta ed el a intrunit ttasiturile abstracte gi generale ale productiei de mariuri in dezvoltarea ‘ei de-a lungul mileniilor. Legate prin structura si finalitatea lor de productia de mérfuri si de existenfa proprietafii private, normele dreptului roman au putut Supraviefui multe secole dupi prabusirea Romei, ingiduind sX fie adap- tate cu uncle transformiri inevente, Iz nevoile orinduitilor elddite pe pro- prietatea privata si productia de marfuri. Aga se explicd, cu alte euvinte, continuitatea dreptului roman in Evul Mediu, diferitele trepte ale recep: tarii sale odati cu aparifia capitalismmulni si prezenta sa in codurile si sistemele juridice burgheze. Din preciairile lui Engels eu privire la dreptul roman ea un drept universal al unei soeietati producdtoare de maxfuri rezultA gi rolul practic al acestuia in societatea socialistd, Trebuie insi din now subliniat aici caracterul total diferit al producfiei de mérfuri socialiste fata de cele ante- vioare. Acest fapt explicd de ce conceptele si categoriile juridice romane sint folosite numai sub aspect formal, confinutul lor, determinat, de struc- tura socialist, fiind ou totul diferit de cel al institutiilor vomane. tn aceastié privingt dreptul roman joaci rolul unui adevarat ,,allabet juridie” : asa dupa cum alfabetul, alcktuit dintr-un numar redus de semne, ingddule materializarea serist a euvintelor si in consecinta exprimarea celor mai profunde idei si sentimente, tot aga conceptele romane pot da expresie concreti celor mai diferite si subtile reguli de drept. Iata cum se explicd prezenta conceptelor si categoritlor juridice romane in dreptnl socialist si rolul propedeutic pe care dreptul roman {1 joaci in misura in care serveste ca o introducere in intelegerea institutiilor juridice contem- porane. De aceea am putea afirma eX importantelor realizari ale antichitatit romane — progresul uneltelor gi metodelor de munck, dezvoltarea mexte- sugurilor, a diviziunii sociale 2 muneii, progresul stifitelor si artelor Ii se poate adauga o alta : crearea sistemului juridée roman a cirui influentés hotavitoare asupra dezvoltarii posterioare a dreptului am incercat mai sus s-0 pumem in adevarata lui lumina. Tata de ce tithil acestui studin trebuie ingeles na ca o contradictie intre dreptul roman si dreptul actual, ci ca o unitate dialectics intre aceste don nofinni. deoarece dreptul Romei va continna, atita vreme cit ror exista institutii juridice, <4 fie mereu prezent, mereu actual. % Actualitatea mereu vie « dreptulai roman, impusé de legitatile istorice, impune Ia rindi ei romanistilor o sareind continu’. Menirea aces: tora nu rezid& in intocmirea wnor studii teoretice de facturd. hipercritica, eu subsoluri coplesitoare de date si fapte, ci a unor cereetiri care si relie- feze ceea ce dreptul roman poare oferi practicii contemporane sub aspecttl nofinnilor, conceptelor, formulirilor, sistematizirilor, superioritifii cazu- istieit asupra teoriilor abstracte ete, Nu putem incheia decit reamintind cen ce marele istoric romn Y. Iorga, titan al studiilor istorice, afirma, in amul 1920 la deschideres cursului sin de Istorie universal la Univers tates din Bucuresti, cu privire la menirea istoricului; ,,Multimile nu mai sint ceva care sii corespunda sclavilor antichitafii, inehise in temnita ignorantet, ca in aceea a ergasteriilor, Daci ne vor cobori Ia ele, eu fie-VLapwan gayoa 10 Care pas in jos ne vom simfi de fapt inaintati ; dac& vom “imine pe piscurile aatstre, von muri de foamee gcalitafilor pe care insine le woos fi refuzat, Seriem gi si Predim ceea, ce trebuie, Jnerurile de Care socictatea are Revoie si in sensul pe care Societatea i pretinde, ca. gf ny and’ si st ne asculte. S& intrim in Iapta care se poatellipst ae noi, dar departe de cane (Material precat ‘omitetulul de redactie Ta 26 ianuarie 1979) DRorr ROMAIN EY Dror ACTUEL RESUME Néen méme temps que} ‘Etat remain, Je droit romain t's Pus dispary aveclui sce dernier a ame mute ttle a Rloven ges nie are Dourgeois ut sont restos Tah Rte, tbutaires, son toed Ss {seitlste fat usage, pour acconsp ee bbe socranaritlresy dee eategaer sah 3 in contnge | coBant tn nosed mate aus fe pnesmageRee, Dee tly te ane es pe wera MEME actu) 9 Ean ycauee ae Gemeraltase cu privire a stadite petite, Bucuresti, 1944, p. 144, 149, 43, 26.00 tot nent Meut pentrn camneniy