NOTA ASUPRA EDITIEI GRAMATICA LIMBII LATINE (autoare MARIA PARLOG, distinsé profe- soari universitard la Timisoara) a fost tiparité pentru prima oar in 1966, la Editura Didactica si Pedagogica din Bucuresti. Foarte repede epuizaté datoritd remarcabilei ei temeinicii stiinfifice si eficiente didactice, ca este de mai multi ani asteptati de publicul nostru cult. Totodati descriptiva si istoricd, foarte bogati (cuprinde un breviar de fonetic’, morfologia si sintaxa limbii latine), dar scris& cu un laconism realmente clasic, care degaja structurile gi liniile esenfiale ale evolutici limbii latine, GRAMATICA este conceputi ca o cale de acces direct la operele majore ale latinitati, Intr-adevar, numeroasele fragmente ilustrative, precum si textele mai ample care incheie volumul (toate originale si prevazute cu trimitere exact la autorii, consacrafi, cdrora le aparfin) au fost alese gi ca sprijin pentru asimilarea ‘materialului gramatical dar si, cu deosebiti finete, pentru savoarea gi relieful lor. Apartinand unor genuri literare si unor epoci diferite, ele alcatuiesc 0 imagine vie a dinamicii spiritului si expresiei latine Mandatata de autoare si revizuiasca textul GRAMATICII in vederea retip’- ririi, editoarea volumului de fat’ a operat anumite modificari in terminologia stiintificd, a facut uncle addugiri in interpretarea fenomenelor discutate, a completat indicate bibliografice, a eliminat erorile mecanice. Pentru a pastra fluenta textului, aceste interventii nu au fost marcate, dar un eventual filolog scrupulos le poate decela prin compararea editiei actuale cu cea din 1966. Stringenta de conceptie si de expresie a cérti, originalitatea si temeinicia ei constituie meritul exclusiv al profesoarei Maria Pérlog. COrtografia este cea impusii de Academia Romana in 1994 Stradania editurli ALL de a reduce, prin reeditarea unui instrument didactic fundamental, penuria de unelte de lucru din domeniul limbilor clasice de care suferd cultura noastri va fi, sperim, rsplatita cum se cuvine de primirea cilduroasa pe care o vor face filologii, fie ei consacrati sau in formare, acestei rendscute GRAMATICI A LIMBI LATINE. Habent sua fata libel Gabriela Cretia martie 1996