Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Timm Thaler Sau Rasul Vandut - James Kruss PDF

    Uploaded by

    Mihaela Scobici
    743 views6 pages

    Original Title

    Timm Thaler sau rasul vandut - James Kruss.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    743 views6 pages

    Timm Thaler Sau Rasul Vandut - James Kruss PDF

    Uploaded by

    Mihaela Scobici

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    nates Koss s-a niseut in 1926 pe micufa insula Helgoland din ‘Marea Nordului. Desi Kriiss a studiat ea si devina profesor, el nu a predat niciodata. in schimb a scris carfi pentru copii gi adulti, piese de teatru radiofonic, a fondat un ziar gia cules poezii pentru copii si cantece populare. in 1956 a publicat prima carte pentru copii, Der Leuchtturm auf den Hummerklippen (Farul de pe Faleza Homarului), iar in 1959 a aparut Mein Urgrofivater und ich (Strabunicul meu gi ‘cu mine), care un an mai tarziu a fost recompensata cu Deutscher Jugendliteraturpreis. Cea mai cunoseuta si mai indragita carte alui, Timm Thaler sau Résul vindut, a aparut in 1962 gia fost ecranizata pentru micile ecrane in 1979. Pentru contributia adusa literaturii pentru copii, James Kriiss a primit Medalia Hans Christian Andersen in 1968. James Kriiss ¢-a stins din viafa in 1997 in casa lui din Insulele Canare si a fost ingropat pe mare, in apropiere de Helgoland. James Kriss Timm Thaler sau Rdsul véndut Tlustratii de Bilyana Velikova ‘Traducere din germana de Tulian Curuia Ediia a Ta ARTHUR Cuprins Prima zi ......... Adoua zi.. A treia zi Apatra zi. 121 Acincea zi. A gasea zi A ssapteazi........ Epilog > PRIMA FOAIE 6 Un biet baiat sérac in orasele mari, cu strazi mari, exist pana astézi alei care sunt atat de inguste, c& poti stréinge ména celui care iese la fereastra din fata ferestrei tale. Cand vizitatorii straini cu multi bani chef de viafa se pomenese pe ase- Ce pitorese!*, iar femeile ofteaza: menea strazi, exclami Ce idilic gi romantic! Dar idilicul si romanticul sunt vorbe goale. Fiindea in spatele acelor pereti traiese oameni sfraci. Tar cei care crese siraci in marile orase se intristeaza, devin invidiogi si, adesea, certareti. Lucrul acesta se intémpla nu numai din cauza oamenilor, ci gia strazilor. Cand avea trei ani, micul Timm s-a mutat menea alee ingusta. Mama iar tatal siu trebuise sa p&raseasc’ apartamentul in care locuiserd, fiindcd pe-atunci nu prea se gisea de munca. ‘Tatal gi fiul se mutasera dintr-o casi cu alcov la marginea parcului pe aleea pietruita unde mirosea mereu a piper, chimen si anason, fiinded pe acea alee se gasea singura moar de condimente din oras. Timm Thaler s-a ales gi cu o mama vitrega cu fata ca de goarece si cu un frate vilreg palid la fata, obraznic gi rasfaat. Degi avea doar trei ani, Timm era un copil voinic, cu un ras din cale-afara de frumos, gi putea sa cérmeasca de unul singur vapoarele cu aburi facute din scaune de buca- tarie si sf conduc masinile facute din pernele canapelelor. ‘Mama sa radea cu lacrimi cand Timm faicea mari cAlatorii el pe oase- dolofana gi vesel& murise, ew 16 Janes Kross pe api si uscat si striga mereu ,,Tit, tit, tit, America! ns mama vitrega il certa cand facea asta. Baiatul nu infelegea de ce. Nici pe fratele sau vitreg nu reusea sé-l inteleaga; aces- ta igi arata dragostea fraterna aruncénd cu lemne de foc dupa el sau murdarindu-I cu cernealé, cu funingine sau cu gem de prune. insa lucrul cel mai greu de inteles era c& nu Erwin, ci Timm era pedepsit pentru asta. Cu toate aceste Iucruri de neinfeles care se intamplau in casa de pe alee, Timm aproape ci uitase sé mai radi, Numai in zilele in care era tatal lui acasé mai rasuna rasul lui vesel intre peretii casei. ; Din pacate, tatal era mai tot timpul plecat, cici igi gisi- se de muned pe un santier de constructii undeva departe. (Se cdsitorise a doua oard toemai pentru ca Timm sa nu fie toata ziua singur:) Acum stétea impreuna cu fiul su numai duminica. Atunci il lua pe micuful Timm de mana si-i spunea nevestei — Mergem la plimbare. De fapt, se duceau la hipodrom, unde tatal igi punea la pariuri pufinii bani pe care reugea si-i strénga. Spera ca intr-o buna zi sa castige multi bani, ca s& poata parasi aleea ingusta gi si se mute cu tofii din nou intr-o locuinta mai luminoasa. Dar, cum se intampla de obicei, toate dorintele Ini erau in zadar. Pierdea aproape de fiecare data si, daca se intampla sA cAstige, banii aceia ii ajun- geau pentru cateva gustiiri, 0 bere gi un bilet de tramvai. Micului Timm nu-i placeau deloc cursele cu cai $i jochei. Totul se intampla foarte departe de el si animalele {i treceau prea repede prin fata ochilor. Multimi de oameni stdteau mereu in fata lor, iar baiatul vedea cu greu pista de alergare, chiar si de pe umerii tatalui. & 1 oS Timm Thaler sau Résul vandut Dar, chiar daca lui Timm nu-i pisa de cai gi jochei, a infeles destul de repede cum functionau pariurile. Dac& se intorceau acasa cu tramvaiul si dacd primea dropsuri, tatal cAstigase. ins& daca tatal il punea pe umeri gi se duceau acasi fir dropsuri gi pe jos, atunci pierduse banii. insa baiatului fi era indiferent daca pierdeau sau easti- gau. Era la fel de bucuros pe umerii tatalui ca in tramvai, daca nu chiar mai bucuros. Important pentru el era c& erau singuri, ei era dumi- nied, cd Erwin si mama vitrega erau departe, departe de tot, de parca nici n-ar fi existat. Insa cei doi existau in celelalte gase zile din siptamana. $i-atunci Timm era asemenea copiilor din basme cu mame vitrege rele, Doar ed situatia lui Timm era mai grava, céci © poveste e o poveste, incepe la pagina unu gi se termina cel mult la pagina douasprezece. Dar sa induri zi de zi, ani de-a randul, 0 asemenea corvoada... Dac n-ar fi existat acele duminici, Timm ar fi ajuns cu siguranta un mucos obraznic. Dar, pentru c& existau acele duminici, a ramas un ténar care putea si se bucure, fara si-gi piarda rasul, un rds care-i {agnea din adancul pieptului, terminandu-se mereu cu un gopot. Din pacate, rasul a inceput sa i se auda tot mai rar, ‘Timm devenise retras si mandru, incredibil de mandru. Aga ca a inceput sa se certe cu mama vitrega, care se supara pe el din orice lucru, cat de mic, chiar dacé 0 deranja mereu atat de tare. ‘Timm s-a bucurat si meargé la scoala. Bra departe de casi de dimineata devreme pana la pranz; era mult mai departe decat cele cateva sute de metri de la geoali pana acasa. in primul an de scoala, a inceput din nou sa radi cu placere, iar invatatorul ii ierta astfel mult mai ugor greselile. Timm chiar a incereat in perioada aceea si-i fac & 19 6 Janes Kniss pe plac mamei vitrege. Cand femeia |-a ldudat odata, ca prin minune, cd a adus singur acasa un sae de cartofi de cinci kilograme, a fost incantat gi s-a aratat indatoritor si prietenos toata ziua, Dar la urmatoarea dojan nedreapta a redevenit man- dru gi retras. Si-atunci nu voiai sa ai de-a face cu el. ‘Aceste certuri cu mama vitregé nu-I ajutau la gcoal: ‘Timm, care era mai istet decat alti copii, primea totugi note mai mici ca ei. $i asta pentru cd era mereu cu mintea in alta parte in timpul lectiilor. Dar si din cauza temelor. fi era foarte greu sa-gi faci temele. Nici nu se ageza bine cu caietul la masa din bucatarie, cA mama vitregi venea gi-l trimitea in dormitorul copiilor. insa acela era teritoriul lui Erwin, fratele sau vitreg, care nu-l lisa deloc in pace, Fie voia sa se joace cu Timm gi se supara dac& acesta il refuza, fie avea nevoie de masa ca sd se joace cu cuburile, iar lui Timm nu-i mai ramanea niciun loc pe care si serie, Odatd, Timm I-a mugcat furios de mana. Dar n-a fost deloc bine pentru el. Mama vitregii a facut un scandal monstruos vazéind mana insangerata a fiului ei sia zis despre Timm cd e dugmanos si razbunator. Nici mécar tatal nu i-a vorbit in seara aceea la cina. De-atunei ‘Timm a renunfat si se mai razboiascd cu rasfatatul shu frate vitreg gi a inceput sa-si scrie temele in dormitorul parintilor, Dar Erwin il gasea mereu gi-l para; in casa de nu au ce pe alee exista o regula care spunea ed eci mi cduta in camera parintilor. ‘Timm trebuia deci s& se descurce gi sa-si faci temele in compania fratelui su, Erwin, lucru care nu prea ii faicea plicere, Daca fratele ii lua masa de scris, ‘Timm se ageza pe pat si scria pe noptierd. ins nu putea sa lucreze atent nici pe masa, nici pe noptieré. Numai miercurea, ‘cand Erwin avea ore dupii-amiaza, isi putea face temele we WS Timm Thaler sau Résul vandut aga cum voia, ineat si-i plac invatatorului. Caci baiatul acesta, care avea un ras aga de frumos, voia s4 traiasca in armonie si prietenie cu cei din jur. Din picate, temele lui erau tot mai putin pe placul invatatorului. — Are o minte isteata, dar e lenes gi nu vrea sa se concentreze, spunea acesta. N-avea de unde sa stie ea haiatul trebuia sa lupte in fi care zi pentru un loc in care si-si scrie temele. lar ‘Timm, convins c& invatatorul stie deja, nu-i povestea niciodata despre asta. Aga se face cd gi la gcoal Timm ajunsese la trista concluzie cd viata este cu totul de neinteles gi c& toti adultii — cu exceptia tatalui sau - erau nedrepti. ‘Avea sii piarda pana si aceasta ultima convingere. La patru ani de la inceputul scolii, dup patru ani in care s-a mutat de la o clasé la alta, tatal su a fost lovit de o scandur in timp ce muncea pe gantier si a murit. Pentru Timm, Asta a fost lucrul cel mai de neinteles. Nu pricepea cum o simpla seéndura putea si provoace ceva aga de inspaimantator. La inceput refuza sa creada ce se intémplase. Abia in ziua inmormantarii a inteles ct era de singur, cind mama vitregi, nervoasi dupa ce plansese, l-a plesnit peste ureche fiindca baiatul uitase si-i curete pantofii. inmormantarea a avut loc intr-o dumini Abia atunci a inceput Timm sa planga. Plangea pen- tru cé-i era mila de el insugi, plangea pentru tatal siu, pentru lume gi printre lacrimi a auzit-o pe mama vitrega spundnduw-i, pentru prima data: — Iarta-ma, Timm. N-am vrut. Orele petrecute la cimitir au fost ca un vis urat care trebuie repede uitat si din care-i mai amintesti doer cateva lucruri razlefe gi bizare. Urase tofi oamenii care eds James Kriss stateau in jurul lui, vorbind, céntand gi recitand Tatal Nostru. fl enerva sporovaiala smiorcditd a mamei vitrege, de cate ori venea cineva sii ofere condoleante. Voia ca doar el si fie trist din cauza mortii tatalui. Cand lumea s-a mai impufinat, a profitat de ocazie gi a fugit de acolo. ‘A mers la intémplare pe strazi gi, cand a ajuns la margi- nea parcului, Langa casa cu alcov in care rasese gi se jucase de-a maginile cand era mie, |-a cuprins 0 tristete atat de mare, cf aproape i s-a facut rau. La fereastra vechii sale ‘camere stitea o fetita care tinea in mana o papusa scumpa si imbricata in haine de pret. Cand -a vazut privind-o, a scos limba; Timm gi-a vazut de drum. Daca ag avea mulfi bani“, s-a gindit el, rétaicind prin oras, ,a§ inchiria o casa mare, cu o camera doar pentru mine gi i-ag da in fiecare zi bani de buzunar lui Erwin, iar mama ar putea si-si cumpere ce vrea ea.“ insa era doar ‘un vis gi el stia asta. Fara si-si dea seama, pornise spre hipodromul in care igi petrecuse duminicile cu tatal siu, ct acesta inca mai traia. & Ws @& A DOUA FOAIB

    You might also like