ett1 Aud sunetul de craniu spart inainte ca stropii de sange s4 ajungi la mine. ‘Tresar si fac un pas scurt inapoi pe trotuar. Unul dintre cal- caie nu nimereste bordura, asa ci ma prind cu mainile de stalpul unui semn de Parcare Interzisa pentru a-mi mentine echilibrul. In urma cu doar cateva secunde, barbatul se afla in fata mea. Stiteam impreuna in multimea celor care asteptau ca lumina semaforului si se schimbe in verde, cand a cobort prea devreme pe carosabil si a fost lovit de un camion. M-am repezit spre el si am incercat si il opresc, ins el s-a prabusit inainte si il pot trage inapoi. Am inchis ochii cand capul i-a intrat sub roat, dar l-am auzit pocnind ca dopul unei sticle de sampanie. Nu s-a asigurat, ci si-a privit absent ecranul telefonului, Probabil un efect secundar al faptului cd traversase aceeasi §0sea, fara incidente, de foarte multe ori pana acum. L-a omo- rat rutina, esse speriagi, er nimeai nu fipa. Pasagerul vehicu- ediat din camion gi ingenuncheaza langa corpul 7COLLEEN HOOVER patului. Ma indepartez de locul accidentului, in timp cy aie ttt: Rn canant os barbatul te. Nu trebuie sa mi uit |, mai multi oameni se gribesc sa ajul omul de sub roata pentru a stici nua up ‘ ; si mi uit la cimaga mea, inainte albi, si la angele improscat dric i-ar fi mai de folos decat 0 ambulanta, ravietuit. E de ajuns pe ca, sf stiu cd un Mi rasucesc pe calcai dar semaforul acum arat& verde, multimea ie si plec, in incercarea dea gasi un loc in care si pot respira, porneste, iar deplasarea in sens 0| aceasti mare de oameni din Manhattan. Unii nici macar nu ridic& ochii din ecranele telefoanelor in timp ce trec prin drep- tul accidentului. Ma opresc si astept ca multimea sa se rireasci. M& uit inapoi spre accident, avand grija si nu privesc direct la barbat. Soferul camionului se afld acum in spatele vehiculului, cu ochii speriati, si vorbeste la telefon. Trei, poate patru per- pus devine imposibila in soane asista. Cativa sunt furati de curiozititile lor morbide si filmeaza cu telefoanele scena de groaza. Dact inci as locui in Virginia, lucrurile s-ar desfisura intr-o maniera complet diferita. Toti cei din jur s-ar opri. S-ar instala panica, oamenii ar tipa si un echipaj de stiri ar ajunge la fafa focului in doar cateva minute. Dar aici, in Manhattan, se inrampl atat de des ca un pieton si fie lovit de un vehicul, ‘nest nu reprezintd mai mult decat o simpli neplicere. Pentre re a in trafic, pentru altii, niste haine patate. Pro- pla atat de des, oa incat nici nu se va serie in ziare. Oricat m: war deranja indiferenta celor de aici, este exact Motivul Pentru care am ales sX ma mut in acest oras, acum zece ani. Oa: as 7 meni ca mine trebuie si traiascd in zone suprapo- Pulate. Situatia view . 'atia vietii mele este irelevanti intr-o localitate atétUnity de aglomerateyAlcl exist foarte multi oameni cu povesti de viata mult mai jalnice decat a mea. Aici sunt invizibila. Lipsita de importangi. Manhattanu! este prea aglomerat ca si imi acorde vreo atentie si il iubesc pentru asta. ranita? imi ridic privirea si descopar un tip care imi atinge bratul si imi cerceteaza cAmasa. Pe chip i se citeste o ingrijorare pro- funda si ma priveste de sus pAnA jos, ciutand vreo rana. Din reactia lui imi dau seama ci nu este un newyorkez tipic, prag- matic. Poate ci acum locuieste aici, dar provine dintr-un loc care nu a stors complet empatia din el. ? repeta strdinul, de data asta privindu-mi in — Esti rani ochi. — Nu. Nu e sangele meu. Stateam langi el, cand... Nu mai vorbesc. Tocmai am vazut un om murind. Eram atat de aproape de el, sangele lui c pe mine! M-am mutat in acest orag pentru a fi invizibilé, dar, fark doar si poate, nu sunt impenetrabila. Am incercat din raspu- teri si devin la fel de tare ca betonul de sub picioarele mele. Nu prea am reugit. Simt cum toata scena macabra la care am fost martori mi se asaz greu in stomac. imi acopar gura cu mana, dar o las jos rapid cnd simt ceva lipicios pe buze. Mai mult sange. Ma uit in jos, la cdmasa mea. Atat de mult singe strifin! Imi apuc cimaga si o indepirtez de piept, dar mi s-a lipit de piele in locurile unde stropii de sange s-au inchegat. ; : Cred ca am nevoie de api. Incep s4 mi simt ameita, ma lasa picioarele si vreau st imi frec fruntea, 54 imi ciupesc nasul, 9COLLEEN HOOVER dar mi-e team si ma ating, Imi ridic ochii la barbatul care inci mi strange de brat. — Am si pe fata? il intreb. El strange din buze si studiaz cu privirea strada din jurul nostru, apoi gesticuleaza spre 0 cafenea din apropiere. — Acolo vom gisi o toaleti, imi spune el, lipindu-si mana de spatele meu, in timp ce mi conduce. Mi uit peste strada la clidirea Pantem. Press, spre care mi indreptam inainte de accident. Eram atat de aproape! La cincisprezece, poate douazeci de metri distanta de o intalnire la care trebuie neapirat s4 ajung. MaAintreb cat de aproape de destinatia /vi era barbatul care tocmai a murit. Strdinul imi tine usa deschisa cand ajungem la cafenea. O femeie care duce cate o cafea in fiecare mani incearci si se strecoare afari din local pe lang’ mine, pana cand imi vede c4masa. Se di in laturi imediat si ne face loc s& intrim. Ma indrept spre toaleta pentru femei, dar usa este incuiati. Barba- tul o deschide pe cea de la toaleta pentru barbati ¢i imi face semn si il urmez. Se apropie de chiuveti si deschide robinetul, fard a incuia usa in urma noastri. Ma uit in oglinda, ugurata si vid cd nu arat arte de riu cum ma temeam. Pe obraji am cateva piciturl de singe care incep si se intunece si si se usuce, iar deasupra a trai sunt civ stropi fn. Din fercize, cea ma Juns pe cimasa, Omul imi - tim oe Prosoape de hartie umede si imi sterg fata, 0 teal oe cteva, Acum pot s& simt mirosul sangelui- ic din aer ma trimite cu gandul inapoi in timp, Pecand aveam zece ani. Mirosul singelui a fost atat de puternic, incat mi-1 amintesc perfect chiar si dupa toti acesti ani. Mise face great si incerc s imi tin respiratia. Nu vreau si vomit. Dar vreau si ma dezbrac de cimasi. Acum. Deschid nasturii cu degetele tremurande, apoi mi-o scot si o pun sub robinet. Las apa si o curete, in timp ce iau celelalte servetele umede din mana striinului si incep sa-mi sterg sin- gele de pe piept. Se indreapta spre usa, dar in loc si-mi acorde intimitate, cAt timp stau aici in cel mai putin atrigitor sutien al meu, el blocheaza usa bai, astfel incat nimeni s& nu intre peste mine cAt sunt dezbracati. E un gest ciudat de cavaleresc si ma face si ma simt incomod. II urmiresc incordata, in oglinda. Cineva bate la usa. —Ies imediat, spune el. Mi relaxez putin la gandul cd persoana aflata in fata ugii m& va auzi tipand, daca va fi nevoie. M& concentrez asupra sangelui, pana cand sunt sigura c& 1-am curatat pe tot de pe gat si piept. Apoi imi inspectez parul in oglinda, intorcandu-mi la stanga si la dreapta, dar nu vad decat doi centimetri de ridacini intunecate deasupra unei nuante de caramel decolorat. — Poftim, zice birbatul, descheind gi ultimul nasture de la C&maga lui alba, impecabila. Imbracd-te cu asta, Deja si-a dezbracat sacoul, care acum st atarnat de clanta. Ii da jos cAmaga, rimandnd intr-un maiou alb, Este musculos, mai inalt decat mine. Camaga lui ma va inghifi. Nu pot purta asta la intalnirea mea importanta, dar n-am de ales. O iau din Mana lui, cind mi-o intinde. Mai smulg cateva prosoape de obCOLLEEN HOOVER hartie si imi sterg bine piclea, apoi o imbrac gsi incep sa o in- chei. Arata ridicol, dar, privind partea plina a paharului, cel putin nu craniul mew a explodat pe cAmaga altcuiva. imi scot cimasa uda din chiuveta si m4 resemnez cu ideca c4 nimic n-o mai poate salva. O arunc in cogul de gunoi, apoi mi sprijin de chiuvet& si imi privesc reflectia in oglinda. Doi ochi obositi si goi se uiti inapoi la mine. Oroarea la care toc- mai au asistat le-a schimbat culoarea din caprui-deschis in cafeniu-inchis. Imi frec obrajii cu palmele pentru a-mi da un strop de culoare, dar fara niciun rezultat. Arit ca moarti. Mi sprijin de perete, cu spatele spre oglinda. Barbatul isi impitureste cravata. O indeasi in buzunarul sacoului si mi cerceteazii fugar. — Nu imi dau seama daci esti calma sau in stare de soc. Nu sunt in stare de goc, dar nici calm nu stiu dacd sunt. — Nici eu nu-mi dau seama. Tu esti bine? — Sunt bine, imi rispunde. Am vazut lucruri si mai rele, din picate. Imi inclin capul, in timp ce incerc si analizez rispunsul lui criptic. Se uita in alti parte, ficandu-mA si-l privesc gi mai insistent, intrebandu-mi ce ar fi putut si vada mai groaznic decét capul unui om zdrobit sub un camion., Poate ci s-a nas cut la New York. Sau poate lucreaza intr-un spital. Are ace alura competenta a persoanelor care ingrijesc alte persoane- — Esti medic? — Lucrez in dom eniul imobiliar, scuturi el din cap- De fapt, am lucrat,eee Intinde mana spre umirul meu gi imi indepirteaza ceva de pe cimasa. Camasa lui, Cand isi retrage bratul, ma mai Priveste pentru o clips, dupa care face un pas inapoi. Ochii lui se asorteaz4 cu cravata pe care tocmai si-a inde- sat-o in buzunar. Au culoarea verde-chartreuse!, Este atrigator, dar ceva din postura lui ma face s& cred cf isi doreste si nu fi fost. Aproape ca si cum infatisarea ar fi un inconvenient pen- tru el. O parte din el pe care si-ar dori ca nimeni sé nu o observe. Vrea si fic invizibil in acest oras. La fel ca mine, Cei mai mulfi vin la New York pentru a fi descoperiti. Restul oamenilor vin aici si se ascunda. — Cum te numesti? ma intreabi el. — Lowen. Face o pauza dupa ce imi aude numele, dar numai cateva secunde. —Jeremy, se prezinti el. Se muti la chiuveti, deschide din nou robinetul si incepe si se spele pe maini. Continui sé mf uit la el, neputand si imi ascund curiozitatea. La ce s-a referit cfnd a spus cd a vazut lucruri si mai rele decat accidentul la care tocmai am fost mar- tori? A zis ci a lucrat in domeniul imobiliar, dar chiar si cea mai proasti zi in slujba de agent imobiliar nu ar putea genera cuiva tristetea pe care o degaja acest barbat. — Ce ai patit? il intreb. M4& priveste prin oglinda. — Ce vrei si spui? — Ai spus cd ai vézut lucruri mai rele. Ce ai vizut? * Verde-aprins, verde-broticel. 13COLLEEN HOOVER Opreste apa gi se sterge pe miini, apoi se intoarce spre mine, — Chiar vrei sii tii? Dau din cap. prosopul de hirtie in cogul de gunoi si apoi isi bagi mainile in buzunare. Tristetea lui se adanceste. Ma pri- El arunci veste in ochi, dar exist’ o deconectare intre el si acest moment, — Am scos corpul neinsufletit al fiicei mele de opt ani dintr-un lac, acum cinci luni. Trag adanc aer in piept si imi duc mana la baza gatului. Nw era nici urma de tristete in expresia lui. Era disperare. — imi pare nespus de rau, ii soptesc. Si simt asta cu adevarat. Imi pare riu pentru fica lui. Imi pare rau ci am fost curioasa. — Dar tu? mi intreaba el: Se sprijina de dulap, ca si cum aceasta ar fi o conversatie pentru care este pregitit. O conversatie pe care a asteptat-o. Cineva care si vind si s fi faci tragediile si para mai putin tragice. E ceea ce faci cind ai trecut prin situatia cea mai cran- cena, Cauti oameni ca tine... oameni care o duc mai rau decat tine... si fi folosesti pentru a te face si te simfi mai bine cu lucrurile ingrozitoare care ti s-au intamplat. Inghit un nod din gat inainte de a vorbi, pentru ca trage- diile mele nu sunt nimic pe lang’ a lui. Ma gandesc la cea mai Tecenti, rusinata si o spun cu voce tare, pentru ca pare atat de nesemnificativa in comparatie cu a lui. — A murit mama, saptimana trecuti. Nu reacfioneaza la tragedia mea aga cum am reacfionat ct la alui. Nu se manifesta in niciun fel si m& intreb daca este din cauzi ci spera ca a mea si fie mai rea, Nu este. E/ cdstigd. aAUrity — Cum a murit? — De cancer. Am ingri ‘o in apartamentul meu, in ulti- mul an. Astizi este prima dat’ cand ies din casi, dup’ sipta- mani intregi. Eleste prima persoani cireia fi spun asta cu voce tare. Imi pot simti pulsul zbatdndu-se la incheietura mainii, asa ci mi-o prind cu cealalta. Ne privim unul pe altul pentru inci un moment. Vreau s4-i spun altceva, dar nu m-am mai implicat niciodata intr-o con- versatie atat de serioasa cu un om care mi-e complet strain. Vreau si se termine, pentru ci nu stiu incotro poate ajunge aceasta discutie. Niciieri. Se opreste. El se uita din nou in oglinda gi isi examineaza infitisarea, aranjand o suvita de pir rebel. — Am o intilnire la care trebuie si ajung. Esti sigura cd o si fii bine? M& studiazi din nou prin oglinda. — Da. Sunt in regula. — fn regula? Se risuceste si repeti cuvintele ca pe o intrebare, de parc& a fi in regula nu este pentru el la fel de valabil cum ar fi fost daca as fi spus c& sunt dine. — O si fiu in regula, repet. {fi mulfumesc pentru ajutor. Mi-ar plicea sa il vad zambind, dar nu e momentul potri- vit. Sunt curioas’ cum arati zambetul lui. In schimb, ridic& din umeri si spune: — Atunci, in regula. 15COLLEEN HOOVER O tine deschisa, dar nu ies imediat. Con- tinui si-l privesc, inc4 nepregatita sa dau piept cu lumea de afar’, fi apreciez bunitatea gi vreau sii spun mai multe, sa-] risplitesc intr-un fel, poate la o cafea sau inapoindu-i cémaga, M& simt atrasi de altruismul lui, care, in zilele noastre, este o raritate, Dar sclipirea verighetei de pe mana lui stangi mi impinge afara din baie si din cafenea, pe strazile care acum Descuie usa bi sunt si mai aglomerate. O ambulanti a sosit si blocheaza traficul in ambele sen- suri, Ma indrept iarisi spre locul accidentului, intrebandu-ma dac& ar trebui cumva si dau o declaratie. Astept, langd un politist care noteaz’ detalii de la martori oculari. Declaratiile lor nu diferi de a mea, dar povestesc si eu, apoi las datele mele de contact. Nu stiu cit de mult ajuta, avand in vedere cd nu am vazut momentul impactului. Am fost doar suficient de aproape sail aud. Destul de aproape pentru a fi pictata ca un tablou de Jackson Pollock'. Mi uit in spatele meu si vid cum Jeremy iese din local cu © cafea proaspati in mand. Traverseazi strada, concentrat la destinatia sa, oricare ar fi aceea. Mintea lui este acum altun- deva, departe de mine, probabil la sotie gi la ce explicagie si fi dea cand va ajunge acasi fart camasa. Imi scot telefonul din geanti gi verific cat e ceasul. Mai am un sfert de or pand la intilnirea cu Corey gi cu editorul de la a Seabibie te tremura si mai tare, acum, cand este aici si ma distraga de la gandurile mele. Teo 1 Pict > / ‘ictor american (1912-1956), reprezentant al expresionismului abstract, cuno: 5 scut . ae ° a cu vopeea, pentru maniera sa de a picta improgcind pinzele 16 Scanned by CamScannerUnrty O cafea ar putea sa ajute. Morfina ar ajuta cw siguranta, dar cei de la spital au luat-o pe toata din apartament, siptimana tre- cuti, cind au venit sd-si recupereze echipamentul dupa ce mama a murit. Pacat ci am fost prea tulburati pentru a ma gindi s-o ascund. Mi-ar fi prins bine acum.2 Nu mai primisem vesti de la Corey de cateva luni bune, pana asear3, cand mi-a trimis mesajul in care imi spunea des- pre intalnirea de ast&zi, Stiteam la birou, in fata calculatorului si urmaream cum o furnici mi se plimba pe degetul mare dela picior. Furnica era singura si umbla de colo colo, in stinga gi in dreapta, in sus si in jos, ciutand mancare sau prieteni. Parea ametiti de singuratatea ei. Saw poate incantat de libertatea proaspit descoperita, N-am putut si nu ma intreb de ce ert singura. De obicei, furnicile au in jurul lor o intreaga armatt. era un indiciu Curiozitatea mea legata de situatia furni re ae ae Z co clar c& trebuia si ies din casi, Mi-era teama cA, dupa ce ce aveam si ies ingrijisem pe mama atat de mult timp, odata tanga, dreap™ pe hol urma si fiu la fel de confirza ca furnica. Si induntru, afara, unde sunt prietenii mei, unde este Furnica a coborit de pe degetul meu pe pode A disparut intre podea si perete cind am primi Corey. 18Unity Cand ne despirtisertim, acum céteva luni, sperasem si fi priceput ca, din moment ce nu mai facem sex, cea mai potri- vita metoda de comunicare dintre un agent literar si autorul pe care il reprezinta este e-mailul. Mesajul lui spunea: ,Ne intalnim miine-dimineati la noua, in cladirea Pantem Press, la etajul 14. Cred ci am putea primi o oferta”. Nici macar nu m-a intrebat ce face mama. Nu m-a surprins. Lipsa lui de interes pentru orice altceva in afar de munca gi de el insugi este motivul pentru care nu mai suntem impreund. Indiferenta lui ma facea si ma simt nedrept de iritata. Nu imi datora nimic, dar cel putin ar fi putut s4 se comporte in asa fel incat s& para ca fi pasa. Nu i-am raspuns, aseara. Am lasat telefonul deoparte si am privit cu atentie crapaturile de la baza peretelui, cele prin care disparuse furnica. M-am intrebat dac& mai gisise alte furnici in perete sau dacd era o singuratica. Poate ci era la fel ca mine si avea o aversiune fata de alte furnici. Este greu de spus de ce am o asemenea aversiune fata de - alti oameni, dar, daca ar fi sA pariez, ag spune ca este rezultatul direct al faptului ci propria mea mami era speriati de mine, Poate ci speriatd este un cuvant prea transant. Dar cu siguranga nu avea incredere in mine cum ar‘fi trebuit si aiba in fiica ei. M-a tinut destul de departe de oameni, in afara pro- gramului scolar, pentru ca se temea de ceea ce as fi putut si fac in timpul multiplelor mele episoade de somnambulism. Aceasti decizie paranoicd m-a afectat si la maturitate, fiind deja obignuitd cu singuratatea. Am foarte putini pricteni si niciun fel de viati sociald. Prin urmare, aceasta este prima 19COLLEEN HOOVER dimineagi cind parisesc apartamentul dupi mai multe sip mini, de dinainte ca ea sa se sting3. Mi-am imaginat c& prima mea plimbare in afara aparta- mentului va fi intr-un loc de care imi era dor, cum ar fi Central Park sau o libririe. Nu mi-a trecut prin cap ci ma voi afla aici, stand la coada pe coridorul unei edituri, rugandu-ma disperat ca aceasta oferta, oricare ar fi ea, si mf ajute s4 ajung la zi cu plata chiriei, pentru a nu fi evacuati. Dar, uite-mi, foarte aproape de o intalnire la care se va hotri daca voi rimane fara adapost sau voi primi o oferta de publicare ce imi va oferi mijloacele de a-mi c4uta un nou apartament. Privesc in jos i netezesc cimasga alba pe care Jeremy mi-a imprumutat-o in toaleta cafenelei de peste drum. Sper ci nu art prea ridicol. Poate ci exist o sansa de a-mi sta bine, ca $i cum cAmisile barbatesti de doua ori marimea mea ar fi o noua moda. — Frumoasi cAmasa, spune cineva, in spatele meu. Mi intore la auzul vocii lui Jeremy, uimita si il vad. Oare mé urmareste? Vine randul meu, asa ci fi inmanez gardianului permisul meu de conducere gi apoi ma uit la Jeremy, care studiaza noua c4masa cu care este imbricat. — Cumva fii cimasi de schimb in buzunarul de la spate? N-a trecut prea mult de cand mi-a oferit-o pe cealaltd. — Hotelul meu este aproape. Am dat o fugit si ma schimb. Hotelul lui. Suna promipator. Daca locuieste intr-un hotel, Poate c& nu lucreaza aici. $i dact nu lucreazi aici, poate c MY are legiturd cu industria editorial, Nu imi dau seama exact d¢ 20Verity ce nu vreau si fie implicat in acest domeniu. Numai ci habar n-am cu cine urmeazi s4 ma intalnesc si sper si nu aiba nimic de-a face cu el, dupa dimineaga pe care am avut-o deja. — Adic& nu lucrezi in clidirea asta? — Nu, nu lucrez aici, confirm el, apoi identitate $i i-1 da gardianului. Am o intalnire la etajul al pai- scoate actul de sprezecelea. Bineingeles. — $i eu la fel, fi raspund. Un zambet fugar ii apare pe buze, desi dispare la fel de repede, de parca si-ar fi amintit ce s-a intamplat pe strada gi a realizat ca este inci prea devreme pentru a nu fi afectat. — Care sunt sansele si ne indreptam spre aceeasi intal- nire? El isi recupereazi actul de identitate de la gardianul care ne indrumi spre ascensoare. —Nu stiu, ii rispund. Inci nu mi s-a spus exact de ce ma aflu aici. Intrim in lift, iar el apasi butonul pentru etajul al paispre- zecelea. Se intoarce spre mine, in timp ce isi scoate cravata din buzunar $i incepe si o puni la gat. fi privesc cu insistenpi verigheta. — Epti scriitoare? ma intreaba. Incuviintez din cap. — Situ? — Nu. Sofia mea este, imi explici el, tragand de nodul cra- Vatei pind cand este fixat in pozifie corect’. Ai scris vreo carte Pe care ag putea si o cunosc? — MA indoiesc. Nimeni nu-mi citeste cArtile. aLCOLLEEN HOOVER — Nu existi foarte multi Lowen in lume. Sunt convins c4 imi voi da seama ce cArti ai scris, imi zambeste el. De ce? De ce vrea neapérat sa le citeasca? Se uita in telefon si incepe sa caute. — Nu am spus niciodata ci scriu sub numele meu real. Continua sA priveasci ecranul telefonului pana cand usile liftului se deschid. Porneste spre ele, iar cand ajunge la iesire se rasuceste spre mine. [si ridica telefonul i zambeste. — Nu folosesti niciun pseudonim. Scrii sub numele de Lowen Ashleigh, care, in mod amuzant, este numele autoarei cu care ma intalnesc la noua si jumatate. Ln sfarsit a xdmbit, insd, oricat de minunat ar fi, nu mai vreau. M-a ciutat pe Google. Si chiar daci intalnirea mea este la noui, nu la noua si jumitate, el pare si tie mai multe despre asta decat mine. Daca intr-adevir mergem spre aceeasi sedint’, intilnirea noastri intamplitoare de pe stradi pare oarecum suspecta. Dar cred cd sansele ca amandoi sa fim in acelasi loc in acelasi timp nu sunt chiar de neconceput, avand in vedere c& ne indreptam in aceeasi directie, citre aceeasi intilnire gi, prin urmare, am asistat la acelasi accident. Jeremy se di un pas intr-o parte si ies din ascensor. imi deschid gura, ma pregiitesc si vorbesc, dar el face vreo cafiva pagi cu spatele, — Ne vedem mai tarziu! Nu-l cunose deloc si nici nu gtiu care este rolul lui la intil- nirea pe care o voi avea. Chiar si aga, fra si fiu informata cu Privire la ceea ce urmenzd si se intample in aceasta dimineatd, Pot si nu il plac pe tipul Asta, Mi-a dat, literalmente, cimas4 de pe el, prin urmare ma indoiesc ci are un caracter rizbundtor- 22Chnity Jnainte si ajunga la colt ti zambesc, —tin regula. Ne vedem mai tarziu, — In regula, imi zambeste gi el. * fl urmirese cu privirea pana cand o ia la sténga si nu-I mai vad. De indata ce dispare, ma pot relaxa putin. Aceasti dimi- neafi a fost mult prea... complicata, Accidentul la care am fost martora si faptul c% am stat intr-un spatiu inchis cu acest bar- bat ciudat, ma fac s4 ma simt anapoda. Imi lipesc mana de perete si ma sprijin. Ce naiba... — Ai ajuns la timp, imi spune Corey. Vocea lui ma face si tresar. MA rasucese si-l vad venind spre mine de pe coridorul opus. Se apleacd si mi saruta pe obraz. Ma incordez. — Niciodata nu vii la timp. — As fi ajuns mai devreme, dar... Tac. Nu fi explic situatia care m-a facut sf intarzii. El pare dezinteresat si o porneste in aceeasi directie cu Jeremy. — Intalnirea propriu-zisi este abia la noua si jumatate, dar m-am gandit c& vei intarzia si de aceea ti-am spus ci ¢ la noua. M& opresc gi ma holbez la ceafa lui. Ce naiba, Corey? Dack mi-ar fi spus si vin la noua si jumitate in loc de noua, n-ag mai fi asistat la accidentul de pe strada. N-ag mai fi fost stropita cu sangele unui strain. — Vii? intreaba Corey si se opreste sd se uite inapoi la mine. imi ascund iritarea, Sunt obisnuita si fac asta cind e vorba de el, Ajungem intr-o sali de conferinte goali. Corey inchide “fa in spatele nostru gi iau loc la masi. El se agaza lang’ mir in capul mesei, pozitionandu-se astfel incat s4 mi priveas 23COLLEEN HOOVER Incere si nu mi incrunt in timp ce il studiez, dupa despartirea noastri de acum cateva luni, dar observ ca nu s-a schimbat, Este tot zimbitor, foarte curat, ingrijit, cu cravata si ochelari, Mercu in contrast izbitor cu mine. — Ar&ti groaznic. Spun asta pentru cf nu arata rau. Niciodata nu arati rin, jar el o stie. — Tu arati proaspata si rivasitoare, imi spune el, pentru ck nu art niciodata asa. Intotdeauna arit obosit’, poate chiar plictisita. Am auzit despre persoane care au in permanenta o expresie riuticioasi, dar eu cred cd am mereu una plictisita. — Ce mai face mama ta? — A murit saptimana trecuta. Nuse astepta la asta. Se apleacd in scaun $i igi inclina capul. — De ce nu mi-ai spus? De ce nu te-ai deranjat sa md intrebi pana acum? — Inca nu realizez, ridic eu din umeri. Mama a locuit cu mine in ultimele noua luni — de cand fost diagnosticata cu cancer de colon in stadiul patru. A muni miercurea trecut’, dupa trei luni de stat la pat. A fost dificl parisesc apartamentul in tot acest timp, pentru ci €a depinde cu totul de mine — ii dadeam si bea, s& mandnce, ba chiat ° intorceam in pat. Cand starea ei s-a inrdutifit, nu ach : putut si o las singura deloc, de aceea nu am iesit din cash témani intregi, Din fericire, in Manhattan, 0 conesivne W §i.un card de credit faciliteaz’ traiul in interior. Absolut © lucru necesar unei persoane ii poate fi livrat la ug. 24Crit, te ciudat cum unul dintre cele mai Populate orase din lume poate fi un paradis pentru cei ce sufera de agorafobie. — Te simti bine? intreaba Corey. Imi maschez nelinistea cu un zambet, chiar dacd interesul lui este doar o formalitate. — Sunt bine. Era de asteptat siasta ma ajuti. Spun ceea ce cred c& vrea si aud’, Nu stiu cum ar reactiona daca ar sti adevarul — ci, de fapt, sunt usuraté cd a murit. Toata viata mea, mama nu mi-a oferit decat un sentiment de vinovitie. Ni mai mult, nici mai putin. Doar atat. Corey se indreapta spre o servant plina cu aperitive pen- tru micul dejun, sticle de api si o carafa de cafea. —Ti-e foame? Ti-e sete? — Vreau doar niste apa. El ia doua sticle, imi intinde una, gi se asazé Ja loc. — Ai nevoie de ajutor cu testamentul? Sunt sigur ci Edward te poate ajuta, Edward este avocatul agenfiei lui Corey. Este o firma mica, aga cé multi scriitori folosesc expertiza lui Edward in alte do- menii, Din p&éate, nu voi avea nevoie de ea. Anul trecut, cand am semnat contractul de inchiriere al apartamentului meu cu dou’ dormitoare, Corey a incercat si-mi spuni ci nu imi voi permite si locuiesc acolo. Dar mama a insistat si moard cu demnitate — in camera ei. Nu intr-un azil. Nu intr-un spital. Nu intr-un pat de spital, amplasat in mijlocul unei garsoniere, $i-a dorit propriul dormitor, cu Jucturile ei. Mi-a promis c4 bani rimagi in contul ei bancar, dupa ceo s& moar4, m4 vor ajuta sA recuperez pauza pe care a trebuit si © iau in cariera mea de scriitor. In ultimul an, am trait din 25COLLEEN HOOVER 1 contract de publicare. Dar, pufinul avans rimas din ultimu amei. A fost unul din- acum, totul a disparut, inclusiv bani m: tre ultimele lucruri pe care mi le-a marturisit, definitiv in fata cancerului. As fi ingrijit-o indiferent de si- ra, Era mama mea. Dar faptul ca a simtir de acord si o fac dovedeste cat de inainte de a ceda tuatia ci financia nevoia si ma minti ca s4 fiu rece a fost relatia dintre noi. Tau o guri de apa gi clatin din cap. — N-am nevoie de un avocat. Tot ce mi-a lasat sunt dato- rii, dar mulfumesc pentru oferta. Corey isi strange buzele. Imi cunoaste situatia financiari, pentru ca, in calitate de agent, el ¢ cel care imi trimite cecurile. De aceea acum mi priveste cu mila. —In curind vei primi un cec din strainatate, ma anunti el, de parci nu as sti deja fiecare binut pe care urmeaza si il pri- mesc in urmitoarele gase luni. Ca si cur ru lnam cheltuit deja, — Sti. Ma voi descurca, Nu vreau s& discut cu el despre problemele mele financiate. De fapt, nu vreau si le discut cu nimeni. . El ridicd putin din umeri, neconvins, Apoi igi coboara pri- Virea i igi indreapta cravata, AS Sa sperim cd aceasti oferta va fi buna pentru amandoi, imi spune. Sunt usurata c& subjectul se schimba, —De ce ne intalnim erson: 7 edi- turi? $) Personal cu reprezentantul unei til c& prefer 6% rezoly totul prin e-mail. 26— Ieri au cerut intlnirea. Au spus cd au o oferta de lucru pe care ar dori si 0 discute cu tine, dar nu mi-au dat alte deta- liila telefon. — Credeam ci esti pe cale si obfii un alt contract cu ultima mea editura. — Cartile tale merg bine, dar nu suficient pentru a-ti asi- gura un nou contract fara a-ti sacrifica din timp. Trebuie s4 fii de acord si te implici in platformele de socializare online, si mergi in turnee, s4-ti dezvolti o baza de fani. Numai vanzarile nu sunt de ajuns pe piata de azi. Ma temusem de asta. Singura mea speranti de reabilitare financiari consta intr-o reinnoire a contractului cu editura mea actuali. Platile pentru lucrarile mele anterioare scizusera pe misura vanzarilor cartilor. Scrisesem foarte pugin in ulti- mul an, din cauza angajamentului pe care mi- luasem fat de mama, iar acum nu aveam nimic de oferit unei edituri. — N-am nici cea mai mica idee despre ce vor si-fi propun’ cei de la Pantem sau dac& este ceva de care sa fii interesata, spune Corey. Trebuie si semnam un acord de confidentialitate, inainte si ne dea mai multe detalii. Insa tot secretul asta mi-a strnit curiozitatea. Incerc si nu-mi fac sperante false, dar sunt © multime de posibilitati si am sentimentul ca va fi bine. Avem nevoie de asta. Spune noi, pentru ci oricare ar fi oferta, daca accept, el primeste cincisprezece la sutt. Este standardul agent-client. Ceea ce nu intra in standardul agent-client sunt cele gase luni de relatie gi cei doi ani de sex care au urmat dup’ despirtire. Relatia noastra sexuala a durat atat de mult numai pentru c4 pentru c& niciunul dintre noi nu a gisit pe altcineva cu care 27COLLEEN HOOVER si inceapi o legituri serioasi. A fost convenabil pana cand ny a mai fost. Dar motivul pentru care re/afia noastri in sine a fost atat de scurtd este acela cA el era indragostit de o alta femeie. Nu conteaxa cé si cealalta femeie dintre noi eram tot eu. Probabil este ciudat si te indrigostesti de cuvintele unui scriitor inainte de a-! cunoaste in persoani. Pentru unii e difi- cild separarea unui personaj de persoana care I-a creat. In mod surprinzitor, Corey este unul dintre acestia, in ciuda faptului cAeste agent literar. A intlnit-o gi s-a indragostit de protago- nista primului meu roman, Final deschis, inainte si vorbeasci vreodata cu mine. A presupus cd personalitatea personajului meu era o reflectie fideli a propriei mele persoane, cind, de fapt, eu sunt cat se poate de diferita. Corey a fost singurul agent care a rdspuns cererii mele si E-mailul lui avea doar chiar si el s-a lsat asteptat luni de zile. cateva fraze lungi, dar a fost suficient pentru a-mi regisi speranta pierduta. Am citit manuscrisul tau, Final deschis, in doar C&teva ore. Cred in aceast4 carte. Daca inc mai caufi un agent, da-mi un telefon. J Mesajul lui a venit intr-o dimineagi de joi. Doua ore mai ‘arziu, purtam o conversagie telefonick aprofundaté despre manuscris. Vineri dupi-amiaza, ne-am intalnit la o cafea si am semnat un contract. Pana sambata seara, facuseriim sex de trei ori. un a CA relatia noastri a incalcat niste reguli etice la ‘at, dar nu cred ci mai conteazi, la cat de scurtl a 28Unity fost. De indati ce Corey si-a dat seama cA nu eu sunt persoana pe care era bazat personajul, a realizat ci nu suntem compati- bili, Nu eram viteaza. Nu cram simpli. Eram dificila. Un puzzle complicat din punct de vedere emotional pe care nu voia si il rezolve. Ceea ce era un lucru bun. Nu aveam chef sa fiu rezolvata. Pe cat de poticnita a fost relatia cu el, este surprinzator de ugor s& fi fiu client. De aceea am ales si nu schimb agentia dupa despartirea noastra, pentru ci mereu a fost loial si im- partial cand a venit vorba despre cariera mea. — Pari putin tulburata, spune Corey, readucdndu-ma la realitate. Emotii? Incuviintez din cap, sperand ca imi va accepta pretextul emofiilor, pentru c4 nu vreau si-i explic de ce sunt epuizata. Au trecut doud ore de cind am plecat de acasa, in aceasta dimineati, dar simt cA in aceste doud ore s-au intamplat mai multe lucruri decat in tot anul. Ma uit la palmele... la braele mele... ciutand urme de singe. Nu mai exist, dar inca il mai simt. Inca ii mai simt mirosul. Mainile nu mi s-au oprit din tremurat, aga c& le ascund sub masa. Acum, c& sunt aici, imi dau seama ca n-ar fi trebuit si vin. Totusi nu pot s4 refuz un potential contract. Nu primesc multe oferte si, dacd nu gisesc una ct mai repede, va trebui si imi caut o slujba zilnic’. Daca incep s& lucrez, nu voi mai avea timp sa scriu. Dar cel putin voi putea si-mi plitesc facturile. Corey scoate o batista din buzunar gi igi gterge transpiragia de pe frunte, Transpir’ numai cind este agitat. Faptul ci el este agitat ma crispeaza si mai tare. 29 a ad Scanned by CamScannerCOLLEEN HOOVER — Oare ar trebui si stabilim un semnal secret, in caz ca nu esti interesati de oferta? ma intreabia. — Hai sa ascultim ce au de spus si apoi putem si cerem o discutie in particular. Corey apasi butonul pixului gi se indreapta in scaun, ca si cum si-ar pregati o arm pentru lupta. — Lasi-mia pe mine si vorbesc. Oricum asta aveam de gand si fac. E charismatic si ferme- cator. Mi-ar fi greu si gasesc pe cineva care si imi atribuie vreuna dintre aceste calitati Cel mai bine este si stau deoparte sisi ascult. — Cu ce esti imbracata? Corey se uita fix la cimagsa mea, uimit, observand-o abia acum, in ciuda faptului cd am petrecut impreuna ultimul sfert de or’. Imi privesc si eu cimaga in care inot. Pret de un moment am uitat cat de ridicol arat. — Am virsat cafea pe cealalti cimasi, in dimineata asta, si a trebuit si ma schimb. — Sia cui este cimasa asta? — Probabil a ta. Era in dulapul meu, ridic eu din umeri. — Ai plecat de acasi asa? N-ai avut altceva cu ce sa te imbraci? — Nu ate stil? sunt sarcastica, dar nu se prinde. — Nu. Ar trebui? se schimonoseste el. Ce magar! Dar e bun la pat, ca majoritatea nemernicilor. MAsimt cu adevarat usurati cand uga silii de conferinge s¢ deschide si intra o femeie, E urmati, aproape comic, de un 30ety parbat mai in varst& care merge atat de aproape in spatele ei, incat se loveste de ea atunci cdnd aceasta se opreste. — Dumnezeule, Barron, o aud bombinind. Aproape ca zambesc la ideea ci Dumnezeule Barron ar putea fi chiar numele lui. Jeremy intra ultimul. Imi ofera un mic salut din cap, care trece neobservat de toti ceilalti. Femeia este imbricata mai elegant decdt sunt eu in cea mai bund zi a mea, cu parul negru scurt si un ruj atat de rogu, incat pare strident pentru ora noui si jumatate dimineata. Ea pare a fi superiorul grupului, cénd ii intinde mana lui Corey, apoi mie, in timp ce Dumnezeule Barron se uita drept in fata. — Amanda Thomas, se recomandi ea. Sunt editor la Pan- tem Press. Domnii sunt Barron Stephens, avocatul nostru, si Jeremy Crawford, clientul nostru. Eu gi Jeremy dim mana, iar el se descurci de minune sa pretinda ci nu am trecut amandoi printr-o dimineaga extrem de bizari. Ocupi linistit scaunul din fata mea. Incerc st nu ma uit la el, dar este singurul loc in care vor sA cAlatoreasca ochii mei. Nu am idee de ce el imi starneste curiozitatea mai mult decat aceasta intalnire. Amanda scoate cateva dosare din servieti gi le asaza in fata mea gia lui Corey. — Va mulfumim ca afi acceptat aceasti intalnire cu noi, incepe ea. Nu vrem si abuzim de timpul vostru, aga ca vom. trece direct la subiect. Unul dintre autorii nostri nu-gi poate indeplini un contract din motive medicale si cAutim un scrii- tor cu experienfa in acelasi gen care ar putea fi interesat si completeze cele trei cArfi raimase din seria sa. 31COLLEEN HOOVER ‘Ma uit la Jeremy, dar expresia lui impenetrabila nu tri- deaza rolul siu in aceasti intalnire. — Cine este autorul? intreab’ Corey. — O sa va prezentim cu plicere detaliile, dar, mai intai, va rugim si semnafi un acord de confidentialitate. Am dori si pistrim situatia actuala a autorului departe de ochii presei. — De acord, spune Corey. incuviingez si cu din cap, dar nu spun nimic. Amandoi citim formularele gi apoi le semnam. Corey i le inapoiaza Amandei. —- Numele autoarei este Verity Crawford, ne spune ea, Sunt sigurd ci ati auzit de lucririle ei. Corey se crispeazi de indata ce se menfioneazd numele. Bineingeles c&. am auzit de lucririle ei. Toata lumea o cunoaste. M& uit in directia lui Jeremy. Verity este sofia lui? Au acelasi nume de familie. La parter, a spus ci sotia lui este scriitoare. Dar de ce ar asista el la o intalnire despre ea? O intalnire la care ea nu este prezenta? — Am auzit de ea, spune Corey, retinut. — Verity are o serie de succes pe care ne-ar plicea si 0 vedem incheiata, continu’ Amanda. Scopul nostru este de a gisi un scriitor dispus si preia lucrarea, si termine seria, si completeze turneele de carte, si se ocupe de comunicatele de presi si orice altceva ar fi, in mod normal, de datoria lui Verity: Ne-am gandit la un comunicat de presa in care si prezentim noul Coautor, pastrénd in acelasi timp cat mai multi intimitate cu puting pentru Verity, fa de carte? Comunicate de presa? cone Male cana a te exceleazi in interactiunea cu cititor 32Yrity dar eu sunt atat de stangace, incdt ma tem ca, odati ce cititorii mei m& vor intalni in persoana, nu vor mai citi niciodati o carte scrisi de mine. Am sustinut 0 singurd sesiune de auto- grafe si toatl siptimana dinainte nu am putut si dorm. Am fost atat de speriata pe tot parcursul evenimentului, incat mi-a fost greu si vorbesc. A doua zi, am primit un e-mail de la 0 cititoare care mi-a spus c4, pentru ea, sunt o javra crispati si nu-mi va mai citi niciodata cartile. Acesta este motivul pentru care stau acasa si scriu. Cred cA impresiile oamenilor despre mine sunt mai frumoase d sunt eu in realitate. Corey nu spune nimic cand deschide dosarul pe care Amanda i-l inmaneaza. — Care este remuneratia doamnei Crawford pentru trei romane? Dumnezeule Barron raspunde la aceasti intrebare. — Termenii contractului lui Verity cu editura ei riman neschimbati si, aga cum este de inteles, nu vor fi dezvaluiti. Toate sumele rezultate din drepturile de autor vor merge la Verity. Dar clientul meu, Jeremy Crawford, este dispus si ofere 0 plata fix de saptezeci si cinci de mii pe volum. Stomacul mi se strange la auzul sumei. Dar, pe cat de re- pede ma cuprinde entuziasmul, pe atat de repede mi piraseste cand realizez enormitatea a ceea ce reprezinté. Drumul de la a fi un autor necunoscut la a fi coautor al unei senzatii literare Teprezinti un salt mult prea mare pentru mine. Simt cum mit cuptinde panica numai cand mi gandesc. Corey se apleaci, punind coatele pe mast. — Presupun ci plata este negociabilA. 33COLLEEN HOOVER incere si-i atrag atentia lui Corey. Vreau s: negociere nu este necesard, Este exclus si accept oferta de a “i spun ci o incheia o serie de carti pe care mi-ar fi prea fricd si le scriu, Dumnezeule Barron se indreapta in scaun, — Cu tot respectul, Verity Crawford a muncit peste zece ani pentru a construi acest brand. Unul care nu ar exista altfel, Oferta este pentru trei volume. Saptezeci si cinci de mii pe volum, ceea ce inseamna un total de doud sute douazeci si cinci de mii de dolari. Corey tranteste pixul pe masa si se reazema de spitarul scaunului, aparent neimpresionat. — Care este termenul de predare? — Suntem deja in intarziere, asa cd vrem si avem prima contractului. carte gata dupi sase luni de la data semniai Nu pot si nu mé uit la dintii Amandei manjiti de ruj rosu in timp ce vorbeste. — Pentru celelalte dou volume putem negocia. La modul ideal, ne-ar plicea ca termenii contractului si fie indepliniti in urmiatoarele douazeci si patru de luni. Simt cum Corey isi face calcule. Ma intreb daci nu cumva calculeaz sumele care ne tevin fiecdruia. Corey va primi cincl- sprezece procente. Asta inseamna aproape treizeci $i patra de mii de dolari, numai pentru ck m-a reprezentat la aceastl intdlnire in calitate de agent, Jumiatate din cAstigul meu s-af duce pe impozite, Asadar numai o suta de mii de dolari a ajunge in contul meu bancar. Cincizeci de mii pe an. Este mai mult decat dublul avansului pe care |-am primit pentru romanele mele anterioare, dar nu este suficient pent™ a ma convinge si mi asociez la o serie de un asemenea succe> 34Unity Conversafia continua, fra sens, din moment ce stiu deja c& voi refuza, Cand Amanda scoate contractul oficial, imi dreg vocea si vorbesc. — Apreciez oferta, incep eu. Mé& uit direct la Jeremy, pentru a-i arita ci sunt sincerd. — O apreciez cu adevirat. Dar daca planul vostru este si aduceti pe cineva care si devind noua imagine a seriei, sunt sigur cd exist alfi autori mult mai potriviti pentru asta. Jeremy nu spune nimic, dar ma studiaza cu mai mult inte- res decat o ficuse inainte si vorbesc. Ma ridic, gata sa plec. Sunt dezamigita de rezultat, dar si mai dezamagiti de faptul cA prima mea zi in afara apartamentului a fost un dezastru complet pe atat de multe planuri. Sunt gata si ma duc acasa si si fac un dus. — As vrea si discut un moment singur cu clienta mea, spune Corey, ridicandu-se rapid. Amanda incuviinteazi, inchizandu-si servieta, in timp ce se pregateste si plece cu insofitorii ei. — Ne vom retrage, spune ea. Termenii sunt detaliati in dosare. Mai avem in vedere alti doi scriitori, daca acest contract nu vi se pare potrivit pentru dumneavoastra, aga ca incercati sa ne dati un rispuns pani cel tarziu maine dupi-amiaza. Jeremy este singurul care inc mai std pe scaun. Nu a spus niciun cuvant in tot acest timp. Amanda imi intinde mana. — Daca aveti intrebari, vi rog si mi contactati. Vi stau la dispozisie, — Multumese, fi rispund eu. Amanda si Dumnezeule Barron pleaci, dar Jeremy conti- nua si ma fixeze, Corey se uit’ de la unul Ia altul, asteptind ca 35COLLEEN HOOVER inst. In schimb, Jeremy se apleact peste masa, con. Jeremy centrat, — Am putea si vorbim intre patru ochi? ma intreaby Jeremy. Se uiti la Corey, dar nu pentru a-i cere permisiunea, ci maj mult pentru a-I expedia, Corey se uitd si el la Jeremy, prins pe picior gresit de cere- rea indrazncati. Imi dau seama, dupa cum isi intoarce incet capul si isi ingusteazi ochii, ci vrea sii refuze. De parcé mi-ar spune: Iti vine sd crezi ce tupeu are tipul asta? Ceea ce nu realizeaza este ci eu imi doresc sa raman sin- gurd cu Jeremy in aceast camera. Vreau sa plece toti, mai ales Corey, pentru cA dintr-odata am gi mai multe intrebari pentru Jeremy. Despre sotia lui, despre motivul pentru care m-au ales pe mine, despre motivul pentru care nu mai poate si-si finali- zeze propria serie. — E in regula, ii spun lui Corey. Vena de pe frunte i se umfla, in timp ce incearci si-fi ascunda iritarea. Fata ii incremeneste, dar cedeazi gi, in cele din urmi, iese din sala de conferinte. Raman singura cu Jeremy. Din nou. Daca pun la socoteala gi scena din lift, asta este a treia oari cand suntem singuri intr-o inc4pere de cand ne-am cunosculs azi-dimineata. Dar este prima dati cdnd simt aceasta tensiun® nervoasa, Sunt sigur ci vine de la mine. Cumva, Jeremy Re la fel calm ca atunci cand m-a ajutat sX curdt bucifile de pir ton de pe mine, cu mai pugin de o ori in urma. 36Unity Jeremy se lasi pe speteaza scaunului $i isi freact fata cu palmele. —Isuse, murmurs el. Intalnitile cu reprezentantii edituri- lor sunt intotdeauna atat de rigide? — N-am de unde sd stiu, rad eu usor. De obicei, toate astea le rezolv prin e-mail. — Cred cf inteleg de ce. Se ridica si ia o sticla de apa. Poate ¢ doar din cauza ci acum stau pe scaun gi el este atat de inalt, dar nu-mi amintesc ca mai devreme si mi fi simtit atat de mica in prezenta lui. Faptul ci este casatorit cu Verity Crawford mi face si ma simt mai intimidata de el, decat am fost atunci cand am stat in fata lui doar in fusta si sutien. El riméne in picioare, se sprijini de servanti gi isi incru- ciseaza picioarele. —Te simti bine? Nu prea ai avut timp si-ti revii dupa ceea ce s-a intamplat pe strada. — Nici tu nu ai avut. — Eu sunt OK, mi asigura el. Banuiesc ci ai intrebari. — O multime, recunosc eu. — Ce vrei si stii? — De ce sotia ta nu mai poate termina seria? — A avut un accident de masini. Raspunde mecanic, ca si cum, in acest moment, s-ar fora 8& se desprinda de orice emofie. — Imi pare rau, N-am auzit. Mé& foiesc in scaun, fara s& stiu ce altceva si spun. 37COLLEEN HOOVER ceput, n-am fost de acord ca altcineva sa termine seria in locul ei. Am sperat ci-gi va reveni. Dar... face 0 pauzi, jati-ne aici. Acum, comportamentul lui cap&ta sens pentru mine. Parea putin cam rezervat si prea ticut, dar imi dau seama ca, de fapt, este durere. O durere palpabila. Nu stiu daca din cauza a ceea ce a patit sotia lui sau, dupa cum mi-a spus mai devreme, in toaleti, din cauza faptului ci fiica sa a murit acum cateva luni, Dar in mod evident este intr-o situatie de neinvidiat, fortat si ia decizii mai grele decat pot indura majoritatea oamenilor, — Imi pare foarte rau. El di din cap, dar nu mai adauga nimic. Se intoarce la locul lui, iar eu ma intreb dacd nu cumva crede cA inc ma mai gan- desc la oferti. Nu vreau s& pierd mai mult timp decat am pier- dut deja. — Jeremy, apreciez oferta, dar sincer nu e ceva cu care mi simt in largul meu. Nu ma pricep la publicitate. Nici macar nu stiu de ce editura sotiei tale m-a considerat un potential candidat, — Final deschis, spune Jeremy. M& incordez cand mentioneazi o carte de-a mea. — A fost una dintre cartile preferate ale lui Verity. — Sofia ta mi-a citit cartea? — A spus ci vei ajunge o autoare de succes, Eu am dat editurii numele tau, pentru ci Verity crede ca aveti stiluri 5¢° minatoare. Daca e cineva care si preia seria lui Verity, vreau sf fic o persoana cireia ea ii Tespecti opera. — Uau! Sunt flatata, dar... nu pot, clatin eu din cap. 38Unity Jeremy mi urmireste in ticere, probabil intrebandu-se de ce nu reactionez cum ar face majoritatea scriitorilor in fata unei asemenea oportunititi. Nu mi poate. descifra. In mod normal, m-as mandri cu asta. Nu-mi place si fiu ugor de des- cifrat, dar, in aceast situatie, pare gresit. Simt cA ar trebui si fiu mai transparenta, macar pentru curtoazia pe care mi-a ard- tat-o in aceasti dimineata. Nici nu ag sti de unde sa incep. Jeremy se apleac& spre mine, cu ochii plini de curiozitate. Mi priveste pret de o clip’, apoi loveste cu pumnul in masa si se ridicd. Presupun ca intalnirea s-a terminat si dau sa mi ridic si eu, dar Jeremy nu se indreapta spre usa. Se apropie de un perete tapetat cu premii inrimate, asa ci ma las inapoi in scaun. Se uita la premii, cu spatele la mine. Abia cand isi trece degetele peste unul dintre ele imi dau seama ca apartine sotiei lui. Ofteaza, apoi se intoarce din nou spre mine. — Ai auzit vreodati de oameni denumiti cronici? ma in- treabi el. Clatin din cap. — Numai Verity ar fi putut si inventeze acest termen. Dup ce fiicele noastre au murit, ea a spus cd suntem cronici, Predispusi la tragedie cronicd. Un necaz dupi altul. Ma uit la el pentru o clipa si las cuvintele si mi se aseze in minte. Mai devreme mi-a spus cf a pierdut o fica, dar acum foloseste termenul la plural. — Fiice? Inspird adanc, apoi expiri infrant. — Da. Gemene, Am pierdut-o pe Chastin cu gase luni inaintea lui Harper. A fost... 39COLLEEN HOOVER Nu se mai fereste de emofii ca mai devreme. [si trece ming peste fata si apoi se intoarce gi se asazi. — Unele familii sunt suficient de norocoase incat 54 ny sufere niciodati vreo tragedie. Dar exista si familii care par «4 se loveasci de tragedii la tot pasul. Ceea ce ar putea merge prost, cu siguranti merge prost. $i apoi se inrautateste. Nu stiu de ce imi spune mie toate astea. Dar imi place sé il aud vorbind, chiar daca vorbele lui sunt triste. Igi invarte sticla de apa intr-un cerc pe masi gi o urmireste, adancit in ganduri, Am impresia ci mu a vrut s4 rimAnd singur cu mine pentru a incerca s4 ma facd si ma razgandesc. Voia doar sa fie singur. Poate ci nu mai putea si suporte nicio secundi o discutie despre sotia lui si a vrut ca toti s& plece. Mi se pare un compliment — faptul ca alaturi de mine se simte ca sicum ar fi singur. Sau poate ci intotdeauna se simte singur. Ca vecinul meu bitran de alaturi, care, din cite am aflat despre el, in mod sigur a fost un cronic. — Am copilirit in Richmond, ii spun eu. Vecinul nostre si-a pierdut toti cei trei membri ai familie in mai pufin de doi ani, Fiul a murit in rizboi. Dupa sase luni, sofia a murit de cancer, Apoi fiica lui a murit intr-un accident de masina. Jeremy opreste sticla de api si o impinge la cagiva centime” tri de el. — Ce face el acum? Mi incordez. Nu ma asteptasem la aceasta intrebare. Adevarul este cd omul nu a putut suporta pierderea tuturor celor pe care i-a iubit, Sa sinucis fa cAteva luni dup’ ce ict 40Cerity lui a murit, dar ar fi prea crud sa fi spun asta lui Jeremy, care inci jelegte moartea fiicelor sale, — Inca mai trdieste in acelasi oras. S-a recisitorit, citiva ani mai tarziu, Are cativa fii vitregi si nepoti, Ceva din expresia lui Jeremy mi face si cred ci s-a prins de minciund, dar pare sa aprecieze incercarea. — Va trebui si petreci un timp in biroul lui Verity si sa te uiti prin lucrurile ei. Are note si schite stranse de-a lungul anilor — lucruri pe care eu nu le-as intelege. Clatin din cap. Nu a auzit nimic din tot ce am spus? —Jeremy, ti-am spus ca nu pot — Avocatul te subestimeaza. Spune-i agentului tau si cear4 0 jumitate de milion. Spune-le ci o vei face fira presi, sub un pseudonim, cu un acord de confidentialitate solid. in felul Asta, orice vrei sd ascunzi poate s4 rim4nd ascuns. Vreau si-i spun cd nu incerc s ascund nimic altceva decat stanjeneala mea, dar inainte de a putea deschide gura, el a por- nit spre usa. — Locuim in Vermont, continua el. fri dau adresa dupa semnarea contractului. Esti binevenité s% ramai oricdt ai Nevoie ca si studiezi notitele din biroul ci. Se opreste cu mana pe clanta. Deschid gura sa obiectez din Nou, dar nu pot si spun decat un foarte sovatielni in regula, Ma Priveste o clip’, de parc ar mai avea ceva de spus, dar poi aud doar: i regula. Deschide usa si iese in holul unde asteapta Corey. Corey se Stecoar’ pe langa el inapoi in sala de conferinte si inchide usa. AlCOLLEEN HOOVER M4& uit la masa, derutaté de cea ce tocmai s-a intamplat Nedumerit& de faptul ca mi se ofera o suma atat de mare pen- tru un lucru pe care nici micar nu sunt sigur ci-L pot face, O jumatate de milion de dolari? $i cu pseudonin, fara niciun angajament pentru turnee sau publicitate? Oare ce am spus ca sii se ajunga la asta? — Nu imi place tipul asta, declari Corey, agezindu-se py scaun. Ce fi-a spus? — Mi-a spus ci avocatul ma subestimeaza si ci ar trebi sd cer 0 jumatate de milion de dolari, fara publicitate. Mi intore la timp si-l vid pe Corey cum se ineaca. imi smulge sticla de api si ia o inghititura. — Rahat!3 La douazeci de ani, am avut un iubit pe nume Amos, ci- ruia ii placea si fie strangulat. De aceea ne-am despartit — pentru ci am refuzat sd il strangulez, Insa cateodata ma intreb unde as fi fost acum, daca i-as fi satisficut dorinta. Am fi cisatoriti? Am avea copii? Am fi trecut la perversiuni sexuale gi mai periculoase? Cred ca asta m-a ingrijorat cel mai mult la el. La doudzeci de ani, sexul clasic ar trebui s4 satisfacd o persoani suficient cat s4 nu simt& nevoia de a introduce fetisuri atat de devreme in relatie. Imi place si ma gindesc la Amos cand sunt dezamagiti de Starea actuala a vietii mele. Tn timp ce ma uit la instiintarea de evacuare imprimat’ pe hirtie roz din mana lui Corey, imi amintesc ci putea fi mai rau — as ff putut sd am ined 0 relafie cu Amos. Deschid mai larg usa apartamentului ¢i if las pe Corey si intre. Daca ag fi stiut c& vine in viziti, m-as fi asigurat cd nu Biseste nicio ingtiingate de evacuare lipit& pe ea. Este a treia 2i anCOLLEEN HOOVER la rind cand primese aga ceva. O iau din mina lui gi o inchid intr-un sertar. Corey imi araté o sticla de sampanic. — M-am gindit ci am putea si sarbitorim noul contract, imi spune el, inmanandu-mi sticla. Sunt recunoscatoare ci nu mentioneaz’ evacuarea. Acum, cand am in perspectiva o plata considerabila, nu mi se mai pare atat de ingrozitor. Ce o si fac pana vin bani... nu prea stiu. Posibil si mai am rezerve pentru cateva zile la un hotel. Ag putea amaneta ce a rimas din lucrurile mamei. Corey si-a scos deja haina si isi slibeste nodul cravatei, Aceasta era rutina noastra, inainte ca mama sa se mute aici. Venea si incepea sa-si dea jos din haine, pana cand ajungeam sub paturd, in patul meu. Acest obicei a incetat complet cand am aflat, prin interme- diul retelelor de socializare, ci a fost la cateva intalniri cu o fata pe nume Rebecca. Nu am intrerupt relatia noastri sexualé din gelozie, ci din respect fata de fata care nu stia de noi. — Ce face Becca? il intreb, in timp ce deschid dulapul si caut doua pahare. Mana lui Corey se opreste pe cravat, ca si cum ar fi socat c& sunt la curent cu ceea ce se intampla in viata lui amoroas4- — Scriu romane de suspans, Corey. Nu fi atat de surprins C& stiu despre iubita ta. Nu sunt atenti Ja reactia lui. Deschid sticla de sampani¢ i torn in pahare. Cand ma apropii si ti dau unul lui Corey, il g&° Sesc asezat Ja bar. Riman. pe partea opusi si ne ridicim paha- tele. Dar il cobor pe al meu inainte ca el si apuce si toasteze- 44Unity jmi studiez paharul si nu-mi trece prin minte nimic altceva pentru care s& il inchin, in afar de bani. — Nu este seria mea, spun eu. Nu sunt personajele mele. $i autoarea responsabila pentru succesul acestor carti este rinita. Mi se pare gresit si bem pentru asta. Paharul lui Corey este inci in aer. El ridica din umeri, ii soarbe intregul continut dintr-o singura inghititur3, apoi mi-] da inapoi. — Nu te concentra asupra motivului pentru care ai intrat in joc. Concentreazi-te doar pe linia de finis. Asez paharul gol in chiuveti si imi dau ochii peste cap. — Ai citit macar vreuna dintre cirtile ci? ma intreaba. Clatin din cap si dau drumul la apa. Probabil ca ar trebui si spl vasele. Am patruzeci si opt de ore la dispozitie si elibe- rez apartamentul, iar vasele ag vrea sd le iau cu mine cand plec. — Nu. Tu ai citit? Torn detergent de vase in apa si iau un burete. — Nu. Nue stilul meu, rispunde Corey, razand. Mai uit la el, exact in momentul in care igi di seama c& vorbele lui sunt o jignire si la adresa scrisului meu, avand in vedere ci mi s-a oferit acest contract datoritd asemanarii din- tre stilurile noastre, dupa soful lui Verity. — Nu asta am vrut si spun, se scuza el, apoi se ridica si Ocoleste barul, pentru a ajunge Langa mine, la chiuveta. Asteapti si termin de curitat o farfurie, dupa care mi-o ia din mand si incepe si 0 cliteasca. —Nu pare ca ai impachetat nimic. Ai gasit deja un alt apartament? 45COLLEEN HOOVER — Am un spatiu de stocare si intentionez ca pina maine s& duc acolo majoritatea jucrurilor. Am depus 0 cerere Ja un complex din Brooklyn, dar nu au nimic liber decat peste doug saptimani. — in anuntul de evacuare scrie cA ai la dispozitie dou zile, — Sunt constient’ de asta. , unde te duci? La un hotel? — In cele din urma. Duminici, plec la casa lui Verity Crawford. Soful ei spune ci va trebui s& petrec cteva zile in biroul ei, inainte de a incepe seria. Azi-dimineata, imediat dupa semnarea contractului, am primit un e-mail de la Jeremy cu instructiuni despre cum si ajung la casa lor. Am cerut sa vin duminica si, din fericire, a fost de acord. Corey ia o alta farfurie din mana mea. Simt ca ma priveste. — O si stai la ei acasd? — Cum altfel as putea si parcurg notitele ei legate de serie? — Spune-i tipului si ti le trimita prin posta. — Are insemniri si schite stranse de-a lungul a peste zece ani. Jeremy a spus ci nici macar nu ar sti de unde sa inceapi $i c& ar fi mai usor si mi le asez singura. Corey nu mai spune nimic, dar simt cd se abtine fortat- ‘Trec cu buretele pe lama cutitului din mand, apoi i-1 dau lui. — E ceva ce nu vrei si-mi spui? il intreb eu. El clateste cufitul in tacere, il pune la uscat, apoi se apuct de marginea chiuvetei si igi Intoarce capul spre mine. — Omul ala 2 pierdut doua fiice. Sofia lui este rinitd in urma unui accident de maging. Nu ma simt foarte bine s4 t€ stiu in casa lui. 46Cnty Apa mi se pare brusc prea rece. Fiori mi se ridica prin am- bele brafe. Opresc robinetul si imi usuc m nile, sprijinindu-ma cu spatele de marginea chiuvetei. — Sugerezi ca el ar avea o parte de vind? — Nu cunosc suficiente detalii despre ceea ce s-a intam- plat, asa cA nu pot sd sugerez nimic, ridicd el din umeri. Dar tie nu ti-a trecut prin minte gindul asta? Ca poate nu este cel mai sigur lucru pe care poti si-] faci? Nici macar nu ii cunosti. Nu sunt o ignoranta. Am citit tot ce am gasit despre ei online. Primul lor copil se afla Ja o petrecere in pijamale, la o distanti de douazeci si cinci de kilometri de casi, cand a sufe- rit o criza alergica. Nici Jeremy, nici Verity nu au fost acolo cind s-a intamplat. Jar cea de-a doua fiicd s-a inecat in lacul din spatele casei, dar Jeremy nu a ajuns acasa decat dupa ce a inceput cdutarea cadavrului. Ambele au fost morti accidentale. Ingeleg de ce este ingrijorat Corey, pentru ca, sincer, si eu am fost. Dar cu cat am citit mai mult, cu atat am fost mai putin ingrijorata. Au fost doua accidente tragice, fara nicio legatura intre ele. — $i cum raméne cu ce a pitit Verity? — A fost un accident, ii spun eu. S-a izbit de un copac. Expresia lui Corey imi da de infeles ci nu este convins. — Am citit cd nu s-au gisit semne de intoxicatie. Ceea ce inseamnd ci a adormit la volan sau a facut-o intentionat. — Poti si 0 judeci? Si-a pierdut ambele fiice. Oricine ar trece prin aga ceva si-ar dori si giseasca o cale de evadare. Sunt iritata c& face acuzafii nefondate. Ma intorc la chiu- Veta ca si termin de spalat vasele. Corey isi sterge miinile pe prosop, apoi igi ia jacheta de pe bar. 47COLLEEN HOOVER: — Accidente sau nu, familia asta evident are ghinion si o multime de traume emotionale, deci trebuie sa fii atenta. Te duci, ici ce ai nevoie si pleci. — Corey, mai bine te-ai ocupa de detaliile contractuale, vrei? Partea de cercetare si scriere rimane in grija mea. — Imi fac griji pentru tine, atata tot, imi spune el, imbra- candu-si jacheta. [si face griji pentru mine? Stia cd mama era pe moarte si nu mea intrebat ce mai fac de doua luni. Nu-si face griji pentru mine. Este un fost iubit care credea ca o sa aiba parte de sexin seara asta, dar, in loc de asta, a fost respins gratios, cu putin inainte de a afla ci urmeazi si locuiesc in casa altui barbat. isi mascheazi gelozia sub forma de ingrijorare. Il conduc la iesire, usurati ca pleaca atat de repede. Nu-l invinovatesc pentru ci vrea s-o stearga, Acest apartament a cApatat un aer ciudat din momentul in care mama s-a mutat aici. De aceea nici nu am incercat si ma impotrivesc evacua $i sd-mi pastrez contractul de inchiriere si nici nu am informat proprietarul cd voi avea banii peste doua saptimani. Imi doresc s& plec din locul asta mai mult decat isi doreste Corey acu —Oricum, mai spune el, felicitari! Indiferent daca reugesti sau nu sd termini aceasta serie, cirtile tale te-au condus aici. Ar trebui si fii mandra. Unase sa imi spund lueruri frumoase atunci cand sunt foarte nervoaséa, —Mulumese, =a) oe trimigi un mesaj, duminica, imediat ce ajungi acolo. —Da. si Spas ; 7 Si si ma anunfi dack ai nevoie de ajutor cu mutatul. 48Unity — Nu. Rade putin. — Bine, atunci. Nu ma imbritiseazi de ramas-bun, Ma saluti in timp ce se indep&rteazi si parc3 niciodata nu ne-am despartit mai ciudat. Am senzatia ca relatia noastra a ajuns, in sfarsit, acolo unde ar fi uebuit s& fie ined de la inceput: agent si autor, Nimic mai mult.4 As fi putut si fac orice altceva pe parcursul acestui drum de sase ore cu masina. As fi putut si ascult Bohemian Rhapsody de peste saizeci de ori. Ag fi putut si o sun pe vechea mea prie~ tena, Natalie, si si ne punem la curent cu noutitile, mai ales nu am vorbit cu ea de peste sase luni. Ne mai trimitem cate mesaj, cand si cand, dar mi-ar fi plicut sA fi aud vocea. S: poate cA as fi putut folosi acest timp pentru a-mi fixa mint toate motivele pentru care voi sta departe de Jeremy Crawfol ct timp locuiesc in casa lui. Dar, in loc de toate acestea, am ales sa ascult varianta audio a primului roman din seria lui Verity Crawford. Tocmai s-a terminat. Strang volanul atat de tare, incit degetele mi s-au albit. Gura mi s-a uscat, pentru ci am uitat st mi hidratez, Stima mea de sine a fugit pe undeva prin Albania. Este buna. Foarte bund. Acum regret ci am semnat contractul. Nu cred c& mi pot tidica Ja nivelul ei. Si cand mi gandesc ci deja 4 scris 925°astfel de romane, toate din perspectiva Personajului negativ! Cum poate un creier si fie atat de creatiy? Poate celelalte cinci sunt mai slabe. Sper. Daca ar fi asa, nimeni nu va avea asteptari prea mari de la ultimele trei vo- Jume din serie. Pe cine incerc sa picalesc? De fiecare dati cand apare un roman scris de Verity ajunge imediat pe locul intai in topul Times. Acum sunt de doua ori mai stresati decat eram cand am plecat din Manhattan. Restul calatoriei nu m4 gandesc decat la cum si ma intore la New York cu coada intre picioare, totusi merg inainte, deoa- rece ideea ci nu esti suficient de bun face parte din procesul de creatie. Cel putin, face parte din procesul meu de creatie. Pen- tru mine exist trei etape pentru a scrie 0 carte. 1) Incep cartea si urisc tot ce scriu. 2) Continui sa scriu cartea, in ciuda faptului c4 urasc tot ce scriu. 3) Finalizez cartea si ma prefac ci sunt mulfumiti de rezultat. Nu existé niciun moment in procesul meu de scriere in care 8 simt ci am realizat ceca ce mi-am propus sau in care sa cred cam scris o carte care meriti si fie cititi de toata lumea, De cele mai multe ori plang la dus, m3 holbez ca un zombi la ecranul computerului si ma intreb cum reusesc atat de multi autori si isi promoveze cirtile cu incredere. .Aceasta este cea mai frumoasé realizare de la ultima carte pe care am scris-ol Ar trebui sé o citigif” Eu sunt scriitoarea stingace care posteazit 0 imagine a car- fii sale si spune: ,Este 0 carte bund, In ea sunt scrise cuvinte.COLLEEN HOOVER Ma tem ci aceasti experienta va fi mai rea decat mi-ar imaginat. Mie nu-mi citeste aproape nimeni cirtile, asa ca ny trebuie si indur prea multe recenzii negative. Dar odata c¢ lucrarea mea va fi publicatd cu numele lui Verity, va fi citita de sute de mii de cititori care au deja asteptiri impresionante de Ja aceasta serie. $i, dacd nu reusesc, Corey va sti ci am esuat, Editorii vor sti ca am esuat. Jeremy va sti c4 am esuat. Si... in . Verity ar putea sti cd am esuat. functie de starea ei mintala. in timpul intalnirii noastre, Jeremy nu a precizat starea lui Verity, asadar nu stiu daca este prea vatimata pentru a putea comunica. Exista foarte putine informatii online despre acci- dentul de masina. Numai cateva articole vagi. La scurt timp dupa aceea, editura a publicat o declaratie, sustinand ca Verity a suferit leziuni care nu fi pun viata in pericol. Acum doui siptiméni, au lansat o alta declaratie, ci se recupereazi linistit’ acasi. Dar editoarea ei, Amanda, a spus ci doreau si tind deta- liile despre leziunile ei departe de ochii presei. Asadar, este posibil ca starea ei si fie mult mai grava. Sau, poate, dupa toate pierderile pe care le-a suferit in ulti mii doi ani, pur si simplu nu mai vrea sa scrie. Cred ci ¢ de inteles de ce vor si asigure finalizarea seriei- Editorii nu doresc si-si piarda cea mai importanta sursi de venit, Si, desi sunt onorati ci mi s-a cerut mie si o finalized nu prea vreau si fiu impinsi in lumina reflectoarelor. Cand #™ inceput sX scriu, scopul meu nu a fost si devin celebri. A™ visat o viata in care lucrarile mele vor fi cumparate de sufi cienti oameni incat si-mi plitesc facturile, fird ca vreodatd si fiu Propulsata intr-o vias plina de faima si bogapii, Foarte pus!Cerity autori ating acel nivel de succes, asa ci nu m-am ingrijorat niciodata ci mi s-ar putea intampla. imi dau seama cf asocicrea numelui meu cu aceasti serie va creste vanzarile cartilor mele anterioare si imi va asigura mai multe oportunititi in viitor. Dar Verity are un mare succes. La fel si seria pe care o preiau. Prin asocierea numelui meu real cu cirtile ei, voi atrage asupra mea genul de atentie de care m-am temut toata viata. Nu am nevoie de faim pe termen scurt. Am nevoie de bani. Va fi o lunga asteptare pani la acel avans. Mi-am cheltuit cea mai mare parte din banii pe care fi mai aveam ca sa inchi- riez aceasta masinA si si imi pun lucrurile in depozit. Am pli- tit si chiria pentru un apartament, dar n-o si fie liber pana siptimana viitoare sau poate chiar cealalti, ceea ce inseamna c& putinul pe care il mai am in cont va trebui si imi ajunga pentru un hotel, cand voi pleca din casa Crawford. Asta este viata mea. O femeie fara adapost, ale carei lucruri incap intr-o valiz&, la doar o s4ptimand gi jumatate dupi ce i-a murit ultimul membru apropiat din familie. Oare se poate si mai rau? Acum as putea fi maritati cu Amos, asa cd mereu se poate si mai rau. — Doamne, Lowen! murmur eu i imi dau ochii peste cap, | géndul c& nu sunt in stare si apreciez o astfel de oportuni- tate pentru care mulfi scriitori ar face orice. 4 Eu nu fac decat si ma gandesc c4 viata mea s-a dus de rapa. Sunt atat de nerecunoscatoare!COLLEEN HOOVER Trebuie sa incetez sA-mi mai privesc viata prin och mele. Imediat ce voi intra in posesia avansului pentru ace romane, totul se va indrepta. Voi avea din nou o casa. Cu cativa kilometri in urm4, am intrat pe soseaua spre c; Crawford, CPS-ul ma conduce pe un drum lung, larg, str de copaci infloriti si de case care devin tot mai mari si mai ra Cand ajung, in cele din urma, ma opresc si admir intrare Dou coloane din ciramida troneaza de o parte si de alta aleii care pare nesfarsita. imi lungesc gatul si incere si oa prind pe toaté cu privirea, dar asfaltul intunecat se pierc printre copaci. Undeva acolo este casa, iar undeva in interion casei se afla Verity Crawford. Ma intreb daca stie cd vin. Pal mele incep sa imi transpire si atunci le iau de pe volan gile fi in fata fantelor de aer conditionat pentru a le usca. Poarta este deschis&, asa cd pornesc masina si trec incetiso printre aripile ei de fier forjat. Imi spun intruna cd nu am mo- tive de teami, chiar daci observ cd modelul repetitiv de deasu- pra portii de fier seamand cu o panzi de paianjen. Mi cutremut $i lau o curb, iar copacii devin mai desi si mai inalti, pand cand apare casa. Ziresc intai acoperisul, pe masura ce urc dea- lul: gri-albastrui, ca un nor farios de furtuna. Cateva secunde mai tarziu, restul casei imi apare in fata ochilor si mi se tale respiratia. Piatra gri-inchis acopera toati fatada, intreruptl numai de usa rosie ca sangele, singura pati de culoare din Sccasti mare innegurata, Partea sting’ a casei este imbricatl a oe = fermecitoare, este ameninpitoal® Mi pind ‘inde lent. per She eres ce pe care l-am Jasat in uri: oo trie mult prea mica, dotata cu frigideLert, linelor verzi, vechi cam de prin ani ’70, Tot de culoarea mi apartamentul ar incdpea, probabil, in holul de intrare al acestei cladiri monstruoase. Mama obisnuia si spuna ci si cascle au un suflet. Daca este adevirat, atunci sufletul casei lui Verity Crawford este negru-ticiune. Imaginile prin satelit pe care le-am gasit online nu au reu- sit si infatiseze corect aceasta proprietate. dm cercetat casa ina- inte sa vin aici. Potrivit unui site imobiliar, sotii Crawford au cumpirat casa cu cinci ani in urma, la pretul de doua milioane sijumatate de dolari. Acum valoreaza peste trei milioane. Este coplesitoare, uriasa si izolata, dar nu are acel spirit pa- truns de formalism, tipic pentru casele de aceste dimensiuni. Nu observ acel aer de superioritate impregnat in pereti. M& apropii cu masina de bordura si mi intreb unde ar trebui sé parchez. Peluza este luxuriant si toaletati, si are mai mult de un hectar. Lacul din spatele casei se intinde de 1a o margine a proprietatii la cealalta. Muntii Verzi completeazi acest peisaj atat de frumos, incat e greu de crezut tragedia cumplit& pe care o indura proprietarii. Oftez usurati, cand vid o zona de parcare de beton, langa garaj. Parchez masina gi opresc motorul. Vehiculul nu se potriveste deloc cu aceasta casi. Imi dau Seama ci am ales cea mai ieftind masini pe care am putut si o inchitiez. Treizeci de dolari ‘pe xi. Ma intreb daca Verity a stat Yreodata intr-o Kia Soul, in articolul pe care l-am citit despre accident, ea conducea un Range Rover. Mi intind spre scaunul din dreapta gi imi iau telefonul, Pentru a-i scrie lui Corey ci am ajuns cu bine. Cand dau si ies 55COLLEEN HOOVER si pun mana pe minerul portierei, intepenesc, iar coloana mj se lipeste de spatarul scaunului, Ma intore si ma uit pe geam, — Fir-ar! Ce naiba? Imi lovesc pieptul, pentru a ma asigura cA inima mea ineg mai bate, cand mi uit la fata care ma priveste prin geamul portierei. Apoi, cand vid cd este doar un copil, imi acopar gura | si sper ci a mai auzit injuraturi pana acum. El nu rade. Se uty | fix la mine, ceea ce mi se pare chiar mai sinistru decat daci m-ar fi speriat intentionat. E o versiune miniaturala a lui Jeremy. Aceeasi gura, aceiasi ochi verzi. Am citit intr-un articol ca Verity si Jeremy au a trei copii. Acesta trebuie si fie baiatul lor. Deschid portiera, iar el face un pas inapoi cand ies din masina, — Salut! Copilul nu raspunde. — Locuiesti aici? —Da. Mi uit la casa din spatele lui si mi intreb oare ce inseam! Pentru un copil si creascd intr-o astfel de casa. — Cred ci e foarte frumos, mormiai eu. — Era. ee ‘i incepe si ss indepirteze pe alee, spre ue . a fiat mi se face mila de el. Nu cred c& m-am gin”! ess in ce se ft aceast familie Baieyelub 2 Sidne pie, vais mul : de cine ani, sia pierdut ambele He irae ea ene) a lasat aceasti durere iments’ * 9¢ putea citi asta pe chipul lui Jeremy:Unity Las valiza pentru mai tarziu si inchid portiera, apoi ma gri- besc si il ajung din urma pe biiefel. Sunt la cativa metri de el cand deschide usa din fata, intra in casi i mi-o inchide in nas. Agtept un moment, in timp ce ma intreb daca nu cumva are simtul umorului. Dar vad prin geamul mat al usii din fata cum isi continua drumul prin casi si nu se intoarce si des- chida usa din nou. Nu vreau si spun c& ¢ un mic ticdlos. Este doar un copil si atrecut prin multe. Dar cred ca ar putea fi un mic ticdlos. Sun gi astept. Si astept. Si astept. Sun din nou. Niciun raspuns. Jeremy si-a lsat informafiile de contact in e-mailul pe care mi |-a trimis, asa ca ii caut numarul si incep si scriu. Sunt Lowen. Am ajuns la usd.” Trimit mesajul si astept. Cateva secunde mai tarziu, aud pe cineva coborand scarile. Pot zari umbra lui Jeremy prin sticla mati, cand se apropie de usa. Chiar inainte de a deschide, observ cum se opreste, ca gi cum ar inspira adanc. Nu stiu de ce, dar aceasta pauza a lui imi ingaduie s4 sper cA poate nu sunt singura persoand coplesita de situatie. Este ciudat cum potentiala lui neliniste imi aduce linistea. Nu cred cx aga ar trebui sd functioneze. El deschide uga gi, desi ¢ acelasi om pe care J-am intalnit “Wcateva zile in urm’, cumnva este totugi... diferit. Nu mai poarti a 5COLLEEN HOOVER eu o pereche de pantaloni de casi gi un tricou albastru cy Banana Fish’, Are gosete, Fira pantofi. — Buna! : ; Nu-mi place fiorul care ma strabate in acest moment. Il ignor si zambese. — Bunil ; Se uiti fix la mine pret de un moment, apo! se da lao parte, induntru. deschide usa mai larg gi ma invi {mi cer scuze, am fost Ja etaj. I-am spus lui Crew si deschida usa, Cred cd nu m-a auzit. Intru in foaier. — Ai bagaje? ma intreaba Jeremy. — Da, 0 valiza pe bancheta din spate, dar o pot lua mai tarziu, fi spun eu, intorcandu-ma cu fara spre el. — Masina este descuiat’? Dau din cap. aa Mi intorc imediat. igi ia o pereche de pantofi aflati lang’ usa gi iese din cash. MB invart lent in cere, privind in jur. Nu diferk mult far de fotografile cu interiorul casei pe care le-am gisit online. An o senzatie ciudatd, pentru ci am vizut deja toate incaperile dis Fe datorit’ site-ului imobiliar. Simt c& stiu deja cum s&™ ae, a _ am Blut decat cinci pasi. Sunt separate de un ee eee on a > antreu cu o scar’ ce duce la etaj. Buctt tia din fotografi avea dulapuri inco: di J de cit inchis la culoare, dar a fo: poe 7 eo a st renovati, iar mobilierul veC 1S ‘manga japonezd, ecranizatd in anul 2018,Unity indepartat si inlocuit cu rafturi si vreo cateva dulapuri sus- pendate deasupra blatului, dintr-un lemn mai deschis. Vad doua cuptoare si un frigider cu usa de sticla. Ma uit la el de la cativa metri distant’ cand baiatul coboard in fuga sca- rile. Alearga pe lng’ mine, deschide frigiderul si scoate o sti- cla de Dr. Pepper. Il urmaresc in timp ce se lupta sa deschida capacul. — Vrei si te ajut? il intreb. — Da, te rog, imi raspunde el, privindu-mi cu ochii verzi si mari. Nu-mi vine sa cred ca l-am crezut un mic ticdlos. Vocea lui este atat de dulce si mainile, atat de mici, incat nici macar nu pot deschide o sticla de suc. O iau si desfac fara efort capacul. Usa din fata se deschide cand fi dau sticla inapoi lui Crew. Jeremy isi mijeste ochii la el. — Tocmai ti-am spus ca nu ai voie si bei suc. Imi las valiza langa perete si se apropie de copil, luandu-i sticla din mini. — Du-te si te pregaitesti pentru dus. Vin si eu intr-un minut. Crew isi roteste capul si se indreapta spre scari. — Sa nu ai incredere in copilul asta, imi zice Jeremy, ridi- cand o spranceana. Este mai destept decat noi doi la un loc, Continua, apoi ia o gura de suc si pune sticla inapoi in frigider. Vrei ceva de bitut? —Nu, mulfumese. Jetemy ia valiza si porneste pe culoar. ae c& nu fi se pare ciudat, dar iti dau don a . oft dormim acum la otal si m-am gandi Ici, pentru cA este cea mai apropiatdCOLLEEN HOOVER — Nu sunt sigur ci voi ramane peste noapte, spun cu, mergind in urma lui, Aveam de gand s& arunc doar 0 Privire, ca s& evaluez situatia. Casa imi di o senzatie ciudata si m-ag simfi mai bine dacg ag putea si iau ce am nevoie si si gasesc un hotel. — Crede-mi, rade el, si impinge usa dormitorului, vei ayeg nevoie de cel putin doua zile. Poate mai mult. Asazi valiza pe un cufar de la marginea patului, apoi des- chide sifonierul principal si face semn spre 0 zona goala. — Am eliberat aici, in cazul in care ai nevoie sa atarni ceva pe-umeras, imi explica si apoi arata spre baie. Baia este numai ata. Nu stiu daca are articole de toaleta, asa ci da-mi un sem dacd ai nevoie de ceva. Sunt sigur ci avem. — Multumese. Mi uit prin camera i totul mi se pare atat de bizar! ales ca voi dormi in patul lor. Ochii imi sunt atrasi de tabl patului — in special de urmele de dinti imprimate in m: nea de sus, la mijloc. Imi feresc imediat privirea, inainte Jeremy sa isi dea seama la ce ma uit. Probabil ar putea si- citeasca limpede pe fata ci ma intreb care dintre ei a trebuit muste tablia pentru a pistra linistea in timpul unei partide sex. Oare en am avut vreodaté parte de sex atat de intens? — Ai nevoie de un minut si te faci comoda sau vrei metgem mai departe gi sa vezi restul casei? ma intreaba J — Sunt bine, ii raspund, urmandu-l. Tesi pe hol, dar mi opresc si cercetez uga dormito! — Usa asta se incuie? El fa tails Ce Un pas inapoi in dormitor si se uita la mane 60Verity —Nu stiu s-o fi incuiat vreodata, mirturiseste el, trigand de maner. Sigur gasesc o incuietoare, daci e important pentru tine. Nu am mai dormit intr-o camera descuiata de cand aveam zece ani. Vreau si il implor si giseasca o incuietoare, dar, toto- dat, nu vreau si fiu mai invaziva decat sunt deja. — Ni,e OK. El da drumul usii, dar, inainte de a iegi pe hol, intreaba: — Te-ai gandit sub ce nume vei scrie aceasta serie? Nu m-am mai gandit la asta, dupa ce am aflat ci Pantem a acceptat toate cerintele pe care mi le sugerase Jeremy. — Nu, ridic eu din umeri. — As vrea si te prezint infirmierei lui Verity folosind pse- udonimul tu, in caz cd nu vrei si te asocieze cineva vreodata cu aceastii serie. Ranile ei sunt atat de grave incat are nevoie de o infirmiera? — Bine. Cred cd... habar n-am ce nume as putea folosi. — Pe ce strada ai copilarit? ma intreaba Jeremy. — Laura Lane. — Care este numele primului tau animal de companie? — Chase, Era un Yorkshire Terrier. — Laura Chase, spune el. Imi place. Imi inclin capul, recunoscand modelul de intrebiri din chestionarele de pe Facebook. — Nu cumva aga afli oamenii care este numele lor de star Porno? — Pseudonim, nume de star porno, merge in ambele sen- Suri, rade el si imi face semn sd il urmez. Vino mai intai sa faci “unostins’ cu Verity, apoi te duc in biroul ei. 61COLLEEN HOOVER Jeremy urci treptele cite doua odata. Exist un lift, care arati nou instalat, chiar lingd bucitarie. Probabil Verity este acum intr-un scaun cu rotile. Dumnezeule, biata femeie! Jeremy ma asteapta pana ajung in capul scarilor. Holul ¢¢ bifurca, intr-o parte cu trei usi si in cealalt& cu doua. El 0 ja Ia stanga. — Aici este dormitorul lui Crew, spune el, aritand spre 0 usa. Eu dorm in camera urmitoare. Fata in fata cu cele doud dormitoare se afla o a treia inci- pere. Usa este inchisé, iar el bate usor inainte de a o deschide, Nu stiu exact la ce ma asteptam, dar cu siguranta nu la asta Verity e intinsa in pat, privind in tavan, cu parul blond revarsat pe perna. O infirmierd in uniforma albastra sti la baza patului si o incalti cu o pereche de sosete. Crew este langi Verity, pe pat, cu un iPad in mana. Ochii lui Verity sunt goi, neinteresati de ce se intampla in jurul ei. Nu o observa pe asistenta. Nici pe mine. Nici pe Crew. Nici pe Jeremy, care s¢ apleaca peste ea si fi indepirteazi parul de pe frunte. Clipeste, dar in spatele ochilor nu mai e nimic, Nu-si recunoaste birba- tul cu care a avut trei copii si care incearci sii fie afectuos cu & Mi strduiesc si ascund fiorii care imi fac pielea de gain’. — Parea obositi, asa ci m-am gandit ci o cule mai de- vreme, in seara asta, i se adreseazi infirmiera lui Jeremy, apoio inveleste pe Verity cu o patura. Jeremy se indreapta spre fereastra si trage draperiile. — Si-a luat medicamentele de dupa cin’? Asistenta ii ridica picioarele lui Verity si bagi parura S| — Da, este in regula pana la miezul nopfii. 62 sub eleFemeia are parul scurt si este mai in varst’i decat J poate trecuti de cincizeci de ani. Se uita la mine, apoi d la Jeremy, asteptand o prezentare. Jeremy clatina din cap, ca si cum ar fi uitat de prezent Face seman spre mine, in timp ce se uitd Ja ea. — Ti-o prezint pe Laura Chase, scriitoarea despr ti-am vorbit. Laura, ea este April, infirmiera lui Verity. fi string mana lui April, dar simt cum ma judeca, cand mi priveste de sus pana jos. — Credeam cf sunteti mai in varstd, imi spune ea. Co ar trebui st raspund la 0 aga remarca? Cumulat cu 1 in care ma priveste, comentariul ei suna ca un interog: Sau ca o acuzatie. Il ignor si zimbesc. — imi pare bine de cunostinta, April. — Si mic, raspunde ea, apoi igi ia poseta de pe com isi indreapta atentia spre Jeremy. Ne vedem dimineata. / bui si fie o noapte usoara. Femeia se apleaca gi il ciupeste pe Crew de picior. E coteste si se fereste de mana ei. Ma dau la o parte cand iese din dormitor. MA uit la pat. Ochii lui Verity sunt inc& deschisi, priv gol. Nu stiu daci si-a dat seama cA infirmiera a plecat. De este constienta de ceva? Imi pare groaznic de riu pentru. Pentru Jeremy, Pentru Verity. Nu stiu daca as vrea s4 mai traiesc intr-o asemenea st Bindul cd Jeremy este legat de aceasti viayi... Totul este a deprimant! Casa, tragediile din trecutul acestei familii, « din prezent, — Crew, nu ma forfa si intervin. Ti-am spus si faciCOLLEEN HOOVER Crew se uiti la Jeremy si zambeste, dar nu se di jos din pa, — Numir pani la trei. Crew last iPadul lang’ el, dar continua si il sfideze pe Jeremy. — Trei... doi... Cand ajunge Ja unu, Jeremy se repede spre Crew, il apuci de glezne gi il ridici in aer. — Asta e noaptea rasturnata, nu-i aga? Crew rade gi se zbate. — Nu din nou! Jeremy se uitd la mine. — Laura, cite secunde poate un copil si stea cu capul in jos, pana cand creierul i se risuceste si incepe s4 vorbeasci pe dos? Rad. — Am auzit ci douazeci'de secunde. Dar ar putea fi cinci- sprezece. —Nu, tati, o si ma duc la dus! spune Crew. Nu vreau si mi se rasuceasci creierul! — Si o si-ti speli si urechile? Pentru cd in mod clar nu functionau mai devreme, cand ti-am spus si mergi la dus. — Promit! Jeremy il arunc& peste umir si il intoarce in pozitie 1°" mali, apoi il Iasi jos. [i ciufuleste parul si-i spune: — Do-te. MA uit cum Crew alearga spre ugi gi iese in hol. Dup’ “* am vizut interactiunea dintre Jeremy si Crew, casa mi Se pare Pufin mai primitoare. — Este foarte simpatic, Cari ani are? 64Unity — Cinci, imi raspunde Jeremy, Se apropie de patul de spital al lui Verity si il ridica putin. Tao telecomanda de pe masa de lang’ pat si porneste televizorul. Améndoi iegim din dormitor gi el inchide usor usa. Am rimas in mijlocul holului, iar el se intoarce spre mine. isi afunda mainile in buzunarele pantalonilor, Parca ar vrea si spun mai mult — si-mi explice mai mult. Dar nu o face. Suspina si se uiti din nou spre dormitorul lui Verity. — Lui Crew ii era teama si doarma singur Ia etaj. A fost foarte curajos, dar noptile sunt grele pentru el. Voia si fie mai aproape de ea, dar nu ji placea si doarma singur. Ne-am mutat amAndoi Ia etaj pentru a-i fi lui mai usor, imi explica Jeremy, indepartandu-se pe coridor. Ceea ce inseamni ca vei fi sin- gura, noaptea, la parter. Vrei sd-i vezi biroul? ma intreaba, apoi stinge lumina de pe hol. — Desigur. Tl urmez la parter, pani la usile duble de lang scari. Des- chide una dintre usi, dezviluindu-mi cea mai intima parte a sotiei sale, Biroul ei. ) Cand pisesc induntru ma simt ca gi cum i-ag scotoci in sertarul cu lenjerie intima. Are rafturi din podea pan’ Ja tavan, umplute pana la refuz cu cArti. Cutii pline cu hartii stau alini- ate lings pereti. Masa... Dumnezeule, masa ei de lucru. Se intinde de la un capat al camerei Ja celalalt, de-a Jungul unui Perete din geamuri uriage, cu vedere spre intreaga curte din ‘un centimetru de masi neacoperit cu Spate. Nu exist ni teancuri de pagini sau dosare. — Nueste cea mai organizata persoana, spune Jeremy.COLLEEN HOOVER Zambesc, recunoscindu-mi 0 asemanare cu Verity. — Majoritatea scriitorilor sunt dezordonati. eva timp. Ag fi incercat eu si le organi — O si-ti ia c dar, pentru mine, parc ar fi Pasesc spre unul dintre rafturile cele mai apropiate si im trec mana peste nigte cirti. Sunt editii straine ale operelor ¢j scrise in greaca. Scot tin volum in germani de pe raft si fl examinez, — Are laptopul si un computer de birou, spune Jeremy, ‘Ti-am lsat la indemana parolele, pe foite adezive, imi explici el, ridicind 0 agenda de langa calculatorul ei. Isi nota in per- manenti diverse lucruri. isi agternea gandurile pe hartie. Scria idei pe servetele, Compunea dialoguri la dus, pe un carnetel impermeabil. Odata, a folosit un marker pentru a scrie nume de personaje pe scutecul lui Crew. Eram la gradina zoologici si nu avea niciun carnetel la ea, mai spune Jeremy, apoi las agenda inapoi pe birou. Se plimba lent intr-un cere larg, cercetand inciperea, de Parca a trecut ceva timp de cand a intrat ultima oar’ aici. mri Lumea era manuscrisul ei. Nicio suprafafa nu era it siguranta. Simt cum mi incilzesc pe dinduntru cand vad cat de mult apreciaadi procesul ei de creatic. Mi invart in jurul axei mele si incerc si asimilez totul. —Nu mi-am dat seama in ce mi bag. oo tind ai eps cA s-ar putea si nu _ dena aed : oats Sinceritatea, s-ar putea si ai nen ; ua zile. Daca asa va fi, esti binevenit! * Mimai oric4 é “at ‘ a3 Ye nevoie, As prefera si stai mai mult si si te 28184"Unity ci ai toate materialele care iti trebuie, decat si te intorci la New York fara s tii ce si faci mai departe. Mi uit la rafturile pline cu seria pe care o preiau. Trebuie si fie noua carfi in serie. Sase au fost publicate, iar trei sunt inca in curs de aparigie. Titlul seriei este Virtugile nobile, iar fiecare carte prezinta o virtute diferita. Cele trei care mi-au ramas sunt Curajul, Adevarul si Onoarea. Toate cele sase volume se afli pe rafturile ei si ma bucur si vad si duplicate. Iau de pe raft un exemplar din cel de-al doilea roman si il frunzaresc. — Ai citit deja seria? ma intreaba Jeremy. Clatin din cap, nevrand sa ii marturisesc ci am ascultat editia audio. Ar putea si-mi puna intrebari despre ele. — Inca nu, N-am avut timp dupa ce am semnat contrac- tul. Am venit direct aici, ti explic si pun volumul inapoi pe raft. Care este preferata ta? — N-am citit niciuna. Nu am mai citit nimic scris de ea de la prima carte. Mi intorc gi ma uit la el. — Serios? — Nu mi-a plicut sa fiu in interiorul mintii ci. imi retin un zambet, dar, in acest moment, seaman putin cu Corey, Nu poate separa lumea pe care sotia lui o creeazi de cea in care traieste. Cel putin Jeremy pare si fie putin mai Constient de sine decat a fost Corey vreodata. Mi uit in jur prin camera, usor coplesita, desi nu stiu daci din cauza prezentei lui Jeremy sau a haosului pe care trebuie Sil cercetez, —Nici nu stiu de unde s& incep. 67COLLEEN HOOVER — Bun, te las sa te dumiresti. Probabil c& ar trebui si vid imi spune el, aritand spre us. Simte-te ca ae a, ce face Crew, Mancare... bauturd... casa este a ta. — Multumesc. Jeremy inchide usa si ma asez Ja masa lui Verity. Numa 5 de birou a costat, probabil, cat chiria pe o lun’ pen- tru apartamentul meu. Ma intreb cat de usor ii este si scrie | cuiva care igi permite toate aceste lucruri pe care eu am visat scaunul ¢i intotdeauna sa le am la dispozitie in timp ce scriu. Mobilier confortabil, suficienti bani cat si comand un maseur la domi- ciliu, mai mult de un computer. Imi imaginez ci toate astea ugureazi procesul de scriere si il face mult mai putin stresant. Eu am un laptop cu o tasti lipsi si conexiune wi-fi numai cand vreun vecin uiti si-si puna parola. Folosesc un scaun vechi si un birou improvizat, care de fapt este doar 0 masi pliant’ din plastic, pe care am luat-o de pe Amazon cu doui- zeci gi cinci de dolari. De cele mai multe ori, nu am destui bani nici si cumpit hartie si tus pentru imprimanti. Cred ci lucrul la biroul ei timp de cateva zile imi va oftti ocazia si imi testez teoria, Cu cat esti mai bogat, cu atit esti mai creativ. 1 ae dete yen 0 deta s © privire, Vreau si vad cum a reluat fir rea dupa finalul primului volum. ode in lecturi trei ore ae . tol dupg capitol de in Ses Sr nr a bile. O st-mj pe fi gt Personaje instabile. Foarte on imp si adopt aceeasi stare emofio” 68Unity cand o si ma apuc de scris. Nu-i de mirare ca Jeremy nu-i ci- teste lucrarile. Toate cirtile ei sunt scrise din perspectiva per- sonajelor negative, deci este ceva cu totul nou pentru mine. Chiar ar fi trebuit s& le citesc inainte si vin aici. Mi ridic de pe scaun si imi dezmortesc coloana, dar nici méacar n-am amortit cu adevarat; scaunul de birou in care am stat este cea mai confortabild piesi de mobilier pe care fundul meu s-a lafait vreodata. Mi uit in jur si ma intreb daca ar trebui si incep cu fisierele electronice sau cu cele tiparite. Decid sa verific computerul. Navighez prin cateva fisiere din Word, care pare a fi programul pe care il prefera. Toate documentele pe care le gisesc sunt legate de cArtile’ pe care le-a scris deja. Nu sunt prea ingrijoratd in privinta lor, deo- camdatd. Vreau si gisesc planuri pe care le-a facut pentru cirtile care urmeaza si fie scrise. Majoritatea notitelor de pe laptopul ei sunt la fel. Poate ca Verity era genul de autor care igi scria de mana proiectele, imi indrept atentia spre stiva de cutii lipite de pere- tele din spate, angi dulap. Un strat subtire de praf le acopera capacele. Sortez mai multe cutii, in care gasesc versiuni de manuscrise in diverse etape de scriere, dar toate sunt ale car- filor deja publicate din seria ei. Nu observ niciun plan cu pri- Vire la ce dorea si scrie in continuare. Scormonesc continutul celei de-a sasea cutii, cand gisesc Seva cu titlu necunoscut. Se numeste Aya sd fie. Miuit peste primele cAteva pagini, in speranfa ci voi avea Roroc si voi descoperi ci este un plan al celei de-a saptea cArti din serie, Aproape imediat imi dau seama cA nu este. Acest 69COLLEEN HOOVER manuscris pare... personal. Ma intore la inceputul capitolului intai si citesc primul rind. Cateodata, gandul ma poarta inapoi, la noaptea in care l-am cunoscut pe Jeremy, si ma intreb cum s-ar fi putut sfarsi viata mea, daca privirile nu ni s-ar fi intalnit. De indata ce vid numele lui Jeremy, mai citesc putin. E autobiografie. Nu e deloc ceea ce caut.O autobiografie nu este manuscri- sul pe care sunt platita s&il predau, asa ca ar trebui s& caut mai departe. Dar ma uit peste umar s4 mi asigur ca usa este inchisa, pentru cA sunt curioasa, De altfel, si citesc asemenea lucruri face parte din’ procesul de cercetare. Trebuie sa vid cum fanctioneazi mintea lui Verity ca sa o inteleg ca autor. Cel putin asta este scuza mea. Ma duc cu manuscrisul la canapea, mA agez comod gi incep sa citesc. 70Asa sa fie de Verity Crawford Nota autoarei: Ceea ce detest cel mai mult la autobiografii sunt gindurile contraficute prezente in fiecare propozitie. Un autor nu ar trebui si aiba niciodata indrizneala s& scrie despre el insusi decat daca este dispus si stripungi fiecare strat de protectie dintre el si cartea sa, Cuvintele ar trebui sa vind din strifundul sufletului, si treacd prin carne si oase, apoi si se elibereze. Urét, cinstit, sangeros si putin terifiant, dar complet expus. O il placa pe autor nu autobiografie care incurajeaza cititorul este o adevarat& autobiografie. Nimeni nu poate fi iubit de la interior spre exterior. Cititorul trebuie s4 termine 0 autobio- Brafie cel putin cu senzatia de ugor dezgust la adresa autorului. Eu asta voi scrie. Ceea ce citesti o si-fi lase un gust atat de amar, uncori, incat o si vrei si te opresti, dar o SA inghiti aceste cuvinte si ele © 84 devina parte din sine, parte din sufletul “au, si 0 si te simti ranit din cauza lor. 71COLLEEN HOOVER Si totus... in pofida avertismentului meu generos,, tinui si imi sorbi cuvintele, pentru ca esti tot aici. Uman. Curios. Continua! - COn-Capitolul WMle »Gasifi ceea ce inbiti si lisati-va ucisi de acel lucru.” — Charles Bukowski Cateodat’, gandul ma poarti inapoi, la noaptea in care l-am cunoscut pe Jeremy, si ma intreb cum s-ar fi putut sfargi viata mea, dacd privirile nu ni s-ar fi intalnit. Oare aga a fost destinul meu, si am parte de un sfarsit atat de tragic? Sau acest sfarsit tragic este, mai degrab4, rezultatul unor alegeri perso- nale gresite, decat mana sortii? Desigur, incd nu mi-am intalnit tragicul sfarsit, altfel nu as putea si povestesc intamplarile care au condus la el. Cu toate acestea, este aproape. Il presimt, la fel cum am presimfit si sfarsitul lui Chastin. Si, la fel cum am acceptat soarta ei, mi-o Voi accepta si/pe a mea. Nu as putea spune cd eram in deriva, inainte de noaptea in care l-am intalnit pe Jeremy, dar cu siguranté nu fusesem ancorati niciodatd, pind ce nu m-a strépuns cu privirea din Partea opusd a incaperii. Mai avusesem iubifi pana atunci. Chiar si aventuri de o Noapte. Ins niciodat’ nu mi-am imaginat cum ar fi viata mea 73COLLEEN HOOVER alituri de cineva pani in acel moment. Cand |-am vizut, mi-au trecut prin fata ochilor prima noastr& noapte impreuna, nunta noastra, luna de miere, copii nostri. Pana in acel moment, intotdeauna ideea de dragoste mi s-a pirut inventati.Ca un film siropos de pe Hallmark’. O stra- tegie de marketing pentru companiile producatoare de felici- tari. Nu m-a interesat niciodaté dragostea. Singurele mele scopuri in noaptea aceca cra si mi imbat gratis gi si gisesc un investitor bogat cu care si fac sex. Planul meu era pe jumatate rezolvat, pentru ca deja bausem trei cocktailuri Moscow Mule. $i, judecind dupa infatisarea lui Jeremy Crawford, asteptirile imi erau chiar depasite. Arata bogat si, la urma urmei, ne aflam la un eveniment caritabil. Oamenii sraci nu se prezinta la evenimente de caritate decat daca ii servese pe cei bogati. Jn afara de mine. Vorbea cu vreo cativa barbati, dar de fiecare data cand pri- vea in directia mea simteam ci suntem numai noi doi in toati sala, Din cand in cand, imi zambea. Bineinteles ca imi zm- bea. In acea seark purtam rochia mea rosie, cea pe care am furat-o din Macy's, Nu ma judecati. Eram o artista moarté de Soame si era ridicol de scumpa. Intentionam s& mi revangez peo” tru furt imediat ce ficeam rost de bani, Voiam si donez unél Organizatii caritabile, s salvez un copil sau ceva de genul ist Partea bund, cind vine vorba de picate, este ci nu trebuie “a platesti imediat, iar rochia f rosie era mult prea frumoasi pen™ 44 trecuti cu vederea, Canal TV amen ; “nerican care difvzeaz4 preponderent filme gi seralesentime”™ 74Unity Era o rochie potriviti pentru sex. Genul de rochie care nu-i sta in cale unui barbat cand vrea si ajunga intre picioarele tale. Cea mai mare gregeala pe care o fac femeile atunci cind isi aleg hainele pentru evenimente precum acela la care parti- cipam eu este c4 nu se gandesc la ele din perspectiva barbatu- lui, O femeie vrea ca sanii ci si arate bine, ca rochia sa i se muleze pe trup. Chiar daci prin asta sacrifici din confort si poarti ceva imposibil de dezbricat. Dar cand barbafii se vita la rochii, ei nu admira felul in care se muleaza pe solduri, cor- setul din talie sau funda fantezista de la spate. Ei evalueaza cat de usor pot scipa de ea. Va putea si-si strecoare mana pe coapsa femneii cénd se vor ageza unul Jangi altul la masi? Va putea si i-o tragi in masind, fara s4 se incurce in volane si fermoare? Va putea sa i-o tragi in baie, far si trebuiascd si o dezbrace de tot? Raspunsurile pentru rochia mea rosie furati erau da, da, si evident cA da. Mi-am dat seama ci nu avea cum si plece de 1a petrecere fara si ma abordeze cat timp purtam acea rochie. Am ales si nu-i mai dau atentic. Paream prea disperati. Nu eram soa- tecele, eram cascavalul. Trebuia si astept s4 vind el la mine. $i, in cele din urma, a venit. Stateam la bar, cu spatele la el, cand mi-a pus mana pe umir, s-a aplecat si i-a ficut semn barmanului, Jeremy nu s-a uitat la mine in acel moment. Pur sisimplu si-a finut mana pe umarul meu, de parc’ as fi fost a lui. Cand barmanul s-a apropiat, am urmarit scena cu fas- inatie, Jeremy a facut semn cu capul spre mine sia spus: — Asiguri-te ci nu o servesti decit cu apa pentru tot restul seri, 75COLLEEN HOOVER Nu m-am agteptat la asta M-am intors, mi-am pus un cot pe bar siI-am privit, Bl gi-a retras mana de pe umérul meu, dar nu inainte de a mi mangaia cu degetele pana la cot. Un fior electric m-a strabatut, amestecat cu un val de furie. — Sunt perfect capabila si decid cand sA ma opresc din baut. Jeremy mi-a zambit si, desi am detestat aroganta din spa- tele acelui zambet, arata extrem de bine. — Sunt convins de asta. — Am biut numai trei pahare toata seara. — Bine. M-am indreptat de spate si l-am chemat pe barman. — Mai vreau un Moscow Mule, te rog. Barmanul s-a uitat la mine, apoi la Jeremy. Dupa care s-a intors din nou spre mine: — Imi pare riu, domnisoar’. Mi s-a cerut sd vi serves numai api. Mi-am dat ochii peste cap. — Am auzit cand ti-a zis si imi dai doar apa, sunt aici. Dar nu-1 cunose pe acest individ si ni Pe mine. As mai vrea un Moscow Mule. —Valuao api, a intervenit Jeremy. Pik doar si poate eram atrasi de el, dar aspectul lui plicut cra rapid umbri itudi ridi “pid umbrit de atitudinea asta sovinista, Barmanul si cat mainile gia spus: Nu vreau si m: Comand’-j de Ja thee barul afta 4 implic in aga ceva. Daca vrei de bau’ ul de dincolo, mi-a spus si a arditat spf tin celalalt Colt al incperii, 76arity Mi-am luat poseta, mi-am tidicat barbia si am plecat. Cand am ajuns la celalalt bar, am ocupat un scaun fi am agsteptat ca barmanul si termine cu clientul dinainte. In acel moment, Jeremy a aparut din nou, de aceasta data sprijinindu-si cotul pe bat. _— Nici macar nu mi-ai dat sansa s&-ti explic de ce ag vrea si bei apa. —imi pare rau, nu mi-am dat seama cd iti sunt datoare cu timpul meu, i-am rispuns eu, clatinand din cap in directia lui. El a ras, apoi s-a intors, lipindu-si spatele de bar, si s-a uitat la mine cu capul inclinat si un zambet in coltul buzelor. — Te-am urmarit din momentul in care am intrat pe usa. Ai but trei pahare cu alcool in patruzeci si cinci de minute si, daca vei continua asa, nu mi voi simti in largul meu si te rog si pleci cu mine. As prefera si fac asta cand esti treaza. Vocea lui suna de parca avea miere pe gatlej. I-am sustinut privirea si m-am intrebat daca nu cumva juca teatru. Oare putea un barbat chipes si, probabil, bogat sa fie si politicos? Parea mai degraba ingamfat decat curtenitor, dar eram atras4 de obraznicia lui. Barmanul s-a apropiat la tanc. — Cu ce va pot servi? M-am indreptat in scaun si am intrerupt contactul vizual cu Jeremy. M-am intors cu fata spre barman, —Vreau o apa. — Adu doug, te rog, a spus Jeremy. Si asta a fost tot. es mulfi ani de Ja acea noapte si mi-e greu si-mi ¢ fiecare detaliu, dar nu pot uita ci am fost atrasi de elCOLLEEN HOOVER inci din primele momente, intr-un fel in care n-am mai fose niciodata atrasi de vreun barbat, Imi plicea sunetul vocii lui, imi plicea increderea lui. Imi pliceau dintii lui de un alb ima- culat. Imi plicea barba lui scurta si tepoas. Avea lungimeg perfect pentru a-mi zgaria coapsele. Poate chiar si-mi lase urme permanente, daca zibovea acolo destul de mult. Imi plicea ci nu fi era teama si mi ating’ in timp ce vor- beam si, ori de cate ori o facea, degetele lui imi trimiteau fiorj pe piele. Dupa ce amandoi am terminat de baut apa, Jeremy m-a condus la iesire, cu mana pe spatele meu, mangaindu-ma peste rochie. Ne-am indreptat spre limuzina lui si mi-a deschis portiera din spate. El s-a agezat pe scaunul din fata mea, in loc sd vind Jainga mine. Masina mirosea ca un buchet de flori, dar stiam c& era parfum de dama. Imi plicea foarte mult, in ciuda faptului ca o alt& femeie fusese in limuzina, in seara aceea. Ochii mei au poposit pe o sticli de sampanie pe jumatate goala, langé doua pahare, unul patat cu ruj rou. Cine este ea? $i de ce el a plecat de la petrecere cu mine, in lo: sd plece cu ea? Nu m-a interesat suficient cat si fi adresez aceste intrebati cuvoce tare, pentru cd eu eram cea cu care plecase. Asta era tot ce conta, ; Am rimas tacuti pret de un minut sau doua si ne-am pa vit. Stia ca din acel moment eram a lui, de aceea s-a simfit suficient de increzitor cat si se aplece spre mine, sd imi ridice ae — intinds pe scaunul de Inga el. Si-a Hasat min #14 inceput si o mangiie, urmarindu-mi pieP' 78Unity in timp ce respiram din ce in ce mai accelerat, ca rispuns la atingerca Tui. — Cati ani ai? m-a intrebat. jntrebarea m-a luat prin surprindere, pentru ci parea mai ‘4 decét mine, poate trecut de treizeci de ani. Nu am in vars vrut s& il sperii cu adevarul, aga ci am mintit si i-am spus cd am douizeci si cinci de ani. — Ariti mai tanara. Stia ci mint. Mi-am dat jos pantoful si mi-am plimbat piciorul gol pe exteriorul coapsei lui. — Douizeci si doi. Jeremy a ras gi mi-a spus: — Deci, esti o mincinoasi, nu-i asa? — Distorsionez adevarul atunci cand mi se pare potrivit. Sunt scriitoare. Mina lui s-a mutat pe pulpa mea. — Dar fu cAti ani ai? — Douizeci si patru, mi-a rispuns, cu aceeasi masur’a de adevar pe care i-o servisem eu. — Asadar... douazeci si opt? — Douizeci si sapte, a zambit el. Mana lui mi-a ajuns pe genunchi. O voiam mai sus. O doream pe coapsi, intre picioare, explorandu-ma pe dindun- tru, Il doream cu totul, dar nu aici. Doream si merg /a el, si vad unde locuieste, si fi evaluez confortul patului, sa ii miros asternuturile, si ii degust pielea. — Unde ¢ soferul? l-am intrebat. Jeremy a aruncat o privire peste um&r, spre botul limuzinei. 79COLLEEN HOOVER — Nu stiu, mi-a rispuns, intorcindu-se spre mine, Nue Jimuzina mea. Avea o expresie strengireasca si nu stiam daca minte sau nu, Mi-am mi devir m-a condus intr-o limuzina care nu era a lui. ochii, curioasa s& stiu daca acest barbat intr-a- — Atunci, a cui este limuzina asta? Ochii lui Jeremy au coborat si s-au concentrat asupra maj- nii lui. Aceea cu care imi descria cercuri pe genunchi. —Nvstiu. M-as fi asteptat ca dorinta mea sa dispard la gandul ci s-ar putea sd nv fie bogat, in schimb, marturisirea lui m-a facut si zambesc. — Sunt asistent medical stagiar, a spus el. Mi-am condus singur masina pani aici. O Honda Civic. Am parcat-o singur, pentru ca sunt prea zgarcit si platesc cei zece dolari pentru valet. M-a surprins cat de mult imi plicea faptul cA ma adusese _ intr-o limuzina care nu era a lui. Nu era bogat. Nu era bogat, dar eu tot voiam sa ma cule cu el. — Eu fac mengj in cladirile de birouri din oras, am recu- ane furat 0 invitafie la aceasta petrecere dintr-un COf - N-ar trebui sa fiu aici. : Elazimbit si niciodata nu mi-: at at de tare cu im doream si il hui, gust am dorit si gust un zambet pe cel care a inflorit pe fat at descurcireaga, a afirmat el, ana i-a : | M-am my ‘ Bee Printre genunchii mei si m-a tras SP" lutat de rs Ceva eran fic Pe écaun in poala lui, deoarece pentru ag “cute rochiile ca a mea, I-am simfit erectia jntte onUnity picioare, in timp ce mi-a apisat un deget pe buza de jos. M-am trecut limba peste degetul lui si l-am auzit oftind. Nu a gemut. Nu a strigat. 4 offat, ca si cum ar fi fost cel mai sexy lucru pe care l-a simtit vreodata. — Cum te cheama? m-a intrebat. — Verity. — Verity, a repetat. Verity. Este foarte frumos. Ochii i s-au atintit pe gura mea si era cat pe ce sa se apro- pie ca si mi sirute, dar m-am retras. — Pe tine cum te cheama? Privirea lui a intalnit-o din nou pe a mea. — Jeremy, mi-a raspuns fugar, ca si cum ar fi fost o pier- dere de timp, o intrerupere neinspirata a sdrutului. * De indata ce numele i-a parasit gura si-a lipit-o de a mea, apoi, imediat, lumina din limuzina s-a aprins deasupra noastra si am inghetat amandoi, cu buzele lipite si trupurile impietrite brusc, in timp ce o persoanii a urcat la volan. — La naiba, a soptit Jeremy, pe buzele mele. N-a picat prea bine. M-a impins de pe el si a deschis usa. M-a scos afari exact Cand soferul si-a dat seama ci mai era cineva in masini cu el. — Hei! a strigat el in urma noastri. Jeremy m-a luat de mana si a inceput si alerge, dar eu tre- buia sa scap mai intai de pantofi. L-am tras de brat si s-a oprit, “4% ma descalt. Soferul a inceput si vind spre noi. — Hei! Ce dracu’ faceati in masina mea? aie mi-a luat pantofii intr-o mand si am fugit pe strada, ding eee cu respiratia intrettiats, pana cand am ‘arsit la masina lui. Nu mintise despre asta, Era un 81COLLEEN HOOVER Honda Civic, desi era un model mai nou, ceca ce conta un pic, Mca lipit de portiera din dreapta, mi-a trantit pantofii de t si mi-a infipt o mani in par. M-am uitat peste umir la masina de care ne sprijiniserim, — Asta sigur este masina ta? Fl a zimbit, a bagat mana in buzunar gi a scos cheia, A deblocat usile pentru a dovedi cd ea lui, ceea ce m-a facut si rid, Gurile ni s-au apropiat si sa uitat lung la mine, iar eu pu- team s& jur c& deja isi imagina cum ar fi fost viata lui cu mine, Nu poti privi pe cineva aga cum m-a privit el pe mine — cu tot trecutul siu in ochi — fara sf iti imaginezi si viitorul. A inchis ochii si m-a sirutat. Un sarut plin de dorintd ¢i respect — doua lucruri despre care multi barbati cred ca nu ar putea merge mand in mani. MA simteam bine cu mana lui in par, iar limba lui se potri- vea perfect in gura mea. $i lui ii plicea. Simteam asta din felul in care mi séruta. In acel moment stiam foarte putin unul des- pre celalalt, dar aproape ca era mai bine aga, Sa impartasesti un sarut atat de intim cu un necunoscut era ca si cum ai fi spus »Nu te cunosc, dar cred cd mi-ai placea dact te-as cunoaste”. Ma bucura ci simtea asta, Aproape mi flicea si cred Sunt o tip’ plicuta. Cand s-a retras, am vrut si m4 apropii din nou de el Am vrut il tit Ca gura mea si il urmeze, degetele si imi rimand aa 3 . a ale lui. A fost o torturi si stau tot drumul pe sca” in dreapta, Ardeam, pe as, . yc ntact dinduntru pentru el. Aprinsese ut mine $i eram hotdrati ao ' si nu il las s& se sting’. ‘at Si mananc, inainte s& facem sex. 82Ceri, M-a dus la un fast-food Steak ’n Shake, unde am stat pe i si am baut shake-uri aceeasi banca, am méncat cartofi pri de ciocolata printre sarutari. Localul era aproape gol, iar noi ne aflam intr-un separeu linistit, suficient de retras incat ni- meni s& nu observe cand mana lui Jeremy a alunecat pe coapsa mea sia dispirut intre picioare. Nimeni nu a auzit cand am gemut. Niminui nu i-a piasat cand si-a retras mana si mi-a soptit ca nu are de gand s& ma aduca la orgasm intr-un restau- rant Steak’n Shake. Nu m-ar fi deranjat. — Atunci du-mé in patul tau, i-am spus. Si m-a dus. Patul lui se afla in mijlocul unui apartament tip studio din Brooklyn. Jeremy nu era bogat. Nu isi putea permite mai mult decat mancarea de fast-food pe care mi-o cumparase. Dar nu mi-a pasat. Eram pe patul lui, intinsi pe spate si il urmaream cum se dezbraca. Atunci mi-am dat seama ci urma sa fac dragoste pentru prima oara. Mai facu- sem sex, dar niciodat& nu fusese mai mult decat un act fizic. De data asta, participam cu mai mult decat trupul. Aveam inima plina. Cu ce? Nu stiu. Dar fusese goala cu toti barbatii de dinaintea lui Jeremy. E uimitor cit de diferit este sexul atunci cind ifi implici mai mult decat corpul. Mi-am implicat inima, mintea si spe- tanta. Am zburat in acel moment. Nu m-am indragostit. Doar...am zburat, Era ca si cum toati viata ag fi stat pe varful unei stanci si, in cele din urmé, la intalnirea cu Jeremy, am gisit puterea s& Sar. Pentru ca — pentru prima oara in viafa mea — m-am Simfit increzatoare cdi nu ma voi pribusi. Voi continua si zbor, 83COLLEEN HOOVER Privind in urma, imi dau seama cat de nebunese a fost fap. tul ck m-am indrigostit atat de repede de el. Dar a fost neby. nese doar pentru ca dragostea nu a incetat niciodata, Dacy meas fi trezit in dimineata urmitoare si m-as fi strecurat afer, din apartamentul lui, totul s-ar fi terminat ca o amuzany aventura de o noapte gi nici nu mi-as mai fi amintit de ea, dupa tofi acesti ani. Dar nu am plecat, aga ca aventura a deve- nit mai mult. Cu fiecare zi care a trecut, placerea primei intal- niri cu el s-a adncit. Asta este dragostea la prima vedere, Nu stii ci a fost dragoste la prima vedere pana cand nu rimii cu persoana respectiva suficient timp cat sa se transforme in dra- goste la prima vedere. Nu am iesit din apartamentul Jui timp de trei ile. Am comandat mancare chinezeascé. Am facut sex. Am comandat pizza. Am facut sex, Ne-am uitat la televizor. Am facut sex. Luni, amandoi am anuntat la serviciu ci suntem bolnavi, iar pana marti eram obsedat. Ma obsedau rasul lui, sexul lui, gura lui, priceperea lui, povestile lui, mainile lui, increderea hi, blandetea lui, noua si intensa nevoie de a-i face pe plac. Simfeam nevoia si ii fac pe plac. Simfeam nevoia si fiu cea care il face si zambeasc’, Pire, si se trezeasci dimineata. $i, pentru un timp, am fost. M-a iubit mai mult decit * tubit vreodata Pe cineva sau ceva. Am fost singura sa ragiume de a trai, sf res" Pana ca it uni 4nd cand a descoperit unicul lucru care insemna pentr : mult decat insemnam eu,5 MA simt ca si cum as fi sdrit peste etapa deschiderii serta- rului cu lenjerie intimi a lui Verity si am trecut direct la cel cu mitase si dantela. Sunt pe deplin constient& c& n-ar trebui si citesc asa ceva. Nu pentru asta am venit. Dar... Imping manuscrisul pe canapeaua de lang’ mine si mi uit lung’la el. Am foarte multe intrebari in legatura cu Verity. Intrebari la care ea nu poate si rispunda si probabil ci Jeremy nu se simte in stare si imi ofere raspunsuri in locul ei. Trebuie Si 0 cunosc mai bine pentru a vedea cum functioneazi mintea ci si o autobiografie este cea mai buna sursi de informagii. Mai ales una atat de sincer’. Deja ma vad deviind de la scopul meu inigial si nu ar tre- bui, Ma aflu aici pentru a strange materialele de care am Revoie, dupa care voi pleca de pe capul acestei familii. Au tre- cut prin destule si nu au nevoie de un intrus care si le ating& AYeria intima, Mi apropii de masa imensi si imi iau telefonul. E trecut de Sra unsprezece. Am ajuns in jurul orei sapte seara, dar nu ma 85COLLEEN HOOVER im si fie atat de tirziu. Nu am auzit niciun zgomot din tal , an De parc inciperea ar fi antifonat, afara acestui birou. ena La naiba, probabil chiar este. Daca mi-as permite si lucrez intr-un birou cu izolatie fonica, ag face-o. Mi-e foame. Este un sentiment ciudat s& fi se faci foame intr-o casi care-ti e straina. $tiu ci Jeremy a spus ca pot s4 mi servese dupi plac, aga cd mi indrept spre bucitarie. Nu ajung prea departe. Ma opresc imediat ce deschid u Biroul este cu siguranti antifonat, altfel ar fi fost imposibi si nu aud acest zgomot. Vine de sus si trebuie si stau comp! nemiscat ca si ma concentrez asupra lui. Pentru a ma ru nu fie deloc ceea ce pare. M& misc ugor si cu prudenta pana la baza scirilor gi aproape sigur ca sunetul vine din directia camerei lui Ve E scirtaitul unui pat. Scartait repetitiv, ca atunci cand un bat se afld deasupra unei femei. O, Doamne! Imi acopar gura cu o mana tremurand nu, nu! Odati, am citit un articol despre asta. O femeie nit intr-un accident de magina si a rimas in comi. At ae institutie de ingrijire medicala, iar sotul ei venea si Catal nen fon Oru a fost ene comé, aga c& au instalat camere asc ‘oe Si-si dea consinémdal, eh Geom ae a Verity, : al > Stiu, Tesar, ra 7 . ‘ ’mé risucesc rapid si ma trezese fata in fag cu jeeLert, — Pot si-l oprese daci te deranjeazii, imi spune cl. — M-ai speriat, raspund eu sacadat. Rasuflu uguratd, cind realizez ca, de fapt, zgomotul nu reprezinti ceea ce credeam eu, Jeremy se uit peste umir, — Este patul ei de spital. Are un temporizator care la fie- care doua ore ridica diferite portiuni ale saltelei. Misca bolna- vul de pe o parte pe alta. Simt cum stanjeneala imi napideste gatul. Ma rog lui Dumnezeu sa nu-si fi dat seama Ja ce m-a dus cu gandul acel zgomot. Imi acopar pieptul cu mana pentru a ascunde roseata proaspat apiruta. Am pielea deschisa la culoare si ori de cate ori depun efort sau ma emotionez mi tradeaza, dand la iveala niste pete rosiatice. Imi doream sa ma pot cufunda si si dispar in covorul gros, luxuriant. Imi dreg vocea. — Se giisesc asemenea paturi? Mi-ar fi prins bine unul, cat fusese mama bolnava. Mi-a fost foarte greu si o misc de una singura. — Da, dar sunt obscen de scumpe. Unul nou-nout costa cateva mii de dolari, iar asigurarea nu acopera niciun cent. Mi inec cand aud costul. — Eu incalzesc niste mancare, Ti-e foarne? ma intreabii el. — De fapt, eram in drum spre bucitirie. Jeremy merge cu spatele. — Avem pizza. — Perfect! Unise pizza, Cronometrul cuptorului cu microunde se opreste chiar atunci cand Jeremy ajunge la el. Scoate 0 farfurie cu pizza si mi-o inmaneaza, apoi pregiiteste una si pentru el.COLLEEN HOOVER — Cum merge treab: — Bing il asigur eu. Torusi aveai dreptate. E mult de lucra, O sa am nevoie de cateva zile. Tau o sticla de apa din frigider si m4 asez fa masa. Else sprijin de dulap si asteapta ca pizza si se incalzeasca, — Lucrezi mai bine noaptea? — Da. Adorm destul de tarziu si nu ma pot trezi devreme. Sper cA nu este o problema. — Deloc. De fapt, si eu sunt o pasare de noapte. Infirmiera lui Verity pleaca seara si se intoarce la gapte dimineata, asa ci stau treaz pana la miezul nopfii si ii dau ultimele medica- mente. Infirmiera preia sarcina imediat ce ajunge. Jeremy igi scoate farfuria din cuptorul cu microunde si se agazi lang mine la masa. Nici macar nu pot si il privesc in ochi. Cand ma uit lael nu ma pot gandi decit la scena din manuscrisul lui Verity, in care mana lui era intre picioarele ei la restaurantul Steak'n Shake. Doamne, n-ar fi trebuit sé citese asa ceva! Acum mi voi inrosi de fiecare dati cand ma uit in directia lui. Are si niste miaini foarte frumoase, ceea ce nu mi ajuta deloc. Trebuie si m& gandesc la altceva, Imediat, ; — Tira vorbit vreodata despre seria pe care o scria? Mai ba pe lem gm personaje? Despre i la fafa i plimbind absent prin ec ene aoe Toca a prin ca o felie de pizza. Inainte ent, ty ¢ dej; ic recuse deja mult de ciind nu mai scrisese nimic: mal vorbea despre scris, de accid Nici nu rere 3 pane ‘um cit timp s-a intamplat accidentul?hes Stiu deja raspunsul, dar nu despre istoricul familiei. — Nu mult dupa moartea lui Harper. O vreme, a fost in coma indusa, apoi a stat intr-un centru de reabilitare intensiva timp de mai multe saptamani. Abia a venit acasi de cateva siptamani. El musci o data din pizza. Ma simt prost pentru ca aduc vorba despre asta, dar nu pare foarte afectat de subiect. — Inainte ca mama si moar’, m-am ocupat singura de ‘vreau sd afte ca m-am documentat ingrijirea ci. Nu am frati, agadar stiu cA nu este usor. — Nu este ugor, aprobi el. Apropo, imi pare riu pentru mama ta. Nu cred ca fi-am spus, cand mi-ai pomenit despre asta in toaleta de la cafenea. fi zambesc, dar nu adaug nimic, Nu vreau si mi intrebe despre ca. Vreau ca toata atentia si se concentreze asupra lui si a lui Verity. Mintea mea continua si zboare la manuscris, pentru c4, desi nu stiu foarte multe aminunte despre barbatul care st in fata mea, simt cX aproape il cunosc, Cel putin, il cunose asa cum I-a descris Verity. Sunt curioasd si aflu ce fel de cisnicie au avut si de ce a ales ast incheie primul capitol cu acea frazi: ,Pand cand a descoperit unicul lucru care insemna pentru el mai mult decat insemnam eu’. Fraza este amenintitoare. Aproape ca si cum ar fi scris “tmatorul capitol pentru a dezvalui un secret teribil si intune; Cat despre acest birbat, Sau poate ci a fost o strategie de stil, ‘iva spune c& este un sfant si ci numai copiii insemnau pentru clmai mult decat ea. Indiferent de semnificatic, ard de neribdare si citesc urma- ‘orul capitol acum, cand il privesc pe el. $i urasc faptul ci amCOLLEEN HOOVER atatea alte lucruri care ar trebui s imi ocupe atentia, dar tot ¢@ vreau si fac este si mi agez comod intr-un cotlon linistit si citesc despre cisnicia lui Jeremy si Verity. Ma face s& ma sim putin deplorabi : 7 Probabil c4 nici nu este vorba despre ci. O scriitoare a cunoscut ci foloseste numele sofului ei in fiecare manuser pana cind giseste un altul potrivit pentru personajul creat, Poate ci asta face si Verity. Poate ci este tot fictiune, iar numele lui Jeremy figureaza acolo numai ca inlocuitor. Exist o singura cale de a afla daca ceea ce am citit e adevirat, — Cum ai cunoscut-o pe Verity? Jeremy manancé o bucati de pepperoni si zambeste. — Lao petrecere, spune el, ldsandu-se pe spate in scaun gi, dintr-odata, nu mai pare deloc trist. Purta cea mai frumoasi rochie pe care am vazut-o vreodata. Era rosie si atat de lungi, incat atarna putin pe jos in urma ei. Doamne, ce frumoasi era! continua cl, usor melancolic. Am plecat de la petrecere impre- und. Cand am ajuns afara, am vizut o limuzina parcat’ in fat’, asa ci am deschis portiera, ne-am urcat in ea siam stat putin de vorba. Pana cand a aparut soferul si a trebuit si recunosc c limuzina nu era a mea. Nuar trebui si stiu nimic despre asta, asa ci pufnesc in ras. — Nueraa ta? —N aa a 7 lu. Am vrut doar si o impresionez, A trebuit si fugit Pentru ci soferul s-a suparat destul de riu, Dupa aceea 27 Pimas nedespicrit ‘Nc zambeste, tochia ei rosie foar Mi te Sexy, Te Breu si 2a 5 cat de fericigi eon pentru el. Pentru ei, Nu pot s4 vid u ae atunci $i cum s-a transformat viata lor i ca gi cum ar fi din now acolo, cu Verity #Cerit, prezent. M& intreb daca autobiografia ej explicd in detaliu cum au ajuns de la punctul A la punctul B, La inceput, ea mentioneazi moartea lui Chastin. Ceea ce inseamna, = sciis despre ¢a sau, cel putin, a relatat ceea ce s-a intimplat dupa aceasti prim uriasa tragedie. Ma intreb cat timp a lucrat la autobiografie. — Cand ai cunoscut-o, Verity era deja o autoare faimoasi? — Nu, era incd student’. Mai tarziu, cand a trebuit si accept un post temporar in Los Angeles, pentru cateva luni, a scris prima ei carte. Cred c& a fost modul sau de a-si petrece timpul pana cand m-am intors acasa. A fost refuzata de cateva edituri la inceput, dar, dupa ce a vandut primul manuscris... totul s-a intamplat incredibil de repede. Vierile noastre s-au schimbat practic peste noapte. — Cum a facut fata popularit — Cred ca a fost mai greu pentru mine decat pentru ea. bil? — Pentru cf fti place sa fii inviz — Este chiar atat de evident? — Si eu sunt introvertit’, ridic din umeri. — Verity nu este o autoare obisnuiti, rade el. Adora lumina teflectoarelor. Evenimentele grandioase. Pe mine, toate astea mi fac si mi simt stingher. Imi place sA stau aici cu copiii, imi explicd el, iar expresia fetei i se schimba subtil cand isi da seama 4 a vorbit despre fetele sale la timpul prezent. Cu Crew, se Corecteaza, apoi clatina din cap si igi prinde mainile la ceaft, Usindu-se pe spate ca gi cum s-ar intinde sau nu ar sta comod. Cateodata mi-e foarte greu... si imi amintesc c4 nu mai sunt Printre noi, Inca mai gasesc firele lor de par pe canapea. 90 Setele lor in uscitor. Cateodat’ le strig pe nume, atunct cand Vreau si le art ceva gi uit cA nu vor mai veni alergand pe scari. 91COLLEEN HOOVER Are vocea calm si priveste in gol. fl urmaresc cu atentie, pentru ca inca nu sunt complet cop. vinsi, Seriu romane de suspans. Stiu c4, atunci cind exists unt aproape intotdeauna insotite de situatii suspecte, acestea s! : z intre dorinta de a afla mai multe persoane suspecte. Oscile: despre ce s-a intamplat cu fiicele lui gi instinctul de a pleca de aici cit mai repede cu putinfa. Dar, in acest moment, nu mi uit la un barbat care se da in Ci la unul care, pentru prima spectacol pentru a starni mil oari, isi impartaseste gandurile cu voce tare. Mi face si vreau s& fac gi eu la fel. — Mama mea nu s-a stins de mult, dar inteleg ce vrei si spui. In fiecare dimineari, in prima s{ptimana, m-am ridicat si am pregitit micul dejun, ca abia apoi si imi amintesc c4 nu mai era acolo si manance. Jeremy igi pune coatele pe masa. — Mi intreb cat dureaza, Sau dacd va fi intotdeauna asa. oa Cel mai probabil, timpul va ajuta, totusi cred ci nu ar Strica sa te gandesti si la o mutare. Dacia veti locui intr-o cas in care ele nu au fost, amintirile cu ele ar putea s& se estom- lees Ti se va parea normal si nu le ai in preajma. El igi trece o mana peste obraz. eae imi doresc ° viagi normal in care si oY i ‘arper si Chastin, Orla nm Une’, See afintifi supra m Te obtig sx pe Poate dur: uf Si asta fac, ag dori. ea, dar nu mai vorbim™ it ‘att de mult, incat te cutremu" Hin alta parte, 92Cerity Mé uit la farfuria din fata mea si imi plimb degetul peste marginea ei franjurata. Ochii lui par si treaci prin mine imi citeascd gandurile. $i chiar dac& nu asta este intentia lui, mi se pare ceva intim. Cand privirea lui Jeremy o intilneste pe amea, ma simt de parc& mi-ar explora cele mai profunde parti. — Ar trebui s4 mA intorc la lucru, spun eu, in soapta. Pret de cateva secunde, el nu se clinteste, dar apoi se indreapti si se ridic& de pe scaun, de parca tocmai ar fi iesit din transa. — Da, imi zice, strangand farfuriile. Ar trebui si ii prega- tesc medicamentele lui Verity, continua el, ducdndu-le la chiu- yeti. Noapte buna, Low, imi ureaza, in timp ce ies din bucatirie. Cand il aud, wrarea mea mi se blocheaza in gat. li zambesc si plec grabita inapoi in biroul lui Verity. Cu cat petrec mai mult timp in prezenta lui Jeremy, cu atat sunt mai dornica si ma intorc la acel manuscris si si-] cunosc mai bine. Il ridic de pe canapea, sting luminile din birou gi il iau cu mine in dormitor. Nu exist zAvor la usa, aga ci imping cuftrul de lemn de la marginea patului pana la usa, si. 0 blochez. Sunt epuizati dup ce am condus intreaga zi si trebuie sa fac si dus, dar mai pot citi un capitol inainte si adorm. Trebuie, 93Capitolul dor As putea scrie romane intregi despre primii nostri doi cri de relatie, dar nimeni nu le-ar cumpara. Nu a fost suficient dramatism intre mine si Jeremy. Nici nu prea ne-am certat Nu a existat niciun punct critic despre care s& scriu. Doar doi ani dulci, plini de dragoste si adoratie intre noi. Eram. Acaparata. De. EL. Dependenté de el. Nu cred cd era sdnatos si fiu atat de dependent. De fapt, ined mai sunt. Dar cand gasesti pe cineva care face si disp toatd negativitatea din viata ta, este greu si nu te hranesti energia acestei persoane. M-am hranit cu Jeremy pentru a-mi mengine sufletului viu, Eram flimanda si ofilit’ inainte st! intalnesc, dar prezenta lui ma hrinea. Uneori, simteam cA ™ pot si functionez departe de el, Eram impreuna de aproape doi ani, cand a fost transfer" temporar la Los Angeles. Ne mutaseriim de curiind impre™" neoficial. Spun neoficial, pentru cd a fost un moment in ci nu m-am mai intors in apartamentul meu. Nu am mai P| ee facturile, chiria, Abia Ja doua luni dupa ce m-am mutat cm plet, Jeremy a aflat cX nu mai am apartamentul. 94intr-o noapte, in timpul unei partide de sex, mi-a sugerat ef ma mut Ia el, Face asta, uneori. Ia decizii importante cu rivire la viata noastra in timp ce facem dragoste. — Muta-te la mine, mi-a spus, migcindu-se incet in mine, apoi si-a coborat gura pe a mea. Anuleazii-ti contractul de inchiriere. — Nu pot, i-am soptit. El s-a oprit brusc si s-a retras putin, ca si m4 poata privi. — De ce nu? Mi-am coborat miinile pe fesele lui si l-am fortat si se miste din nou. — Pentru ci am facut asta acum doui luni. Ela incremenit si m-a privit cu acei ochi verzi stralucitori, inconjurati de gene atat de negre, incat ma asteptam sa simt gust de lemn-dulce cand ii sirutam. — Sa inteleg ca deja locuim impreuna? m-a intrebat. Am incuviintat, dar mi-am dat seama ci nu reactiona asa cum sperasem eu. Prea surprins. Trebuia s indrept situatia — sA preiau controlul. Si-1 fac si realizeze ca nu era mare lucru. — Credeam cA ti-am spus. El s-a retras din mine, ceea ce mi s-a pirut o pedeapsa. — Na mi-ai spus ci locuim impreun’. Mi-as fi amintit. M-am ridicat si m-am asezat in genunchi in fata lui, apoi Lam privit in ochi. Mi-am trecut unghiile peste obrajii lui gi mi-am apropiat buzele de ale lui. — Jeremy, i-am goptit. Nu am petrecut nicio noapte sepa- Tatin ultimele sase luni. Deja locuim impreund de ceva timp. T-am prins umerii si l-am impins pe spate. Capul i-a cizut Pe perna si am vrut si urc peste el ca si il sdrut, dar mi s-a 95