You are on page 1of 18
ry Buran este potesor do rll inemaponl a London Schon of Eonar ‘Rear ora o Unvrsatea in Copornags Dn 2004 et redaciorlyets Ev ita of nemetone!Reletne, Dawe heae ublcae, manors 7e Me ‘ize, ncaa), Regine ond Power: Th Sructre of nena! Se Gib), Does ine Motor? A Reasessnet 2008, coe, From Irn Sia Saco nolan Schoo! Theory and he Soca! Sucre of Clbalizaton “int Se onde Groat Power: ors Pies nth Tanti Conn 205 SISTEMELE INTERNATIONALE IN ISTORIA LUMI Reconfigurarea ‘studiului relatiilor internationale ard Lite ete rtesr de pote intron eB Univrty fot preeomm Buran hematenal Sten Assoxolon. A mal publ: The Balance of Pore ‘etna’ Reson, Metgpho, Nye a Model 2907}. oy Burn, Richart, nena Stems in Wot Mision, Remating Me Sy fry Bean and las ite 2000, tematona! Sytem io Mod Haan was orga pubes i Enis 20. ‘S'Panaton potens by onan with Onoda Pres, Slonue inrnaona I ar tpt ln ima englect in 200 Stns‘ cece Sa nope cu One Unvery Pres Traducere de Simona Soare 208 by Ears POLIROM, pat pene adc wepotromo ESSAI Sa LE evsne ne e109 38, OF 37; PO. BOX 1.728, 00174 ecrers CH « Bote Najonle« Roni AN, BARRY neainae Insole reconfguaren stu elitr Sear Simone wad) - POLIROM rte ROMANIA pul + Sistemele conse presi nel sone ale strut de pint, dar as ‘orlinir cpu de interac nschimburi, afl cai constingerie tenerae de ineracinele-au feu rea slabe petr genera eects In cia aparemutlconseratorim,himea anil clase eincadreazt| ‘abiou mai general al propresiut umn. Dei procul none tehnlowc 2 est dup prima explosi", mension denies cai tau exis ‘Ge rapid, Rejelee comercial -a rp iat abiliiile police ale meni, INSTITUIREA $1! EVOLUTIA. UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL ‘contac, rezltid in ial un sistem global. Azeit sistem arf foet desl de de cel pe care Ia eat exropeni. Dar oda ce europeni a ncept st done ‘boul cence de civiizae vee, dar sabe, din Amer, exterminind peste 90% Populate din euzabolilor pe care le-au edu cue adhuginds-si dou ‘epepalte,asceaiunea lr tori ami aml pe ope Jones, 198" = uropeni au creat Vests dout secole de consol plobal. ‘Agadat, fost cea un sistem interstionl global, dar uo tkmb, nse ea dominat de un sigur centu de civilize de un singur sistem its repional. Accasta a fos doua generac a stemalor internationale, lat bon care ocunoream sa chimbst ndigene $1 a Imperulor dih ARZI 1 ME ZUUAIEL Ke, HOLE gH @ seoncannows yore finale dn America de Nord. Dr rearea uu sem internayonl global iver ‘"famas ult tn ura rediiituna tistem global comercial. India a intra sob dominga european in secoul al XVITes, dar puterieeuropene mba reap Soumulecesufientt puter mii deci I mile seco al XIX ea pect 2 fora deacideres Jeponiel 91 Chine. Mijocal Afric a fst ulimul cae a igs runcheat lef armeloreatopene, dou deci mai zi, dep foesepeaetat Se ‘comomia eresiait cu mul rast de ans 1500 Agadar, aba local seco SEDC ea a format un sistem iterations global, Ineg une. Cum sistema 2 event apt lnchis din punt de vedere geografi, tn continare puter ort ma ‘rind despre intensifier det despre expansiune I ‘Din acest recumat rezuhe& Europa cua loc cenral in sesst capt = wurst nose. Dev ung! epi antic gi lsc, cca mai mare part a Europe fhe se fla fn saul stoma’ peeatrnon, fe rao colone perifercd. Num: ftntcesle dn sud era ucdtor major in mpal epi case, Darn jaan 1300, o nul unitate, statu modern, a cep sf ine In cenrl seni, ot marge vesice ale Europe, Incepind-gi maryul cre dominaia ri. Cnc ropa ales in sfrst din epoea feudalism, cx itora sa Yea, mics equ ltl bon’ pe pctorderisboi (ig itocana de lepine exis ‘menjinate de Riserea Creina di Ves) sh Inept asonsunen lire pate. ‘romomicd salir, nile sate modere formate au rept ft lume co fiat incl de putericee civic amice.Conectarea civiailor crane += Fella ric tpar de comer bine pas la pct, pe care Europa fst a o dist patil sl implementeze ip cate Ver a ajun foarte rapid st. domine. Epes Clusiet a oferit multe dine Ingredinele cele, de natu economic, cra = (ehnoloics ce an dust Sntpsreamiracoluli european gi cae au es apo ec (ate de soma “Tansformarea major cea aval in eae iermainale ne obvi sh oats tim, at seopel acesor par capitol ese acea de a analiza natura sehimbie. fiplcace si odul cum su desiurat ele pd in lle noasue Capitolut 12 Unitatile in sistemul international modern 1. Introducere Ridicaea mi nou cp e uate Gmina a Europa tn presi anu 1500 exe ‘medline pial fndapi pe care ce intemeiat ierereaepoct moderne (cea amie casic. Exist un consens ein acest moment aavu foe otanstor ‘mae a nit in alimi an, pire woreteien rele iernayonale a exist fm ineres cesind oa pivire la maura fedalismuli si ecerea complex dela feudalism este! wesfaie de sate sverane, cate avuoe in Europa trial vu Media (Rgeie, 1963; Fischer, 1992, Hall 1 Keaoehwil 1993; Waton, 1992, capitol 3, Spray, 199%, capo 3; Ragee, 198, capitol S; ese, 1998), Ewe ie departed ef infeles pe deplin cum ide cea arto aes ‘ansformare, In od adios, istorii nemarxit su argument ean european fmoder a spirit dini-o -anarieTeudlt” in cae degenerase Europa la incepuul ‘ribose Imperial Caclinglan. Ace! impera se extinsese pe eritoral care a fst ‘eupat un milenis mai tres de ce gate membri iil as Unuali Europene “estbl oanomittordine ia Europa dup airageres pir vestice a Imperil Ronan. Dar ofa cu petbusies ui, mobili rzbonci sure prezeniacapreciiind esa ae mae, de perl sai. Primate pei fox coco een O singe cr sot pings dad sau de ipeie aac qc dole naive eld ena, ct

You might also like