si radacina ul de baza ; e cuvantului frunzd si cuvin, cuvant ja data. + frunzica se pot forma cuvinte noi Pe 5 a bara ‘cuvintelor existente in sfrunzig + frunzulita Limb8. searkeste -frunzaraie aeper Cuvantul de oar =frunzarime * unsiti elementul fundamental frunzaiturd frunzita pentru formarea altor cuvinte. + frunza # + frunzoi Deexemplu frunzd +frunzet a aa A . ae ; Radicina este alcatul frunzar on sunetele comune cuvantulu srunzigoar’ aie de baza si tuturor cuvintelor Paes ea frunzari obtinute de la acest. fixel Sufixele sunt sunetele sau Sufixele uel mea Pune intr-un dreptunghi grupurile de sunete adaugate Sufixele formeaz: dupa radacina la exercitiul 1. ~ substantive! precizeaz ce parti de vorbire sunt cuvintele formate Shel cu ajutorul sunetelor sau grupurilor de sunete adaugate sadverde. dupa radacina in exemplele de mai jos. cee + tufis *auriu + prieteneste samari —— Se pot forma substantive grupurile de sunete plasate dupa substan- propricuaivorulsutivelot Pi incercuieste Sufixele sut tivul frunzd pentru a forma numele proprii date. +lexicale, cand formeaza + Frunzescu « Frunzeanu « Frunzila + Frunzoiu cuvinte noi (garduf; « gramaticale, cand creeaza Tipuri de sufixe forme gramaticale (frunze). Gm [care crezi ci este diferenta dintre sufixele scrise cu Sufixele lexicale pot fi: rosu in cuvintele de mai jos si cele scrise cu albastru? + diminutivale, cand formeaza di Sdinit& « gradini i Sie cee aeameee gradinar « gradinita - gradini - garduri object sau kcal ini G ee cuvintele din seria de mai jos in tabelul dat. mr 2 i + blanit . 4 + lAdoai mici decét cele obisnuite, + crfoi ae ladoale rumite diminutiv oon smicut + augmentative, cand *cornulet siedut + puiandru formeaz’ cuvinte care +cuvintel +izvorag itel denumesc obiecte sau elt insusiri considerate de Cuvinte care araté Cuvinte care arata o micgorare omarire vorbitor mai mari decat cele obisnuite, numite augmentative. Wincadreaza int run rf . exercitiul precedent, dreptunghi sufixele cuvintelor de !@ — i ‘Scarne wih CamScanetPrefixele sunt sunetele sau Prefixele grupurile de sunete addugate [i subliniaz’ radacina de la care sunt obfinute cuvintele _inaintea idécini pentru a i forma un cuvant nou. de mai jos. + aconlucra+ a deplinge neadevar preziua+ arizgindi — pretiyele formeazé: + arepune + strivechi + subpunct vorbe: [i incercuieste grupurile de sunete plasate inaintea ridi- See 2 + adjective; cinii pentru a forma cuvinte nol. [ precizeaz& ce parti de vorbire sunt formate cu ajutorul oat prefixelor in cuvintele date. Derivatole cu prefixe se scriu + arealege + neascultator, intr-un cuvant (nesigur), cu inexactitate + neomeneste excoptia color cu prefixul ex-, cu sensul de fost (ex-ministru). FEI subliniaz& forma scris& corect a cuvintelor derivate cu Cuvintole formate cu prefixe p ‘ prefix date mai jos. se scriu cu i dupa prefix atunci + con-satean/consatean cand cuvantul de la care s-au + ex-presedinte/expresedinte format incepe cu aceasta . S * - litera: neinflorit. + ne&mpadurit/neimpadurit + subcapito/sub-capitol Cuvintele derivate sunt . cuvintele formate cu ajutorul Ce este derivarea sufixelor si al prefixelor. . oo Derivarea este mijlocul de §B pune intr-un dreptunghi sufixele si prefixele cuvintelor —_imbogitire a vocabularului obtinute de la substantivul prieten. prin care se formeaza cuvinte + pristenesc prieteneste + prietenie« prietenos priete- oi cu ajutorul sufixelor $i at aaa prefixelor. sug + nepri i. fer / . EE Precizeazi la ce cuvinte crezi ci s-a atasat prefixulne- se pot forma serii derivative in exemplele de mai jos. cand baza unui cuvant derivat + neprietenesc este un alt derivat. + neprieteneste Deexemplu: . : gradina + sufixul -ar sMeprietenos | ___ = grdinar + sufixul -ie Este sau nu cuvant de baz termenul de la care s-au > gradinarie. obtinut cuvintele de la exercitiul precedent? Justifica-ti Derivatele parasintetice sunt rspunsul. ; ee cele formate in acelasi timp Cum crezi c& s-au atasat prefixul si sufixul in cuvantul cu sufix sicu prefix. a imprieteni: mai intai sufixul, mai intai prefixul ori in ace- lagi timp sufixul si prefixul? Motiveaza-ti alegerea. inutivele pot avea si alte valori, in afara de sensul de Valori stilistice ale diminutivelor mai mic | + exprima simpatia, atitudinea pozitiva (E un baietel cuminte.); + indica o depreciere, 0 ironie (-a daruit un inelus.); FG uneste enunturile din stanga cu valorile exprimate de diminutivele continute, scrise in casetele din dreapta. + Eomitusicd tare nostima! + Stai o secundité, te rog! ceprectere + atenueaza o cerere, 0 + siel un profesoras! rugiminte, 0 porunc& iti « Ascris gi el o c&rticic’! ae (Asteapt’ un minutet). + Nu evitati aceasta problemuta! atenuare * Ce faci, iepurag? ‘Scanne wih CamScanetiminutive igi pierd vgiera cu sensul cuvantulu de baz’, aparand dintr-0 ccomparatie subinteleasa. De ‘exemplu, cuvantul perisoard, FUJaustifica legatura dintre diminutivele din propozitiile FY) Jus lor derivativa. , . a ets meu merge la gradinita de tanga a ; b Tata taie friptura cu un cutit special gi cu O furculity mai mare. amestec de came tocata pus In ciorba, a aparut pe baza asemanarii cu o para mica. dcind sunt usor diferite in raport cu acelea din cuvantul de baz’. De Uneori, sunetele din TX tinereste, tineret, tineref, tinerime, a intineri, cuvantul de baz exemplu, pentru tinerel, tineresc, Scan cite cat ratima in locul unde se face sudura: -ime, in-. iteaza sufixele sau prefixele, se pune crat i a d . Penrea stabil ‘sufixele lexicale cu ajutorul cdrora se formeaza cuvinte noi, trebuie sd se foloseas- 8 numai forma din dictionar a cuvantului, De exemplu, se va ee ee cuvantul bdiete (nominativ, nearticulat), nu in formele care se pot intalni intr-un text: bdiefelul, iiefeilor etc. SE Ell subliniaz’ radacina cuvintelor din seriile date. a. plinatate « plinisor - plinut «a implini b. laptar - laptdreasa - laptarie - laptic « lAptisor « Aptos ¢. vorbaret « vorbarie «a vorbi « vorbitor + vorbulit& Ey Precizeazi cele trei cuvinte de baz de la care s-au obtinut seriile de cuvinte derivate dela exercitiul 1. a b. Cc EX Pune intr-un dreptunghi sufixele cuvintelor din seriile date. b a. barcuta «incetigor - lungan - odaita « omulet « padurar « b. botnia - bucurestean + clut « desenator « ED subliniazs prefixete cuvintelor din seriile d 2. comesean -adesconsidera -adezamagi *necinstit plugusor « vecinatate luminos + murdarie + rubiniu « scaunel late. ‘extracorporal *ardsciti +a realege + subunitate b. confrate - ex-senator + indefinibil « +a subaprecia + supracoperta Eilincercuieste cu albastru sufixele * alfabetar + alunis + a desprinde + tineresc + voiniceste GAsubtiniaza derivatete Parasintetice din seria dat: * adesivargi «a descoase a descreti trani + aimblanzi - a imboboci +aimper *ainguruba +incorectitudine + interjudetean insubordonare + interfata «a presimti « a reaminti §icu verde prefixele in cuvint i ‘ele derivate date. * Muncitor + neclar + Pietros + postas - a rasfrange 4, Incercuindu: "a despacheta + a des) Techea «a incdtuga « -le sufixele si prefixele. Pagubi - a dezlega «a imba- incleia - ainfiora + a inlemni ‘Scanne wih CamScaneteee [lcompleteaza textul de ma jos cu adjective formate cu sux de la cuvintele dintre pa- ranteze. E 0 zi (ploaie) « Norii (plumb) _____— Strada este (pustiu) gi doar frunzele (rugind) _____—— fosni) _____ sunt spulberate pe asfaltul (cenusé) ___—_———____- Vremea este (rdcoare) si m& bucur ci am ascultat sfatul (prieten) al unchiului meu (grifé) care mi-a spus 8 acopera cerul. si(@ ma imbrac gros. Elsctie verbele obtinute cu prefixul in- de ta cuvintele date. derivate parasintetice. «namol + negru + nor « noroi + nou [i rormeaza patru verbe cu prefixele date de la verbul a face. Cel Fa) Cae] cova aceon) Grupeazi, in tabelul dat, diminutivele si augmentativele din lista de mai jos, apoi ‘incer- cuieste sufixele diminutivale si augmentative. Explic& ortografia acestor + aripioara + baietoi + cutitoaie + nasuc satica + berbecut + dumbravioar& + prostovan + aschioara + bogatan + fliciandru + puisor + batistuta = caietel = hofoman + raulet + baboi + c&rtoi + maturoi + t&lpoi Diminutive Augmentative Completeaza cu diminutive propozitiile de mai jos. a. Un urs mic este un c. O pisica mica este 0 b. Uniepure mic este un . d.0 gasca mica este 0 indic& un diminutiv si un agumentativ de la substantivele de mai jos. = ‘Substantiv Diminutiv Augmentativ Substantiv Diminutiv Augmentativ caciula lacat camaga palma copil volum FE] crupeazé, in caiet, diminutivele din textele de mai jos in diminutive care araté mic$o- rarea, simpatia, deprecierea, atenuarea, comparatia subinteleasa. a. Piticii st&teau pe scdunele la o masut’. In farfurioare era ciorbita de vacuta cu peri- soare. O painicd rumenit’, inconjurata de lingurit, furculite, cutitase gi paharele, era in mijloc. intr-un coltisor, erau cornulete si minciunele, ‘Scanne wih CamScanetd facuse gropite in obraz, il privi Pe baietel si fi spuse CU BUN fH Fi ti, dragutul mamicail drut cu apa, cA mor de sete! Mama, care zambil — Murdarel mai es! — Da-mi, te rog, UN Li ~— Asteapta o secundit . .vibal ajunsese un inginerag care lucra in const tiguri prea mari. i de mal jos. [U) taie intrusul din seriile vigor 8c tructii la proiectele ce nu-i aduceau cas. qd, + gainuga + pet + bradut + catel + cocogel * g8iNUs / : be. curelus’ ~ gentuta = pogetuta + rucsdicel* saculet * vale 2 es covoras = dulapior + fotoliu + paldriuta « perdeluta - suflet o~ £G subliniazd augmentativele din seriile date. ssa babuta + cartofior + ladoi - curatel boi « covrigel « fluturas dungulit& + furcoi xelor, de la substantivele date. toamna + teap& i jos, dup modelul dat. moldoveneste « nebunie « ostasime + are- a. albinuta* b.- arculet - basmalufa + bul ¢. + atigoara « batraior « cogulet + fT Formeaza adjective, cu ajutorul sufi + caramida « fricd « padure parinte + Explic’ in ce fel s-au format derivatele de mai t&rdncuta + cetatenie + croitoreasa + darnicie + colarel + zburdalnicie format prin derivare cu sufixul diminutival ,-uta de la substantivul ,taranca", derivat la randul lui cu sufixul ,,-ca“ de la substantivul ,taran", derivat la randul lui cu sufixul ran" de la substantivul tara" ET identifica derivatele din textele de mai jos $i explic& formarea acestora, dupa modelul de la exercitiul 17. a. «Era 0 panda continud, o neobosita hartuialé, 0 paré generala, se rupeau prietenil in numai cinci minute, se spuneau lucruri de o cruzime pe care numai un copil o poate suporta siierta.“ Simona Popescu ~ Exuvil b. ,,Fetita are ochii ca doi banuti de magheran stropiti i i ti ‘ t stropiti cu punctisoare cafenii [...]. Ca - beste, gura ise face rotunda cao margic&." , ae 7 Otilia Cazimir - Miaulice © Intrece-te cu patru colegi. Scrieti ni i +c -te cu pat . jumele locuitorilor din ora: ij formate cu sufixe. Castig& cel care termina primul corect. ou + Bacéu era sBotosani CSS craiova + Brasov Gdiesti “Roman Ueiea) 2. Subliniazé diminutivele din seria de mal jos 7 jbigtanaru + bl&nifa « c&ldaroi - floricic’ + iedu + pust “ Fxplicdformarea cuvintelor de mal jos. “ a.iimllos: preorésenese a reagoza ° -Aaentitick derivatete din propozitia de mal . azele cAldute ale soarelui insufleteau verdi Jos. Explic& form * area leata campiei. acestora, 3p. Pal Din oficiu: 1 p. ‘Scanne wih CamScanet