P, XVII. ALTE NEAMURI. i. — 2. Germani. — 3. Ungur cu . Bulgari. —-6. ‘Turei, Tatari, Gaginti Gree’, — 8. Evrei. — 9. Tigani. Ciangai, — 7. Armeni, 1. Inainte de Unire, Regatul Romaniei reprezenta un Stat etnic aproape omogen. Prin alipirea pirtilor lungi vreme sub stipanire striind, Romania a devenit o tard cu minoritifi, desi cu procent slab. Minoritarii (arii sunt impérfiti la cel putin 7 neamuri diferite mai prin- cipale, rizletite si cle in muljimea compact& a bastinagilor, care repre- zint{ nu numai fondul etnic al {Arii, dar neindoios sunt cei mai vechi pe paimantul ei. In Vechiul Regat, fari Dobrogea, Romani sunt in majorit ate_covarsitoare (pana la ). Oltenia yine in planul intaiu. In majoritate (64,5—60,7%) Romani se ‘gasese in provinciile transearpatice. Numai in Dobrogea si Buco- vina Romani sunt 50%, dar i mare majoritate fai de fiecare element mino- ritar In parte, Nu exist& finut in care si predomine vreun element etnic strain. Procentul minoritar e ceva peste un sfert (28,1%) din populatia romAneascat (71,9%). Elemente minoritare in mai mare numir (41,4%) se giisese in orage. Mediul rural este cu. majoritate coplesitoare roma- neasci (75,3%). Procentul celorlalte nafionalititi ¢ urmatorul: Unguri. .. . . 79% = Rush os. 23% (re) eee eo Bulgari, Satbi oe i fo an 1,5% D112 812% Alte neamuri sub. 0.1% Compardnd cu farile vecine, care au mostenit ca si noi parti din Imperiul habsburgic, se vede cd suntem cu neamul de bastin’ mai numeros si mai compact, minoritarii aflandu-se in mic numér. Mai toate nafionalitifile existente sunt aduse ori infiltrate in_po- porul de bastin%. Politica stipanitorilor diferifi era viditi, Se urmiirca diluarea romanimii si firimitarea pirfilor compacte, aducindu-se de toe208 colonizandu-le %¢ | in mijlocul satelor romanesti sau protejand infiltrarea lor spre periferia trupului etnic al Romanilor. S La Poarta Devei 0 colonie de Ciangii a fost improprietarita cu 4 putin inainte de riboiul mondial, iar pe Tarnava-Mare satele sunt 50 A, a margelele de di colori, insirate in lungul malutui, un sat A ungur alternand cu altele roménesti. Austriacii in Bucovina aut 0A facut tnlesniri rutenilor ca si emigreze din Galitia, dupa cum Gj ZI rusii au permis Evreilor alungati de prin alte provincii, si formeze colonii compacte in citeva sate din nordat Sasarabiei. In Toron- ne tal pimantul_pustiit 7 de Turci, dup’ alun- a garea lor, a fost colo. 253 nizat cu Francezi din mea wai 28 12 16 ee au zee (g8e Lorena, Italieni (Cia- en een iz —= cova) sau chiar Spa- is) autGAR ERE! AUTEM TiGAM TORY ALT ioti (Mertigoara); in Neamurile straine in Romfnia (d. Dr. G. Bugeae s’au_stabilit Banu); negru = sate, vargat = orase. pani si Elvetieni de origina. france Aga a luat nastere aparental mozaic etnic dim actuala Rominie, ea urmare A politicii antiromAnesti, comuna la Austriaci, Unguri ori Rusi. ww SANANAN ~ 7) a x 2293 S'a mai fntémplat ined un fenomen important, care a contribuit la falsificarca statisticelor, micsorandu-se asifel numarul Romanilor, silifi nilor s’au folosit biserica si scoala. Unii dintre Romani care ar fi putut avea oarecare influei{é asupra conationalilor lor au fost silifi sau ade- inenifi prin favoruri, inobi de s’au impristiat in departare dela trunchiul comun. S’au instriinat mulfi sufleteste, schimbandu-li-se mai ales numele (Dragfyi, Nopsca etc.). Insusi marele Mitropolit A. Saguna putea sk ajungi un vestit prelat catolic, ca si Olahus din sec. ea, daci mama lui, Anastasia Saguna, n’ar fi dus o lupti eroicd, Sil salveze dela catolicism. Legea scolari a lui Apponyi nu a fost decdt mijloe indriznef pentru desnationalizarea Romani din Ardeal. De altfel Tara Secuilor, socotit& ca aparfindnd unei mino- ritafi etnice, e in realitate mai bine de jumiitate populat® cu Romani secuizati, care si-au aifat limba gi au trecut la biserica reformat, uneori prin samavoinicie. La fele tn partea de nord a Bucovinei, unde tot sub scutul admi. nistrativ, Rutenij privilegiafi au erutenizat » prin scoali ori bisericd, pe mulli Romani, rimasi cu numele terminat in ciue » Se pot aduna numeroase pagine de adevirat’ tragedie etnic’, din trecutul nostru nu prea depirtat. Dacli sar fine seam de aceste fapte, numéral minoritarilor din Romania ar fi cu mult mai seXzut decat era dat in statisticele of bizuite adesea numgi pe declararea _limbii vorbite sau pe numele schim- bat la hotez ori in scoala.294 VARA NOASTRA 2. — Raspindirea Get ma nilor e necgala, dupa valurile istorice. In Vechiul Regat sunt putini, impristiafi ca meseriagi in orage, din ce in ce romanizati, multi rimasi catolici. Centrele mai importante germane se afli in provineiile alipite. In numiir mai mare se gisese in Ardeal, unde Sagii au fost adu Fig. 193, — Raspindirea Germanilor dincolo de Carpaji (a. 8. Manuita). popor de pazii a coroanci, ad relinendam coronam. Sositi la sfarsitul veacului al X{1-lea, mai numerosi insii la inceputul veacului al XIU-lea au fost agezati spre treciitorile sudice, la iesirea Oltului ori in Jara Barsei. Din analizarea minufioasi a dialectului ce-] vorbesc, sunt mai we grabi Franci decat Sasi, din Franconia de mijloc (Mosela, Eifel, Luxemburg). (olaji de trunchiul etnic au stiut si-si paistreze limba si obiceiurile in mai deplink curiifenie decat cei de acasi. Au rimas muneitori oranduiti, harnici, cu o solidaritate tenace, piistrand bine- ficatoarea legituri cu biserica si scoala, cXrora intotdeauna, spre lauda Jor, le-nu dat 0 deosebiti cinstire. atele slisesti au casele ingrimadite dealungul ulitelor largi si alipite la fa idul in care se giseste poarta mare, In mijlocul satului e piata cu 2 mai intotdeauna monumental, cu zid gros si bastioane la col{uri. S pistrat pani azi ia multe din cle, ehiliile din lungul fetei interne a zidulu' EEeeALTE NEAMURE 208 Eun tablou pitorese cind eredinctomii ies” din lor nationale, birbatii cu mantaua alba de aba pani la genuncht, fem marama pe cap, fetele cu a de poteap. Caracteristie sunt mantelurile albe incretite in lung, ari maneci, ale femeilor, ca si + cataveicele ¥ cu bland de vulpe pe margini. Catolici Ja Inceput, Sasii au fost primii adepfi ai Reformei. I. Hon- terus eee in consiliul dela Medias (1546) a anuntat reforma si S Pricind a au avut de Pea din ee Habsbur- va azine limba, credinta si spiritul de mune’, printr’o injelegere a situatiei lor, privi- Jegiaté in multe privinti. Sasii se gi mai concentrafi fntre Tarnava-Mi si Olt, a abae Fig, 194. Case dintr’un sat siisese, la Brasov, cele doud (Des. E. Saulea Bucec) cetifui culturale ale ighisoara si Medias, ¢ i cu Romani. In J lui n’au putut ‘ ij sunt restrangi in jurul Brasovului. Un centru tot mai slibit e in regiunea Bistrifei Alti ramuri principal a Germanilor sunt $vabii din Torontal, Au fost adusi, duj pia rimasi aproape pacea dela Pasarovitz (1718), spre a coloniza despopulata. De loc sunt din Germania de sud-vest (Pfalz, Baden, Alsacia). Au creat repede ageziiri temeinice, aproape la fel ca o duire, cu ale Sasilor, de care se deosebese: totusi, prin multe insusiri. S'au lisat mai usor desnafionalizati, iat sistemul de a avea numa doi copii, i-a rarit cu timpul. Dupi rizboi se constata si la ei o insem- hata redesteptare national, bizuitk in mare parte pe spiritul de tole- rant al Romanului, lisfindu-le intreaga libertate culturali si religioasi. Din ramura svabeascd din Banat se trage intre alfii poetul Lenau niscut in comuna Cetad si romancierul Adam Méiler-Guttenbrunn care si-a pistrat numele focului unde au trait pirintii. Multi nemfi au fost adusi in Bucovina dup’ 1775. Nemtii minieri (Iacobeni) se trag din nordul Ungarici (Zips); lucritorii de lemn din Boemia; agricultorii din Galitia. Majoritatea locuiau tn orage ca fune- tionari.206 dat piimant; au intemeiat sate gospodiresti cu nume ce amintese fi- wuturile de origini (Leipzig, ‘Teplitz). Centrul lor era in Tarutino. Germanii rizlefiji in Dobrogea din jud. Tulcea (Malcoci) pani la Caraomer Jangii Mangalia, provin din coloniile basarabene. Chiar acolo unde conviejuesc cu alle neamuri Caramurat), ¢mahalaua » lor se recunoaste lesne prin gospod: in prelungirea casei, asezati perpendicular pe stradi. cultori si crescitori de cai in special. In afara centrelor pomenite se mai gasesc Germani tn regiunile miniere, Ia Steierdorf-Anina veniji din Stiria, ca si in Trascdu, unde s'au mag] t complet. La Rodna au mai rimas cafiva, tot dintre vechii minieri. Svabii adusi din Suabia superioari Ja inceputul vea- cului al XVIIElea, au fost agezati si in partea Satului-Mare si Careii- fare, Baia-Sprie, In ad, Terebesti) se intalnese vreo 21 comune i sunt in minoritate. Riizleti se in Bihor ori Maramures (Vi Sus). In totul sunt peste 50.000 de suflete de Svabi fn partea nord-esticd a {Arii, in buna parte catolici. Numirul total al Germanilor din Romania ar fi cam 758.000 suflete, dintre care mai mult de jumatate (peste 306.000) Svabi. Impristierea lor este neegald. In Vechiul Regat nu reprezint’ nici 1% din tntre ga populatie, In Banat sunt mai numerosi (cca 24%), apoi in Bucovina (9%), in Transilvania (8%), fn Crisana si Maramures (5%), in Basarabia (3%), in Dobrogea (1,5%). Sunt mai multi ta me- diul urban (5,3), ajungand fn Banat la 31° 9, in Bucovina 14°. In pe lara intreagi abia sunt 3,8% (Banat 22%, Bucovina Sunt buni agri- — Dupii cum e si firese, prin milenara s\ Romania, Ungurii formeazi partea cea mai insemnati ca mul- {ime, dintre minoritari, cuprinzdnd cca 1.300.000 suflete Ja un loc eu Secuii si Ciangiii (40% din numérul ungurilor). In mediul rural abia se gisese 7,1% lati de totalul Romanilor; in cel urban 11,2%, a Ja sfargitul secoluli al XI-lea Ungurii ramaén in Socul lor de ori. Tisa, in Panonia. Pana la aceasta dati mau pi- truns mai spre risirit in teritoriile roman Ungurii propriu zisi sunt raspandiji mai mult in finuturile dela apus de Carpafi. Dincoace de Carpati putini se gisesc ca meseriasi, mai ales in ultimii ani cind construefiile din Buew avant; mai lofi zidarii sunt unguri, mulfi dintre servitori. Mici aseziri unguresti se aflau la Hugi ori prin unele orase din Bucovina. Majoritatea sunt dincolo de Carpafi, mai mulfi in orase decat Ja sate. Sunt ingrimédifi in ungul Somesului si al Muresului miljociu. In Muntii Apuseni, ca si in Tara Figirasului ori in jud. Caras, aproape gine intre Dunare297 nu existii ungur la sate, Dacd se mai fine socoteali ck aproape 20% din totalitatea Ungurilor sunt ingriméadifi spre granifa de vest, se poate deduce ci in restul Ardealului ¢i sunt fn slab numar. Afard de Secui, n’au un finut al lor; sunt rislefifi in satele intercalate celor sau in proportii restranse amestecafi cu Germanii si Romani. (Feldioara sau Harman: 50% Romani, 44% Sasi, 6% Unguri). (es een ON las ~ J ~veGenna [TJosy =} x00 , HEEB 50-60 5-10 Hg 30-40 RIB 60-70 10-20 RRB «0-50 QM 80+ Fig. 195. — Repartitia Ungurilor si a Secuilor, dincolo de Carpati (a. S. Manuita. In partea risiriteani a Ardealului, dar si pe versautul apusean al Architei, tritiese See uii. Originea lor este incd inviluita in ceata tainii, cu toate studiile ficute chiar de Unguri. Uni ti din navala Hunilor, alfii Unguri din Pust adusi spre apararea granitelor impotriva Cumanilor. Au comun cn Ungurii limba, desi dialectal’. Caracterele lor antropologice, uncori eu pecetia mongolici mai pro- nunjati decat la Unguri, se apropie si de tipul Roménilor, in special dupi indicele cefalic (81,45 la Secui, 81,60 la Romani, 87,80 la Unguri). Rezultatul cercetirilor sanguine ca gi indiccle biologic al Sccuilor din Odorhei si Ciuc arati o mai mare afinitate cau Romani decAt en Ungurii.298 Secuii au Jost adusi iu pirtile risiiriteue al Transilvaniei in veacul al XIIF-lea, peste Romani care se aflau in parfile locului, dup’ mir- turiile documentelor vremii. Dac din punct de vedere antropologic pot fi inci discufiuni, ati- nitatea sufleteased a Secuilor cu Roménii este netdgiduit mare. « Aceeasi fire blinda si potoliti, dar la nevoie rizbuniitoare, aceeasi cinste si respect fatit de autoritifile legale, aceeasi ospitalitate, acelagi gust pentru arta popular, aceiagi neintrecuta lite- ratoré popular de poez basmt, acel os gif ambele popoare; sunt in- susiti comune la Secui si la Romani, care pe Secui mai mult fi despart decdt fi apropie de Unguri» (S. Opreanu). In totalitate luati Se- cuii reprezintd un amestec de caractere comune intre cele dou popoare convie~ tuitoare de atatea veacuri. E un fenomen de pre- facere etnick in izolarea naturii, important de stu- diat chiar din punct de vedere stiin{ilic, al formirii raselor. Din procesul de transformare lent a rezultat componenta actuali. Secuilor (Terra Siculorum) se intinde pe o suprafafi cam de 16.000 km2, cuprinzéind judefele Ciuc, Odorhei, Trei-Scaune si in parte Mures. Numiirul Secuilor se socotcste la vreo 472.000 suflete, desi in aceasta cifri se cuprind si mulfi romani secuizafi, iar satele sunt in bund parte si cu populafie romfneasca. ccuii au fost, colonizati peste poporul stinas romén. Numele de rduri, de munfi au rimas, multe, romanesti dar ungurizate (Megura = Magura, Putnei faczak Fata Putnei, Obcsina = Obcina). Drumuri si sate cu numiri roménesti sunt nume- roase (Opra utja = Drumul lui Oprea, Putna mezeje = Campul Put- nei). Nenumirate familii socotite ca secuiesti au nume athaice roma- mpean, Olah, Barsan = Berazan, etc.). Secui- ficut prin cale administrativa, prin scoali si armati, dar mal ales prin bisericd si nu rare ori in chip samavolnic. In multe sate au rimas cimitirele vechi romanesti, desi biserica a dispirut, iar din or- todocsi Romani au devenit reformati. Comuna Bodogoaia (Odorhei) curat romdneasc’i, avea doua biserici, una ortodoxii, alta \ feuatine anALTE NEAMURI greco~ , pistrate si azi, ca dou orfane, una langi alta, la mar- ginea satului. Din lipsi de preoti, bisericele au rma Tr locuitorii romani au devenit reformati. Pufine comune roménesti asezate la pe- , s'au pistrat neatinse de prefaceri (Voslobeni la izvorul Mures lui, Bilbor in izolarea muntilor, Sicel singurul din jud, Odorhei, Lunca- de-Jos din defileul Ghimesului si Garciu). Prin iumulfirea scoalelor de stat, prin adnca insullefire a invatitorilor, cei desnafionalizati in de- cursul veacurilor incep si capete constiinta originei lor, intorcdndu-se la mated. In toate manifestajiunile lor Secuii arati vidit influenta Roma- Fig. 197.— Raspandirea Secuilor (4. S. Opreanu). nilor peste care au venit, cu care au trait in intense relafiuni, pe care i-au inglobat cu sprijinul administratici Forma si arhitectura caselor mai vechi sunt dupa tiparul romanesc. Acecasi impiirfire in ¢ casa mare » cu ingrimidirea zestrei bunei gospo- dine. Impodobirea perefilor cu chilimuri este Iuati dela Romani. Culmea pe care se insird stergarele se intalneste sila Romani din Munjii Apu- seni. Secuii au imprumutat dela Romani arta de a lucra lemnul, ma- teria prim ce domina in uneltele de gospodirie. Portile mari, crestate bogat, date ca tipice pentru secui sunt aceleasi ca si in Oltenia. Dintre obiceiurile Secuilor la evenimentele mari din viata familiei, cele mai multe sunt la fel cu ale Roménilor, neobisnuite Ia Unguri. Pomenile la inmormantiri, vorniceii la nuntX, plugusorul la anul nou, sezitorile, claea §. a., sunt proprii RomAnilor de pretutindeni. Uncle cuvinte ro- mianesti se gisese in vocabularul obignuit al Secuilor (birbat, colind’, ardei, berbece s. a.).300 TARA NOASTHA _ O varietate etnies a Secuilor formeazd Ciangaii asinul Trotusului cu afluenjii sai, in basinul Bi- strifei inferioare intre Piatra si Bacdu, spre gura Moldovei si in Valea Siretului mijlociu. In deosebi sunt dou’ nuclee mai complete in jurul oraselor Baciu si Roman. Se gisesc si in Ardeal (Ghimes, Faget, Lunca- de-Jos), ca si in satele. spre risarit de Brasov intre depresiune si poalele munfilor. Se deosebesc dialectal de Unguri mai mult decat Secuii. Au pastrat religia romano-catolicd avand Ja Halaucesti ling’ Roman si un seminar pentru pregatirea preotilor. In Putna (Vizantea), Tecuci (Plo- scuteni), Vaslui, Falciu, (Corni-Husi) si Iasi (Focuri), nu se afli decat putini. Cei din Roman si Baciu sunt oameni voinici, inalfi; sunt catolici; in multe sate (Domnesti-Roman) au ramas catolici dar vorbese roma- Fig. 198. - din Secuime. neste. Eun fenomen invers de cel din secuime. Portul e cam ca al Ro- mAnilor deosebindu-se prin podoaba capului, la fete, cu impletitura pirului in jurul unui cere cu don& «coarne » intoarse spre ceafi. Au catrinfe stramte, ghete de reguli colorate, cu tocuri fnalte. Piliriile de birbati sunt ca niste trunchiuri de con, Destoinici gospodari si agricultori, Ciang: s¢ in bunk infelegere cu Romani, din partea cirora niciodatt nu au suferit’ nimic ce ar aduce aminte de soarta Roméaanilor din secuime. Inconjurata din trei parti de neamul s1.av, Romania nu putea de imigriri slave pe teritoriul ei, mai ales findnd seam& de pinitorilor de a slibi elementul romanese prin toate mij- in spre nord: est, Srbii la sud, au treeut peste actualele granite, unii sporadici rizleti, altii infiltrandu-se prin proliferarea cAmpului de suprapopu: i lor. Neamul slav, socotindu-se Polonii, Ru- Cehii, este reprezentat prin 6,3% din intreaga , Slovacii, Ru populatie a Roméanici. Cei mai nunerosi sunt Rute nii (Ucrainienii), Rusnaci pic. In toati tara abia ajung la un procent de 3,2%, mai multi fiALE vina (27,7%), Basarabia (12%) si Maramures (1,7%). Mare parte sunt agezati la sate (3,7%), mai pufini in orage (1,5%). Infiltrafi din spre Galitia si Ucraina, abia se cunosteau la sfargitul veacului al XVITH-lea. Dupi ocuparea Bucovinei si mai tarziu a Basarabiei, trecerea lor peste hotare se faicea in mare numir, asezndu-se in nordul Bucovinei in Se- penit, si in Bucovina basarabean’i a Hotinulai. Infiltrari au avut loc si mai la sud, i unele sate din nordul Moldovei, in apropierea_vechiului «cordun », Acestia sunt iusi emigranti din Galifia, chemafi inet de pe la 1766 de cditre boieri pentru lucrul piimantului. Dupi ocuparea Buco- vinei o parte rman locului (Tureatea, Hrejca din jud. Dorohoi, Salcea, Horodniceni din Botosani, Belcesti-lagi, Dumesti-Vaslui, Cristesti-Baia), Numarul creste cu cei venifi din Bucovina chiar dup trecerea la Au- stria, de fried si nu fie reclamafi de cdtre proprietarii din Galitia, de riul c&rora fugise Sub administrajia austriacd. Rutenii avurd parte de mari privi- logii; s’au intarit etniceste. se bucuri de libertate depling, ducind unii acfiume tmpotriva unita{ii noastre politice, privirea lor indrep- tandu-se tot mai mult spre oryanizirile nationaliste din Nord. ‘Mai numerogi sunt in judefele din nordul Basarabiei (Hotin, Soroca, Balji, Orhei) adusi mai ales dela sfargitul veacului al XIX-lea prin improprietiriri rurale, colonii, intre satele moldovenesti spre a le im- pestrita. Numai in jud. Balli sunt peste 60 de ascmenea colonii, care s’au intins spre Sud pani ‘n Poalele Godrului impadurit. e deosebesc de RomAni chiar unde sunt amestecati, prin statura mai scundé, irul mai adesea bilan, ochii albistrui. Au mainile maj scurte, picioarele mai lungi. Sunt buni gospodari si agricultori. Miméliga, ca si 1a Moldoveni. tine loc de paine, iar drept udaturd folosese mult borsul. Casa eu fala la Sud are 0 tind’ si 2 od&i. E acoperita cu stuf ori paie bine bitute, cu trepte pe cele 4 muchi. Rutenii sunt galeevitori, dupa cum ti aratii proverbul lor: « Cine vrea si-si faci o casi, si-si aleagi un bun vecin », Hu fulij sau Hufanii se ascamini ca limbi si obiceiuri cu Rutenii. Sunt ortodocsi, spre deosebire de cei rimasi in Galifia. Locuiese in munfi pe valea Ceremusului sia Putnei, pana fn Siret, in valea Su- cevei pana la Frasin, Breaza si CArlibaba. Au pistrat pani si obiceiul vechi slav patriarhal a familiei. Sunt primitori, cinstiti; furturi si pitai la ei nu se cunose. Sunt putin muzicali; in schimb fac crestAturi in lemn minunate ca si incondeieri pe oud rosii. Triiesc in sate risipite, cu drumuri grele. Agricultura e restrnsi la ogoare de secari. Animalul lor scump e un cal marunt, eu coami lunga, cu copita foarte sensibili. Sunt buni lucrittori in pidure, dar si crescdtori de vite, Isi socotesc averea dup% numarul capetelor de vite ori oi. Slovacii mai pulin rispindifi (03% din populatia intreagi) au venit pe la sfarsitul veacului al XVITi-lea ca lucratori de lemn, atat in regiunea Maramuresului cAt si in Bucovina pe la Hliboca, for- mand coloniile dela Soloneful-Nou, Poiana-Miculi. Au rimas orto- docsi; tin la multe tradifii.302 TARA NOASTRA Rugs ii enatural si fie rispndifi in mie numar in Basarabia (12,3%, fati de 23% in Romania intreagi), mai mulfi in orase (3,4%) decat a sate (2%). Malorusii sau Haholii, urmasii Cazacilor zaporogeni dela gurile Niprului, venii dupa 1775, au rimas prin Dobrogea (Seimeni, Dunavat). Lipovenii (02%) sunt impirtili in secte religioase (Popovti, cu pop; Bez-popovti, firi pop’); fugiti dela gurile Donului din cauza perseculiilor religioase, an pistrat nu numai tipul etnic curat, dar si portul original prin colorarea bititoare la ochi a cimisilor la bairbafi, a fustelor gi testemelor la femei. i limba lor, trim fand cu greu copii fn gridinile de copii. Marea majoritatc stabiliti pe lang Duniire si dell se ocupi in deosebi cu pescuitul, in care sunt megleri. Incontestabile ‘afinititictnice au ficult sii fie cu mai multi inlesnire risfira{i in Moldova si Basarabia, veniti de vreo 200 ani, unde se ocup% cu agricultura si in special cu « harbuziriile ». © rarmur’ de Lipoveni, deosebiti ca sect sunt $ eo pi fii aproape in stingere, comercianti sau bit si, Galati, Bucuresti, Sarbi, Croafi, Sloveni, traiesc in mic numir (0,3%) prin sudul Torontalului, in acelasi procent ca si Polonezii. 5.—Bulgarii se gisese mai numerosi in Bugeac si Dobrogea, desi nu lipsese nici in Campia Munteani, aici lesne asimilati de multi- mea Romanilor. Niei uu se mai cunoaste azi ck o mahala tntreagi din Ploesti 2 fost o colonie de Bulgari. mare parte din Bulgari sunt Ineritori iscusiti ai grédinilor de zar- zavat. Unii se intore toanma indarat in tara lor; alfii rimdn locului, Sunt impri- stiali orlunde piinantul neted si gras poate fi mai lesne irigat. In 1927 au intrat 2.259 Bulgari, in 1929 peste 3.600, 45% din numirul strainilor imigranti; au 27%. Sunt si coloniziri de Bolgart, numiti thsi Sarbi, la apus de de Ruyi din Rumel Olt, adu: Mai numerosi sunt Bulgarii in Bugeac, venifi in diferite randuri, adusi de Rusi, ca urmare a luptelor lor cu Tureii in Peninsula Baleanicd\. Jn val s'a intins la sfarsitul veacului al XVI Ll-lea, altul mai puternice Ja inceputul veacului al X1X-lea, socotifi de populatia bistinase drept «Bulgari noi». Au ocupat satele parasite de ‘TXtari dinspre Leova, si judefele Cahul, Ismail, Cetatea-Alb’. Bolgrad este si azi centrul lor principal, ca si Comrat, fost’ comunit titdreased. Mare parte dintre acestia au rdmas in Basarabia; alfii au trecut indarit Dunarea, ase zandu-se si in Dobrogea. Si la acesti Bulgari se disting trei faze in agezarea lor. Prima pani in 1828, apar sporadie, Bulgari fugiti_din Basarabia. Marie imigrari cad in yremea rizboaiclor ruso-turee (18281877). Tn ultima perioada (18771912) cele dou judefe sudice ale Dobrogei au fost intens colonizate spre apararea granite.ALTE NEAMURI Numarul satelor ocupate de Bulgari scad, in Dobrogea, din spre Nord citre Sud. In Tulcea se gisesc (1928) ceva peste 28.000 (16%); in Constanta numai 22.000 (9%). Mai numerosi sunt fn Durostor (40.000 = 38%) si aproape 50.000 (40%) in Caliacra; in total nu se afli niciun sfert (24%) din populatia Dobrogei intregi, cu 41% Romani. Atat cifrele ct mai ales chipul cum au ajuns Bulgarii in Dobrogea arata c&t de subredi este afafarea mereu intefitd a iredentei bulgare in chestiunea problemei dobrogene. Numirul total al Bulgarilor fat de populatiunea romanease’, abia se ridicd la 2% (Dobrogea 23%, Basarabia 5,7%), in mediul rural mai numerosi (2,2%) decat in cel urban (1,2%). Trecutul istoric mai e reprezentat prin Tatari si Turci. Cei dintai (0,1%) din an in an sunt in regresiune. Se intélnese sau in Bugeac sau in stepele dobrogene. Dupi pacea din 1775 Tatarii din Bugeac sunt skibifi ca numér. Inci mai inainte o parte din ei trece in Dobrogea, unde mai vin in timpul rézboiului Crimeci. Se gisesc i sate raélete din judejul Constanta: abia se mai numird Satele tataresti se recunose Jesne prin casele neimprejmuite, bordeie lutuite eu peretii ceva mai ridicati, acoperite cu stuh icin pom nu umbreste satul. Hambarele au rimas tot gropi sipate in piimant, netezite pe dinduntru, reminiscenta vremurilor end rodul ogoarelor se ascundea de raul nivilirilor. Titarii sunt pasnici; si-au pistrat ined portul si obiceiurile. Turcii (09%), ingrimadifi in sudul Dobrogei, mai putini_in nord (Micin, Babadag), sunt pe cale de a se expatria. Numarul Ti- tarilor si al Turcilor la un Joc nu atinge 170.000, ceva mai mult de 20% din populatia Dobrogei intregi. Turcii din Adakaich au fost colonizati de pe vremea impirdtesei Maria Tereza. La acest din urma neam trebuese socotifi Gagaufii (0.6%), aflati in sate rizlefe din sudul Dobrogei; aici ai ayuns pufini, veniti din Bugeac unde sunt mai numerosi. Asupra originei lor domind taina. Ar proveni din Uzi. Sunt socotili drept Turei crestinizati, avand mari afinitifi somatice cu ei. 7.—Armenii in regresiune (0,1%), reprezinti urmele vechilor ri de comercianti, intermediarii fntre Occident si Orient. Venirea lor in far’ in orice caz e sigura din veacul al XV-lea. Majoritatea s'au agezat in Moldova (Botosani, Iasi, Roman, Focsani), in Bucovine (Suceava, Gura-Humorului); prin veacul al XVIFlea au trecut in ‘Transilvania, cu centrul in Dumbriveni, Gherla, Gheorgheni, Repre- activa in comer{ul concurand pe Evrei. Cei din Ardeal au ramas buni negustori_p: i. Majoritatea celor din Ve- chiul Regat au pariisit comertul si chiar agricultura, in care erau repu- tai ca buni gospodari. Majoritatea au apucat calea profesiunilor libereot YARA NOASTH. dind clemente de valoare in toate domeniile. Bisericile lor vechi raiman incetul cu incetul pustii; majoritatea Armenilor s'a romAnizat sau ma- arizat, devenind unij catolici, deosebindu-se doar ci leturghia se eteste in limba armeani si preofii au voie si miruic. Un non slab yal de imigrare din Armenia apiisat’, a int&rit dupa rizboi colonia arme- neasci din Bucuresti sau din porturile dundrene. Grecii in numir restrans (0,1%) mai ales in porturi (06%) se ocups cu negotal. Sunt veniti dia Grecia; cei, mai pufini, ramasi din vremea Fanariotilor, sau romanizat complet. iga nii constituese alt element etnic destul de numeros (1, In Jara Roméncascd ei apar documentar in 1385. Jiganii, robii de odinioari, cei mai multi domnesti, boeresti ori méinistiresti au devenit nu numai asezafi, dar dela desrobire s'au contopit in poporul bistina: Multi au rimas nomazi: din cauza aceasta sunt greu de numirat. Unii sunt cildirari ori ingurari, semi- nomazi, stabilifi mai mult langi piduri, Parte din ei, odatA robii ministirilor s’au stabilit prin satele din preajma acestora. Tiganii_ma- homedani, in port deosebifi de eci- lalti, sunt restransi in Dobrogea. a 7aanse ia 8.—Evreii devin tot mai numerosi (4%). Pufini din ramura spanioli, eel mai multi reprezintii infiltrarea Evreilor din Galitia, Polonia si Podolia. Bucovina. Maramures. Crisana sara b, Ba SMofdova. Muntenia. Dobrogea. Pand la Vasile Lupu nu se face nicio constatare de Evrei tn Principate. Pe vremea lui Petru Schiopu Evreii po- Fig. 199.—-Repartitia evreilor oni patrund fn Moldova si cumpard vite dupa provineit (d. E. Fafomir). pentru Dansca si chiar Anglia. Mal{i se furisau in mic numar de prin Basa- rabia, ca vanziitori de «holercé », mai pufint ca breslasi. Mai tarziu au intrat inare mumir, mai compact. Orice misurd de represiune asupra Jor in si Rusia, avea drept urmare o noua emigrare In Moldova. 20.000 Evrei poloni izgoniti de guvernul rusese stiteau gata in 1816 $4 nivaleasci in Moldova. In Muntenia InainteazA individual. Cand este o ineercare de a pitrunde mai mul Ja inceputul veacului al XIX-lea, Marele Spiitar Alex. Ghica se opune cu indarji In Maramures, Bucovina, Nordul Transilvaniei si mai ales Basarabia, se giseau tolerali, ori adugi de stipinitorii vremurilor pentru a slibi elementul de bastini. Dupa rizboi, numirul lor creste; se strecoari peste fronticrele nordice, clandestin, mai ales individual. Prin noile restricfii din Germania si Austria, invazia evreilor se intefeste, Distributia lor dup densitate e in raport eu izvorul nesecat de unde au venit in maj mare numir.306 ALTE Sunt iugramadi{i mai mult la orase (3,6%) decat la sate (16%). Multi sunt in Nordul (Ari, Sighetul Marmatiei are peste 60% Evrei, ca si in nordul Moldovei (Her{a, Mihaileni peste 60%). In Basarabia exist: orligele (Marcu- lesti) formate exclusiv din Evrei, asezite ca in focarul unor oglinzi concave fald de satele moldovencsti care le adue produsul muncii lor. Numerosi sunt in Maramures (6%), Bucovina (11%) la orase mai ales (30%), in Basarabia (7%), ca si in Moldova pina la Galati, In Ardeal pentru intdia oara se face menfiznea Evreilor jn veacul al XVI-lea. Azi sunt rispandifi in mare numir cam pind la Dej. Numarul lor se imputineazi cdtre Sud restranst mai mult in orase. Dack in Moldova ajung pana la 6,5% din populatie (23,1% tn orase), in Muntenia sunt 2%, iar in Oltenia se gasesc abia 0,2%, In Oltenia, cu popor negustoros, nu crau decat vreo 16 Evrei in 1734—35, 340 fn 1831, niciunul in Gorj ori Valea. In 1899 se numara 4.577, aparand pentru prima oari la sate. Dupi statisticele oficiale (1930) n’ar fi azi in Romania decat 757.000 evrei, cifri cu totul prea seizutd. Repartitia lor este neegala (Fig. 199). Ocupatia Evreilor la inceput era negustoria si meseria; apoi st~ panese industria, comerful si finanfele. In jud. Botosani 70% dintre meseriasi sunt Evrei, in Dorohoi si Baia 66% dintre comercianti. Cu fneetul insi au pitruns si in profesiunile libere (avocati, medici, dar mai ales ziaristi), ajungdnd gi funcfionari (profesori, judecitori). In Maramures, cam dela 1870 incep si aibi terenuri de pisune la munte, cipitindu-l si dela Romani prin datoriile neplitite ale ace- stora; in sate ocup& mijlocul (Borsa); se ure’ ins si la munte, la stand, ca arendagii oilor si vitelor romanesti, controlind fabricarea branzei «cusir ». LITERATURA, 1. BANU G. DR. Populafia Roméniei pe nafionalitafi. Ig. Soc., V, Buc. 1935. ISTRATE N., Statistica nafionalitdfilor. B.S. G., XLIX, Buc. 1930. GHEOR- GHIU N., Populatia finulurilor romanesli de peste munfi. B. S. G., XLI, Bue. 1923. IORGA N., Histoire des roum. de Transylv., Buc. 1915. MANUILA S., Romani si revizionismul. Arh. Inst. Soc., XII, Buc. 1934, MANCIULEA S., Infiltrafii de populafii straine tn Banat. B. S. G., XLVI, Buc. 1927. MAR- TONNE E. DE, Essai de cart. ethnogr. des pays roumains. Ann. d. Geogr., Paris, 1920. MEHEDINTI S., Vechimea poporului romdn in legdlurd cw ele- mentele alagene, Buc. 1924. NASTASE G., Peuce. B. S. Gy Buc. 1933, NI- sror 1, Istoria Basarabiei, Cerniuti, 1923. G. VALSAN, Romdnii locuiau Delta in vece. XV. B.S. G., Buc. SEISANU R., Dobrogea, Buc. 1928. MA- NUMA S., AYpects démographiques de la Transylvanie. Acad. Roum. Buc. 1938, MERUTIU V., La charte ethnographique de Roumanie dapris le re- censement de 1930. Rev. de Transylv.Cluj, 1930 (avee une carte 1: 1.000.000). 2 GAUSS P., Das Buch vom deutschen Volkstum. Leipzig, Brockhaus, 1935. MULLER-LANGENTHAL, Die Geschichte uns. Volkes. Brasov, 1932. KRAUTER FR., Germanii din Banal, Transilvania jub,. Buc. 1929, SCHERIANFER A. Svabii sdtméreni si bihoreni, precum si Germanii din Maramures. ‘Tran- silv. jub., Buc. 1929, ‘TEUTSCH, Gesch. d. sieb. Sachsen. Brasov, 1883. VERGEZ-TRICOM G., La population de Banat, Lethnogr., Paris, 1927. 3. RAMNEATU P. DR., Origine ethnique des Seklers de Transyloanie. Rev. a. Tran- sylv., Cluj, 1935, POPA-LISSEANU. G., Sectti si secuizarea Romdnilor, Buc. 1932. OPREANU S., Tara secuilor. 1. I. G., Cluj IIL. Chaj, 1927; IDEM, icuizarea Roménilor prin religie, Astra, Cluj, 1927; IDEM, Contrib. la 1. Simionescus Tara Noastrd. 20A NOASTRA loponimia din finutul Sacuilor. 1. 1. Gre Cluj, HL. Cluj, 1926, Nasr: G., Unqurii din Moldova. Ath. Basarab., Chisiniu, 1935; Inna, Poput Finutului Prut. Rev. Geogr. rom. HY, (940. CHINDEA TH, Contr. la Romdnitor din Giurgeul-Cineului, Gheorgbieni, 1930. ROseTt! R., Despre Unguri. Ae. Roum. §. M. IL, Bue. 1905. MALONYAY DEZSO1, A” magyar nép miivészete, 2 vol., Budapest, 1907 51 1909. C1OCAX I. N., Crestinii cato- liei din jud. Reman, Roman, 1924, G. POPA-LASSEAND, Sicules ef roumains, Bue. 1939. 4, NISTOR I., Romdnii si Rulenii in Bucovina, Buc. 1913, RELI C., Amintiré, dintr'un caste! pe Nisiru. Cartea Rom., Buc. (926. MILES V., Infit- trafia reteand tn Bucovina. B. $. Gr, XLIT, Buc, 1923. HOLBAN TH, Rusii in Romania. Viata basar., U1, Chisindu, 1934, HORDAS A., Ro- ménii ratiuizati din Bucovina, Graiul Rom., 1930. 5. AWWORE AL., Asesdrile Bulgarilor, Ach. Dobrogei, 1, Buc. 1918; IDEM, Infor- megit elnogr, si miscdri de populafie in Basarabia de sud si Dobrogea, An. Dobr., X, Cernduti, 1929. BRATESCU C., Populafia Dobroge’. An. Dobr., IX, Bue. 1928. ORDEANU 1, Bulgari din Roménia. Graiul Rom., I, Buc, 1928. MINCEY D. V., Bulgarii din Hasarabia de sud, Trecutul no- stru, Bue. 1938. C. I MARTINIDG Aspecte din viaja Hutulilor. Soc. sr. Cantemir. Tasi. IL 6. AMHOI A. P., Contrib. la sludiul asec. Tétartior si Tureilor in Dobrogea. An. Dobr., 1, 1919. ROMAN M., As. populafie’ lureesli din Dobrogea si sudul Basarabiei. An. Dobr., Cernduti, 1936. DUMITRESCU L, Insemndri d. tatari din Pervelia. Ibid. 1920. CLACHIR M., Originea Gayautiior. Viata Bas., Chisindiu, 1935, NASTASE G., Gagauzii = Gagdufii. Rev. Meseceul, Iasi, 1936. 7. IORGA N., Armeniens et roumains. Ac. Rom. Bull. S. Ist., Buc. 1913; Revista de cultura armeand, Buc. 1936. Porna G., Contrid. ta istorieul figanilor din Roménia, Buc. Kundatia Regcle Carol 1, 1939. JORGA N., [storia Eoreilor in fara noasird, Buc. 1913, MONARW ., Oieritul Eoreilor maramuregeni. L. 1. G., IV, Cluj, 1931. ‘TATOMIN E,, Cortribe- fiuni la studiul evreitor. Tip. Curentul, Buc, 1997 Buteiaut cemografic «! Roméniei, Buc.