Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Schmemann Alexander-Euharistia Taina Imparatiei-2012

    Uploaded by

    Luiza Hrestic
    44 views143 pages
    Schmemann Alexander-Euharistia Taina Imparatiei-2012

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Schmemann Alexander-Euharistia Taina Imparatiei-2012

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    44 views143 pages

    Schmemann Alexander-Euharistia Taina Imparatiei-2012

    Uploaded by

    Luiza Hrestic
    Schmemann Alexander-Euharistia Taina Imparatiei-2012

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 143
    ALEXANDER SCHMEMANN EUHARISTIA TAINA IMPARATIEI “Traducere din limba rusi de ris Raduleanu ici i LEGAL201415 2p Bocuret Prefaga autorului Cartea aceasta nu este un manual de teologie liturgies si nici o cercetaresiingificd. Am sers-o in timpal liber de mul- ‘€ofi am intrerupt-o si acum, unind toate acesteeapitolein- ‘0 carte, nu pretind cd este nici deplina si nici sistematica.. ‘Carcea aceasta este un sir de reflect despre Euhatiste. Refleciile acestea nu decurg totusi dintr-o problematic’ stiingifica, ci din trirea mea ~ fie ea ct de mica side limita- 18. Am sluje Biserica mai mule de 30 de ani ca preot, a pro- fesor de teologie, ca pistor si invatitor. $i niciodatd in acesti 30 de ani nu m-a parisito preocupare aparuti propriu-zis in ‘inerefe fi care mi-a umplue viaga de bucurie, o preocupare debazi — privind Enkarsta,locul ci in Bisericd. ‘Vai, nu era corugi numai bucurie! Cu cit devenea mai real tairea Euharistici. a Licurghiei Dumne2ciest, Taina bituingei Jui Hristos si proslivirea Lui, cu atat mai putemicd devenea sesizarea crizei specifice a Euharistiei in Biserica. In tradigia Biscrcii nu sa schimbat nimic, dar sa schimbae ingelegerea Euharistie ingelegerea in esenga Esenga aceite crize const in lipsa de concordang dine ceea ce se ivargeyte gi ingelegereaTainei care se sivargfte, e- spectiv trairea ei. Intr-o oarecare masuri, aceasta cri a exis tat intordeauna in Bisricd viaga Biserici, mai bine zs viaga 4 ALEXANDER SCHMEMANN poporului biscricese nu a fost niciodata desiviryia, ideal, dar, eu timpul,criza aceasa sa transformat int-o stare cro: nici, socotiti normals, +a eransformat intro ,schizofienie” sub obroc. $i sichizofienia’ aceasta otriveste Biserca gi sap Ja baza vie biserce urcm spune rk exagerars, toare xi periculoasi din punct de vedere spiritual. Este ingro zicoare nu numai din cauza uti, a dvizii, a singelui. Iain trim intro epocd ingrozi- te de toute, ese ingrozivoare pentru ci se inteyeste din ce in ce riscoala impotriva lui Dumnezeu sia Imparigiei Lui. Din nou, nu Dumnezeu, ci omul a devenit misura tucuror lucruri- lor: din nou, nu credinsa ci ideologia si utopia au ajuns si de- fineasc’ sarea spiritual a lumii. Crestinismul apusean, de la ‘un moment dat, parci a acceptat aceasta perspectivi: aproape concomitent au apirut .teologiaeliberiri’ problemele poli tice, economice, psihologice, care au inlocuit wederea crest’ ‘lumii, cea de slujre lui Durnnezeu. In toaté lumea miguna nann Pes London, 1962. = B. Neunhewsr Euchre IA Mo gem eet Epoque Moderne, Bd Cer, Pai 1966. guviaRisTIA TAINA IMPARATIEL » ualulinerii preinchipuie un anvimic evenimiene din trecut; fan asemenca simbolism este extins ati asupea slit divine ca increg, c3t yi asupra ritualurilor i lucriilorsfinte in parte Ineracit acease tdleure a ,simbolismului” ~ care a tneeput tdrziu in Bizang ~ s-a inridicinae adanc in cele mai evlavioa- se eli, puini pot intclege ci aceste interpretatisimbolice nu numai ci nu corespund idei fundamentale ashujti divine crestne, dar chiar ointervertesc, devenind una dintrecauzele deri ci contemporane. ‘Cauza acestei cideri este interpretarea.simbolului” nti na- maica ceva deosebie de realitate, dar, in exenga sa, chiar con- «rar realitiil. Vom vedea mai jos accencul latin ~ specific [Apasului ~ cu privire la prezenta realé a lui Hristos in Da- rurile euharstice a apart mai ales din teama de aina reduce aceast prezengi aun .simbol”. Dar, pentru cas apari aceasti team, a trebuit ca nofiunea de .simbol” i nu mai reprezinte realitatea, sfc transformatiintr-o anttezi a realitigi. Acolo ‘unde avem de-a face eu reaitatea nu e nevoie de simbol zi, in- vers, simbolul este acolo unde nu este realitate. Aceasti stare adus la ingelegerea simboluluiliturgic ca »preinchipuire> dar chiar in masura in care preinchipuirea este ,necesar’yea nue reali. In urma cu 2000 de ani, Mantuitorulaisit la propovic duire in chip real: acum, noi preinchipuim aceasta este sim bolic, pentra a ne aminti sensul acestui eveniment, valoarea Ii peneru noi ete. Repet, toate acestea sunt intengi evlavioa- se. Dar un asemenea simbolism apare adeseori arbitra artifi- cial (intrarea cu Evanghelia de la Licurghie se transforma in simbolul sii” la propoviduite) si reduce faptc, cu novii- 2ecide procente,ritualulliturgic la nivelul inscendrilor didac- in sensul amergeriicalare pe magar” sau ,purtaidegri- siasefel le lipseste de consinutullor inter, de referirealor 40 ALEXANDERSCHMEMANN la realizatea sujisié divine. Ele apar ca mont, infrumusepict simbolic, pin dows sau rei zmomente” ce alcituiese realita- tea Tainei gi sune considerate necesae gi .suficiente™ Ca este iner-adevir aa, reper, rezuled din tcologia noastri scolar oft ciala care sa depart de malt de sinteresul”faptic pentra in- treaga slujre a Liturghiei, educand intreaga Euharstic lun singue .moment’ lao singura .formulaa sivargrt Taine’ Pe de alti parte oriedt ar pirea de straniu, 5-2 departat chiar de cevlavia insisi, Nu e intimplator ca, in Bisericd sporeste na- raul oamenilor pe care ingrimadirea de clcuitisimbolice ‘i mpiedic sh se-roage i shia parte cu adevirat la Liturghie, indcpirtindu-i de acea realitate spiritual, de contactul ne- nijlocic care gialciuieste de fae esenga rugiciunii. .Simbo- lisml de preinchipuire” apare astfel de prsos ceologului, ca sicredinciosului adevara. 1 -Aceasti separare,opunerea ,simbolului” fatade srealiate’ stil bazaingelegeri i definiriiTainelor in priml rind a Ea- hharstei avand in centru invativura despre formula sivarsri TaineiInvigicura aceasta a vent la noi din Apas, unde, spre deoscbite de Risirit, Tanele sdefinirea lor au format de tim- puriu obieccul unui studiu apart: In tratatul scolastic De Sa- cramentis, in ereptata lui dezvoleare, meri 0 atengie deose- Died separarea sui-generis a Tainelor de Biserici. Nu trebuie si ingelegem aceasta separare in sensul ci Tainele au fost sta- bilit si cd Iucreaz’ in afara de Biseria si independent de ea Nu, cle sune date Biserici, ele se sivirgesc in Bisericd, numai cite daed pucerea de ale sivargi i in fri, se sivargesc pen- nica. Insi Tainele si Biserica side Biseried— in BE EUHARISTIA.TAINA IMPARATIEL a sericainsigi~ alcituieseo reaitate deosebits, proprie numai lor. Tainele sunt deosebite prin intemeiered lor nemijlocti de Insusi Hristos, deosebite in esenga lor prin ,semnele vizute ale Harului nevizue” (invisibles gratia visible slgnum), deo- sebite prin yefecral” lor (effcaco) si in sPargit, deosebite prin .cauza Harului” (causa gratiae). Prin aceasta wseparare” a Tainelor intr-o realize noui sui-genetis, in definireascolastic} ele apar ca find intemeia- te numai din cauza ciderii omulUi sia ménevin lui de cre Hrisos In starea ,nevinovafieiprimare",omul nu ayea nevo- ie de Taine, Ele an devenie necesare aumai pentru ci omal 4 gresit i are nevoie de medicamente pentru vindecatea nilor pacatului,Tainele sunt asemenea medicamente ~ aqua ‘dam sprituales medicine qui adbitantur contra vulnera pec- «atin farsi, nical izvoral aestor medicamente sunt pati- ml i jertfape cruce ~ acest Pasio Christi ~cucare Hristos ‘ra riscumparat sia maneuit pe om. sTainele se sivargesc cu puterea patimilor lui Hristos” ~ eperatus in virtute Pasionis Chri” ~ si se aplci la om ~ 4Pasio Christi quaedam appli- cats in Ficind toralul dezvolariteologieisacramentale din Apus, teologul catolic Dom Vonier, autorul vette ciyi hei doc- ‘rine eubaristic, sere: .Lumea Taineloreste olume nou cre= até de Dumnezeu sitotal deosebitide lumea nari yichiar de Jumea spiritual. Nu exist’ nimic pe pimant nici in ceraseme- nea Tainelor. Ele at un mod deosebie de existent’, au a pstho- Jogie propric, au un Har propri. Noi trebuie pricepem ci Ingelegerea Tainelor este ceva cu totul su- generis a2 ALEXANDERSCHMEMANN wv [Nu avem nevoie si intrim in cercetarea aminungiti a aces- tu sistem, consecvent gi inchegat in sine. Este suficient, cred cu, i fl congtient ssi sim cit de strnde aceast invigacurs de ttireaTainelor orcodoxe, incompacibilitatea ci cu adevira- ta tadigi lcurgic a Biseriii Ortodoxe. Spun ,sti iar nu tnvagicui, pencru cf tnvigitura despre Taine gi, In pri- mul rand, despre Euharstic,oaftim in manualele noastre dog- ‘tatice construite dupa chipal categorilor din Apus, dar tri realor nti numa ed nu corespunde, ci este diametral opast, ‘Daci vorbim despre rdirea pastrati de la inceput de Bi ricd in glegea rugiciunilor” sale, aruncitnstedinarea,inseai- narea profundi fai de aceastd trie devine evident. Izvorul ‘principal al aceseiinsrdindrie negarea yi respingerea de citre {nvigitura lating accluisimbolism propriuinvapicuril creytine despre hume giom, despre inereaga create, care aledeuieste ba- zaontologici Tainelor. Din acest punct de vedere, invagieura latin este inceputul cderi i descompuneritsimbolal cae, pe de o parte e .redus” la simbolismul de preinchipuite” si se upe de realtate, iar, pe de alt parte, ineteaza a fi ineles pliniea celui nevizue in cel vizue, a celui ceresc in cel piman- tesc, a celui spiritual in cel material. Jn acest sens, Biserica este Taind in ambele dimensiunis ica si eshatologici. Ea este Taind cosmici,finded in lu- ‘mea aceasta" ne descoperi adevirata lume a lui Dumnezeu, famea cea dineru tnceput, la Kamina cieia $i fagide care 38 putem cunoaste chemarea noastri sublimi spre cele de Sus fica urmar, si cunoastem si adncimea cideriinoastee de la Dumnezeu. Biserica este Tain’ eshatologici, peneru ci lumea ‘cea dintru inceput, pe care ea 0 descoperi, este dejasalvati de Hyiscos sin erdirea liturgicasi de rugiciune noi nu ne rupem de acl frst pentru care lamea a fost creat gi manewia, ca =Dumnezeu si fietorul in toate” (I Cor. XY, 23). vt Biscrica, find Taina in sensul cel mai profund gi atoteu- prinzitor al cuvineului, zidete, descopers si se implineste pe sine in Taine, prin Taine si, inainte de toate, desigur, prin Taina tuturor Tainelor” preasfinea Euharstie, Daci este 353, daca Biserca este Taina inceputului si a sfagivuli, a lumii i + impliniei ci ca Impérigie alui Dumnezeu, arunei aceasta se sivargeste prin iniltarea ei la cer, in ,patria dort in stars patriae” —la Cina mesianica a lui Hristos, la Impeagia Li, 46 ALEXANDERSCHMEMANN “Toate acestea: yadunarea in Biseriea inalgarea cite Pre scolul lui, Dumnezeu i participarea la Cina Impiritici se sivargesc fn Dubul si cu Duul Sfint. Ubi ecclesia ibi Sp: ritus Sanctus et omnis gratia.” Unde este Biserica acolo es te Duhul Sfint si plinitatea Harului” Cu aceste cuvinte ale SfintuluiIeineu din Lyon (Adversus Hacress) este pecetl 1 trlirea Bisricii ca Taina a Duhului Sfant. Cici daci aco- lownde este Biserica este Duhul Sfint, arunci acolo unde es te Duhul Sfine este innoireafipeuri, acolo este wo alts tun inceput vegnie’, acolo este zarea vieqi celei de taind, a z- lei neinserate a Impisigii lui Dumnezeu...Duhul Sfint este »Duhul Adevirului, dal infri, arvuna moxteniriviitoa- re, incepaval bunieigicelor veynice, purereade vag ficioa- re, iavorul sfingeniei, de Care coat fiprura cea cuvintitoare si inglegivoareineiced find, fi stujese lui Durmnezen si Lui purutea li inalga cantare de lauds’ (Rugiciunea de Mulgumire Ia Liturghia Sfincului Vasile eel Mare). Cualtecuvinte, acolo tunde este Duhul Sfine, acolo este Impatatia lui Dumnezeu. Prin pogorirea Sain gziua cea din urma si mare a Cincizec- ‘mii’, Duhul Sfine preface aceastiulkima zi tn ziva cea dines a si nu se vorbeyteaproape nimie despre sensulacestei prefaceri pentru Bisericd, pentru lume, pentru fiecare dintre noi. Ori- cit de paradoral ar aparea, interesul fai de presenta reali a ‘Trupului sia Sangelui fai Hristosinlocuiegteinteresul fags de Hristos. Impartayirea se primegte ca un mijloc dea primi Ha- ral’ can ace al sfingiti personale, dar nu mai este ingles ca articiparea noatr la Pocral lui Hristos:,Putetioare si bey pabarul pe care-1 voi bea Eu sau si vi botezati cu botezal eu care ma botez Eu?” (Mr. XX, 22). Rupandu-se de Cuvant, ¢a- ‘re exteintotdeauna Cuvant despre Hrisos (,cercetati Scrip- tule, ele marturisesc despre Mine” ~ In. V, 39), Tainele se ‘up, se separdintr-un anumie sens de Hristo. Desigur Hris- ‘0s rimane gi in teologie, sin evlavie intemeietorul Tainelor, dar inceteazd si fc confinutul lor; Tainele nu mai sung inainte de toate, Darul prin care Hristos Se druieste pe Sine Insugi si lj daruiegte viaga divino-umand Biserci i credinciosilor.. Asefel, Taina Poctingei nu se eriieyte cao simpacare gi reuni- +e cu Biserica intra Hiristos lus’, cia. 0 putere dea yelibera’ de picate afl, Taina Cisicoriei wa uitat” bazaci,careestein «Taina mare Hristos si Biserica” ga, In sradigia liturgicd si spirieuala, esenga Bisericit se limplineste tocmai in neintrerupea legitura a Cuvanculai sia “Taine, ca Ineruparea Cuvantului care se implineste in timp 84 ALEXANDER SCHMEMANN ti in spagu, ince, refesindu-se la Biserica insiyi, tn Fapeele “Apostolilor se spune: gi Cuvineul creste..” (FA. XII, 24). Prin Taina, noi devenim partagi Accluia Care z ne cu noi in Cavin: destnatia Bisercii const vestipe Acela. Cavineul considers Taina ca find implinirea sa, cici in Tain Hiriseos Cavancul devine viaga noastri. Cur ‘Antal adund Biserica pentru a se intrupa in ea. Prin ruperex Cuvantului de Taina, Taina este ameningata si fie injeleast ca magi, iar Cuvaneul firk Taina e ameningat si fic reds la doctrind, Taina este cocmai interpretarea Cuvéntulu,cci ine ‘erpretarea Cuvintului mirturseyte totdeauna Cuvanea care devine Viaga. «$i Cavantal trup S-a ficut gia vieguit cu nol, pln de Har gi de Adevis” (In. I, 14). Taina ¢ tocmai aceas: 1 mirc ca urmare ine exe iavor principal basa fn uncle’ manuserse lirurgice vechi, inerarea cea mic rnumeste intrarce cu Evanghdlia. Ineradevi, in rindui ‘contemporani, Evangheliareprezints punctul central: ea scoate in mod solemn de cétre diacon, prin uyile de nord iconostasului, si pe urmd prin usile imparatesti se duce agar pe Presto (Sfinta Mast). Dacd am fine seama dese UHARISTIA-TAINA IMPARATIEL 85 inigal al incrirti mici ~ pe cae lam expus mai suse este in- tratea proistosului sia poporuluiin locas~,aeunel devine clar crarea cu Evanghela" apare ca o a doua forméa acestei intrii. In vechime, dup§ intrarea proistosulu i loca, arma agezarea lui sia clerului con-slujitor la slocurile lor’ pentru a asculta Scriptura. Acum insiy pentru cf inerarea cea mica {nial a Incerar si mai fie inceputul propriu-zs al Liturghici, sintrarea cu Evanghelia” a devenit conginutul acesteiprocesi- tani. i, cas ingelegem sensul ei fn eadrulsfineei lucririeuha- ristice, este necesar si spunem citeva cuvinte despre topogra- fia inigialéalocagului. {In practica actual, locul firesc si vidie al proistosului gi Si’clerului este alarul: In vechiiné: mu’ éea'sfa.igProisoyi? slujirea la Prstolavea loc numai in timpul Lieurghiei clor credinciosi adicé la aducerea gla sfingirea Darurilor,a Euha- istic in sensul propriu al acestui cuvine. Proistosul venea la ‘Presol numai in momencul aducerii Darutiloe. fn rest tim- ‘pul ca sila slujbele de Rceare2i ale anului, locul proistosu- Jui sal clerului era spe vima’ adici in mijlocul poporulai. $i ‘pind acum acest fapt¢ indicat prin partea sferici din mijlocul Aocagului la rus, ar la greci, de amvonul din dreapea. $é pind ‘acum, in sfintele sujbe ne-euharistce, parle cele mai de sea- ‘mi, ca de exemplu policleul ya. se sivargesc in mijlocul bise- ric, iar nu in altar. Prestolul a fost trapeza exclusiva peneru ‘Cina Domnului,Jerefelnicul pe care se aducejrefacea fra de singe. Slujireadivind avea parci dou centre: unul in mijlocal ‘dunia alal la Prestol. De aceea, prima parte Lieurghi- ‘i sadunarea in Bisericasculcarea Sfintei Seripeud gi pre- dca nu se sivargea in altar, cn loca, in locurile special de- ‘semnace pentru proistos si cler, pe ima In acese fel, dupa in- trarea in locas (primul sensal intrrii mii”) uma inaincarea 86 ALEXANDERSCHMESANY spre altars spre Presto, pentru aducerea yi sfingirea Darurilor (inaintare reprezentata acum prin yintrarea cea mate” — vor hod mare). Prin acest rei gintrisi” (procesiuni) se exprie ‘ma simbolul de baz al vaduniei Biserici' ca idlparea ci spre Amparagia ai Dumnezeu. (Cauza care-a tulburat sia schimbat aceasti orinduite inigial a fost in primal rind, dispacigia primei inet, a ine ‘wari in locas, despre care am vorbie mai sus iar in al doilea ind, dispactia teepeaa a vimei” ca loc al proistosului gi al " ‘Una din funcyileesengiale ale tradigeilicurgice este ck piscreaza plinatatea ide i invayacuii crestine despre despre Biserci, despre om, pe care nici un om in parte, nici «poet inicio generate nue in stares ocuprinds nici sto pistreze. Ca ifiecare dintre noi, torasa orice cultura sau UHARISTIA-TAINA IMPARATIEL 105 crate alege de nevoie din crestinism ceea ce Goregptinde'nevo- ilor sau problemelor propri De aceea este tht detimporeane ci Tradipia Biserci, in orinduitea; fa defnigiile dogmatice sin legea rugiciunii ei n-a admis a ceea ce at yales" cultu- ra gi societatea cu aprecierile gi adapeirile lor si fe denifica- ecu plinatatearevelaiei creptne. Sub ochii nog se produ- cen creytinismul apasean procestl revalui Trafic; dact ca corespunde ,nevoilor timpulu si eringelor omului con temporan”. Drepe criteriu pentru a reevalua ce este vegnic $i ‘ceeste nvechit in crestinism sefau toemal acest yom content= poran’ gi scultura contemporansSpre a da sutsfacfe acesto- ‘3, unii sunt gata si arance din Biserici tor cele pare wneco- respunzitor” Aceasta eispita modernismului care cutremura periodic organismul biseicesc: Deaceea,cind se vorbeste de- spre un obicei sau o tradigieinvechita, este votdeauna necesar sii precauti sist nu punem tntrebarea ince mésurd cones: punde sat nt ,contemporancitii ci tn ce masurS/exprima Pin sna cretnism, ceva vei i esnalcia dac tn parent pare invechie. d ‘Aplicind cele spuse larugiciunile pentru cei chemayitre= buie sine intrebam ce exprima gi cru ape corespund ele in slujtea cresting. Nu intamplitor acorda Biserica in trecuit 0 Insemnatate att de mare acestor rugiciuni, inefe numea pri- ‘ma parte a adundti euharistice .Liturghia eelor chemagi’ ‘Aceasta nu inseamni oate ed partea asta are un sens profind, {ncit nu poate fi inlacurata fied a atinge ceva foarte impor- tant din idea de baza a Liturghiei? Alefel spus,-ar putea in- ‘tcba: ntructt Liturghia se slujese adeseor irk participant, chiar in zilele de duminica, inseamnd oare a nu sluji Sinea Liturghie deca numai cind sunt participangi? Aga‘au proce- dae cizeva comunitayi protestante, considerind ed asefel evitd 106 [ALEXANDERSCHMEMANN, ‘nominalismul. Ca urmare, ce trebuie s8 vedem in rugaciunea

    You might also like