Sivvier MuRAR 2902. KINETOLOGIE MEDICALA | a NegI ‘Tehnoredaetor: Livia Ana Miu TSBN.-973-97408-7-1 cuPRINS, CAPITOLUL { - CONSIDERATH PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.1 ommecru. pe stub S a 12. scurrisToRIc — 13. PaRTICULARITATT st OBIECTIVE. 1.4, PRINCI GENERALE IN APLICAREA TRATAMENTULUT CAPITOLUL 2- BAZELE FIZICE $1 ANATONO- FUNCTIONALE ALE MISCARIL 2. BATELE FIZICE ALE MICA ncn 2.1.1 Lele hi Newon 2.1.2. Parghi i peg osoase 213. Serie 2.14, Plan ncinat : 2.2, BAZELE ANATOMOFUNCTIONALE ALE MISCARI 22.1. Plana g axe de mig aevnnn 222, Motietatea voluntrd 223, Moticiatea reflex CAPITOLUL 3- MASURARE $1 EVALUARE. IN KINETOLOGIA MEDICALA 23.1. EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALK oman 3. Evalares spartuli locomotor 5.1.11, Evaluarea crete gi dezvolttiBizice 'A. Metode subiectivesometoscopia B, Metod obiec¥8 venom Examinareasomatosopicd| Bxamenu! clini general Examenul radiologic Somatosetri. " 15 20 gare2esae1.1.2. Evaluarea prebensiuni 1.1.3. Bvahnrea mers 1.1.8. Evaluaa ampli iulne ‘lao atcnar al coloone vernal Dilan articular al trace Dito articular a mers inferior Din tint mental superior 3.4.15, Beanz frei moseulae A. Metode subieetive Pilg usenet gal Dilan nese al nel Dilan merle a ert infor bilge muscu a nembwul speton ,Metote obieetive inanoneitin§ onovonomenin 3.1.2. Evatuten fonctions values ear vesptatorie [Beales rents neoromecuare 3.13. Evalaten ene de efor 32, BVALMARER ACTIVRATH PSUICE CAPITOLUL 4 - MULOACELE KINETOLOGIES MEDICAL 4.11 Exe fie ‘A. Detinii,obietive 1. Pozi fnvlamentae gi detivate . Siontrn exerefn ike erp D, Modal dle aplicare se exersioe 41.141, Exerc ice active 1A. Exeroi frie dnemice 1, Exetel zie sitce 4.1.1.2. xeric pasive 4.113, Exeteifi en suspensie ALA Ext eu sxipett 4115. Exereit eu abiecte 4.116. Bfectele exerci firise 4.1.2. Postnaren 4.3. Ergeterpia 16 ® 9 3 9 * 12 m2 G6 in m us 87 8 189 0 m ws wr wr wr 200 309 210 aus 207 29 ae 20 208 ee 44.44. Blectle maesjnt 4.142. Massa clase 1.143, Masajul special az mace urstecics 42.1 Agent iziei natural AL Ternoverpi 12.1.2. Hidotermoterain 1.2.2 Agen frist aifica 122.1, Bester 42.3. Mice psiice 4.2.1 Reglven este Co 1232. Aworedloven Relasaen APA loinc 128 Dieta As mone conten exe 13.1 Midotenkinetteapin EAPHLOLLL, 5 -CONTROLUL MOTOR SUTESICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA, S12 EEIMHCLO PACIEATARE RFLROMUSCULARA PROFRIOCEPTIVR (ER) 5.21. General 52.2 Princip metic 5.2.3. Schmnele Kant peti snerane 5.23.1, Diagonalele mewn soe 5.23.2 Diagnanele veil nti 524. Schemele Kabat pent cap, gt gitmmchi 5.2.5. Sistetirneateicilor FNP pe sitesi eletelor inte 5.25.1 Tec de tnifine 5.2.5.2 Tlic se iaveane a aningigior 52.53. Telnisi de elavare 526, Sistenmizaentehniilor FMP po eit ica in etnpele contol mote 268 ms 278 2 ana 285 287 2a ans 393 38 a 33 31 um Mr at| (CAPITOLUL 6 - CAPACTTATEA GENERALA DE EFORT 61, PRDICIPUL PROGRESIVITATUIN RECUPERARE. (62.CRESTEREA CAPACTTATI DE REZISTENTA LA EFORT 69, CRESTEREA FORTE $REZISTENTE! MUSCULARE (64. CRESTEREA AMPLITUDIND ARTICULARE ~ 65. METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE 65.1. Metode analitice 6.5.1, Metoda Kenny 65.12. Metode Phelps 652. Metod glotale 6.5.2.1. Metoda Margaret Rood ~ 6522. Metods Bobath 65.23. Metoda Brunnstrom 6.52.4. Metoda Frenkel 653. Metode functionale 6.53.1. Metoda Tardieu 6532. Metods Petd 653.3. Metoda Vojta 6 REEDUCAREA RESPIRATORIE = 6. METODE DE CORECTARE A POSTUAi t ALINIAMENTULUT (68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE 68.1 Reedocaea prehensiunt 682. Reeducarea mersul BIBLIOGRAFIE 3 373 376 383 385 Bas Bas 386 3865 387 38 301 393 304 304 395 395 398 309 45 aa aig a1 Prefapi {n onsite tn care in invaytmdntul superior di fra noast8 a sapirut, in ultimii ani, untifi de specialitte (sei in Faculte de Educafie Fizict si Sport gi chiar in Universitatea de Mediciné si Farmacie “Carol Davila”, profil kinetoterapie) se impunea cu acuitate partia unui manual, monografi, care s8 adued la zi opin att de Aivergente Tn acest domeniu, dar mai ales s4ofere posibilitatea celor ee au ales acest drum, s&aib8 un ghd orientaty in formarea profesional pe care s-auales-o ‘Aceastd misiune g-a insugi-o Conf: Dr. Mariana Cordun de la ‘Academia Nationala de Educate Fzica si Spor, specialist in domeniu e aproape dout decenii, iar disectia materalului de fatto confirms rept etstigatoare ‘In primul rind, apreciem modul decent in care a rezolvat pro- blema definirii domeniului: intuind dificultates elabordrit unei efinifi, care st satisteck pe toi cei avizai tn domeniu, autoarea alege ‘alt formulare a definite kinetologici (mili se intreabs,ce-i asta), arene trimite Ia confinutul(implicaile)acestelspecilittti medicle. [Lacrarea este structurat pe 6 capitol, care Incearcl 8 epuizeze ‘ntreg domeniul, dnd e8stig de cauz4 inteegulvi. Aste, studen kinetoteapie, medicini,antrenori i medici,indiferent de speciaitate sisesc In aceastt monografie modern datele necesare, de bazh pentru insusitea si pracicarea acesti specialit fa nivelulzilelor noastre. ‘Apreciez in mod deosebit Capitolul 4 “Evaluare si masurare tn kinetologia medicala (domeniu in eare iteratra medieal8 este fm ge- neral sSracl) si Capitol 6 “Capacitates generalé de efort”,capitole inedite fat de utimete publicaii din domenin. Remare de asemenca, itustrarea grafied numeroast 5 util, precum si o bogatsbibliografie, rnumeroasetthri find de dats recent: sutoare, ca dupa aparija avestei monografi de sinter, 8 conte publicatea ai dealt a une probleme, em ar fiele ale Palologet gi recupeiri specific, pe aparate gi sisteme, i conctrie,salutim cu deaseih sual spin sees monogiafii de ai ciate, feticitin pe autoate pena tevin acested fncer cele ce or ura tc eu Ae cet moog clo implica, atin dent medial, et 3 Gel al edueaitfzie gi sptai a Prof. Univ, Dr. Foan Dragan Memb Gitar at Academiei de Stine Medicale ‘in Ronin Bueesti dlecembrie 1998 Cove insinte | sentences astern trae srongerm non ieeaarnare Pape tlle arena serra eee Bee ere sparen teenie a vet se carat seaman Somaru ae ferecme eres ripe cence, ct a (cea ercmtnm ——e ee rmerueatno pat ee veut ae rh carat re ate area ieta Samba agemirvenmete situa mene Satecttira erecmeeec cert Peace wetter tena ot eta aes tinea terete ran et ee crate tenance Peet ihrtnatat na sata Satinstoda, Iucrarea constitie i um instrument de cunoastere i ‘autodirijare al celor care dintc-un motiv sau altl, intenioneazé si ceunoasca acest domenia ‘Adve mulfumirile mele unor dstinse personalitistintiice, care m-au ajutat In fnalizarea acestei luerri, Prof univ, De. Adrian Dragnea, Prof univ. Dr. foan Deigan, Prof. univ. Dr. Mihai Epuren ‘De asemenea, mulfumesetuturor celor eae vor veni cu sugesti si critic asupra prezentei Iucriri gi fi asigur eX le voi lua in consi Aeraje deoarece, numa ase, © nous edife poate fi superioara. Conf De. Mariana Cordun Bucuresti decembrie 1998 n Capitol 1 CONSIDERATIL . PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.4, OBIECTUL DE STUDIU Kinetologia medical esto sn biologie intericiplinard eae se ‘ocupt exclusive stil migeicorpulu omenes, a elementeloranatoma- funcionale care concurs Ia eliareaacestein i a mdaltiilor de eorectare stnu compensare a peruebirlor reversible, paral reversible sau ever: Bile, Intrdiseplinarates Kinetologiek medical este asigurat de clemeste de anatomie, biomecanca cibenetie, fis, bichiie, iiologe, psholo- ti et, pe bazaclroraclaborencA o metadologie specifics penta cereetarea sts Kinetologia medical esto sind complex, ear implica 1) un sistem de eunogtng proptis derivate, care favrizeazd utiliza ea unui Himba) adapt communes eu ale discipline; 2) un domeniu propru, sistematizat pe baza unor eter, eae oftrd 0 ‘magne clara asupee prior componente ga delmitrlor, 3) emetodoogiedecorcetre cu metode generale si specific propre Tui domeniy, 4) potezecarctrisice ef penta dezvoltarea din interior a propriei existenfe ca sit; 5) eunoting din sine particular, car au abordt migarea umand in context antzopologs, 6) otetepe 0 metodologie de aplicare in practca medical a sit- ‘emul de cunostine tenet propre a elordespriae din ‘earn practicaexeriilor fie; ‘lwo ese tiny ae eat sti mig oztinela 12/ KINETOLOGIE. MEDICALA, 7 contd nbletv a eieenel acest capil vncoven promos Tvectimatendinmnich a eaalu 8 olositea statisti matemtie gi a nuneleor bin oe conditional de efiies Kinetologia meiglA ullizes?4 in seop stogenetic si terapetic ijlore spevilice,nespeciice i ascii ale scestora vec (nonalha Knchtvopet atoeristn ets tui, stipe cw conteatent es ercitit ew faiitaren migehi pin en ~ nist, lind poo eve migearen al ze exeeute fa sensu fifi gravitaionales = ies coe en inersae Sehossl) citi CONSIDERA HL NRIVINID KINETOROGTA MEDICAL) 14 sia ge us lve fr ten yt vepmenentate de i Brick: tal, divers eynerenng cate pt aioe sing sa aso Inet sie de roy ond ape mrinerale in cud exten ~ereoheropie = mica: = ements electotenpies tion vtvoterpie, rion pb; Tn yaetien oo wilirenrs ieevent mtanee enmptene, rae 70 in event gi cmativn, fndanentate shine rlagin lealAofek pecially isomentcle never ooh extn vei pe aes alr witaten i ative park nponentala kinetologied mecticale inetoogin wien ig defines courant stein Fat hietvee uno, emt gle pris, aie fn sep pete en Ireapentic ace specie, vespeifice i comple,Oe 14] KINETOLOGIE MEDICALA Componentele Kinetologiet medicle sunt kintoterapa gi kinto- profilaxa (ig. 2). Kinetoterapia apict miloa- cele knetologiei medicale eu scopul recupertit somato-unctonal, mo: tice gk psibice sifu al reeductri finefillorsecundare de compensa, fn exzal afeiinlor pari rever: sible saa reversible, Recuperarea somaticd repre- into eta in eadralteatament Fig? «Compo lope nine Se completeaz8 obligatoru eu recuperare funcional, car fs prop tune sh redea pacienulu capaciate deelort normal sau spropaté de nor ral In cazu unoe fei reuse sau absent, knetterapiafcearc s com serve capacitates de fort restath sh devolte mecanisme compensator Kinetoprofilsia aplickmijloscele kinetologil medicale cu scopal prevent imbolndvrlr,eomplicailor sau Secheleior acestora, constitu ‘Suse in umntoarele forme: kineoprofilni primard,scundard tear Kinetoprofiera primard pli indviduli stntos mifloacele kine tologii medicle cu seop smogenetic, pentru menjnees ste de sna, in limieleviestlor biologie i cronoogice; ev alte euinte previne imo lvirile. Astfl, gimmastiea de favirare, gimnsstica arobict, joss, plimbiril,eetivile de tim liber eompetiionsle gi necompetiionsle ete ‘compun kinetoprofilaxia primar Kinetoprofilasia secundari este forma kinetoproflaxiei cu rl de prevenite a complictilortmbolntvitir. Kinetoprofiaaiaterfiard, cag prmmele dou forme, reuneyt mijlos- cele specitie, nespcifce i complexe, pe care le adminisreana dupa regu propri impuse de prevenires epaies tecelelor, lesinilor somato Funetionale reversible, care ar putea determina dsabiltate motorie sna “pales 7 Ccapiot)__CONSIDERATIPRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 15 12. SCURT ISTORIC - Preocuptrile prvind aplicarea migotil in sop profilactc $i terapeutc dstaz din cle mai veci timp, ind intlit Ia toate popoatele din anti- chit In Beiptal ani, exeriilefizie era pretiate chiar din gcoalt sortneau gimnasii, aletimull gt sporrlor de lupe, Bazoreiefurile dela Ptah-Hotep confirms exstenja nor “academi” de forji musculard si Srumusefe plastic8, Inet din primul imperiu {000-2500 181, Celebrele fiesce de la Beni-Hassen le imperiului de mijloc (2000-1555 LH totiene toate tipaile de exerci See. In India ane, istoria copliciel fui Gustama (Buddha) presnts fonmele generale de eduaje ale inerlr din clas nobler: hte, sitar, slerg gi no. “Lepile oi Manu, consderaue bile in lac irr mengin states fie, In China antcd se practice: nota, aruncares eu plata gi seria eu sabia In timpul tmpiratului Hoang-Ti (fondatorul primei dinasti, 2698 141), medical Kong-Fu a cret un sistem de educaie fica medals pe cae lptratul a introdus fn ritual regis. Sistemul avea la baza con- stature ef bolile isi eu origina in anumite “congesti si paralinil” ale organelo ipo f tldturate prin exerci fzceInopte de gmat repi- raorie. Exersfile se pot prstca din pov vaibile ale corplu: “sind, sezlnd,culeat pe spate, pe bur ori pe o pare”. Din combinareapozitlr gi a migetrlorrespieatori rez o vaitate de exerci, spiat in tratamen- ‘ul unor bol: obit, gut iad rena, dure musculre ‘Uri, generafl Jo-Fei (1102-1162 pi) a realzat sistem chinez e gimaitid, praciat gi az, g cae euprinde exerci de fit, hut box ‘In Grecia amid, poemele homeric sunt izvorlexenil al precticsi exerci ii {In lnda"- cartes XXII to “Ouisen”- carte VIl-a se preci cu fx de aminuntetnrceri de: alerpae, box, lp cu sabia, aruncarea saljel sl dlsculi, precum si exerci cororale,16 /KINETOLOGIE MEDICALA Gre au cveat cuvdntul ginasieh pent a descinon Gu ow meme genetic fetaiten exes frie, pactint sop cine aN ise spina, ‘Chiron cela orton ne cen ister Acie, Ascepio, Casto Pls nis tp aves alt vinta Bt eure re Ulerin, Ascleios, Psthagorn in Sr gi Ios din Towcut, apie veri frice pe inteneen sna erodiens din Selvin a fst cel ewe a eleva nance gnmastic Faience terapetice, eave ile i wae aceite ein ane tar dietetic, Ela props or exec Rice x ie conse de ati sie, deni gina Hincrat, sacle vee atch pce (seal TV Z1L) eke tat um sisi ate asia efttlorSiologice ale gmastc i mma, efinind sintiaten ca “un echiinn inv exerci eoporsle gt alinentae™ Este pins ce sesizeaa eae igeate-mgehi,ntilizae aie en exerci Fake pent vetgignen fet usevlach. vec i va nuscolare Hipociatsosinene¥ exerci Rice g ns aMoenteara vor resptaia,citculaja. $+ metabolsuol genta relaceacd smusculatna i clear activites sistema nervos Galena [secolul I pil) a sexs Wet ei dese exert firice “Higtenion ~ Logo si “Trosybul” event sn nsa legit ine gi nti i igend, Dovedialo bund eunoastere @ mecariciteonpeae, etd sfstr practice pen dervltaven anitor mich Phiosrat (scol 1 pH) a Sexi “Despve panties, wn at le simatic confine gi stan este aller g ishnicd a exertion pedagoutio. “Aniylos, celeb me goes (secu HL) ese fereitonl roti trap, fn hsraven “Conn enie #8 ce tater hala ing, tl analizeso4 ye rd tonte exes fice exmevt,evienivloe . Pietiie Szinlogre gi erapentiee, Theo cin Alosgniin a seis 0 ecstopedie » xian 16 vo ume, eme a deovoa tenia nasa plicit sale Pinton in “Legile” gi “Republica” a prerenat 1 ser de edie annonionst a corplti consider giniastie,alimentin, bile, nasal, fetori determina shelve etetice shi yt CONSIORRA [ETRIVIND ee a el “Aristotel, atele gui, a aimed gannastica cite primordia lea, ie cap ete tient Hanten spit” Aegeven qi prndaes aril Wee fect constant Ronn Ames aval oinesphieait rine ote exeveiial e yt goer eons rnin eh exer fie ete ont NEOLOGIA MEDICALA 117 oo pot eli ma ate pinmtion confit tin Gree. Corsini « seeentot tfintle Fh le exerctint Fre tos woe am nol vale ctl M4 prmcere Avetepindr ete consider pice sate ice I open exeefie ice tate neni Covmeling Cob enn er ‘orhewiphgie gale pati”. Anse ‘veer een de eal, ae Hila es ayn aces. Javea, ets sti, ann tn ele hexaieta din Satin 1 “ese dvit ao mite site eh fen cn sito’ Cacine Aneta, insect at Vles A, epgeg iin soieie sale ton eile rowenta’ gn cna HH lea cap srcen. Cotten a, intl "Despre bile exonice, desi tlniile exee itor tevapotice reconnate in pili, revatio ptopeaton den glenveguvin sit, alata, mest se eeatiznce (pee 3 tesiv) al execpile sublnt singnta spe ‘wf de: Kinsbalnclog, suspen kinetter ie prin grew svipe apne “Ani se seg, ev ese, eu period de dekin in prising iio ‘de ecnperie), dar ide allie, generate se api ipa elite Fale ect gi Kn naga, aha li, Cisobat Bfendes este son pie ei tipite espe gina ay Sn 1856 9 oie "Tiluo de exer”, Tn nefevete, hater cst apie aH oid ici Hieroninne Merenriai,yontest la Palos, tpeste cmten "ste viata, esi de gpl ‘gers valores ant pints cone preaes ernen one ep pent practienren nt joc el igen ene eigen tone pe ene ile ice 8 a sete. Inde levi test de lente gn ef secon de wate topic. fn pv ate nei eR ator erin see de ei, eve Sikri ce =m seis deceit mniere:18 /KINETOLOGIE MEDICALA "orice individ sinaion Webuie +4 exesute cu rogularitae exer fiziee; pentra sodentari sunt obligatoit (ideea profilaxie’); = pentru bolnavi exerltile trebuie dozate gi selecionate, afl ined st nu agraveze boala (deca selefionii si dozAit exerifilory = exerctile trebuie practcate si in perioada de convalescent (ideea recupertrit funetionsle); = exeriile se vor preseie individual (ees individualizarit wax tamentlui); = exerifile Vor vian att paile compululafectate de boald, ett intregul organism (ideea unit de slgcare) Bernariino Ramazzint, in secoll al XVUcles, tn leraea inuatd “piatriba, dics un capitol bolloreauzate de efort i oboseal a sporti profesionit In secolul uritor, su remarcat prin contbujile sduse la dee voltarea Knetologiei medicale 2eci de nume, Rejnem dose pe coll lui Andry de Bolsregard, autora} volumelor de “Oropedie™ considerate pe “rept cuvint un tratat de gimnasticd medicald profilactict gi cuatv ‘Autor rcomandapractiarea diferenfataexeriilor ize, i funcfe de scopul urmint: sldbire, menjinere sau ereiere 2 mobili aniculare, corectareadeviafilorpatologce ale coloanei vertebral. ‘Glement Tissot evidentiaz¥ spre situ secolului XVILea valoarea xeriilor ize In ae ber pentru persoaelecuocupafi strict intlectae letiuieste programe de recuperae a hemiplepcilor a indivallor cu afee: fiuntresprstonil. De asemenea, ese promotoral tchnicilor trapei ocu- petionle. Pehr Henrik Ling selizens, la inceputal sec, al XIKea, wocerea spe osevirat knetterpie site, Fost maesir de scrim, Ling se preocupt de dezvoltaresexerciilor de imnastich. Asfl, junge Ia conchizin ed orice execu de gimnastica te- brie st fe strutorat intel pi = poziia *de pornice: = cul dina al. migesit propriv-zise; titadines impust de aft igi Tnfluena fi Ling a fost enor, ate inct Europa gi America de Nord adoptd"metoda suedezt" de gimanstich. Ling claii lrnastica i ‘dveativt sau pedagogicd, mila etetch gi medical isciplind independe ‘Braunding gi Liedhech, succesorit Io Ling, 0 ocupat de funda rmentaea teoreticd a gimnastiii medivale ailing si apliaile terapew- Georges Demeny, spre sfrstl secolulul al XI%lea si Snceputul secolului XX, ereand In Fran o adeviraid “toda franceal, critcdnd scoala suedezs, car se baza doar pe elemente anatomice “considerind mal ape un manechin ariultg nimie mai mul Conti deosebite la dezvoltsrea Kintologiel medicale au avut to Jara noased unnatoarele personality Dr. €:Israte public, in aml 1880, uerares “Considers supra sce gimmartici din punct de vedere igienc gi social” fn care steak “esprepropietile preventive gi curative ale mig ‘Recomands noduceres simatic in gcolile de fete, precum si prac- iicarea gimnastc gence de etre adult i sedentai, De asemenea, susfine aplicarea gradat a efortuli gi utlizarea in cop profilactc i curaiv hiro aerterapit. Dr. I. Felix publics tn 1903 “storia igiene, fn care prez efetele imanstciasoprainimi, plamdnilor ec. ‘Recomandl itraducerea gras n gel, cadisciplin obigntorie penta copi de pest Lan, precind eX in cazul practical exertion fe "cei sl, aceesulelevilor va fi permis mamai cu echipament special inetologia medicals, pln de curindgimnastica medicals sav cultura fect medial sa dezvola ca disipint de inviAmint in cel mal favor adm slinjfic gi organizatoric oferit de Insiural Najonal de Edocaie Fica Infinit 1922 3 devenit~ dopa dteva sehr ale tularurl ~ ‘Academia Njionald de Educate Fait ar din 1990 Academia Naionall de Educa Fzict gi Spor. ‘ist au deafigurt activate personal de prestige medi ‘omnes: Francise Rainer fi Theodor Palade, cae a undamertat anatomo- anetionel migearea, ca forms de expresiea fe mane,20 /KINETOLOGIEM HALA ‘Alun de acest nue sonoveveinens Dr, Fig Midutescu, gol eusl de gnwaties weet asa inte anh 1002-102, Dr, foam Laser, ex eunhibupdeosebite(otetien-pctice, a git cntnutldisepline! pin ietoiceren nen in dive ort pr rametor de ginnostca tn cotetoea vr alin deficient, De Adrian N. Jonsson (1904-1 Meaieing Generals (1930 gi cenit siletat pe dept estat fo 2), ahsolvent al Faculte litte $4 lose (193), este eon Weald izice malice in Romani, “eoarece falar teoete gi deaonseo% pic pleat eet uu ric in eoretven gi reeupetntes fneionat a fiir, bien si comslescenio ‘ve mettle ssenatiza pent pins dat cleat nants rveicae, Sitemtizaen » event ela hf ‘iil zee, procedeae gh mete fe ‘or ate de iomaetiok tea gf noi al 2 31 ai, el tl In nigien len Ie elite pe Este ate Tol Dr Ain 2, fmeseu fost reucipat le cee pret Inst de Ct Fini feveit a tz itl le Fae rea Sp .Aceast preoenye -a manifesta pri Fenn ie cane on Tetnte. capable i continae valnonen tiie: Teeter une de Ate Eston Pare, lector wide ett Rae si tegrtacon I, Vol amit 13. PARTICULARITAT $1 0D1EC TIVE Componentele kinctologici moticale a o seie de emetic prin care 20 ifrenfan’ gi so imum alfor forme se teri Proctic, ullizind aeeleagimiloace, mplinte en vespéctorea regulilor excistii, prelate din domenint activitytor mote, legion biomecmicit i adaptate capacitor Sineinnale ale oganisnlel se Indue efeste siferite,profilactice gisam trapentice. In acest scop, mijloacele foloste vor snfevi transform, peutm, a deveni accesibile eclor mai difeite eneyurit de subleci, regdsindu-se ia activi de simp ibe, eompetiionsle sau necam Felonale, odtive te : itl CONSIDER J PRIVIND KINIETOLOGIA MEDICALA 28 Kinewerapia Inglobea7a prin obiective kinetoprofilaxin secunvard si telind, inti ce Kinetopenitaia primar exe lipsta de ohiective Tovapentce lotenapies, cette lisinmentalst seems al compli, ilsiaien aniplitntio ae anigrae, 2 faet sb arzitenge inomcuime, ecuperen cnemfondcii coliluh i ecililut, reeenea vs, eoevtten deft intr, scilshintiren esprit ‘nt, Ica se ag unin capil elave Varticulasitifite Ietsterapiel Kisewterayia este meat tail bol dear an senate, meme Fink, ais fet Ha ce Gloegte en ile wie de teatro gh yevenie 4 eo Ta atinuen igen foe ose ii cm Wc, ee eink agen ie tana eame arf ap, lima, toate lem mer! Biel sil nig cunt sti atte Fries eat elt, walle Fen co os inetteryinese wc, yous A pase ki flexin eal deteronink exten omen rient en cient tonsil rng exten nivel sensi ep ae fe inves simen ive: euciven exp rege tomas mngchilor ex fens de pasten menonuti (eAveic) gi anlaeard exten: soit se patter escipitl 2 Refleyele segmentare 1 Pants ate veflexe, acentt ut incale gh relewnt de evtesie incrneigond, ene const in contactin nivgchilor extent ai si mem, in shina escitiit efit ferent de patie opwsk aie este obligal at se retin Ct vn din membre inf prin reflex de flein, estensnit anenbyulsd apy se comtict® pent, i el eo important telex it aceasih gou esle sonra de sprijin (reflex de extensie), care eonsté th estonsin mem re plats, inferior, cf se excicit-o presi : Este neces sai gi mers, ete gi dlvecfn de extn dere a membrului inferior, a move a localiari pesiont in plont {cri A7ELE TICE St ANAIONO FUNC HONIALE ALE MISCARIN/ 87 1. Reftexele tncate inp tellxclor ovale seunegt 8) tefleval suplimontar ide externie (renin 1) renee de swsinere 1. Mevetile de echititnare reMegee de tolheeve) intesin vind Iwecedentte sunt depagite aii gi it ite se, ange ‘stn decent mee, (elo deveriuante (yeesinn, action’, ment ‘erste seat pale isc bug ale ment ilizate vernon feb le, pepe 8) teflovele de sedevme Thirintva se we prin depneaen tive sh ewan Seva jnfouninnal avai telleva 9 mise, reduced itn exp i Finis sin pu woven noumalt a ditegii caput, yin rellove prgeioeeyice «1 punet de pleesre fn yuoysiney vi tal 19 teflevete de eedrecare a computa atipna copula aon prin cxcitatt exteroceptome asimettice, ene. plead. se ln nicl patel dle rontaet ew bara de ustner ©) eflevete te tedrecare enn ent Ini, chine tn ema inobiliniet ap lcrming tosesaien cong Refiexe sta ination Melle satokinrice sn mn ne dee purcedenicl {Cons din gd ale tonne mec. seemaloe arg nite de avers reeptai, in pial dela el ves ‘ua seop menjieren pri comp gh segment, fn top ‘plosi tne ent pine, active eau pave458 / KINETOLOGIE MEDICALA ‘asigors ore muscular $i porta mombreor. Reflexlesttokinetie includ 1) reflexele de acceleratie gi decelerale far spar timpul depla- ‘i int-un vebiol, cae acceleenzt sau fneazd beuse; 2) refiecle de accelerate $i deceleraie unghilard se evideniaz8 ‘prin apariiapozje'arunctoruui cu disc 3) react liftlad const in flexia membrelor inferiare la coborire; 4) reacla de aercare const din adoptarea paxil preghitoare unei Capitola 3 MASURARE $1 EVALUARE : IN KINETOLOGIA MEDICALA 99~ 2> Mute Stailrea strstezieiterapeutice este problem dificil, in condi In care omul tebuie considerat un sistem diramic complex, iar vele generale ale kietologiei medicale trebvie adaptte parti- culaciilor cazului determinate de: vist, sex, temperament, sare Paihict momenta, nivel de culturd si tneleere, capitate de efort mule alle variable ‘ficiena individualist tatamentlu, rezultath din seletionare, ozarea, itmictntes, secventialtates. si asocierea mijloaceor, este evaluat prinu-un sistem de mfsurare $i apecire ‘Masurarea recurge la determinde cantitatve, prin care e atribuie valosi numerice unor parametri, cate apreciacd manifesticile trata: rmeotulul, nu gi disponibile pcientul Evaluarea ofers, dupa A. Dragnea “jalonare gi posibilitai d contol prin compararea planus de recuperare cu rezutsele obinute” entra ca pe aceast baz4 sf se posts intreprinde corectie,ceorlentir fi restuetire ale sistema evalua [Evaluaea omulu, ca find tidimensionals determinatsbiopsiho- social, tcbuie realist inerdscipinar, deci putem vorbi despre value somato-funeional si psihicd 3.1, EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALA — €0 ode Fvaluscea somato-funcfionals vieazX paramnetell masuraill la inervale variabile de timp, unii chiar de mai multe ori fa cursul sedingei de recuperare, de exemplu: pls, tensiune arterials, feeevents resputorie, mai ales clad survin modified ale miloacelor wilizat, 4 ali In intervale mai mari, deoaece efectele se instlee28 fa timp Ampltedine articular, fori musculard, prehenslne, mers ete.69 / KINETOLOGAE MEDICALA 31.4 Evaluarea aparatulni locomotor Lvaluaeea spars locomotor enppinle: apneierea nivel ety tert gi detvoltfri fice, a prehenshunii, mersuli. a ampli aiiculce gt a frfed musculae 31.11 Byaluaven evcstenil gi dervoltiit frie <2 realizeara prin metade subiective a objective, A Metolle subjective Somatoscopin const din examinarea vigualt a alininnentshi lob si segmentar al coupul din fa, spate $1 profil in stove statiek dinanies (mers) Se efecuca74 inital sie, A iste de maging eo ile ‘rol Cid se recimge Ia sows ncestora devine abiertivd, eval elobale si segmentare find in signi sh stbilenscl un dingnosti Precis a aliniamentlss nounal gt al abwtetioe de hy sees ‘in care se tenlizea78 evalynnen este Hin: en ment aFlavai membele superoate pe High eur palele in port iniermedian’ le promosupinali, degetele ugor fects, hishin anon tot, privivea anterior. memiueleinfevinae spmpiate, nsichit ening prevarele orientate tevin, eMlfiele awopiate, wifi nur sou chia Font malt depts. fh ab depgensed 1%, Snmatoccopia gener ol® aynecink suetiaina, cate peumite chificnen subiecilo fw mown, hiper 4 sibetatrai Besinen ile nnteitie, cme en comdnce fy etichetoen subi rmoperelrai, hipers gi subponvleval (ness clysifeme ese pow el 2 anittines ph Asprepotianaitien tote anssmnl somatic giles, dae i 18 n conpilui pe cme 0 ayveciem ew novia Crees MASURARE St EVALUARE I KIMBTOLOGIA MEMNCALA 61 Seconcordanja dintre virste biologion qi cron ieten nivelutit eesti si dezvotiact soma ologica, pr rin apes opnntetale, erm -7voltica enaricilor entering a ine der sine Gi psn intel Se sgumencle i lavrte, precimdse mote pte uum, woconsco, is 6 ahr Cote rigmentai, imcoase pte, slopeci, ugh alas i Featlewente ale sisiemulitlimtatie pia inner & testo ceutar subewianat, apnecintse tin eh satacteul dlshibujct statunt sdipes subeutnean, F snjchitschetetici, se ayneciaz’ cx des se, vit, boty so ip somati 51 foneie spoatul_ practicar owimra7A ea: iment, fot, eventual sechet Iagenesiey sa sramente eal ils, M savicusile, respetiv mvnifietite de: fous, ‘white aytcnlné vad her a smoticitate spontant sar prwocat ‘13-iitinen i Gp examina grevan ental bite infesni spun it ° veswnel sper matoscopin sequent consi jy setcetnen folouiee 9 frjonale ale regiomlon, phn $i seumeniey een Mote obioctve alt a aliianentahi evap, examen elie Bee seocon ie gf samatamctic, Ene rnc. es Ialoseopie instenmentala. & aliinnennlsi ‘fil ow plu, In eate vapttite se fae dane pe veteal ‘avi antunponetie deste (CA, fe MIM po veutials, og pe niga Ia eme soporte se62/ KINETOLOGIE MEDICALA {Conti MASURARE §1BVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 63 ‘Cadral antropometic de simetric are dimensiuni de 2m inalime Examinarea din profil si tm lajime In aceastt examinare (fig.32), ‘Gradaren se face pe orizontalt de la mijloe, decide Ie punctul zero (0) spre dreapta si stnga, din 10 in 10 em, iar pe vericald de jos tn sus, de Ia O pant Ia 200 em, Astfel, CAS este impart in pd tate cu laura de 10 om. Ventcala din mijloc, de Ia punctele zero (00) se suprapune lniei mediane « corp ‘Examinatea somatoscopich instrumental se realizeaz: din spat, profil si fay, Examinarea din spate Jn aceasin examinare, aliiamentulcorplal ete ideal, cid I ra means adr sntpometric de smete (sricala C2) conde cu ata de simete compli eae trece prin: vere, protubeania ocipall externa, apofizele spinon ale verbrelor cervical, trae, fombar, pil intrfesa, pine epiconifemaral inter malecele ule gtse profecteazh tn milocilbaze dessin, ome 2 ‘Verticala trebuie s8 fie echidistanta fun der relief median al efltiler, tambelor 9 coapscor, fade seapute $i foincde cnn meiant 4 unciaa caput (6a. 3. ceasil vercld se rapoteazh o serie dein onions care nese * margioesinferioart lier wes, = lextemiaile aeromiale (biscromil) = spineleomopljilor (spines) i e- cer prin epotienspnoasé © vere Ty, = dere mopar tec pin ape fia apnoast a verebeal Ty wees lice (ite, = front mar ranting); tnalesiele tile (bimaleol) Toate aceste lini tebe’ st fie perpendicular pe veteala zero (00), dat ft parlle inte ele gl cu onzonale fe Sadtul anopomerc de siete 7 Ea oe posture corect idslt xe realizeazd end veriala zero (00) 8 CAS-ului coincide fu ana de simetie @ corpului, cae eee bin: verte, lobul weehiyetculatia ma. tului marele wohanter al femoral, yor anterior faj8 de medians genunckilut, ‘jor anterior fajt de maleole laterals, la aivelal proieciei cutanate a interlinied futculajet mediotcsene ~ Chopart Examinarea din fat Ta aceasth examinare (fig3.3), stiniameatul corpului este ideal, ednd verizala liniel de simetie a eorpului coincide cu verticala. 2er0 (00) ca Arulti antropometie. de simetrie care, ltece prin: mijloeul funfiy mijloeul na. Sului,milocal buzelor, mijlocul bicbiei, sternului, ombili, simfiza pubians, prin tte condi femural interl gi maleoele tibiae gi se proecteaca fn mijlocul bazel de sustnere La aceastt vertical8 se raporteaz8 lumatoarele lini orizontale: = bispeincenoast; = biseromials, = bimamelonars (le bicbati; = beret = ispinoast (spine ince antero- superiare) ~ bittohanteriand; ~ bimaleoar, Toate aceste link trebuie st fe petpendiculare pe vertcala zero (00) si Paralele inte ele gi cu erizontala cade i Tui antropometrc de simetie.6 KINETOLOGIE MEDICALA ‘Ge Gnation — cel mai jos punet al mandibull, situ pe linia median = feei; ¥+ Menton — punctul cel mai anterior de pe corpul mandibles 8 + Gonion — punctl latero-iferor al mandibulei, stat la nivel unghiului mendibuei; + Opistocranion ~ situat 1a nivelul protuberanjel occiptale ex- teme; te» Nasion ~ situat la itersecta procestlor nazale ale frontallui ‘eu oasele nazale, WW « Suprasternal ~ pines swperor al manubrlui sternal (ineiura jugular), pe linia mediang; We» Mecostenal ~ situt pe faja aneroar8 s sternolui te juméta- tea distanfel dine punetul suprasternal si xifion; 1B Aifon ~ corespunde extemitii inferioare sternului, respec tiv apendiceluixifoid; 1h» Onfation ~ puget situat ix mijlocl ombiliculu 1S + Aeromial — extormitaten cen mi laterall n epotiei acromiale (Martin i Selle), M+ Epicondiliar humeral ~ proeminentle laterals gi medisla le cpifizel distale humeral (2 6 Radiat ~ punctal cel mai tert al capulu radial; 12 + Stlion ~ punetal cel mal distal al procesulutstiloid at radive sului (ateral) gi une (medial), 4» Dacilion ~ punctul distal al degetului millociu (medias), ctnd membral superior este liber pe linge tuschi, iar degetsle sunt th extensi 1 « Metacarpian ulnar ~ punctal cel mai medial al capului meta carpianului V, cu degetele abduse; 2 6 Metacarpian radial ~ punetil cel mai lateral al capului meta carpianului 1, eu degetele abdose; 2+ Simftear ~ imarginea superioard a simfizei pubiene pe linia medians; 2+ Sacral ~ punctul sitwat pe linia median bazei satus 2+ + Gluteal ~'punctul posterior eel mal proeminent al regi fesiere: 2¢,,+ Mliveretat ~ punctal cel mai lateral sl eesti iliace; ‘2c * Miospinal ~ area inferioars a virfulsl spinel iliace entero- supetioare; {opt} _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 67 2 « Trohanterion ~ punctl superorate pe tohenteral mare; 4 + Epicondiiar ferural ~ proeminentele laterals 7 medi pile: distee,a femur: 2» Tibial ~ proeminenjele superocmediald $i supero-laterald ale epiliei proximale a sbi doe Sion tbiel ~ vista distal al maleotei mediate (bial; ‘Mf + Selon fibular — victl distal ab maleolel aterale (Abul); 32+ Peerion ~ punctl posterior al edleiuli, eénd subictal co in otostatism, eu greuatea corpuui eg distibutd pe ambele pleioare; * 89 + Acropodion ~ punts) anterior al picioruhi, corespuntor de- fetului f saw Il, cfnd subiectul este in ortosttim, cu, gree. tatea corpului egal diswibuits pe ambele picioare Ph + Metotarsian tibial ~ punctul cl. mai medial sl capulal meta tassanalt 1, efnd subieetl este in ortostatiams ‘35+ Metaarsian fbular ~ punctal cel mai lateral al capulyi meta- tarsianului V, cfnd subiectul este in ortostasm: Misuriorite antropometrice se sstematizes2S tn ,* dimensiuni longitudinale: intima, bust, capul, tal, langi- imea membrelor inferoare, superioare, In ansambla si pe segmente (coapst, gambt,picio, brat, atebrat sf pala); + dimensuni (diametr) transversle:diametral bitemporal, blz somatic, anvergura, dismetral biacromial, torace, Bipicondi. line (emural gi humeral, bstloidan,bicret, bspinel, bteoban teran, bimaleolr,laimen palm, picirulu, ‘Aas dimensinni sogitale: diametrul anteroposterior al capuli, to- + reli, sacro-pubian; (© + dimensiuni circulare: perimetre ale capuli, tutu, toraceui, abdomenului, brapului, antebraulu, goldulu, coapsei, genun, chiului, gambe, glezni,talie; ‘ac dimensiuni ale masei somatie: greuate si composite corporal; * determinarea.plicilr, © date fisiometrice: Forfa dinamometsict a lexoilor mini, ume- ‘lor $i 8 exteasorilor lombari a tranchishu Mésurtiorile antropometrice se efectuesz4 ex: taliometry (pentru fashime, bast), tandt metrie8, compas, caliper, gia gradata, echer.68) KINFLOLOGIE MFDICALA Oy Pimencivai Tonite sats the vente $i plan A bration cst sa alin) ~ se 9 FlontelorSutvetul se vay 0a Tn etn on spate Hing Fe veMtec sa Unghiol dept pe perce A-Mesl ~ se soar fae vertex i Fin Wiss; suiee Ind in poviin agezat 52 vn proces cx in earal fuji 3 Lungimen gétulni ~ inte seen 5 pwnctal speastrna 4 hamsionen snmnby ated eaperior~ ite net actoial i des lion qrinet diexalh, meminal sper este pe Hang eh cu palin in eapinatin, S-Lunginea troyuinh ~ inive pretete arson yb vi, 6 —Lungimen onrekeopniat — tote wnt sai i fin YF -Langinen putort ~ ive mailocnl pinks distal at ioe iin Cees Fak inh evilewat prin lesin ain pe selva) g3- dato; 8 -Lemginen memrntl inferior ~ ine peel iospival i fin Ubiote suiectil este pozitionat in sad sau decubit dons, cu membrele inferioae in extensie Jongimen eoopsel ~ ite twhonterion $i yet bia Intl Lingimeo gant ~ inte yell Inter fino fibular —Limginea pleiorniud ~ 50 wAsoata in pwritie ovtostates, fate Dimensiuni taonsversate (oni) Invergina ~ inte pauetee digitale sctition) subicetot aaptt via sin en meraele superioate in abt ae 9° in i, cuatele exis, palmele tn pric intermediary 9 —latinen goet nize janctte-anetmanpian tail i wl co deertele alse 3 -Lavinen piciorutnl~ ive pctele mets tibial i fitays 4B —Pinneo ut bi val ~ ave petle gonale(anghin! lite’) F-Piometr nl Biigowatic ~ atte pructele vison, ge Piametiut titemporat ~ ine fosele tenuate 8 -Pinmerut sovacic tnnvrveroy (0 Mamet biepinal (iioeyinotoy ” ¥ Piometnt biacromint ~ ane ponte whem in pals atc fei, Ws interserin init me (eeminent (onasta Se, Mitsu atoile se efetiens® tn fg Pare bert (erty — ave oils eles ale cvestelin iliac — inne spite Pinmctrad bin whnatsian Meficle apropiate a2 fh Dinca Hiepicandiir femal ~ one eycontte mo cove fa prrigln agerml. fet pemies ime eu crmica tm neh . Pape " . Piamcrat Koleotar — nie yee co 2 te sfvionnelor ist gi fila, Damen ul bicpleoniine bnmerat Intra al tensity be Hoga tune st evil eet bP Diometr biiletion "ise apetire si nhuet : : Pinos site Piomeaul antera postesing of fevanin ocipitals extent (opistorraniont: shit da wien Pinmenut antera-posiesion at tosectai Pines sacra pin i Fntte punetele sorta (bara snc i sini (soto.| 70 KINETOLOGIE MEDICALA Sa [Baits [Ane | Trctgewe | Tome Baim jsitecat [Ane | esis [To The Cire [Cee | Camis | Gen Deca rie toe (23) é =Perimetrul capului — intre opistocranion gi gabeli, fri a trece ecg gemnnt te aa cate te ps one pone lie on ot Seen Tad ge ta emia she pink) _MASURARE St EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/71 Bn inspirtie ~ 6 misoeeh cu banda metiek ta acca pose ¢a Tn repaus; subicetl inspira profund si umf rep Ie maxim, dr fil i “ncordeze” sau St scout in evident ugeh pectoral gi axille; ©) tm expraie ~ se misoard cu banda meticd in acceasi pox fie ca si in repaus, dar dupiia expirajc profinds ‘Tite — se masoard tn apnee postexprsove, in porjunes cea mai subjite @ trunchilui, situatd deasupra ombiicuui 41 seat Jos de ultima coast; 5 -Perimetrul abdominal ~ se masoar8 poritiontnd banda metrics rizootl, ta nivelulomfalionuluis ~Perimetrat brayutu retaxat — se mAsonss prin plasarea beazti imetrice ta jumtiatea distanjei dinre punctul actomiat i cel ra, ial; membrol superior este relaxat pe Ling’ tnnchis F Perimetral brattut in flesie si incordat ~ se misoarh dps Poztonareabrafuui fn flenie de 45%, a antebafului fa spinane 4 & cotului in flexie de 90", cu banda metic plasatd ca fn saul precedent; subiectul este Incurajat st contacte la maxion bicepstl; 2 ~Perimetul anebroatat ~ se sosed a nivel cat mh prox imal, nedeptsind 6 em de Ia punctul radial; membrul superior ste lingH trunchi, cu antebrafl orientat tn supinate; 9 ~Perimetrulincheteturit mani! (arcljiei puranull) ~ se mie soar la nivelul proceselorstiloide ale radiusului i ulne, 'o-Perimetral gluteal (sold) ~ bands meted 20 postonsest ta ivelul punctlui gluteal, iar anterior ta nivel simfizet pubiene; | -Perimetrul coapset ~ bands metic8 positioneaz8 orizontsl, exact sub feso (pial subfesier). Se va misura cénd subiectul este in ortostatism, cu Imembrele inferiosre ujor deparate gi greutates carpull egal Aistibuitt pe ambele picioare N-Perimesral genunchiatul ~ bands mettca se positonesca 0 zontal peste mijlocul patelei; mugchii coapse! tebuie #4 fe felenai, genunchii extingi, greutatea compului egal distibuits pe membrele infrioare,22/RINETOLOGHE MEDICAL : evadenfiats. mar intai, prim sidicaten subiectului pe vavfuti: Pes mateatar sa lene! ~ eso sen en t mai ingust® a gambei, deasupra Ini sfition tibial. Varwt cin iy iy cam fel vee @ pil tenons ee efecitenrh ex subistit in shout bust go 6 banda metic in contact gor cw pen, V4 9A ann, dag 9h st 2X inaerminnves pea ‘lca ince um bly stat al pelt gi yawn i cota gi noel Tica se foumeaca pin cinpive jute police si ines, se alfoge form gi se-menfine pe tot parconsl nase 1c clipe, plat cx aaehiile a Teme dey ¥ indes 1 —Plicn tiepoutot ricard beau, In jumttatea distal cave mneqte cite vevtcal, se michen78 pe fa pat ictele 2 Mien bicepsulul ~ se procedeo28 in seelagi ond, en tn cazul Wi, misuritomea efectfitiese pe Foye anterior plicit triceps f bral Pica subscopntans de unghivl inferior st scapulls ave wn unghi de AS® fn de se tealizearh ole in jo gi lateral fay . 4 ‘crested iia ue ditecfie obtica, antero-infetioaa;, F Pcm onpeed cate veal se teach po DR Grentaten co 1 MASURARE SL EVALLUARE IN KINELOLOGIA MEDICAL 731 nis seta efi aieriome a compse, fn jumnsten stn Fate phe inghinal 54 mangines siperiona a patcei Subictul aps pin ager, in co compen si angi de 90%, Phew game om realizeara este vertical gi se seizeazt yo inin avetona a fefet mveite > gome, Iy etcnntorinin ven wai mee i fat, subictalvtp 1 ie & Loom adipoe (28) ~ in eet ek ten © IS 5804 supa compa gn Sopeatoyn conenats o> cieste porns Pa Tesutt sips (kg) & GE eonputnd x fetal espns (2) Masa sab (Zemn-miss) = GF campus — tesa posh Greatten opti = ven slab opting + festa sin Pe twa datelor absolute recltate prin evamenst entiopometie ‘runnin antiopometeic, dine enre cei se yon fai eGo penn apheciovea dervelinit Frew a Relagit de propenfionaliate dine wiswn ston ile ante fv aval tong tina (imensinn} ongitlinle) st stata Stel but = eat vin, + iiele Guide Hggerd ew formate 110M 1) + inlicele Adiion N. fonesen foun, NTF 2 lain toch = stuns in fone Th 100 7 1 8)oe 74/KINETOLOGIE MEDICALA, Tangimea membrelor superioare ~ staturd, respectiv lungimes membrelor inferiare ~ staturd prin formulele: Ms 100 7 1 (8); Mi x 1001 (%) Relatii de proportionlitte dintre caracterele antropomel fn plan frontal (dimensivni trasversale, diametre) si staturd ~ relate anvergura ~ satu prin formula: Anv. x 100 7 1 (8); = selayia dlametralBiacromial ~ steurd, rin formula: Dyiggromiat * 100 ¢ 1 C6 = relaja diametrl (iret) bieret = steurd rin formal: Dyjcee * 100 / 1 (8); = relajie-diametrul bitrohanterian ~ staturd rin formule: Dyigohaterian * 200 / T 08); = relate diametrul toracie transvers saturd prin relatia: Dyangvers * 100 / 1 (4). Relat de proportionalitate dintre caractercle antropometrice din plan sagital yi stator “ relia diametrul toracic antero-posterior ~ stars prin formula: Dyzyero-posterior * 100! 1 (0) Relat de proportion din plan transversal (dimensiunieirulare, perimete) gi alte caractere: = relia perimetrul toracie ~ stat prin indicele Burgsch Goldstein, cu formulas Py x 100 / 1 (86) $i prin indicele Erisman cu formula: Py ~ 1 / 25 = relia perimetrul abdominal ~ status prin formula: Papa, ~ 100 / 1 (2); ~ relaie perimetrul brafalui ~ staturd prin formulas Py. 100 11 (4), ~ telaia pertmetrul antebratulut = staturd prin formula: Panty % 100 1 (4), ate dintre earacterele antropometrice “cpt MASURARE SIEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 75. | ERE REIELOGIA MEDICAL 75, = Telajia perimetral conpsei ~ greutatea corporal ‘tin indicele: Milcu-MicSnesev-Ceorgesc, 4 formula: Pepapsa. * 100 / G; ~ relia perimerete seentetor (brat, antebrat, coapsd, gambi) ~ starurd prin indicele muscular Pende, 6x form: (Pog, + Pantch + Penapes + Pap) / 4% 1007 = telajia perimereleTncheietar min genunchitut, sleanel tale permite celeulaen indicelui deol osoase cs forma: inches * Paen* Pyezne / tle « 100. Valorile obinute indict satus mick = au 43,5; osaturd normal inte 436-46; onaturh putemicd peste 46, Relatii de proportion satu: = rel te dintre groutaten corporalt. $i ‘reutate corporald ~ staturd exprimatt prin indicele masei corporale (body mass index) cu formula: Greutsten corporla (kg) J Tali (rn?) Yalorle objinute tneadresc8 aubiectl in: hipoponderal sub 20; somal = fare 20-25; hiperponderal ~ peste 25; ober ~ paste 30. Indicele dezvoltil osoase, precum i indleele masel eorporale ‘eau addugat de eurind eelor stidiai de Laboratrut de Antropologie Sportiva din eadrul Instituruui de Medicins Sportiva condus de prof. univ. dt Toan Drggan