AMORES ALTAMENTE PELIGROSOS. Walter Riso Copyright® 2008 Walter Riso, By Agreement with Pontas Literary & Film Agency. HUBIRITOXICE, Walte Copyright © 2012 Editura ALL Descrierea CIP a Bibliotocii Nationale a Roméniel RISO, WALTER Tubiri toxice: tipologii afective de care ar fi mai bine 3 nune| {indrigostim: cum sa le recunoastem gi cum si le infrumtim, Walter Riso i ¢ Editura ALT, 2012 ISBN 978.-606-587-019-2 J.van, Dorina-Maria (trad) 190.9201 ‘Toate drepturite rezervate Rditurii ALL, Nicio parte din acest volum nus puate ficopiaté fra permisitinea serisd a Editurii ALL. Drepturile de distribute in strsinstate aparfin fn exclusivitateedituri All rights reserved. The distribution of this book outside ‘Romania, without the written permission of ALL, issinelly prohibited. Copyright © 2012 by ALL. ditora ALL: Bd. Constuctorilar nr. 20A, ot. 3 sector 6, coc 060512 Bucwiesti Tel: 021 4022600 Fax: 021 402 26 10) Distributie: ‘Tele: 021 402.26 30; 021 4022633 Comenzi: ‘comenzivral.r0 wwwwall.r0 IUBIRI TOXICE Tipologiile afective de care ar fi mai bine $d nu me indragostim: cum s@ le recunoagtem $i cum $¢ fe infruntém ‘Traducere din limba spaniol’ de Dorina-Maria IvanIntroducere De ce esuaim atat de mult in dragoste? De ce atatia oa- ‘meni aleg persoana grejiti sau se implicd in relati pe cit de perieuloase, pe atat de iralionale? De ce ne complacem in re- lafii dureroase? Credem c& iubirea este de neinvins si uitim un Iueru esential pentra supravietuirea amoroasi: acela ci nu toate legiturile sentimentale sunt benefice pentru bunds- tarea noastri, Fie cd ne place sau nu. uncle moduri de a iubi sunt pur gi simplu insuportabile gf obasitoare, chiar gi dacs avem instincte masochiste gio atitudine supusd. Nu spun ci astfel de persoane nu ar merita s8 fie iubite; ceea ce afirm este cd orice legaturd afectiva, in care valorile noastre esentisle stint ameninjate, mu este reomandata pen- ‘ru propria fericire, indiferent de ct8 iubire s-ar afla la mij- loc. Sim de acord cu faptul c& viaja de cuptu mu este ugoars sicd tofi trebuie sa ,sacrificim” anumite lucruri (fireste, ints lun mod constnuctiv) pentru ca relatia s4 prospere; cu toate acestea, modurile de a jubi pe vare le voi descrie aici sunt _Jiarte dificil de abordat si tolerat, chiar si pentru acei ,indrigos- ‘iti de dragoste”, care suporta cu trie oriew. Acuste tipologit afective disfunctionale il consuma pe celdlalt gi il store de energie, il mistuie incet sau il tulbura intr-atat de tare tncitt ajunge 88 sé simta in mod inexplicabil vinovat sau s& creadt ci suferinta din dragoste este normala si comund (ce parc’ a iubi sia fi victind ar fi unul si acelasi jucru), Este drept ci rimeni nu-i perfect sic toti avem micile noastre ,nebunii”, ‘nga tipurile de relatii pe care le voi mentiona depigese cuWalter Riso ‘mult stadiul uel mrunte $i inofensive preferinge gi nu fin sleun simpli capriciu: sunt atitudini extrem de toxice pen- | care se decid sa intre in asemenea jocuri emojionale. Pataind sé le identificm, vom fi in stare de acum inainte sh Tui decizii mai stiudtoase si mai bine gindite cu privire la viitorul nostra emotional, fe s8 le evitém, daci incd nu am fost afectati ie sa Te contruntam, daca suntem deja implicati Sentimental. Prevenire si confruntare, iati dous strategsi de supraviefuire ghidate de ratiune, Ne-a fost intipairita in minte idea cd trebuie si acceptim ‘Parienorul aga cum ¢, $i ci este wresit s4 fi corem si fac’ hu ‘turi care mai stau in fire sau pe care nu vrea si le facd; altfel spus, ci exist pentru fiecare un fel de a fi cu care trebuiie 5 neconformam, din respect pentru acesta. Sunt de acord, ined ‘cuciteva precizari. Bu ag spune cd trebuie si acceptim felul dea fal partenerului, insi numai dae’ asta nu presupune tun sacrificiu psihologic din partea-noastr3. Te acceptasa cum stl, atata vreme cat nu va trebui simi autodistrug pentru a ‘e face fericit, pentru c&, daca fericirea ta este invers propor- fionala cu amea, inscamnd ci intre noi ceva nu functioneara ge cum ar trebui, in fata unei incompatibilititi majore, voin- {a $i buneie intentii tind si nu fie suficiente pentru a rezolva Problema, Cum intretii o relalie-potriviti si linistita cu cineva care se eredle unic $i special si care mu se poate iubi decat pe sine? Cum poli reusi s8 ai o rolatie cel pugin decentii cu un (om care te considera de neghijat sau cu cineva ale cirui senti- mente fatS de tine oscilear’ constantinire tubire $i ara? Cum Si ti supraviefuiesti unei iubiri insistente, care nti las loo 88 respiri, sau unet iubiti nducitoare si ambivalonte in care celilalt nu poate ieai nici cu tine, nici fara tine”? Cam men- {it ozelatie reciprocé si tandr3 atunci cfd partenerul te tin- Pledich sa iti exprimi afectiumea? Cum ifi trdiesti jubirea in liniste cu cineva care te domind pentru e% are impresia ci esti o flint incapabilé si inutila? Te-ai darui trup si suflet cuiva care te considera un potential inamic gi care, in fiacare Tubiritoxice 1 regrold c& te iubeste? Ai continua relatia cu 0 persoan’ tnfidela care nu este capabilé sisi paraiseasca amantul? Sunt alatia martiri gi sunt atat de venerati in cultura aceasta 8 iu- birii neconditionate! Nu se poate pune la indoialé faptul ca nu avem ex totii sceagi plrere despre ce fnseamni o relatie bund de cuplu. Fxist persoane care consider co lewiturd bazatd pe iubire trebuie si dureze toata viata si, deci, toleranfa mu are limite, Mai sunt si cei care cred ca nu trebuieneapStat s& mergi pama in panzele albe si c& iubirea mm are nimic de-a face cu fap- tul de a indura absurdititife gi starile patologice ale celuilalt. Fiecare hotérdgte pentrn sine co are de ficut si pans unde trebutie s4 mearg’, in functie de convingerile sale gi de viziu- ni asupra lumi. Cu toate acesteg we putem pune de acord supra unui lucru esenyial:o relate reuyit este aceean care smbii partereri sunt mulfumigi, igi pot realiza plamrite de viitor si niciunul nu-si vede drepturile incdlcate. Insist ins: ‘aie parteneri. La ce tipologii afective ma refer? La un grup selec, sin. tocmai faimos, intrucat majoritatea operea7a in spatele corti- nei. Se poate si fi avut contact eu unele dintre ele (fe pentru cham fost vietime directe ale acestor moduri de a iubi, fie pentruci am cunoscut pe cineva impotmolitintr-o relajie tra~ “umatizanta din care mu este capabil si iasi), aga cum se poate ‘sdne fie gi total necunoscute, permijandu-le astfel si dea ocol viefii noastre gi sii ne pandeasca din umbri. Ma vol referi concret la opt tipologii afective, cele care sunt considerate ex- ‘rem de vatimatoare $i primejdioase pentru bundstarcaemo- fionali a cuiva: tipul histrionic-teatral (bir iruitoae, te pul parancid-vigilet (ivbire suspicion), tipul pasiv-agnesiv (iubire subversini, tipul narcisist-egocentric (iubire egos), ti- Pil obsesiv-compulsiv (ubirepexfectonist), ipul antisoc artigos (iubire vioient),tipul schizoid-sihastr (bite distant ‘sew indiferenta) si tipul limitrof-instabil (iubire aati), Biecare 9‘Walter Riso dintre acesten poartd ih sine una sau mai multe antivalori ‘care se opun unei iubiri implinite gi stinatoase, Cei care dispun de aceste feluti de iubire pot ajunge si activeze eu succes in anumite domenii specitice, gi de aceea Societatea fi accepts sau chiar fi considera drept modele de urmat. Insé, influenta lor cea mai puternica, cea eu adevarat problematic’, se arati in relafiile interpersonale intime, mai exact fn mediul familial si de cuplu. Exact ca in proverbul Popular: Afari-i vopsit gardul gi-néuntru-i leopardul." in spatele usilor inchise, in lumea privata a iubirii, male cad ‘ise aratii adovarate fafi. De pilda, indivizii narcisist tind si riinese foarte mult partenerii din catuza egoismului stegocentrismu- lui cronie care fi earacterizesza. Subiectii obsesiv-compulsivi ar ajunge la 0 performata excelent’ in acele sarcini in care controlul si perfectionismul sunt o cerinfa important’; cu toate acestea, atunci cand adue acelasi model de exigen(a in cSminul familial, ajung s8 puns o presiune foarte mare asti- Pra partenerului sisi creeve o atmosferd extrem de stresanti. Persoanele histrionice au abilitati extraordinare care le per~ mit si se angajeze cu succes in activititi care tin de teatru, film, televiziune sau orice alt mediu in care ar putea fi fn cen- trul atentiei si ,conectafi” la public, insi in viata amoroast {ntampin& dificultati majore in a intrefine o relatie linistit gi 2 respecta limitele parlenerului. Un individ paranoid se va impune in domenii care avvca cerinte fundamentale vigilenja 51 prudenta, insd conviehuirea cu el se poate transforma intr- © experienta terorizanta si sufocanta. Afi gresit sd credeti ci ma refer la cazuriizolate sau iegite din comun. Studiile releva ci suma tuturor acestor tipuri, in ‘manifestarile lor extreme (tulburdri de personalitate), ajun- ge tmdeva intre 20% $i 30% din totalul popalatiei. $i, dack luim in considerare si cazurile moderate, numirul cresle simtitor, Partenerii/victimele indivizilor care poseda aceste 10 Tub tozice lipuiri de personalitate incearci uneori si echilibreze situafia, apeland la tactica Ini ,da, dar..”, 0 strategie compensatorie foarte apreciata de cultura petitoare, care sustine rezistenta cu orice pret: ,,Este egoist, dar nu din cale afara”, ,i place 58 Uinteze, dar nw e atét de grav", ,.E destul de geloas’, der ma pot descurea cuasta", ,.Nu prea isi exprimd sentimentele, dar lrebuties8 infeleg cB aga e felul lui dea fi", ,.Este agresiv, dar ye va mai tempera”, ,E destul de mstabild, dar eu incere s4 ma adaptez sisi am rabdare.” Majoritatea acestor dar-uri nu sunt nimie aliceva decat false forme de autoituzionare gi justificare in fafa frici sau a imposibilititii de 2 rezolva decalajul emo- {ional. Sau ar trebui oare si tinem iubirea la terapie intensiva pentru tot restul vietii? Nu spun cd trebuie sf aruncém proso- pln fafa prime neintelegeri cu celalalt; mu apar relate dis- pensabile, ceea ce sugerez este folosirea tmui carecare realism ‘emotional, care si ne permita si stabilim pan cind suntem dispugi si agteptim transformarea persoanei iubite. Cei care decid S& pund capt unei astfel de iubiri mu o fac de azi pe maine, Dimpotriva, cei mai mul dintre ei lupta, cer ajutorul uni profesionist si igi depagescnecontenit limitele, incercind, si dea gi o a doua, a treia, a patra sia cincea sansa, chiar si atunci cand se afla in joc integritatea lor fizica si psihic’. ins& ‘nu trebuie 58 exagerim; uneori trebuie sé depunem armele sis infelegem cd anumite bitalii na sunt ale noastre, nu ne privesc sau pur gi simplu nu ne avantajeazs. Persoanele care au avut sansa de a intra deja in contact cx aceasti tem 9i de a o aplica In viafa lor de fiecare zi ae sint mai sigure pe sine atunci cand trebuie si-i rezolve proble- mele de cuplu gi aut invajat 58 ia decizii bazate pe dovezi con- crete. Totusi, exist’ patru intrebiii referitoare 1a tipologiile fective, care se repeté cu reguilaritate gi pe care cred cA este important sa le clarifi «= Este posibil st manifest simultan caracteristici ale mai tmuiltor Lpologi? De, este posbil. Unele proflus se pot suprapune ‘in annmite aspecte; de exemplu, indiferenta este comun’ u‘Walter Riso tat tipulul antisocial, cit gi celui narcisist gi celui schizoid, ‘ins numaiin ultimul dintre acestea igi atinge punctul:ma. xim. in orice caz, chiar dacé ai putea detine anumite trisi- ‘uri aparfindnd mai inultor stiusi, intotdeauna vor fiunele care vor iegi mai mult in evident. Ceea ce definoste fiecare mod dea iubi este o.,esenta psihologici specific’. Cel mai indicat ar fi si luiim tipologille afective ca pe un ghid care sine ajute si reflectam gi s8 fim mai chibzuiti in dragoste. + Nit cradet ct trsturite ier tip sunt putin rigide? Tipurile pe care le prezint nu corespund unei clasificaei categorice si definitive (listi de simptome), ci mai degrabs reprovints dinamica intern’ a felului in care anumite persoane trdiese sisimt dragostea, un anumit mraulus operand care le aparti- he, motivatile gi structura lor cogniltivijatectiv: *» Tipologite afective disfunctionate sunt mai frecoente la birbati sau a femei? Shadiile recente ne arat urmitoarea variafie: a) jubizile haotice gi subversive sunt mai frecvente la femei (mat mult primele decét ultimele); b) in tipul histrionic- teatral ambele sexe isi disputa primul loc (dup cum vom vedea, »isteria” a devenit deja unisex) gic) celelate tipolo- sii afective sunt mai comune la barbafi (inc’ 0 data, sexul ‘masculin are intaietate in chestiuni de insalubritate), * Ceeste asaiaro tipologie afectivi:? Este un mod de a procesa informafia emotionali: de a 0 sim}i, dea o evalua gi de ao ‘incospora in viata de cuplt. Daca acest mod de procesare a sespectivel informatii este distorsional si yhidat de scheme negative cu privire la cine insusi, viitor gi kymea inconju- ratoare, respectiva tipologie va sffrsi prin a fi diundtoare atét pentcu propria sindtate mintalé si emotionalé, cat si ‘pentru cea a partenerului. Ficcare dintre cele opt profiluri psihologice propuse oct pa cite un capitol din carte. fh fiecare dintre acestea se pre- ind, inte-un limbaj accesibil pentru publicul larg: a) trast rile principale ale fiectrel tipologii afective si implicaile lor Iubirstoxiee ‘supra viefii de cupha; b) vulnerabilitafile personale care ex- pplica de-ce anumiti oameni se impotmolese in aceste tipuri de rwlaties ©) paid unde este posibil a se pastra o relatie sinitoa- sslou fiecare tip studiat si ce riseuri implic’ aceasta; d) cum si jwotnosti aceste moduri de a iubi inainte s& te Tadragostesti vie) in fine, ce s-ar intampla daca cititorul ar descoperi c& pa- wait unele dintre trésaturile caracteristice mentionate. Tipul \nitrof-instabil, data fiind stractura sa haotica gi dezorgani- vat, este singurul care, in anumite puncte, nu va urma cu ‘sactilate schema aplicata celorlalte, desi arn mentinut titluri- le generale pentraa nu va perturba lectura, In orconarea capitoletor, nu am usmat conventiile tradi \ionate ale clasificaritor psihologice sau psihiatrice, ci o ing ruite care si faciliteze lecture. Cu exceptia introducerii, pe cate 0 consider absolut necesard pentra a intelege sensul gi obiectivele textului, fiecare capitol se poate citi in ordinea do- rita de cititor, desi ar # de preforat ca tipul limitrof-instabil s4 fie pastrat pentru final. ‘Tipologiile afective disfunctionale prezentate aici au fost studiate cu ajutorul celor mai recente descoperiri in psiholo- gia clinica cognitiva si in alle discipline asemanstoare, dar gi prin mijlocirea a nenumdrate ca7uri extrase din diverse surse stlinfifice gi din experienta clinicd a autorului, ‘Acest text se adresea7a oricarei persoane caze doreste si isi revizuiasca viata amoroasa si si transforme iuhirea intro ‘experionf’ satisftcdtoare. Nu este 0 carte optimista ori pesi- mista, cieste una realist. Nu vel gist aici cele maibune reguli pentru conviefuires cur umu! sau cu altul dintre aceste tipuri disfunctionale si pentru a inchide ochii in fata evidentului ci, ‘mai degraba, vei reusi si stabilesti anumite spafii de reflectie ‘pentru a putea infelege mai bine relatia cu partencrul tau si a clarifica pana unde se merild si lupti pentru ea. Vei putea chiar si descoperi cit problema te priveste pe tine, si nu pe cel pe care 1] iubesti. Cele trei intrebiiri care ghideaza acest traseu sunt simple gi in acelasi timp profunde: ,,Care este 1B‘Walter Riso ‘modul de a iubi al partenerului meu?", ,Care este modul met de a iubi?, ,Pand cand putem fi impreunl fara si ne facem ru?” Daca reugim s& vedem Incrurile asa cum sunt, f2ird trucuri sat: sperante naive, vor putea lua decizii corec- te, care s8 ne ajute 88 ne imbunstatim calitatea viefii, chiar acd uneori drumul de urmat va fi anevoios sau durcros. Pomese de la simpla premisi ci a iubi nu inseamna a suferi, sic avem dreptul si fim fericiti, Acesta este binele suprem, pe care nu ni-l poate lua nimeni, nici macar in numele iubitilTIPUL HISTRIONIC-TEATRAL Iubirea hértuitoare Frumusejea dese lees nimtlor; cachetria le sparge. - ANDRE MASSON, Abundenpa podoabelor dtunenzt ficial, HONORE DE BALZACA iubi 0 persoand histrionic-teatrala e ca si cum te-ai lisa purtat de un uragan de gradul cinci. Cateva dintre caracteris- licile acestui tip sunt: dorinja de a fimerew in central atenti- i, emotivitate excesiv, comportament seducitor, grijd exae erat penta aspectul fizic, atitudine dramatica si uluitoare, ndinfa de a vedea intimitate acolo unde nu exist’ si de a {i foarte inficdrati Sau indlicdrate in relatile interpersonale (in special atunci cénd intr tn joc gi iubirea). Persoanele care ‘manifest acest fel de a iubi se angajea78 fn cicluri amoroase aflate sub auspicii rete. La inceput, relapile emofionale sunt cuprinse deo pasiune frenetic gi scipati de sub control, pa- siuune care intra rapid in eddere liber, pentra ca in final s& in- cheie relaile ints-v manierd drastic’ si tumultuoass. lubirea eric nu numai ci se face simiti, dar devine si o povara de indurat pentru cA, cerdnd necontenit atentie, relatia devine epuiizantd, Cum iti poate fi bine cu cineva care nu este nicio- data satisfucut emotional? Jorge a cunoscut-o pe Manuela fn faculiate gi a fost im- presionat de ea ined din prima clipa: era tnar, sexy si vese- 18, Toti bixbatii o doreau, ceea ce ei nu ii displacea deloc; dimpotrivé, cduta si fie mereit in central atentici si exercita asupta sextlui opus un magnetism foarte puternic. Sejuca cu batbatiica pisica cu soarecele. Se lasa privita, i provoca, iar pol i Lisa cu buza umflata. Invatase si se joace cu testoste- ronul masculin fir% si se implice sexual ori emotional. Cu Jorge, lucrurile au statallfel. Timiditatea gi introversimea lui 9Walter Riso au trezit in ea dorinfa de a4 euceri,]icm pe care La reusit fra prea mati eforturi, Dupai putin timp, locuiau deja impreund. {In realitete, Jorge si-ar fi dorit s4 0 poati controla mai mull, pentru ci se temea ci va ajnge sil ingele. Cénd au ajuns la cabinetul meu, relatia lor era doja deteriorata si amandoi aveau nenullumniti similare: niciunul dintte ei nu se simfea jubit de celalalt. Manuela corea mai multi atenfie gi rAsf Parca niei nu j-ar pasa de mine... Am nevoie si fio mai tan- dru si sini acorde mai mult din timpul siu... Mar plicca sil sint mai atasat de mine...” De cealalta parte, Jorge durea ‘ca ea si fie mai serioasé si mai pujin ostentativi, gi ar fl vrut de asemonca si-siimbunatifeasca viata sexual: ,Ei nu ii pla- ce sexul, nu asta o incits... De fapt nu mA simt dotit... Cred che frigid sau asa ceva...” La inceputul relatiei, Jorge fusese suficient de naiv inedt s8 ervada ck Manuela igi afisa compor- tamentul seducitor numai faja de el; iar cind a descoperit 4 flirtul si exhibitionismul erau, de fapt, parte din felul et dea fia fost cuprins de un amostec de teamé gi deziluzie. A ‘ncorcat si o fack sX-si schimbe stilul vestimentar provocator Si felul in care relajiona cu ceilalfi barbati, insé fard succes. Finalul a fost unul surprinzétor: Manuela La périsit pe neasteplate pentru unul dintre cei mai buni prieteni ai lui. La una dintre gedintele de terapie mi-a spus: , Sunt cu adevirat {Indragostita! Ne facem planuri de cisétorie! Fll¢ minunat!” (Cand am intrebat-o de Jorge, iubitul dup’ care plingea nu mai cu céteva siptimani inainte, mi-a rdspuns: ,,A, Jorge... Nu stiu, asta dejo a trecut. inst acum sunt atat de fericita De pared ar fi fost o boala sau un acces de febra, Jorge deja na nai exista in memoria emotionala a Manuele, il siersese de ‘pe hard disk-ul situ ca pe un vitus, Contrar pirerii generale, stilul histrionic-teatral nu se ma- nifesti exclusiv la femei. Cultura postmoderi a flcut ca un numa mare de birbati si intre in acest joc al exhibitio- nismului. B suficient s4 mengi intr-una dintre discotecile in vogé pentra a da piept cu o lume ,isteroida", in care att 20 Tubinitoxice ihichaii, cat si fomeite si etaleaz cole mai incdintitoare alsi- ‘nute, Barbajii cu pielea bronzata si hidratata, haine de firma, \ccesorii astentative, priviri cu subinfeles si mugchi la vedere Joe deliciul une mmultimi de dommnigoare frumoase cu aceleasi \pneaituri: frumosit sifrumoasele, uniti in ritmul unel infatii= Avi colective, inte-un cortegiui care devine dis-ce in ce mai ba- oe, Sex? Nu neaparat. Conform filosofiet,istericismului”, si -sti pe cineva poate sa fie mai incitant deedt s8 fl posezi irl fie! 88 se indrigosteascs, mai impresionant de- il sd te indréigostosti; si-ti faci ilu si 98-4i imaginezi, mai ‘imulativ decat si te atagezi ¢i, sf simti, mult mai avantajos \lecil si yandesti. Donjuanism si voyeurism inversat: decti- oul simplitaai. Privesti, dar nu atingi sau, dacé atingi, 0 faci oar superficial, O subcultur care genoreaza ereefi in Iant si incnigostiri la discretie, Gin ce in ce mai lipsite de finalitate. Latura neplicut’ a seductiei sia romantismului Strategiile utitizate pentra a atrage sia cuceri pe cineva se sehimba odaté cu epoca gi cu obiceiurile. Este evident ca vingtoarea amoroasé nu mai poate fi aceeast astizi, in pli- i postmodernitate, ca cea din Epoca de Piatz’ sau ea atunct cand Ovidi: scria Art. iubivii. Cu toate acestea, fotul indicd faptul ed dinamica ce se ascunde in spatele actului cuceriri continua si fie acecagi. Indiferentde tertipurile sau momelile ulilizate, dacé pasiunea si romantismul se imbind aga cum trebute, nis exist& trup caré s8 le reziste si nici inima care si se poatd abfine, Atunci cind avem de-a face cu 0 ,pasiune romantici” sau cu un ,,romantism pasional’, rezultatul este cu siguranf’ irezistibil. Dorinja impulsioneazd iubirea, iar romantismul 0 echilibreazé. Cu aceasta suntem de acord. ‘Insa atunci cind tacticile de seductie incep s4 para scoase 21