Generos si colegial nu numai cu copiii, ci si cu confratii, Octay Pancu-lasi ne-a deschis tutu- ror o pirte fecunda. Si cine ar putea ascunde de cite ori darnicile lui cAlimari ne-au adapat penita? De fapt, Octav Pancu-lagi a descoperit fn literele pentru cei mici— deci #1 pentru con~ deterii lor — 0 trecdtoare — si va 1 cu nepus tinjl ca de acum incolo vreo hart a literaturll Pentru copii si nao mentioneze cu numele situ #4 pe care eu as numi-o, sinonim,cu titlul altela din frumoasele sale cirti: Nu’ fugi, ziua mea frumoasil Mircea Santimbreany } Leié Editura Ion GreangaALBASTRA CA CERNEALA (@up& Prati Grimm — pentru frafil ‘Alexandru gi Bogdan, dar si pentru afi frat sf surori) =Cick a fost odati, mai de mult — sf tot fie de afunel fA sAptamini, be poate si mai mult — o fetifi. $i din “pricind ci miinile, obrajis,fruntea si baebla ef erau mere jlte cu magiun, cu dulceafi, eu vopsele de apa gi eu “alte vopsele, dar mai dese, mai mari, gi mai alhastre era “Petcle de cernealdi — colegi, la gcoald, fi spuneau ,Albastra “ea Cemealat. Si ier ciof, intro zi din acea vreme, un coleg al fetifel se afla acasi si desena Dunfrea pe caictul de harii. O desens, fireste, cu un crefon albastru, astfel ci Dunirea fcpea cit se poate de bine gi, mai cu seamd, cit se poate de albastra Ceea ce il ficu pe biiat so intrebe : »Dundre albastra, Dundre cu ape line} ‘Spune-mi cine-i mat albastrd ca tine ?* Tar Duniirea, o api bine eresoutl, si rispunse indatdy Sint ew albastrd, dar de ee te-a min «Albastrd ca Cerneala» e astdzi gi mai st “Com ? se mix biiatul care nu era unul Ja fntimplare, ‘sf tocmai elevul de serviciu la eurdjenie : Tot nu a spiwt? Gi are de gind sh vin aga ta onl ? Bi, nus Asta m-0. si se intimpte cfnd sint eu de serviciu ‘Apc tepede telefonul gi forma numérul , Albos Cemneala', Hi rispunse fratele fetizet + ah = Sorimet e in bale. Se spald. Va rog +0 — S-o scuz? Poate ati vrut si spunefi: s-o ‘Transmiteti-{ din partea mea cele mai calde salutiri. i, bucuros, clovul de servietu la curafenie tnchise tle- iit, ‘Aga cum se va vedea tnsi, copll, bueurla avea s& fie seurti. Adevirul era altul. ,Albastri ca Cerneala® spusese ‘pumal of intel in baie. Cind se viim ltd din camera, 0 pornl in cu total alts parte, Da, in cu totul alta parte. Merse ‘ea co morse gi didu de o chsufd. Obositd, bit 1a upd, gi ‘eum nie rispunse nimeni, binetnjeles, intr’, ‘Mai tirziu sosici si stiptali cisujel, Dupa cum arttay, acestia nu puteau fi aljil dectt Cel Sapte Murdarici*. Cu siguran{i, dup& cum aritau, chiar ei erau ,Cei Sapte Mur- dirici* in came, oase si tot soiul de pete mal mari si mai ‘micl, msi.grase gi mai.slabe, mat colorate si mai deeolo- rate, Se intorcesu de Ia o adunare unde, vorbind fiecare, cite un ceas, ficuck fn gapte ceasurl gapte propuneri, na ‘mal importanth ca alta gi toate gapte 1a un loc deosebit de importante. Primul propuse : ‘— Si nu mal fle rostte, niciodatt s1 de citre nimeni, euvintele : ,pistrafi curdfenia " ‘Al dottea : = Si nu mal fie scrise, nfclodatl si de eftre nimeni, ceuvintele: ,lisati gogonil si galopit la gorderoba ‘ _— Si fie intoarse pe dos toate tblijele eu : pe jo trutea : fie intoarse cv rofile in sus toate’ mayinile care ge striaile | Asecion ss Si fie distruse, imediat tied Intrziere, toate mi , miturieile periile, periujele, eippele gl aspiratoarele rat! nu aruncatl Site lstrse meat fra nize, tate cop slcojulefele, Lille pi Liiele de gunoi ! Alseptelen: Si fe secate toate: voor, plaice, aude, ae le, mile gi oceanele. Si se termine odata pentru, tot- cima ex apa, si ge termine odati pentru totdeauna’ ey, tl | pirind in clsufl, Col Sapte Murdiriol* 131 didunt iat scama eX alcl se petrecea: cova neobisnult. In de la cel dintli pind a a gaptetea, intrebara = Cine s-a agezat pe seaunnl meu proasplt vopsit 7 ‘Cine a umblat eu tocul meu, care ave pornpa sticatd irge? = Cine sa miajit eu marmelada mea de catse ? | & Cine fa inet ex pantof mel plint de mow t “ine a sters cu coatele praful de pe masa mea ? 7 = Cine si-a minjit nasul eu vopsele din eutia meat | f= Cine a muiat in gura ereionul meu chimic ?— Bu Petsporise Albastré ca Cereal", MA sim| bine 4 Go! si mi-ar place sa rimin al Cel Sapte Murdarici* seoasera un chiot cum de mult ‘iu Je mai fa dat peretilor si auda. Ce sunpriza plnuta t Ge cinste | Ce onoare ! Oare nu visaut ? Oare era adévarat 2 Ca sf fie siguri ed nu se Ingald, ca Albastra ca Cer= nneala* se afld aieven in'mijlocul lor, se traserd fiecare de nas gi o clip mai tirziu toate cele sapte nasuri strinutar’ zgomotos. Da, era adevirat ! Nu, nu visa! Ce suxprilt plicuti ! Ce cinste 1 Ce onoare ! Se repeviet s-0 imbrstigeze, {i ceruré voie s+0 socoteased sora lor, iar elnd ea 5i numi fratit mel plinser’ cu gapte rinduri de lacrimi. Ce mal L Casula train o zi mare, o 21 de nevital, Pleeare din Cot Sapte Murdarici* si toti gapte impreund ge. gribirl shel rate ,Albastrel ca Cerneala" cit de bine o va duce la eb = Cind vom pleca de acasi, tu o si ne faci murdirie, = Osi ne rascolesti easuta. =O s& vegher! ca niment ek nu miture si sll mu stetngt gunoiu.. =O si tai toot alua hirtil sf o ae nee ? ‘Numai cf de data asta bAlatul nu-gi mai zise : Bi, lap Uine © ch, dimpotriva : Gata! S-a sfirsit cu das’ pe Se die betes Oeste in Pastel alt MAID. lgeentcd a candi rete duse la ehiuvetd. Aiel incepu si se joace cu cl in ap. TSN. se mai deghizé in nimic, ci se imbrict asa ca de en sete Cia com oats SitURR, MMB curctmagh ald, cu caredt ead creer at Pee ee niet spate Se sevea (MMM aed grovel aici tala tos ent eg Pe mint. Din nou seoase un fipst gt din nou lesina (Bile hotzrre : sh apard neintrziat un artical la gaveta te day gird Cal Sapte Muri". Acum tnt gas patie cAlune ce Cerneles en fc So ce au de ffeut ea 0 adic fn simi. ‘puna cum trebute, Nu mA indoles ef gift gl vol cop, De aceea n-o a Artiolulaparu aya cum se hotdese — neinitesiet uaa oa Cim afl despre el ,Albestea ca Cereals, povestea Primal tnchise robinetul.. ete, ete.. el gpun dea Mfr mai spine, Hu ered ca venind ln eam tare et me Preis ci ochi si mai ered cf, citindu-t nu avu nie! am Al gaptelea minji cu el degetele fetiel.. Bap oe hacurle. 13 =woe NU NUMAI LA GRADINITA... grate, elevul de servieiu la eurfifenic se mal ulti 0 Dungirea desenata de el in caletul de Mrfi. 18 pliew | ‘mult cum ti fesise , mal eu seam, cit de albasted {neit, pentra ultima ard Intreba : Re é i ‘»Dwndre albastri, Dundre eu ape nfl? Tpune-micine-i mai albasti ca tine “tar Dunia, pentra ultima oar Hi riepunse : pAcum cea mai albastrd, din now, sint ew, biiete, {44 muljumese din sufle goztei de perete $i mat opine povestea ‘el, de supirare, Cel. Saple _- Murdiirici* plecara in lume : Primal wri st tract un irvor — si clin ha el ‘Aldotiea vim si tract un pista — sea in. ‘Al treilea vru si treacd un riu + 9i cizu in-ely Povestea asta este despre un bilejel care Ia ultat ne} el pe ‘Cum adied a ultat* ? 0 sk mi tntrebati vol, ef doar bund ziua* nui o umbrelé 5-0 uifi la un veein gi mut 0 “Dalarie s-o wifi in tren. ,.Bund aiuat — gtie oricine — e bund ziua" si nu poate fi uitat, spunefi vol gl agteptaft de ‘mine s& vA dau dreptate gi sh Inchd aceasta discujle “fir vost. | Tmi pare rau, dar nu pot, $latfide ce : SENT ee ; Alpatrulea vru ei treaed un fluviu — gi eta el “ti Yoni amine ncast un bllefel simi invite lao ‘Alelneilea vr si treach un ae — sf elu Ine, ea gridinia. Al gaselea vru sii treaci 0 mare — si cfu fn ea, pertetelul tated ei fmt spuse = Copiil vi invita la gridinifé, Dim o serbare, Mau ‘Al geptelea vru si treacd| un ocean — yi ela fn el. bys . ‘pe mine st vi spun. V-am spus, acum ple. er eind fesir’, erau curafi, foarte eurafi, semifina ea gaple frafi, neplitat, necolorafi. Ce mal ! Axatau spilaft a ai uitat, Lea uitet cind af intrat pe ound ziua, Lat ultat ? P; = Cum se poste sii ma stil? Amiutegieti! Nu pots leea ayo la drum, firi bund rua". Gindeste-te putin! ‘AY mai treeut pe undeva inainte de a veni tn maine ? — Am mai trecut pe ncast = Ponte Fai ultat pe ,bund ziva acest. Ai telefon ? — Da, = Cemumar ? Imi spuse numirul unica = Siirut mina, bunieufo, inceput. taticmd ot te ia de ta treburi. Nepotul dumitale ¢ In mine. Lea intimplat eva, 1a ullat pe ybund ziua", Nu cumva ba ullat sea? — Nu, auzll de ta delalat espit al fieulu, Din peat, Ie uitat cast. Dac ita 1 giseam, Nici nd a treet e casi mul aven la el. A deschis vga de la buckierle 4 spu : »Bunich, mi-e foame !, « tnfuleeat 0 pivja, dan ‘in bine minte, a vitat pe .buna viva". Nu gta unde ba ‘ilat Stil eumva dumncata ? = Nu, dar o si aflu, Muljumese, bunicuto, Sdevt mina Ulisai receptorul n fured sii vorbil baietelulet = Nu lai uitat acass. Ai mai fost pe undeva ? = Di Am treeut pela un ehiosedo.ziare, = Care chioge, = Goldin clt. Am intrebat daca apirut.. ; Mus mal agteptai s& sfiryeaced. Asa cum era, tn eb 4 papacit de eas8 in picioare, sbughit spre ciipgcul «lo sare din ol, = NotO@ 1H aalutai pe vinzator. Fil bun sl essmi 0 Nu, mW ynformatio Bucurestitut®, ase de A Wwoout pe ta dumneata un baiefe aga si aya, i sunai la el aces Raspunse Ant Antormal OR it ee (Prin ,aga si asa cititortt stot rugati ad Inteleags dex jevea aminuntita a balatutu.) A trecut, imi réispunse vinzdtorul, . Fi bun atunei si uiti-te.. Nu cumva ind iva 2 Fa uitat aiet pe Go Nee ict un rost sf mi uit, Nw lea ult, Reaves ‘Gin, Nu Ja tisut nici o clipt, A intrebat dach a apse at, dav nam aust nicl un bund ua’, ‘Poste. a “witat in alta parte, 7 = Bine, 0 54 ttn unde’ 1a vitat, Noroc! ig, Biictelsl mt astepta seas, jucinducee eu masina mea Ae srs. (Am fost nevoit So dau la reparet dup ance, ee ‘sla v0 spun mimad aga, in treat.) Nit bal lsat pe bund aiua® niet Ya chioge —t sie fim ce fi luam din faté magina de sels, fart ed bina, cikera prea tru... N-ai mal fost pe nicer? No. B= Atcnc inscamat {n intrese Tua elefona 5 format mumateul grédinie: > Alo, vtsalt... Nuva supirati,cu eine vorbese ? = €u geinitat mirispunse 0 voce grooe, = Chia. graiita ? = Fe Atuns tt oo 6 Pleat cop sensd, cd Fai uitat Ia gridinifa, Stat of 4 dori svi tntreb : acum dupa ce afi facut eurajenie ? & Desigur, Fag! mAturat sub ficcare setunel, sub fecare me FOU, asters praful de pe rattul eu jucScil, att i ‘ a . Ez‘Mai incape vorbi ?! = Intreadevar, nu maitncape gt totust a5 mal ave ceva de spuis : cred o& un biiejel Ln uitat le gridit. pe bund ziua, Nu eumva Lafi gisit ? — Ba da, L-am gisit in dulapul cu gorjurs, tn buzi Aight ultd meen ta are (ot timpul In el. 11 di tov Airectoare csvint, la ‘reme cel uf merea pe bund ziua" tn bunsnaral 40> ful ered ef aac sau tn alla parte mt Ta fl — Muljumese. fame aust. Si pentru cf mi limuriaem, 1 spusel baleful wT ham gist pe band aus", ii merea Ia gel I}, te bozunaral gorjull, Asta nu se poate. Al nevbl fe} nu numa acolo. Al nevale dee pretutladen. Si spunindori acestenbilefluol. dar mat bine ok pci ail Gels Funct, Bund ion! Dormnule, eu cu dumneata nu mai am ce discutat ferezut un aviei cumwecade : te-am primit in cast, ficut cutcug In pliliria mea cea now’, te-am ospatat ate bundtjile, ai vrut muzica — ji-am deschis radioul, mai vrut — I-am Inchis; ti-a fost sete Ja mien — m-am sculat 1a miezul nopfii gi ti-am adus de + te-am glisit dimineaja rorindu-mi 0 carte de po- ‘— am spus : ,.nu-{ nimic, se intimpla !* M-am purtat yeata cum meay fi purtat cu un frate, dacd ay £1 ‘yreun frate gi poate chiar mai bine decit cu un. frate, ci n-am avut nici un frate. Te-am erezut un ariel yecade, dar m-am ingelat. Nu esti, domnule, ce te-am ta. ite, cam asa, copii, a3 vorbi daci ne-am mai Intiini it cu ,,Arielul-fepi-o-mie, o testea de ace vie, toate ies ce? £ pomand ? Din senin? Oi fi eu un certavet ? Un iu? dragil mel, am cele mai intemeiate motive.ee! Senta Tn * ‘Anciul asta — mi-sm dat seama that — birfeste, Seite i famBlA cu scornell despre unul ql despre altul, Slat a (Mlumey SOE Ne ota isin = De la cine am tnvijat ? AMA cd am avut o profe- ‘Dupa noapiea In care Iam gizduit, dimineata la cafea fam rimas la taifas eu el. Nu mai fusesem de eitiva ani prin pédure $i ma Interesa ce mai face ursul, cam o mal duce bursucul, ce mai spune veverija. Ma rog, ca oma! are. vrea vesti despre nigte prieteni pe eare nu {-am mai varut de Milt de care il este dor, foarte bund. O cunogti pe fetifa eu codije de la jul inti ? Am stot citeva alle la ea. Mam striduit s-0 {mit intocmai, Adevasat, ea nu triegte tn pldure gl mu “yorbeyte aya despre uryi, bursucl gi veverife. ‘Tralee wun bloc. Se duce prin vecini, fese tn eurte gi cind 58 _, .,, Initoaree acasi povesteste : ,,Am viiut-o pe tenti Laura. — Ursul ? pufni ariciul, Caraghiosul Ala ffiri coad’ ? Ce Aen o piildrie atit de caraghioasi !* Ori: ,Nicu ia lectii 8 fac?! Umbla telelew prin pédure... Nu se pricepe Io Board, Te pufneste isul cind fl auzi cum sctriie. Mal nimie. Un terchea-berchea dot te perechea. Se erede voinic| BBE at tia lemne eu ferdstriul. Ar suna si mai frumos 4 puter, dar cu un bobimnac fl dat jos.. Bursucul ? Moto- har face gl 0 treab& bunk" Ori: La etajul gue sa tolul ala? Vai de capul Iui cum o duce! E prost ca 0 Milla cineva. Nu gtiu cine e, dar merge ca 0 raf i cind clubota giurita ; daet tL infrebi cit face unu si eu unu, gi Mf SUM nasul pared s-ar auzi un trombon', Or. fu{ rispunde imediat ,cinel, aluncl aA tii cd se mai Chlar atunel ined m-a strigat cineva gi am fost nevoit findeste ca sicti rispundd ,gapte"... Veveri{a ? Obriznie gl eobor in curte. Cind, peste vreun sfert de ceas, m-am fitura ain? Haber n-om ce mai spune!.Cum deschide aricul igi Inase talpisita. Ab, sf ce chef aj fi avut fgura, fag toli de rup pamintul, Daca cumva se intimpla si al gpoe de un piclor si sie] arune aferd, eu, eu mina tu spun o prostic, atunct si gli cf-i mare slrbitosie, 1) mea Ausi ! Duph co birfogte, mal gl scormonoyte cl a tccultar, copii, gl simjeam cum tmi crapi obrazul “de fnvfat asta de la o fel{8 cu codite | rujine. Nu m-am putut stipini gl am spus Binet xh vot, copit sce fetitt, cu codije sau fick, eu, = Urit, domnule, foarte urft vorbeyti. Altfel patel sau cu bucle poste da asemenca lecfii unui avici ? te-am eunoscut, Unde, de la cine ai invajat si vorbeytl | 1Seorneli, minciunl, gogosi ! ae Gi toate astea, toate astea dupa ce I-am erezut un ariel Si poate milly fi schimbat pirerea despre el daca fi Lisat eapul tn Os gi ar fi ticut say m-ar fi privit in echt si mi-ar fi dat sk infeleg c& fi pare ru, c& I lual guna pe Ginainte, of, in sfiryt, e prima gl in orice eaz ultima oar’ 1 Lam primit tn casi, i-am fiicut eatcus in ‘mea cea nowi, Iam ospitat eu toate bunitijiley ‘muziel — bam deschis radioul, m-am scalat Ia rnopfil gl fam adus de but ; I-am gisit dimineata os : i aRidaearo ties poet eas cin ge ‘TREI FLUIERE $1 INCA UNUL- a be atinadins seu din prostie; am facut si-0 poexte, x cerneald azurié pe wn petee de hirte. Team numnit, precum se gtie x sAtletul-cw-jepi-o-mie, tnitnit oda tretfulere. Nu su unde, dar pots 6 testen de ace vie, sae, Pink lune, sh zicer cf s-au init tntr-n toute f0eu pamdtie peas dack vr: peo stead. or si mal bine : 18 0 ‘Dafi-mi repede o gum, copii “ie ent fo en el mo ol i SS Ee antcan capit in coal al bulevardul si chiar cin at oe tn if een : Hon | DacK nu mi gel a ulerat Ne Al dolie era al unui arbitru de fotbel. 11 autes ional, ba gt cel care no mal gisiseth bilete sf Bevese ‘al unul ceferist, Mi ustind din inghetatl, fluieral “hm o treabs grea. Fluler de diminentf pind seams Fectrratel nocptea mu mi odihnesc, Nu mA laud, der Treaba. pe care o fac, au destul sl-ml mulfumentol, ir aumfon era si intze fntr-un tramval. Am suferstMérmisind fetia de tor li cu sp Shins toe pat eee Dar char sume, Serpe pope un mo Mere pia poppe ao see drat care fc an pope, np djs Sul eu overt Boel i asa net de ua fe alla — $i ulte-aga se Sntimpla et 4a - ipl el blocul nu-} awe pe Biiatulajtopti ca norul a plece gar i striga = 5 Basie ait oe | ar chine tune, ‘pe acoperyu bloculud se Mas! 9 térdtines, Venca si mal de-departe dedit norul, == aviee se peste nisl mf, far aaeul eeu povesti ern, de bund ‘seem, sf mal plin. Blocul 0 aseutt, o Intreba de una gi de alta ~ si ite aga se intimplae far mi-l aul pe bala. Balatul osteptd ea rinduneaua slog ta sborul gh din ‘nou ii strigi : : — Bive t-om gist, Slocule — Dar. putei sh ma eredett,putet! sina ma chiar tuna atgeh cera un avon taconjurce. tg pimintul, vizuse toate imple gi toate rule, toate tle fi toate mivile, iar eu povestile Iii — oe sf mai ore Pe strdauta noastrd sare-o minge albastr.” Ponte &i alt biiat aga ar fi facut, dar biatul acesta se {Godi cA poor sirica-si mat incerce 0 daté. Se mai gindise ‘el asifel gi alte orl, De pila’, in ziua cind se hotirise 38 fe imbrace singur, Intl §5i puseve cAmaga pe dos ; apol isi “incheiase nasturii strimb si, in sfirst, cind tpi pusose clang ‘eum trebutle si isi inchefase nasturii cum trebule, ve treaise ‘ca amtadoud miinile fn acceasi minecd. Peate cX alt baat {fost | Am incercat, n-am putut. “gata! O si mi imbrace mama." El ins mai fncerease 0 ‘afd gl ned o dats — qi uite cA acum avea jase ani gi patra, uni, dar ined de Ja cincl ani fir o und se tmbrica singur. ‘Tata fi spunea mereu: ,Stii ce-mi place mie Ta tine? Imt place c& nu te dai bétut, Pe cuvintul meu — aya th pinea tata — asta imi place grozav !* Alfi taf, cind pleact e acasi, se vaiefrese : ,Vai # bale(elul meu a ramos singur fn curte, a ineeput s& ploud si cheia de ta ust am pitit-o sus, pe-o grinda, N-o sf ajungi la en gi o si+l facd plosi ciuciulete.. Eu inst tmi vid de treabi i, dacd tmi vine, i iMluier..-31/u-ca tu 0 sh Incerel o Math, 9 Ine o dati, si, aed va fi nevole, de aece oth, 0 wf njungl In eheie. Asta Imt-place de tine’: e& mr te dil hatut, Int place grozs, pe euvintul mew! Aga era balatul avesta, Ku il eunose bine, a, aga era ‘$i pentru ch era aga — agteptd ea avionul eave trecea! pe deasupra bloculut sit we depirteze 94 mal stvigi o dats — Bine te-am gist, blocule Blocul se ulta gh var tn fat yl sale un camion in- elreat cu mobil, Creau eh el, eamlonul, ii steigase. De ‘aceea ii raspunse == Bine te-am gisit, camionule t Pare te-ain mai vizat peaici... Nu mi-al adis tu, aeum vreo lund, eind Ine’ nu ram gata, niste dante ? = Veti-ti de treuba.. se ult urit camionul, Dacl nai finere de minte, nu te bigs in urbi,. Clange? Awzh elanfe 1 Eu car mobil, tovarije, nu elanfe ! Clantete poli si Te febesti 1 sf Te trinteyti, elt nimeni nu-ti cere socoteala t ar eu tot timpul sfnt ex! ochii (probabil voia s8 vied : ew farurile) im petra: si nu zgirit un dulap, simu sparg @ ‘oglindl... Ce ? Tot una-s clantele gu mobils ? Aseulti-mis pe mine : vezi-i de treabli !Nu te biiga In orb cind mu te pricepi t Dupi cite i turul eamionul, blocul ebibzui Hi el acela care si strigase bine te-am gi prea eamioaul buesis ofl gisest, Se mal uiti blocul si, nu departe de camion, viru 0 sear. O sear de lemon care semiina, asa cum statea infipth {in pimint, ew'un A de tipar. In elipa aveea avai = Bine te-am gisit, Blocule # A nu putes ius. Nu prea ‘Bloculu 5 se nazis cl en sara, it strigase, De acca 1k spams 3 reBine a) venit, scar! Te jin minte.. Clad a venit simi mugrivensedodile, un megter s-a cocofat pe tine, ni-iaqa? “pe nut dloe aya. so ofke sara, Bu aint a anu clecirilan ! Dar poale ok pent tine electrician sau mugray oluna., Bi alt eh pentru mine mie. Me tl plac byeeutle, gt strmele, gi eleti, gt urubetnttele..O fi find treabi bund st bidineaua, dar eu n-am ce ieapisfi et ea. Tar acd te mai trezett vorbind ce nu sti. eam do fmpat- Hrd mie tne pede Pa pentru bloc era eit se ponte.de Wiel seara mux sagas bine fem glee ine se? O Ia Glectrcianul el sau sa infimplat ceva of na pres era tn toane bune, Ma Tog, fecare cu ale lui ~ ip zise blocul — dr, la urma-usme, cine ml-a dat bineje * : ‘Baiatul mug plerduse ribdarea. $i de ce stat fl pier dut-o? Se muta im blocul data gta of va tat ict ant sh nt de rile. Nu plea sf intre pe uja lui esa, fir A $0 fcunossel, fir un euvint bun. Mal striga o data = — Bie te-amn gist, blocule 1 = Bine-at venit, macara ! Hi rispunse blocul wnel maz cearale pe care 0 {iligea un tractor, erezind, fests, imuceraua i strigase, Te gti... mhamintese de tine... Tw tical rdicat nigte usl pind Ia etajul al gaptetea, Hitt 0 ospodink priceputé. Da, la spune : ce treburi mol ai pe “ale? Ti-a mai imias ceva de facut ? ° Maa. putas macaraua...mi-n mat ramias un cuvine tel pentru tine : dacd nu te pricepi, sta si ascultd pe Et hefntregime, pe tine, cit eyth de nally te-0m © Flecare perete, flecare uyl, flecare fereas! ‘pentru ,nigte ugi* afl, frifioare, et nu veneam eo Nu ‘apuck insi macarava sk spunt tol cc spus c8, pe nengteptate, se stient vintul. Un vini v pirat, gata in orice clip si faci o trisnaie. Se in jurul bloculu, tipind et i jinen gura — O si-ti sparg un goa 1 $10 i-{l rup copacelul! $h oat curtea 0 #8 flo umpla eu frunio gl cw hit! Bilatul vizw un geam deschis care se zbitex gato-gata se spangil. Alergi gi-l Inchise, Apo} glsi un bi} yi Mug Ia copacel. Tnfipse bijul in plimint y leg cus batisia oop celul de el. Numai frunzele 91 hivtiile nui le putu opti st | lpideased curtea. Dar ¢lnd vintul se potoli, [ua 0 matura si le strinse pe toate intr-un colf. ‘Dupi ce sfiryi treabs, bajatul ridiea ochii spre. bloe si vru s-i mal strige o dati: ,Bine te-ani gist, blocule Blocul tnsi i-o lud Inainte sl bliatul auzi vocea dul putemnied risunind peste toatd strada = Bine ai venit, baiote t ‘Baiatul rise gl intra, IN PADURE TOATE-S BUNE: NUMAI CROITORIL SINT PROSTI Fu, copii, locuiese vara fn pidure, Ma simt att de bine, tnelt a5 ramine alc si Sarna, dar, din picate, sint cam fi {ios $L_— precum siti — th pikture nus sobe, nicl calo= tere, far de radiatoare eleetvice Inci nicl mu poate fl vorba.. Vara, in piidure, toate-s bune, numal croitorit sint progti, Foatte prosti, Nu vi-i recomand, copti ! Ce am patit eu ei o si spun si nepotilor. Dar pentru 4, deocamdats, n-am nepoti, 0 88 va spun voul. Ascultati ! 'Se apropio ziua bifatului meu, Alexandr. Implinea seine! ani. Inet din primivard fagiduisem o hain noud, ‘Aca aveam prilejul si-mi tin euvintul ‘Cineva m-a indreptat spre croitoria La eel cinel mari ‘meter croitor ‘Am deschis vga prviliet gl am dat bun ziua, = Bund ziua ! mica rispuns mesteru] ariel. = Va salut, ea rdiest mesterul lup. Si tri ts-a aplecat mesberal urs. ‘= Pottiti, pottiti... m-a imbiat mesterul Sepure. 2 Anvati toe t mi-a antat um seaun megterul bursue, {1 po usm toti mepteri in cor grat rromns cna ra mie= Cu ce va putem servi ? ‘M-am agezat pe scaun gi lam intrebat : ‘= Sti 9h facet haine ? ei cinei mesteri eroitori micau rispuns Intr-un glas + ‘asiclul = Cele mal frumoase haine 1 . Lupul : ig — Gi cole mai trainice ! epurele : = $i fara cusur! ? Bursucul : ; — Keftin ‘Apol tofi cel cinct mesteri deodata 7 — Conn sau mai vaieut ‘ — Foarte bine, foarte bine... am zis. Atunei vi rog , ‘si-mi facefi o hain’ pentru baiatul meu, Alexandru. = Cum si fie ? — Pai, gia eu cum sh fie? Si fie cum ati spus? feumoasd sl trainicd. Para probe si fir cusur. Tefting.. ‘Apol sl aibi de toate... $i guler.. — Bu sint cel maf mare meyter gulerar ! a sirit aviciul, = Sé alba gi barmnare... — Bu sint cel mai mare meyter buzuniirar ! a silt | Wput. — Si aba minect Iungi.2 — Bu sint cel mai mare mogter minecar ! a sirit ursol: — Si nut lipseascd nasturi. =u sint cel mai mare meyler nisturar ! a strié iepurele. + — Cu ciptuseati.. — Eu sint ce] mai mare mester ciptuyar t @ seit bur sucal ‘Gipe urma tof! cinei Impreunt 7 NNoi sintem cei mai mari mesteri vroitort 1 ‘Am ales stofa, le-am dat mlisura lui Alexandru, ne-am {njeles asupra pretulut = Mtine fn yori ne spuetim de Tuer! mi-au spus ‘nte-un glas mesteril eroitor ‘Si am plecal. Se Insera. Padurea se pregitea de culeare ‘Am ajuns acasd, am mineat o plicinta cu eluperci, am Dut tin ceal de mure si m-am trintit pe patul moale de msc Dar nu puteam dormi, MA gindeam, copit, la haing 1a ‘Alexandra, Oare num ulitat almic s8 le spun eelor cinet ‘ester croitori ?-Oare of s& faci haina aga eum ik place Tul Alexandru ? Gulerul 9 si fie asq cum ti place ? $i uzunarcle, si minecile, $i nastrii aga eum tf plac ? Dar 3 cum Hi place ? Bu le-em spus placd lui Ale- eaptusenta or s-0 Fach doar sa fack, dar cum sf feck aya ca si xandru, nu le-am spus. Bo lipsi, De, mai am si lipsuri... Pe acensis Insi ‘webule $8 mi-o Indrept.MT Te a ee ok ee ee M-am sculat si am pornit din nou spre croitorie. Dar la eroitorie nu mai era nici unul din eet einet rmesteri croitori, Nici ariclul-gulerarul, nici lupul-buzund- rarul, njel ursul-minecarul, nicl iepurele-nfisturaral, nici burmicul-céptusarul, Nu era nimeni, sau cum se spune, ,sufla vintul*, Nuc ‘mai cd, in seara aceea nu sufla nicl vintul Plecasera tof la casee lor. ‘Ariciul-gulerarul stitea la rst Lupul-buzundrarul la apus, Ursul-minecarul In miazinoapte epurele-nisturarul la miazizi. Tar bursucul-ciptusaral chiar tn mijlocul padurit, ‘Am plecat spre rast. eam trezit din somn pe ariciul-gulerar si lam ine ‘teebat — Sti sh fact gulere ? = Cele mai trumoase gulere ! — Dar cum it plac lui Alexandru tit ? = Cum tt plac? ‘Aga: fle gulere on toate gulerele, numai ed pe deasupra si mal poatt fi yinute pi in gurd. Aviciul gulerar mi-a raspuns — Asemenea guiere nu gliu <8 fac! gi s-a intors pe partes cealalta. ‘Am plecat apoi spre apus. Leam trezit din somn pe Jupul-buzsndrar si am intrebat — Stil sti fact buzunare ? { — Cele mai practice buzunare ! * = Dar cur it plac lul Alexandra stil = Cum ii plac? — Aya: sf fle buzunare ea toate burunarele, dar 3B {ncapi in el un dop sio crengu{a de plop, lun bot de chit si-un lant de cufit, © castandi sho toaril de cans, © ascufitoare giuun cap de luminare, © sticura gh-un capac de cutiut’, © penis sho coadi de Lingurita, un dinte eizut shun bob de maut, apol.. — Stai, stai ! mi-a strigat Iupul-buzundrar. Asemenea Dbuzunare nu tu si fae ! ‘Si mi-a aritat usa. Am alergat spre mlazinoapte, ‘eam trezit din somn pe ursulsminecar gi T-an tntres bal — Stil sl faci mineei ? = Tot felud de minect ! ‘— Dar cum ii plac lui Alexandru, tit ? = Cum fi plac?‘— Aga sh fie mincei ea toate minceile, dar cind sta biiata Ja mal, 5-1 poatt intra minecile fm sup. ‘Uesul minecar mi-a rispuns : — Asemenea mineci nu gtiu sii fac 1 ‘Si mea pottit s-1 Jas doarms, ci-lobosit. ‘Am luato Ia fuga spre maz. {Lam trezit din somn pe lepurele-nisturar gi Lam in- tebat = il st cost nasturl ? — Si find o sutd de ani! = Dar eum ii plac tut Alexandru, sit = Cum i plac? — Aja: si cogi_nasturii ca tofi nasturli, numai ca sil oat soate, ibe jace cu ella perete. Tepurele-nisturar ml-a rAspuns : = Asemenca nastust nu stin sf cos! i s-a ullat aga de urit Ia mine, e& am plecat imedia $i am pleea spre mijlocul piduri. [ict Lam trect din soma pe bursucul-ciptusar st Lam rmtrebat — Stil sit faci c&ptuyeli ? = Cumm nu mat gle nimeni t & Dar edptuyeali cum ti place Iul Alexandra slit? — Cum {i place ? — Aga: si fie cliptugeala ca toate eiptugelile, numai ‘i de cite ori se mundireste balatul pe mint eu magiun, eu cerneald, cu novos ge poaté sterge pe captugeal, ‘Bursucul-ciptugar mi-a réspuns ; % Tsk... a ‘Asemenea cAptusealé nu stiu si fae ) er Ynfuriat, m-am dus acast si Je-am seris.croitorilor Se se hia a amet es ay uc, eS Bn Sh one TRCN aun si pen a con 0 Leann mePADUREA MEA $I A CROCODILULUL-TATA Plirexea moa — dact vreji s-0 ascultafi — este : Topi copii miei, fetite 51 baiefi, blonzi, castanii san bruncti, cu fochi albastri, negri, e&iprui sau verzi, cu nas lungule}. po trivit sau cirn, din geupa mic, mijlocie, sau mare, — tot, dar absolut toti, trebule sf se culce seara la ora opt ‘Asto-i plirerea mea ! $i eu, copii, am batut multe drumuri, arm vizut multe gi am aurit mulle. Ca sh mi credefi, ¢ destul si stati de Vorb eu elzmarul meu. El o si vi spund ef din cauza Arumurilor am rupt numai pind acum 99 perechi de hete, 66 perechi de pantoli gi 98 perechi de sandile. ‘Noroc ei nu port soyoni si nict galog, c& altfel nu stiu cam ‘mai iegeam la socoteald. Bi bine, in effltoriile mele am treeut si prints-o tard ‘care, asa cum avell voi nume, are si en unl Daca o intrebi : = Cum te cheami ? Ea it edspunde fourte politicos ‘ — Mi numese Congo. De aici pind in Congo e foarte departe. E tot atit de departe cit si din Congo pini aici, dar pentru e& povestea asta sa petrecut acolo, ett nu rd uit Ia departare gi v-o spun. ‘Tria in Congo o familie de crocodili. Tatil-crocodil, ‘mama-crocodil. i biiefelul-crocodll. Tatil-crocodil Si spu- ‘nea adeses bilefelulut-crocsdil. — Parerea mea este ca tofi crocodilii mici, fetije 9 baiefi; veri, cafenii sau fumurii; cu solzi asculit, po- teivifi sou bon{i, ca coad’ mic, mijlocie sau mare — tots, dar absolut tofi, trebule sh se culee seara, la ora opt. Bie fefelului-erocoait putin ii plisa Tnsi de pirerea taldlui- erocodil, El fileoa ce flicea si se culea tirziu, mult dupit fora opt, chiar dup ora noua. (Auzifi, copii : chiar dup ‘ora 9 ! Nemaipomontt..), ar a doua 2i de dimineata mania: ‘erocodil trebuta sf-l traqi de condi ea si se scoale, nte-o al, end tatil-crocodi fl intreba = ‘= Cind 0 88 binevolesti sf te culci 1a ora opt? Bilejelul-crocodil ispunse : = Cind o si-mi cumperi un cons, Acum nu stin cind fra opt. De aces ma cule mal tiraiu, Se stituied si se chibruird tatal-crocodil s1 mams-cro- coil si cumpirara de a ceasornicarul-crocodil un ceas. ‘La noi sar numi ceas de mini, dar la erocodili, pentru ct rettt mlinl, se cheami ceas de coadi.... Dar biictelul-cro- Ise ult la ceas gi se stximba + — E pres.juie. N-o si vid eind e ora opt. ‘Se statuira st se chibzuir’ iar tatdl-crovodil si mama= ‘etocodil si eumpirari de la ceasornicarul-crocodil un ceas mai mace. La nol s-ar numi ceas degleplitor, dar la ero~ a‘codill, pentru cd ei se pot treat gi singurf, se cheami ceas @e culcat. Nuri plicu inst nici acest ceas biiejelului-crocodil, = Tot prea mic e, Tot n-o si vid cind e ora opt. Bilas se stituirs si se chibenind tatal-erocodil eu mama rocodil si iar se duserd la eeasornicarul-crocodi ‘— Dine cel mat mare eeas. Cu limbile cele mai luna ‘Si ceasornicarul-crocodil le didu cel mal mare ceas, cu Himbile cele mal lung! Cu chit, cu vai, elrard ceasul pind acast, Cind il wie, Blicjelul-crocodil vru sf spund gi de data aceasta cit ceasul ned nei destul de mare. Ineepu sk spun = Siacestae.. Dar cam era fix ora opt, minutarul lung al ceasulul mare fl apucl pe biletelul-crocodil de fundul pantalonilor félaruncd in pat. Apot ceasul batu de opt ori, ‘La prima biitaie biiofelul-crocodil se intrebat j,Ceva fost asta ? Cine m-a aruneat La doua bitaie se dumirl : jyCeasul Ta a treia Ip zise + pli arat eu lui 'S Ea a patra: jpDar dacd mi mal arunea o data Eaacincen: fpNu trebule si ma pun cu el ba a sasea : fyDar ce-ar fi dack m-as culea aa gapten: w Chiar os mi¥ cule 1S Tar laa opta: Bilojelul-eroeodil dorm sf nu so ma trea pink dlnk- neafd, Siu, copit, povestea asta au se poate petece la fot pend bua sine mod “otugt eu rf 2a péreren mea gi aerocodilululcta |DRUMETUL INTELEPT In dimineafa accea de decembele bilatul n-a Intiraat la ‘In dimineaja accea de decembrie n-a intirziat Ia yooali tocmai bilatul care intra intotdeauna primul In clasd si cel dintil clopofel fl gisea fn banca Tui, a doua — daci nu nil ‘ngel — sau a treia de lings fereastr’. Pe scurt — ve{i spune — In dimineafa aceca de decem- brie nu ea petrecut nimic neobignuit. ‘Avefl dreptate, Dar, vedefl, mie imi plac si povestile objgnuite, Ca asta, de pila. ‘Cu o jumatate de an in urmé, tntr-o diminent de Sule, Tijatul sa trezit eu un necaz. A visat ceva frumos, ceva nespus de frumos. Se ficea c& nu mai avea gapte ani, ci de ‘tel or pe-atita gl nu mai era in vacant, in casa bunici- Jor, oi, imbricat fntr-un costum now-nout de cosmonaut, ‘astepta in cabina rachetei si porneased.. si porneasca.: Ei, tocmai de aici { se trlgea supfirarea: chiar in clipa ind trebuia s8 5 se comunice eitre ce stea avea sil por~ easel — $a trezit. A deschis ochil sl a dat de covoragul ‘nflorat prins de peretele alb al odiii — a deschis ochii gi ‘a simfit parfumul zmeurei pe care de cu sear 0 liswe bbuniea pe maai, fntr-un vas smflfuit, Costumul now-noup ‘de cosmonaut dispiiruse si fi 1uase locul edinaga de acum ? Visam ceva atit de frumas.. ° = ‘A Inceput sil mingtie = Gind eram ca tine visa eva ramos, eran 5 tar ndjitdacd mf rezatn din vi. Oat, jn mnt am iat ct erum polar ave tls cue, ef aveam hile +i joptiam eu ele pin ndpadh ferielt cdo de feild. ct unders, tte-o banc, e oe meu, me iil, Un fogor et sf feapa 0 furneh —- doar al met, anepe Um pe mings Cadman te toma tein Inte invaltora gi ou voclam sh md vie tn pio dau bunt aizinafa wel pane tat ces ab Stun eh pe 50" fae totan, Intogmal ex peo mings Stil plop ‘nut mat dept cu yfcul meu.” Ini ened 8% pling cd mam text tocmal atanc, Nerveam tela uf, n-aveam hele, mpineam ept an st tneTe eee ne Ry eee ee “lin! de aur ‘mergeam la scoala... Vara pizeam rajcle boierulul 31 iama, in zori gi pin’ se intuneca, fmpleteam rogojini i eoquel din papurl.. fn odaie era frig si geamul inghetat. $i atunct ‘am ines din now ochil s1 am incercat si-mi due vieul pind Taeapit, Sram izbutit. Invijatorul a intrat fn clas, m-a (soe tots cw am srs roped pe merous, o me de fevinte, care mai scurte, care mai lung, gl toate la un loc fen puncte si cu virgule, pare ficeau 0 poedie, cea mal rmimunaté poezie din lume... De aceea ffi spun : hal, Inc devreme...Inchide ochii si Incearcd si visezi mai depart. ‘$i bunical a impins usurel capul baiatulut pe perma sh, Apt, a isit din oda. ‘Asta s-a Intimplat cu o jumatate de an tn urn, intt-0 imineaté de ili Vacanta sa sft, baiatul a inceput jenala. A trecut septembrie, si octombrie, gi noiembrie. Inty-p ai de decembrie, iesind de ta scomld, baiatul a avi sus, pe o schela, un zidar. Bra tintr, poate cir n-aven hicl optsprezece ani, dar Iucra jute si cinta stragnic, lar Tinga el flutura un stegulet rosu care spunea tuturor tre fitorilor : wAici hteresai un ridar renumit, Un om eu ( Balatul sa oprit sil privessca, Sa ‘oprit pentra o clips, dar nu si-a dat ceama cit de repede fa trecut timpul gi Jat& ef s-a seurs aproape un ceas, lar fl se afla tot acolo, ultindu-se si repetindu-si in gind ‘meren acelnsi sl acelasi Iueru : ,Cind o si fiu mare 0 si mk fac zidar ! Tot atit de jute o s% Iucrex si eu si tot aft de stragnie 0 si eint si eu, iar ng mine sh fluture ste ‘guleful rosu, ea 0 pasize cu pene de foc, atrigind toate privirile" ind sidarul a coborit de pe scheli, biiatul inci nu plecase. ‘1H place ta tntebat tir eu min de aur; = Ai vea si ajung! gi tu ca mine ? — As vrea. = $i chlar sti mi fntrect 2 = Chiar t — Viseazi atunei, viseazi mereu la clipa asta. O si vind, o s-o traiesti cu siguran{f ‘Tindrul a plecat i deodati, tm urma Tul, parc toath zipada lui decembrie s-a toplt, norii s-au destriimat $i, ‘mingiiatt de un soare cald sl blind a risirit 0 dimineati de iulle, rdspindind tn Jur un parfam puternie de zmeurdi Proaspitd. Baiatul si-a amintit de povestea bunicului { In noaptea aceea a visat cso aflé pe cea mai tnalii scheld, la 0 tnilfime amefitoare, de unde intreg oragul se vede mic, afft elt si-l fil tm palma. A visat o& e zidar gi ef ‘milinile Tui de aur ridict un bloc turn, mai tnalt gl mai strélucitor decit toate celelatte. Dar abia in clipa cind ‘ineva venea spre el. poate ca sii dirulascit mult agtep- tatul stegulef rosu sau poate ca sf-i adued giarul in ‘spirut poza lui... a sunat ceasul gi s-a treat. 8 © clip, a viizut pe feceastra castanul sgribulit, cu crengile goale ji un crimpel de cer mohorit. Dar in clipa ‘urmatoare, crengile castanului s-au umplut de frunze gl de Mori, norii s-au risipit, descoperind un cer albastru, de iulie, care vestea o ditmineali tnmiresmati de parfumal zmeurei. Balatul gla dmintit din now de povestea bu- nical f aNumal cf — aga cum poate efi nu vi asteptatl — el nea ‘mai incereat sf adoarmi, ci s-a sculat, s-a spilt si s-a im~ balicat gi cel dintii clopofel al scolii I-a gist in banca Tul, ‘a doua — daci nu ma ingel — sau a treia de lings fe- reastrd. Pentru ci visul baiatulul nu-i unul de noapte, ‘care se destram& odati cu zorile, Nu trebule si adormi in nou ca si-1 duel pind la capit. E un vis cu ochii des cchisi, unul eare se Implineste eu siguranti. Acum — co-l rept e drept, pink igi va vedea visul infaptult, biiatal va favea de stribitut un drum Tung... $i, poate, de asta na ‘a mal culeat : n-a vrut of intirzie nici o ai nici un coas, nici o clip, stia cd drumul Iui lung Incepea in dimineaja ‘ceca gi el era un drumef infelept | ve ETC Se aE ee eae een ee »SE CAUTA UN MOS GERILA" = Incotro ? ma oprit un prieten, tntinindi-ma pe stad in ajun de Anul now. — Lapa Si compar un brat. — Tu? (Fac o mutrd uluits Tu 38 cumperi um brid? — Eu... Cosi de mirare ? = Mai intrebi ? Doar toata tumea stie cd scrittort nos cumpirl bri de Anu! nou. Drepe résplatd pentru Povestile lor despre pidure, de Anul nou, brazil vin ef singuri la sertor — Grezi ? (Bu nu credeam) = Sint sigur. Vine negreit Si vin gata tmpodabit 1 globurt, eu stele, eu luminal gf artifiellaprinee. tno toaree-te acasi fericitule! Agteaptd sift vind Hpi de san, mat mat ere dee le ~terietul* — aricd eu! — ma intorsel aesed, Eram cone Vins, ja cum nu tneape Indoiald, sintti sf voi eonvingi, «opi eh vol petrese Anul nou fii bridut mpodobit. Unde s-8.mai pomenit caun briduf sh vind el faust la cineva gt sit spuni : ,lati-ma! Am soxit! Sint bridujul thu de Anul now! Bund seara! Ce pirere ai despre globurile tele? $1 clopojell — ce su de et? T-auzi-t eum snd. S&fe be ir ffi plee ‘eh in cogulefe sint bomboane din acelen care“ Me oh coe lpm oe ne ll 9 Fe ccs renee onan nares ot Seca sean oe a pone arismy mH er eto Real ecto ie eet vars? : cere haa port « coe re sams Bee ‘$i de ce nui dai drumul ? — litem 2 cat noes Fmt eet a aumeata ren ew Bent ce (ual bine) Un lt 7 Oe formant = Man i trot de awl oe? Ginteam et Nee tnne Bra cu ob MS mai gindese si-t! spun mime, = Misi face tm more serviciu daci m-ai iesta scum. — Bing du-te! =~ Neosti te mai necdjese, 14 promit } — Am auait, du-te ? — Noapte bund. dies... Co mai vrel 2 — Last... Noapte bund, = Volam si-1 mai spun si nu mai ridice degetul mle efnd duce paharul la gura, dar mi-am dat seama ef nis era ‘momeatul. Plee spre vila comandantiler, I gfisese tn fafa’ ustt tind tn fojatite de paie Despre ce primi ocazie vorbesti ? ~ Go, egttgrtbit? Sint — Regret. Eu nu. Am o groaai de tfeburi, Prima ar fi cA astept si mi cheme ‘tovarisa diviginté @ si ma “erte cA int neobrizat in elasd. — Bo am guifet, nu tat = Acum nu mal are insemnitate cine. Faptul sa consumat. Si sun de intrare, $1 urmeazi ora de matematic, fora de desen, si ora de francezh.. Tvel ore gf ntre cle ned dovd tecresti, gi in aceste ore al in ageste razreait Primesti din partes colegilor bilejele cu acelas} edfijinut : wDanut ¢ un magar : daci tovariga dirigint& te va certa Be tine, noi ne vom ridica si vom spune ch nal fheut Fimic. La toate, free, rlspuna categorie : Nu Si vine ora de divigente gi nimeni nu te muted, sf mal ¢ um minut pink Ip sfirgitl ore, exact atung ind te eptal mal pun, ca la teatru, sau en la fofosl, gol egalizaior din fkiautil 9, cineva din ullima bahel se ridicl si spune ceva dip care tu nu refit decit cd existh ‘pe lume si fapte necugetate, c& tot pe lumen asta exist a regrete, ci nu ja dat stame, cf alld dafa no of Se trai intimple, ar pentru tovardsa diriginth lucrurile astea par a8 fe mai putin importante. Za vren sh slic do ce accastt ecanonytore Venit atit de tiriu, eu t 20 datoreact fceastd recuncagtere. $i atuncl aud tot din ultima baned s — Nu stiu,. Ponte pentru ol s-a purtal Wind Cosfeseu foarte demn... Viad Costescu cyt tu, Foarle demn citt ty Heceei ! Ascultaagaji ! Mi-e bineeee ! Mive grozav, nc ma, Dat ttl nel ce vee, atl ne © Um 2 5 tom= eel de bani — ,de Ia sucul Ala, mA, care Iam biut Stiu Mea de anul trecut. Dacd vrei si te dlatrezi bine Jn camaval trebuie s& te costumesi aga, Incit nimeni si nu te recunoascd. Altfel {fi stricl tot cheful, Cind fi-e lumea ‘mai dragi vine Sandu gi-fi aminteste cl al sii dai cinci= juma si tu ai luat gi cipdcolul de la sticla gai xis ci-i minge si ai tneeput sd dat cu piciorul fa el, si te-a vit domnu Irimescu, administratorul de la M; 21, gl a zis of pa mu se mai poate tril, copill de az sint cova de speriat, in loc si maveje dau eu pielorul in eapicele,." — sau vine Violeta gi te intreaba de ce dansezi mal mult cu Paula — ,tocmal cu Paula care s-a ingrigat ea ust butot ‘In geografie @ zis c& lacurile vuleanice sint aceiea in ‘care, in loc de pegti, triiese vuleani.." — sau vine Dinu i te trage tntr-un colf si-ff arate plxul eu dowisprezece euler — pe care mi Ia adus tata si mama a zis cf mi trebuie,, pentru ci e prea scump, #l tata a tis cA numal ‘un biiat au, gl mama a spus of el mé stricf, si tata a zie lel treaba lui." Ge mai, dact la carnaval te recanousie sinova, esti pterdut, ‘ oase inerucigate, si mens ene snort othe as ses meen sty esas frase ete soa doe # tts a ae es Song Ae i came gn Sena ao a ened eS Se a a rea sent ee oman a) Bich ema oa © le 0 skptimind ae ch may. costuma tn adsninistrator ae cea ft * tno Sonal mapa de ia M 217 Ba ods aoe soo dectto mustoyh ato pelle chfaghlondl, Meat rice oh vorben ono — mb meg mal eRe Tere vle int on Wma! mg ole spd Saami? Va ina mlngea so S92 i owe Siva de mninge 7 pel gf weasel B tte F) Cine 10‘unceste gl {u te joet eu pisica Ma tog, 1k eanose — mu fag mai cunoaste — tot repertoril. Nu! Micar la cara ‘al sf scap de donut Trimeseu, Si-mi au rucstcul, ghetele cu tinte, sf fac rost de © plirie cu pind de_plun i s4 mi costumes intr-un excursioist care intreabii mereu : ,Na vi supicati, mai e mult pind In caband ? Nu va supra, uri mugeh a rmumai zgfrie ? Nu vi suptrati, la radio sa spus ci mu ploui, stonei de ce plow N-ar fi r8uy dar nici prea sro. mii trece prin cap 2 mit costumer fntrun detectiv Pirticular. Ca Manix. Vado fata mincind o prajtura, ma fuped Ja en, fi smulg lingurija gi fi spun ingroeit: Nu ‘mal minca, vrei sh te otriveyti ? Nu gti c& doctorul ace, tare ¢ de fapt contabi, si e mina dreapté a banditulul eu chelie, vrea si te ucidi fiindcd sora ta, care e de fapt fri tele uu, vrea sl mostenessed singur pe unchiul tau, care ¢ de fopt bunica ta * Sou vid un bilat cnting, ma spro- Bil de el tptils-1 goptese : Nu avea incredere in ocho! ristul de la tobi, Cind era la gridpité cinta ts saxoto ar a jurat sf treact Ja tobl flindet| vrea 88 se rzbune pe Aisijor care t-a furat, eu ani tn urmé, biberonul plin eu lapte pasteurizat!.* Meas pricepe grbzav, dar ce i m8 fac, dack ma pufnesteeisul Nu, frajior, pierd prea mult timp cu treaba esta sf ‘camavalul bate Je us ; mA costumez cum 0 fl gi in ce ot isl. Cu atit mal bine dack mA recunoaste Sandu, Ii fac isto cu 0 sticld intrengh de pepl, si vad cu cine are ea face, ci nu sint zeie-bringd, $i dacd Violeta © mai birfeste pe Paula 1k spun sf se ibe tm oghindd, <@ nick ea ‘nu+j mat albu, iar ince priveste nemalpomenitele el Cs nostinge solare si-i aminteases ach 1 face pibcors de tua ind a rispuns ci derivatul principal al lptelil @ fafeaua cu lapte, $i rare decit si-mi arate Dinu un’ ph ‘culori | Pe al meu, cv une sine fl eu o suti douizeci de culori oe ee $3 tur bay schimbpe nimic in lume ‘Sal Lear lgga ingu,fmprennd cu series ot os ae glimpadh un’ sk ma recunoase Yt heh Brat gt de dans de out persoane — cum spane {nu ml poate tea nme. 5 Hei, dragi tovariigi ce dese ine 0 oie oh wea a enmoval pe Hngh mine. No 5 oe Bhi ge aia lfantal gh yorclal? V0 spun nine ddoua dansuristt 1.8 fe 26 bai se gn Diss tak bine ct tucrurle stay aa pen eh ar fh cum eed tlt busi ar semina tne ear aver tof ucclog fetal nd a han pens ar etmpdsn cocoa teak gepoteapdeatig nian yapheuen gsi on dep det et une deb un Se eed a ees ere aoe Dubie Io se deroheyt do ‘Whe, pnd sun pune! fl tm le ak tesaph din esa calli copa insur, ef arya, une ia ll, lets Tune, ropa trae po: sun inp de dnina Za ep clan sind hii nu se lminage ine ard Prin feet ia in canes unin aeen un pe conus un pic violet, venind de departe, strecurinc oe cae ee prin perl de plo pn eh. Atte teat a i aprk Slt lon tl de — State tovenige, alk ante Moh ad stunt, Implingtt opts ani, prin gople ani din cat gape il gapte ste ‘saptezeci si sapte de ani, citi vel implini peste sapte mii feof ste pte dean Dach neal nme impo te 104 rod s& eresti mare, si fil sinitos si vesel gf patinelor sf ru To fact dup, fi raginese. — Care patine ? a ntrebat Duca, — Sizicem astea! {i tata a despachetat o pereche de patine cu rotile, care incepura si stréluceascl in lumina aceea un pie cent- sie si un pic violet8, adiugindu- gi un strop de argint verde. ‘St ziua mamel a inceput tot diminesta, mu chiar atit de devreme, dar tot dimineata, sf fi fost zece eau unspre- ece cind tata Fa telefonat mamet si pregiteascd un mic tion de vaze, pentru cf ti aduce el ceva ea si pund in ele, ‘nu poate sa spund ee secret. ZZiua tat @ inceput gi mal tirziu, cind a venit el acasi, 1a pring, st mama ia pregétit pldcinta cu calse, care era ‘sf se ard in cuptor, noroe ofl a venit 0 vecind gi a spus: “fm, ce framos miroase !*, gi mama a sirit gl a spus: ‘Wai, plicinta t* Numai iva buniculul a venit cind se tnserase de-a timelea si dac8 mai intireia un pic, pleca fit si mai vink. ‘El, nepotul, sa jucat toatd ziua, mama a avut de ficut toate treburile de pe pamint, tata a venit obosit gl sa ceuleat. ‘$1 bunieul ? Bunicul a fScut cv face in flecare i. S-a dus st cumpere pline, a trecut pe la chioge sj a luat ziarul, ddin cate a citit gl ka pldcut foarte mult e& un alt bunio, Gin alta fard, face fngonjurul lumii intr-o bare singur= singusel, doar cu o pisie’ gi un papagal. A ascultat pe urmé gtivile de la radio, pi iar a citi, ¢ iar a plecat afi mal eum pere ceva, poate cafes, poate unt, cine mal fine minte ?Dag S Per aes gh tT Re Oe fee Cind sa inserat de-s binelea si bdjatul a venit in cass, 9 tata spunea despre o fats care einta la televizor e&i afsie urechlle, atune!' mama a intrebat din buetiee — In cite sintem azi ? — Poste vrei si stif in cite vom fi mine, t-a raspune tata, pentru cd azi aproape ed a st trecut, = Bln 2 spus mama, te stern mine? In 21! Cum 7! a jlpat mama. Va si ziea eal e 207 — Asa s-ar piirea, daea Intre timp nu s-a schimbat ‘mumaratoaree. = Vai ! Vai ! Atunei azi e ziva bunieului ¥ Si mama a venit sil sirute pe bunieul gi au sirit sie) strate sf tata si nepotul, ~ Voi, cum am uitet, « spus pe urma mama, ce ri ‘mnt pare ci am uitat ! Bonicul a ris sta spus ci nu-i nimic, bine ci mame ii amintise totus, mu de alta, dar ar fi recut ziua Tui, aga fir’ s-0 bage nimeni in seams Sint fel de fel de bunici, se gindea baatut, dar bumieu] Tuinu seaman cv nimeni — pint sf ziua sa.a venit intro wear’, Radu fu cel dintli care vent sil Tinisteasc8. — Las, mi, 0 i treaed gl asta ! Peumd ven! Lia = Ha, opal ss poh Tom, PP temal ec Seti ces tm aingur in lah, we gladele Ja el et nice Ge pretent bun Teeth ve a gait oh ask week Ses, mama ely el tel a sift eld nevole are ol Go un avin de mfngiee, gb at ope stl spun BL Soe des abla acum It ok soma ie Hsin dev Pitt ene ma Pata Se Sapescare fo! acest neni vit de 4 po are a primi Ia artmetc Ce ror le fad de el cece isnt pletent evra ma eau grab eunuch In jour, a8 weit Hngh el a P= Shane 9 tone, gf Capul aun!” gl 9X te mal ii Dar Borba? Barbu, pe cael socoten mat mat deft sn pen, poate ear ma alt ect un fete ea leuk pent? A fest primal cae @ fit pe unk. Ct din Pugh: Mil nen nr eal spre el PAI sigur de 6 sb 10TImtoared ? Ce awa de vizut ? Un om neeiit. §1 potin 1 pas lui Barbu de un om neciijit, S-a dus glont si joase ize, sau Jeapga sau — de ce mm — si rid en felele de neczzul Tui. Bine, dommule Barbu, bine... Va si lei apa sti, aja intlegi ta aX te port dupl o prictenie de sproope Potro sini asta ca 8 nul mat socotim pe cel de la gradi | nif! Poate cf 6 smal vil la mine si imprenuft pompa de bicicleté. $i poate ci o sd Indraznesti si vii 9 la tele- visor, cind Joacé Rapidul... Pampa n-can, Nu mai am: Ba | 2 il nu mint, om, dar n-o mai dau. De ee ? Uite-as, Se rid, Se consumi, Nici tu mai veut si-fi trie, oh ‘consumi recreafia ca 34 te opresti Hing un pricten, gf si-i spui-un cuvint, un cuvinfel de minglere, Aet volam de Ja tine: un Lied mf, o 88 teeacd*, tun ,Capel sue I un Nu te mat neciji!* Nu-fl ceseasa’s& plingt pe umirut feu, Nici e&-fi smolg! plu din cap. Un euviat, un eu vinje, Imi era de-ajuns... Vel si vil duaniniet Ja televizor 7 No se poate. Be oe? Uite-sga. Nud deschid. Nu mai pot ‘8 cufér Ropidul. Nu wa intereseaz’ cind gf en eine jonet- Eu de azi fin eu Butoful-Rahova, Eohip mere, Numal tn- ternational. Bate pe Rapid elnd vred, eum vrea, $1 1a ce sor vrea. Neare probleme. §i ctnd o si bata, eu 0 93 1d ‘eu gura pnd Ia ureekd, 0 sX ma tavilese pe Jos de is. CA ‘i tu rizi acum, nu te doare ef eu mé perpelesc aici. Iti farde de leaps’? Bine, damaule Barbu, binece... Pentru tine eproape patuu ani'de pratenie ou fost niowic — asta ‘eof nur} mal sosottm 3h pe cel de x guldintfi. Fal pus to cintar alétusi do doulzest de minute de recreate gle ‘@reatia a atirnat mai greu, Ma rog. Figeare cy cintarul were ate ear ne secpesim wri adam, ates sad a ee puneal ch-ti am te Spanel aia, eres buruna: Honma Pac, So Ms tare Ch tle reals a eg fel coe Mpol Ba teat 1 st 18 pee r tmi-ai dat-o tu econ dior ern oo es cu pte Aor ot sun meas sgn De ce afin tn aad 0 mincind 7 Ca tml er Tolar gob stm ml pe or set et ye oe rurale Bab, TTridarea prieteniel se plsteste scump | Nu mat Of - rite nie, team aes See er tie si, ea a ee mips aah ana ee an pees. Find, eRe BE car tebe Ho tevin da, un cing Rat a jumai tu... ~ ee een Na Sac ay ot esr A Seat arb tan at itd: a ay Toul @ teed Rend man secon ing git ina a ot seat An ee perenne pi. Vn Pb svete i ho a ned In cp exc uneTea‘mumerelor, mils Se poate, mi ? Pata? teu? met cap obra 7 Ge fo mata ata? Pee ices ee ea ee Bs neil, fous, mete, al lm ict in sus de buture. A meat? Ma 1 al eh fo farin.O face re-juma ‘Sus, fn stinga, dulapul are o ferestruieS. Mama ti spune vitrink, dar baiatulal fi sun& mal frumos ferestruicd #41 spune aga cum fl sund lui mai frumos. ‘Dulapul — fir ferestruich — e al tuturor : gical tatel, ical mame, gral bliatului, Perestraica e mumai a tat, ‘hick pastreazA el o sumedenie de Iucrusi despre care — ffacd ai gapte ani, effi are bAlatul — e destul of il n-al ‘oie sh te foci cu ele. Fireste, poli si-fi tragl un scaun Tingt dulap,sh te urci pe el sl cu nasil turtit de geamal erestruleii sk privesti iniuntru, Nimen} n-o ste fmpie~ ‘dice, Printre lucrurile pe care le pistreazh tata in fe- restruich se afla st 0 cutle rosle. E cft palma batatului, nick ‘mai mare, niei mai mic, de parca ar fi fost fdcuté inadins, pe misura palmel bBiatulut, In cutluja rosie se afls deco- patla tatel. Decoratia se numeste ,-Medalia Munci” si des- pre ea — ehior dact nave decit gapte ant — biiatul ste tai mult decit despre toate celelalte lucruri din ferestrulel, Tata a socotit c& despre decorafie nu-i destul sii spund oar €& avare voie si se Joace cu en. Atita ar fi fost prea putin. ‘La povestit baiatulul tot ce se putea povesti.’ at$i uite ci de alel, de Ia povestea tatei despre deco- ‘fie, a tnceput o alts poweste, cea pe eare o eltfé ceum, ‘Va si zicd n-afi ultat — sus, in stinge, dulapul are © ferestruied, si-n ferestruied, tata pistreasd eutluta rosie, ‘mare cit 0 palma mica, in care se afl ,Medalia Muneii®, Balatul std tn pat gi se Uith ta ferestrulea dulapalut, Nu-i acasd decit el, Moi tntit a plecat tate pe gantler, pe turmé a plecat’ mama la fabricd. Poate sé fle ora gapte sau sapte si un sfert — sigur e ins e& mu-i ined opt. La opt fir’ zece, colega Iul de bane va trece sub fereastr’ gil va striga :,,Hal la geoald t* ‘Bitatul sta to pat sl se will Ix ferestruca dulapalut, ‘Trebuie si se spele, si se imbrace gi stil stving’ patul, E biiat mare. Intr-a-ntlia, Poate si se spele singwr, 8 se imbrace si si-si stringt patul singur. Poate, dar uite el azl ‘are potti de toate astea, N-are potti si gata } Ce-o s8 se Intimple? © ef vind colega, o sil strige, dar el o si-gh frag’ plapama peste cap sf no slid rlispundi. Fetita 0 ‘i-] maj strige 0 dat gi poate de zece off. El nici n-o si fe miste de sub plapuma, © si-gi spun ineet, inoct de tot, - poevia despre ,,Zéreanti — cel eu ochii de faian§i, Niel 1-0 si ajungi bine la jumitatea poeziol ql fetita o a4 pleoe, ‘Aga 0.84 scape de tot ce prare poftd in dimineata asta. O 58 scape si de spilat si de imbrieat gi de strins patul ! N-o ‘Ri par ru inside socotelile eu bile, de cuburile eu, tere Bajatul st& in pat si se uitS la ferestroiea auiapuhd Nu n-o saci para ru de nine, 12 ‘@in ferestrulea dulapulut eutivta rosie cv de- abpa tise intarel pay 0 wh vee ‘dai care primose decor ‘Sa tredit cu gindul Asta, poate chiar visat cd aga 08 acd j nu, neo sth par rdw de mimic! Be at jos din pat, aptch tun scaun sil tne pin le dutap, Aici ins, dandaté se oprevte Toeoreind ai se spsijine de spStoru! seaunutul, pent ase ridica — sia virnt miinite, Ar fi putut spine orice despre cle, muma cd sat curate nu! Pe dreapta — 0 pad orto, pe alingn — 0 pati verde guna vive de la uae Felee eu care a Gcoenat ascarh. A vats se spe aseark ‘lta ef memaa stl introbe de’ sa spalat. Ce) de thewt scum 7 88 apuce ex mini aaten cutluta rose ?.. 198 pete vevte mlinile nemuljunst. Stimba din nas, Pe dxmap:s —@ pall verde ; po stinga — o patt yerde si una visine ta baie } Repede, Ja bale | tp mule astea na, poate sta cutie decoria fa | tn bale, fst poteiveste ape, spel fi react bine mile cu spun, Ci sirop Hating fata. Co-r fi sh se pele fi pe fat 7 $i dach fot da co aps pe fo18, mare Iucry Sei sipuneamcl fal gl urecile 7! Se fntoaree tn camer iribajorat. Acum nrare ce st ‘mai opreascd in fata ferestruicl dulapului. O si se uree pe sean sa ie Nini duce gindsl pio fa capa: Pe scaunol tras ting dulap gi-a vieut haingle, Mama a sihimbat clmaga ou sna proaspit, alli crPentelonasii sint agemafi .pe dungi*, ca al tale Aldturf, lorepit core co intind ea 0 pragtie. Se ult la haine, o@ Uitd apot la ferestruied.. ind iyi pune tata decoratia ¢ intotdsauns airbatoare. ‘Mama fi scoate din dulap costunul cel now, cafeniu, pe care tata si-l imbracd tneet, privindu-se In oglinds gi alun= find cu clte un boblenac ficcare firicel de seama care i se pare cf s-2-prins de stofi, Abia pe urmf, da, abia pe urm&, {si pune decoratia. Biiatul ty scoate pljamaua, o mpltureste glo agack sub pernd. Se imbracd apoi pe indelete, privindu-se mereu io oglindA si alungind en cite un bobimnae fiecare firicel 4e scam care { ve pare ef s-a prins de clmagh., ‘Acum poate si in din ferestruica dulapulul cutivja role eu decoraia ! Decoratia pe core a primit-o tata, pentru ef e unul din cel mai harniel idari de pe santier. Ebel! Cum lucceani tata, ar vrea mulft si lucreze! Pac, pe, pac, ast ajezat un rind de efrimis!! Dack te uill un, Bert de ceas cum tt aleargi mfinile — nu mai mult — te dor ochii Apa o a lucreze si el cind o sh fie mare. $i tot ‘dar o s8 se fac’. Pac, pac, pac, un rind de cirimit ; pa, ‘iG, pac, altul. Intro lun, 9 stad! trun an, un oras Se repede la pat i\tneepe a steingi agternutul, Pac, pe pac, bate pernele gl le ajazk una peste alta. Pac, pac, ac, acoperd totul cu cuvertura si, eu degetele ficute freblé, plaptand franjurt cuverturl, ea s8 nu se Incalece funul peste altul, ci sh cada drep, i jos, ca nigte amin‘ In clipa cind termina aude de afar strigitul cunoscut. ‘Rispunde grabit : Vin Indatt '* Apuct ghiozdamul, meuie m4 ‘usa, scoate chela din broasel, 0 bagh sub prey # alearge in strada. ‘Sus, in ferestriea dulapului, eutiufa ropie, cu-decoratia tatei, nu gtie nimie din tot cc s-a intimplat, gi de fapt niet ‘neare ce ai gtie, pentru ek nu s-a intimplat nimie Un, blejel de gapte ani s-a sculat, s-a spilat, s-a imbracat 3) gia strins patul — iar cind a fost gata cu toate 9 venih ceolega Tui de bancd si -a lust la goal. Attt gi nimle mai mult !‘MAL E MULT PINA DISEARA? 5 Ma uitam 1a soare, m& uitam la el cum mi ult ew, ‘eu ochif inchiyi, ca sil vid rosu, un fel de rosu eare nu se poate vedea decit asa. Stiteam pe banca din fata blocu- Ini, Pif dormea Ia picioarele mele si doar din cind in eind ‘scotea elie un scincet, probabil visa cd lar i-am ascuns minges. Aveam pe genunchi © carte pe care inci n-o Sneepusem, nu mnt nduram s-o Incep, c& era prea sublite ji ‘mA temeam cd o A se termine prea repede, iar eu volam fi injeleg alunci, nu a doua zi, nu alti dati, ce se intim= lase cu Sandu, mi se pirea cA dack va veni sears, find Bi infeleg, n-am s-o mai pot face niclodatd. Pe scurt, biieti, cf n-avom timp, mai trebule simi fac gf Iocfile, mal am destule treburi. Sandu — Biciuanu I. Alexandra — e prietenul meu, Colegiul met de baneé, cel care stie despre mine poate mai ‘multe dectt stiu eu, cind cumpirim o gogoash o Impartim ‘34 incit nici un fir de praf de zahar si nu cad mai mult 4 altul, stam amfndol in fotoliu, cind vine la mine la tele- vvizor, cind ma duc eu 1a el, mama lui ne prajeste ousle {mn aceeast tigale, tata ride de mine zicind cé sint umbra ui, iar ol intr-o zi m-a intrebat, rizind : Ce erezl cf a is tata despre mine ? A zis cl sint umbra ta. Pint ajol total © bine si frumos, 0 8% spuneti tow ‘am de gind si va povestese o chestie leyinaté, nusmad Bren pentru adormit setijole eu fundije, care merg de ming ‘cu bunicle 1a cinematogral si scara se gtodese la stirvca Seufita Rosle, vai, vai, val, cum o 3-0 mininee mitgesul fia de lup. VA ingelath Daca pind Ad a fost bine sf fru- smo, de ale} inoclo nu mai e, Cunoayteti, ered, e& doar nu sintefi dope alta tome, vorba ,a fost pus la mifloc". Tata alee 0 vine de la joot de oind. La oina, eind esti pus la onffiog incaseat toate lovi- forile. Bi, ai mia veoit mie rindal si fia pus la mifloe, ‘Amn git in recreafie @, end ne-am infos, am sit coma ‘lanl, 41 fiqusle, si perdesturfle Seti nasturt : mat exact, (ea nasturti titi sf tmprigtiati pe dagumea. Unol singe fyea pelerina inlacta Bu! De ee icemal ea, de onde veel sh gtiu ? Bra probabil mai pititd pe dupa altele, Dar con Minge-l de acta pe deteativit din clas8 ! Nu, ofi et Je-am facut pocinogtl, ny, et 0 sh vid ou, et 0 sh plttese ev | — Mai copilas, le spun, voi m mi cunoasteti? Ble usr t3 in coracter aga ceva, BD am pretenfia cis baat destept si ala care e-a apucat sh tale nasturi @ np, ria. Nu mi acuzail pe degesbe, cA.mfi bat cu tof sl vO fan cu fara, Am fost, ea vol, In curte. Nu gti ce naiba am facut, dav am fost! Patcam sit le vorboce pink mafina, BE ptlau una @l bun acd pelerina mea ema fntreag’, en am tint nastaril. Nu ra sint niste pusti, ziceau, n-au de gind si mi phrased ovartget diviginte, dar tn cenlaMth reeveatie mi due acasB, ‘in cu a gl ac gi cas 1a ast, plas tn secu viitors ae= Asta s-0 eredefi voi, le spun. In recreatia cealalt | fi mfintne Linigit sandvipal cu beinad, gi arume gervafelul a cop, ca un copilag bine crescut ce stnt. Att, Vizita la ppicinfi se amind. Cusutul nasturilor se suspends, ‘Au botfstt sf. nu-gl fack singuri dreptate, era gi cam greu, mu‘sint eu omul care s& primeascA flr sf dea, nu tint sacul de sntrenament al simimal — dar mi-au promis ‘ch mline 0 si mi bucur totusi de o ori de dirigentie foarte pieuti, ‘Am plecat ea de obcel, cu Sandu de 1a geoal& gi, de~ dati, pe stradé, mi-a treeut prin minte ceva care mi sa pplrut Ingrezitor. ‘— Aseulté, Béciuanu 1. Alexandru, 11 spun, tu unde ai fost cind m-au pus la mijloc ?1 = Acolo, Unde #8 fia ? — Af fost acolo gi ai tacut ? = Ce voial si spun ? — Mai copilas, ce-o fi in capul tau ch ma mal intrebt ? ‘Trebula sf spul tot. Si pui mina tn foc eA eu mu sint fn — Ey earaghios, ini spune. Daca trelzecl era impo ‘rv fa, mal conta la ceva cuvintul meu? = Nu, spun. = Atunci? = tu sal adevirul despre mine, Stint ch mucmi sé {tn caracter. Injelegi ? = Nu, La ce natbo MH trebula adevirul Asta, dack ef fat pea loro fineau ? = Imi trebula, Nu ca sie conving pe el. Si tiv eu o& ‘am un prieten, ‘ 3 = Nu, Nod mai am, {Si-am ineeput si alerg, isindu- singur ‘Acum mA uitam Ja soare, m& uitam Jee} com ma uit eu eu ochil inchisi, ‘Nimic n-ar fi mai feumos,pe Iumea asta daci peste ropul soarelui sar suprapune o pal si cind 09 deschide fochit semi dau seama ce © cu pata, duct © un nor sau fltceva, I-ap vedea pe Sandu stind fn fata mea, acoperin- du-mi lumina si spunindu-mi ‘— Hai si-ti explic ce s-a intimplat cu mine, cum am {fost eu, prietenul thu, 1a. ‘Deocamdaté nu venea nimen sf ex doeam sf nu se termine ziua,"trebuia sh infeleg atuncl, mu ltd dott No ‘eumva sfifi ? Mai e mult pind disears ?Bra incl fra, ealendarul se nefpstina $8 ne conving de asia, ardtndu-ne, negra pe alb, cl februsrie nu se B sfmise, dar noud pulin ne pasa de calendar. Mihai si eu tine iroseam of peimidvarae la dol pag = Hal 8 hotntei, otal | — Hal Pues exci? Park © 84 tora fulae? Fatt ce ne smintege de trad t Ne scoten din casi mirosul primiverl. Mihai, ial gua- dei Ia care trisesem in acele zile cind nigte treburi ma Adusesert fn origelal de pe malul Siretul, ave row’ ant fi devenisem prietenl la cataramd din clipe cind ne cu- owcutem, pentru cl ne lega ceva dest de greu de ex- lett, det, poate, mal simplu de Ines: el avew nou ani lieu avuserem, de mul, virta asia, 0 cunosteam bine si filam ce pret are gl mi atridulam ain risputeri 8-0 mui fealeae oot de ete ofl aveam ocazn Pigeam aldtur! pe o stradi nowt, larg, srajuita de locus ta culoet vote. Calcam agale, fr grabi tc al lrada care fp trimetea la culeare ulimit intrlai 128 Din foe fn Yoo, dessupea nbastré striluceau beeuri fluores conte, invéluindu-ne intr-o Tumink alb-viorie, prelungin= dune sl micsorinducne umbrele, pe misurd ce ne depir~ ‘am sau ne apropiam de raza lor. Pe Mihai, dup’ cum observam, fl atrigea jocul acesta, ‘al umbrelor, in care siluetele noastre pireau, cind ale ‘uoor pitici cu expetele tesite, lipite de umeri si eu picioa- rele retezate, cind ale unor uriagi spatogi, cu brate de ma- cara, cu gleane infipfe fo eatalige, = Te distrezi, Mibai ? = Ih = De unul singur ? = Pot si-fi spun si dumitate, = Dac nu-t secret. = Nu. MB joc cu umbra, [Mé opri, spucindu-mi mina : = Uite, acuma m& arata aga cum sint, Nici mai mare, rnlei mai mic. Un elev in elasa a patra = A patra A sau B? — Neare important i impingindu-ma eitiva past Inainte = — Acuma sint mai mare. Aj@ cum o sf arit la sfirstul oll — Exact, Pared-fi gl vid tn buzunar certificatul de absolviee, — Da. Mi ult Ia el gi mA gindese incotro s-0 apue'! ? dict... nu ¢ bine ym gindesc", plee direct, da, plee direct 1 — Unde?et Teg MeN ECE fae = La profesional, Tata ¢ Idettug. = Stiu. $1 vrea ca gi tu = Astai bund! Dar mai inti vreau eu, Stiu de-pe fecur si mesterese o mulfime de lueruri. Mama imi spune.. — Am ausit:,,Droge tot al treilea !* Put — Dar mu tnfeleg de ce al treiles*. Primul dosr e tata, — Nu. Primul a fost Gunicul. Tata © ,Drege tor doilea, Ridem. Noi doi ridem de orice, Vite —~ aa ne place now si Fidem, nu ne intereseaza ci alti nu gisese nimic de ris. ‘— $i mai departe? Mai departe cei mai spine umbra? ‘Mai facem eifiva pasl gi ne oprim. ‘= Acum am terminat profesionala, iotrw in uzind sb ‘mi inscriu 1a eral! ‘Mi-o ia inainte, alergind ‘= Acum sint student, ba poate chiar inginer: Iti place! cum ardt 7 = Foarte mult, 81 lar cidem. — Hai sii ne oprim putin alel, Imi propune Mikat. — Deco ? Ai inghetat ? — Nu, Dac mergem mai departe umbra mA face 4 pou mic. — Bine, Dar rdmli tu aici, Eu mai merg gi cind 0 ‘ma arate ca la noud ani te rog si mi strigi, ca si ‘oprese. Bu acolo vreau smi oprese. = Testrig. Pornil eu ochil iachsi st deoduta aut: = Stal! _ Deschisel ochil si ma opril. Nu mal jin minte elt, Poate ' sccundi, Poate un minut, Der fin minte cl fp secunda ‘aceea, in minutul acela, a venit cu adevarat primivara, ‘Simi, Mihai ? steigat Simti ? — Da, a venit, ¢ aici. Mirosul nostru...nu ne tnyeata t‘Mie ideile tmi vin deodatd. $1 uite aga, deodat%, ria ‘vont ideea de a serie un roman. Va vine sh refi ? N-am nimic pote, Prisl ease ‘8 faeut-o am fost chiar ev. Pe euvint, N-o 98 vi maint focma pe vol, Intebati-o gi pe mama, dach vrefl, eum rma pufuit risul chiar in clipa end am ruget-o s8"emu- {eased bizitul aspiratorului, pentra eh aveam nevoie de linlste — volam 8 scriu un reman sf tot eoea c@ Bipsca fra inigtea...Bineinfeles c& mama mi-a apus ef ar fi bine si-mi pun termometrul, poate am febri gl alurez, fay dacd tot nam ce face, dact slat la bicoal tat, muse in lemnol crelonulul, seuip apchille pe covor qt doreae ‘neapirat sti fiu urecheat, mai bine m-ag duce st cumpir tan borean cu mustar, ar fi timpul s-0 mal ajub si eu ca ceva, ch aga Ia fost el soarta, mu putea avea 0 fat8, de imine a avst parte ‘Observali deci cA nv aveam condi prea prictnice entra a serie mn roman, dar mi hovieli eB sexy fra 4 mil mal gindess lo candi: Partea puoasti, © spun din capul Ioculuj, eva oi nu ftiam cum ak inesp, Sfirgiul, pe euvink, n-o ef vi mint tocmai pe voi, 1 sfiam liter’ cu Titer ma gindeom Is © 1 ftrarh foarte bine adusi din condel, despre sfirsitul va- canfei, ceva cu miros de toarmd, cu eastane pocnind pe trotuare si frunze purtate de vint, mi rog, 0 descriere de nota 10, La descrieri de natura nu ma bate nimeni, le am fn buzunarul de ceas : vint, ploale,norl, fae ce vreau 4 ele, le sucesc gi le risucesc, fird probleme, Numal oh ‘nu voiam si incep cu aga ceva. Nu se mai poarté, am citit eu intr-o revista ena ve mal poarta, Mi-ar fi plicut 88 pornese Ja drum cu portretul unut Diliat, unul de virsta mes, poate cova mai inalt si ou lurechile agezate 1a aceeast Inalfime, nu stinga mal sus fi dreapta mai jos, ca mine, poate ceva mai putin som= rhoros, nu unul do care sf tragd mama un sfert de ceas Pind si se trezeasc’, dimineaja, ca mine, poate mai serios ‘= cam si va explic eu cuvintul asta serios ? — adich lunul eare, si zicem, cind giseste 0 plonezt se gindete ‘cum si prindA cu ea orarul gcolar, in perete, spre deose- bire de mine pe care mintea nu m-ar duce decit la un scaun si la pioneza agezata cu virful in sus pe acel scaun.. Ya dati seama cam cine sint, Séraca mama, dacd n-a avut parte de o fata! Ei bine, mi gindeam Ja un biiat cu care eu dorese in joatd inima si fiu pricten, unul care, in recreatie, sh mparté eu tine tartina, si nu-i fe team ¢8, Imprumue tind de 1a el acuarelele, nu le mai aduci inapoi si si mut vest cum sufert cind te last si faci o turd, doug ca bicicleta iii, Nu gtiu co parere aveti vol, dar pe mine un roman far un asemened baiat nu m& intereseazk gi n-a- vyeam de gind si Incep fra el, Ort eram In stare sicmt {imaginez un erou ca el, ori: