n contribuyia mai multor vile hate. in strategiilor externe de ce antate de copil: , = prieteni, experti in pro- ofesionale: jutor reciproc: sictti culturale. 13. RISCURILE $I PREVENIREA ACCIDENTELOR IN COPILARIE Copilul este intro situatic permanent de rise, desi cel mai adesca acest rise este nesesizat, Incopdnd de la varsta de sugar si pind in adolescent inclusiy, mediul in care traieste, se joacd sau igi desfAgourd un copil activi- fatca ascunde o multitudine de pericole potentiale care ii pot usor periclita sdnatatca sau chiar viafa intr-un mod bruse si imprevizibil. Din accasta eau’ este necesara cunoasterca din timp a factorilor de rise gi de accidentare si, pe cat mai mult posibil, realizarea masurilor necesare pentru prevenirea lor. I, RISCURILE LA VARSTA DE SUGAR Desi in aceast® perioada a vietii copilul st& mai mult in pat sau in chrucior, el este departe de a fi scutit de pericolul accidentirilor. Acestea pot fi'din cele descrise mai jos: — cdidere din pat, daca patul este lasat cu marginea neridicata si adulfi nu se afld in imediata apropiere. in spital sau intt-o institujie de copii, sugarul poate cddea de pe masa de inffigat, daca personalul pleaca, fic gi numai pen- tru cdteva sccunde de Kanga cl; ~ pericol de asfixic, daca are in apropiere un sac din material plastic pe care sie] poate infasura in jurul capului. Acclasi lucru se poate intimpla si cu © panzi mai groast; pericol de aspiratic de corp strain si de asfixie (chiar si cu lichide) daca este lsat s8 manipuleze jucarii care se pot dezmembra in piese compo- nente mici sau un biberon cu orificiul prea mare de scurgere; —in timpul transportului cu un autoturism, in caz de coliziune, copilul ‘mic neasigurat intr-un scaun special adaptabil la bancheta din spate, poate fi Proicctat si ranit foarte usor. 2, RISCURILE LA VARSTA DE ANTEPRESCOLAR $I PRESCOLAR in aceasta perioad’ a victii, copilul a c4patal relativ mai mult autono- mic de migcare. Curiozitatea il indeamna si exploreze toate locurile ne eunoscute, si bage in gura diferite obiccte paste, sa inghita tablete sau lichi- deaflate la indemana lui, s8 se joace cu chibriturile, sA se apropic de animale 81necunoscute, Si intinda mina spre obiccte sau mecanisme in migcare, cle Toute acestea se pot solda cu uccidente, uncori extrem de grave. latd edteva dintre ele, uncle petrecute chiar in realitatea recent - Un copil care aude un zgomot deosebit pe strad, se urea pe un seaun si se apleaca peste pervaz. Un fapt real s-a petrecut cu ani in unm intr-o sta~ tite de pe litoral, unde o fetita s-a aplecat peste balustrada balconului de la ctajul IX, la hotelul unde era impreuna cu paringii yi a cazut in gol. Un alt copil mic, intemat intr-un spital cu etaj. vrdind sa pleee acasi eu orice pret, a wisit o fereastré Rird gratii si iesind pe ca, a cazut de la inalfime pierzindu- si viala. Este aproape imposibild realizarca unei supravegheri permanente, Ucoarece cateva sccunde sunt suficiente pentru producerea untti asemenca accident, de accea masurile de prevenire trebuie Iuate cin timp: grat la fe- restre, usile de acces la buleounc incuiate, blocarea anuimitor cai de acces. Un copil mic care inceared sf coboare o scarii, are mari yanse Si so impiedice si sa se rostogoleascd pe trepte, suferind traumatisme scrioase ~ Prizele de curent electric excreta o adevaratd ulractie asupra copiilor, care incearcd introducerea unor obiecte in orificiile lor. Exist mare rise de clectrocutare de aceca sunt indicate, mai ales la prizele situate la 0 inalfime accesibilé copiilor, dispozitive de protectie din material plastic izolant, provazute cu obturatoare ale orificiilor. Acclayi rise il prezint& conductori clectrici incorect izolati, pe care adulfi fi sesizeazd dar copii n-au cum Sei reeunoasea — Dorinfa copilului mic de a explora locuri necunoseute il poate impin- xe sd intre in frigider, si ineerce sii urce in podul unei case, in pivnii, Hine Greapta spre o gurd de canal sau spre o fimténa in eare poate cddea sau in care pitrunde de bund voie (cazuri reale) si de unde nu poate fi scos decat cu mar dificultaji si mari riseuri, uncori nemaiputiindu-i-se salva viala, Au fost ca- 2uri de copii decedati din cauz4 ca au intrat in frigideral pe care nu au mai putut si-1 deschida dinauntru = Juciriile aledtuite din picse mici pot fio tentatie de bagat in gurl Orice bucdticd de material poate fi aspiraté gi sa producd moarte rapid prin asfixie. Deci sunt recomandabile juedrii care nu se pot dezmembra } ~ fn orice casa exista medicamente de diferite feluri dar acestea sun adescori Iasate la intimplare in diferite locuri, pe mese, pe noptiere ete. Cis riozitatca il indeamn’ pe copihul mic si guste sau chiar sa consume o canti: tate oarccare. De aici frecventa ridicata a intoxica(iilor acute aecidentale a medicamente in rindul copiilor, Medicamentele trebuic pastrate cu grija, cal mai bine in sertare sau dulipioare care pot fi incuiate iar cheia si nu fic indemana copiilor. Aceleasi riscuri prozinta chimicalele, in special substan{cle caustice sau produsele petroliere in sticld, insecticidele gi detergentii lasafi prin cast 82scanisme in migcare, ote. tem de grave, lati cateva trad, se ured pe un seauin cu ani in urma intr-o sta- lustrada balconului de la sia ciizut in gol, Un alt 2ee aeasi cu orice pref. a fe la inalyime pierzaindu- pravegheri permanente. xducerea unui asemenca ste din timp: gratii fa fee imumitor cai de aces, Hn, are mari yanse 83 se raumatisme scrioase atructie asupra copiilor, lor. ENista mare rise de ele situate la 0 inalfime uuterial plastic izolant, il prezinta conduetorii copii Nau cum sei i case, in pivnita, i poate educa sau in care alve viafa. Au fost ea- Ful pe care nu au mai atic de bayat in gurd tei moarte rapida prin dezmembra eluri car acestea sunt °. Pe noptiere cle. Cue © SA consume o canti- acute accidentale cu Piistrate cu grija, cel jar cheia s8 nu fie la substanjele caustice senfii lasali prin cast la \oia intamplairii si care pot fi gisite de copii, Accstia sunt lentai sa guste din sticli si, de aici gravele intoxicajii si arsuri cu soda caustic’ sau acizi corovivi si intoxicatile eu insecticide sau derivate petroliere (yar lampant, benvind, white spiritus) sau eu solventi pentru vopsele, lichid antigel pentru motoarele auto, ~ De mentionat ca si bauturile alcvolice trebuie pastrate in acclayi rogim de prudenji, nd posibilitatea intoxicatiei etilice la un eopil s-ar putea sii plac gustul unei batturi spirtoase Administrarea orala de medic: mente in forma solida (drajeuri, com- primate, capsule, tablete) trebuic Ricuta numai dupa sPirimatea lor pind In objinerea unci pulberi, care apoi sa fic restuspendata intr-o lingura de ceai, de lapte, de supa cic. Este strict interzisa administrarca formelor solide ca atare Ja copilul sub 10 ani, existind Pericolul aspirarii corpului solid in caile res: piratorii si asfixierii copilului < Cuutile cu chibrituri lasate la indemdna eopiilor pot genera adevarate ‘rage. fap petrceut sin relitate. Copii micilasaqisingur in east nua as Bist chibrituri si, jucdndu-se cu cle, au at foc la casa gi au mut aryl de vi Pericol de arsurd il prezinté accesul copilului mie pe langa aragazuri, limpi cu petrol, vase cu lichide fierbinfi, sobe ctc ~ Bucuria ardtatd de copii cdind se joac’ cu un animal este cunoscuta si apreciatd ca un fapt pozitiv de eatre psihologi. Uncori insd aceastd placere se Poate transforma in tragedie. Exista edini care nu suportd manifostirile Copilului, descori necontrolate (este gresitt deca c& un efiine nu atact nicion dali copii). Au fost copii desfiguraji in uma unor muscatur, baic(ei cane umblénd prin eas fBrd pantalonasi, s-au pomenit cu orgunele genitale cxtere sfisiate de cdtre insusi cdincle casei, copii zgariati adéne pe fata de autre pisica familici. Nici pasdrile de casa sau de curte nu sunt complet inofensive: atact uncori cu ciocul ochii copilului mic, partca care se pare cf le atrage cel mai mult atenjia. Trebuie menjionat perieolul loviticit de gpbité sau muscaturii de eal, care produce distrugeri mari de fesuturi si chiar amputiri 7 ju oste de neglijat pericolul pe care il reprezinta sobolanii pentru Fea Bste itat cazul unui sugar care, dormind singur intr-o camerd (navi. {iifiind in camera alatura care S-a ureat in paitujul lui ‘mana, J (coll mic lasat singur in gradina poate fi atacat de cde un animal side pttunde acolo. A fost prezentat cazul unui eopil mie de la o forma din Sudul $.U.A., museat de un sarpe pe cand se Juea de unul singur in uriaga grading de Hing’ casa, ruin 83Diferitele mecanisme sau utilaje din gospodarie pot fi surs de acci- dente pentru copilul mic, O mayina de tovat came ii poate prinde degetcle: un Ventilator fi poate amputa un deget cu palele care se roteaz’ intr-o turaic ridicati, Cu un cujit se poate tia, cu furculifa se poate infepa in urd, cu Un pix in mana poate s8 cada si se infepe in ochi ~ in spital nu trebuie Lasate la indeména copiilor seringi, ace, materiale infectate, medicamente, etc., deoarece luate drept jucarii pot genera acci dente, 3. RISCURILE LA VARSTA $COLARA In accasta perioada a vicfii, copilul capata o autonomic tot mai mare de deplasare si de activitate. Personalitatca Iui, din ec in ce mai bine conturati, este intr-o continua cdutare de noutati, de fapte care si-i stimuleze interesul si placerea. Este in acelasi timp 0 perioada care il expunc la pericole deseor nebanuite ~ Sctea de plimbare, de ealatorie in locuri grew accesibile il pot impia- ge la pleciri neanunfate si precipitate spre locuri unde se poate rtéci sau poate fi atacat gi agresat. Au existat cazuri de copii rataciti in pidurea din apropic. rea localitajii de domiciliu, copii care plimbandu-se prin cartiore indepartate, sdeocheate” au fost atacati, bituti, jefuiti sau chiar agresati sextal. Dupai li sarca intuncricului, plecdrile seara de acasd sunt total nerecomandabile, exis. tind riscuri sporite atat din partea unor anumite categorii de oameni cat $i din partea cainilor vagabonzi, mult mai agresivi dupa apusul soarclui ~ Fuga de acasi de dragul unei aventuri, plecarea cu un tren care se afla in gard spre o destinafic oarecare, reprezinti tot atatea surse de accidente ~ Accidentele de circulatic in care sunt implicati copii in calitate de pictoni, au urmari deosebit de grave. Traversarea strazilor in fuga, fara acor darea atentiei cuvenite traficului, fird a tine scama de culourea semaforul nici de spatiile marcate cu ,zebra destinate traversarii, sunt surse de ac dente rutiere uneori mortale, alteori urmate de infirmitate pe viata ; ~ Mersul pe bicicleta in trafic intens, utilizarea skate-board-ului saua_ patinelor cu role pe partea carosabild a strazilor se soldeaza adescori cu acc dente grave. j ~ Jucitriile care lanseaza projectile (pusti, prastii, arcuri cu sageti) sul foarte mult pe placul scolarilor mici. Ele pot insa cauza leziuni grave ale glo bului ocular in cazul in care proiectilul loveste un alt copil sau chiar 0 per soand adult in ochi | ~ Pericolul de inec la aceasté varsta este foarte mare. Copiii merge Scaildat acolo unde stiu ci apa este micd dar pot ajunge intr-o groapa cu aph_ care ii depaseste sau pot fi Iuati de curentul unei ape curgatoare repezi. Cf ; 84 care sas faja chia cree chia de tc peu dere ino nepr dap. lizar: tue dator prin j are ¢ soar acidadarie pot fi sursa de acci 2 ii poate prinde degetele: ire se rotea7a intr-o turatie soate infepa in gurd, cui un ilor seringi, ace, materiale Mt juedrii pot genera acci TOLARA autonomic tot mai mare de in ce mai bine conturaté, te sa-i stimuleze intercsul expune la pericole deseori cu accesibile il pot impin- Je se poate ratici sau poate iti in padurea din apropie- = prin cartiere indlepartate, agresa{i sexual. Dupa lie al nerecomandabile, ex: zgorii de oameni cat gi dia apusul soarclui, area cu un tren care se afla tea surse de accidente. licati copiii in calitate de trazilor in fuga, fara acor- de culoarea scmaforului, rsfrii, sunt surse de acci rmitate pe viata ‘ea skate-board-ului sau a soldeaza adeseori cu acci- stii, arcuri cu sigeti) sunt tuza leziuni grave ale glo- alt copil sau chiar 0 pet arte mare. Copiii merg ange intr-o groapa cu api pe curgitoare repezi. Ce care stiu sa inoate sunt tentafi s% mearg’ mai spre mijlocal apei si nu mai pot sai se intoarca. = Pcricol de inee este si in cazul cAnd copiii imprudenti merg pe supra- faja inghejatt a unui lac si gheafa se poate rupte. Sc asociaza si hipotermia chiar in cazul in care copilul este scos in timp util a suprafata, ceca ce ereeaz8 un pericol in plus — Joace la scoala cu proprii camarazi poate fi surs de aceidente, fie chiar dintr-o yluma, Lovituri, tmpingeri, picdici se pot solda cu traumatisme de toata gravitatea — Plicerea de a sc lansa pe balustrada scarii de La etaj in jos, i-a costat pe unii copii de accasta varsta chiar viaja, O dezechilibrare, urmata de o ca- dere de la ctaj poate costa viaa unui copil amator de cobordre pe balustrada —Armele de foe (pusti de vanatoare ete.) reprezinta un pericol potential . daca nu sunt pastrate la adapost de oriec mana strain sau nepriceputi in manipularca lor. Munifia trebuic asezaté separat pentru a nu da posibilitatea incdrearii armei. Armele trebuie sa fic descarcate, dupa uti- lizarea lor, in afara casci fn oricare ca 4, RISCURILE VARSTEI DE ADOLESCENT. —Unele dintre pericolele expuse la varsta scolar sunt valabile si pen- tru adolescenji: fuga de acask in cdutare de inedit, accidentele rutiere datorate neatenjici, apropicrea de animale necunoscute, pericolul de ince prin prea mare ineredere in forjele proprii ~ La aceasta varsta se adauga un si mai dezvoltat simt de bravadi care are conseeinfe uncori tragice. Spre exemplu conducerea unor autovehicule usoare (motorete chiar si autoturisme) cu viteze nepermise se soldeaz’ cu accidente cateodatd foarte grave ~ Excursii in grup, cu adoptarca unor trasce montane periculoase gi Recunoscute sunt recunoscute ca putind avea deznodamant dramatic. ~Antrenarca in grupuri de cartier, cu activitati huliganice de vagabon- daj sau infractionale se poate incheia cu conflicte intre bande, batai, raniri sau implicarca in procese penale. —Pericolul cel mai mare la aceasti varsta il reprezinta drogurile pe care unii adolescenti incep si le consume din curiozitate, alfii din imitafic, alfii in cauza decepjiilor suferite, in speranta gasirii unui mijloc de tonifiere si alinare, Odata pringi in capeana consumului de droguri, nu se mai pot opti, se ascund de membri familiei gi au nevoie mereu de bani pentru cumpararca de noi si noi doze. Aceastt nevoie de bani fi poate impinge pe panta infrac- Nionalitatii si uneori in situatii disperate gi cand dependenfa fizica si psihicd 85stuia si fie imposibil de suportat, chiar pana de un drog face ca absenfa a la crim. ~ Contaminarca cu boli vencrice satt chiar cu SIDA prin relatii sexuale eu persoune apar{indnd prostitufici clandestine nu este nici ea de neelijet Redim mai jos cauzele care pot duce pe un adolescent la acte de violenta. = nivel socio-cconomie scazut aglomerare in locuinfa propric. diferitii membri ai familie’ deranjan- du-se gi stingherindu-se in mod recipro ~ existenfa unui singur parinte (celilalt pleeat, decedat. ete.): ~ Jipsa unci supravegheri clementare din partca parinjilor pe lungi perioade in diferite etape ale copiliriei: ‘storie de violenja in familic: copil de care s-a ubuzat ~ accesibilitate la arme de foc sau chiar numai la arme albe: ~ participarea la actiuni de bande de tineri: — cducafic si instruire reduse: ~ atmosferd de rasism care impregneaza gi convingerile copiluluis —uzull si abuzul de alcool sau de droguri; lips de speranja fn viitor; ~ lips de consideratic pentru propria persoan’; = agresiuni pe care le-a suferit candva. as. slat ace cul:il de suportat, chiar pina SIDA prin relatii sexuale este nici ca de nevlijat un adolescent la acte de mbri ai familiei deranjan- ut, deeedat, ete.): surtea parintilor pe lungi vai la arme albe: onvingerile copiluluis ind: 14. DUREREA LA COPIL S$] COMBATEREA EI DEFINITH SI EXPLICATIT Alcaloizi = substane organice cu moleculd mare, de origine vegetal sau sintetice, avand in compozitie carbon, hidragen, oxigen. azot yi care sunt indoze mici foarte active farmacodinamic, iar in doze mari toxice (exemple: atropina, codcina, curara, morfina, nieotina, strienina) Analgezice = substanje care suprima sau diminua durerea prin acyiune asupra sistemului nervos central. Existd analgczice opiaece (exempt mort na) si analgezice-antipiretice. Analgezice-antipiretice = medicamente cu efect impotriva durerii ma slab decat opiacecle dar avand in plus actiune antitermicd, (exemple: acid acetilsalicilic, Algocalmin, Paracetamol). Anestezice = substante care suprima temporar sensibilitatea dureroasd Anestezice generale = substante care produc somn artificial relaxare mus. cular, suprimarca sensibilitijii $i abolirca unor reflexe (exemple: Halotan. Pentotal, Fentanil), Anestezice locale = substante care suprima temporat sensibilitatca du- reroasi in zona unde sunt aplicate (exemple: novocaina, lidocaina, clorura de iil. Antipiretice = medicamente care scad febra (antitermice). (exemple: aminofenazona, paracctamol) Epigastralgii = durcri in regiunca epigastrica (sub apendiccle xifoid) Hipnotice = somnifere = medicamente care prin deprimatca sistemului fetvos central provoaca un somn fiziologic (exemple: amobarbital, ciclobar- bital, fenobarbital). Metode nefarmacologice dicamente, Metode neinvaz proceduri medicale care nu implied injepaturi, scarificafii, punctii, incizii, adicd nu afecteaza integritatea tegumen- ‘lor sau a mucoaselor (exemple: presopunctura, masajul. aplicatiile locale & prignite), Opiul = sucul uscat din capsulele de mac alb (Papaver somniferum album) care confine numerosi alcaloizi: morfina, codcina, papaverina, nar- Selina, denumii substante opioide sau opiacce. proceduri medicale care nu utilizeaza me- 87Pirozis = senzatic de arsura retrosternala produsa de iritatia esofagului terminal : ‘Sedative ~ medicamente calmante ale starilor de exeitajie cortical’ al (exemple: bromurile, Diazepam, fenobarbital). iu ‘Sindrom: Reye = infiltrarc grasoasi a substantei albe din sistemul ner yy vos sia ficatului, manifestats prin tulburiri mintale, stare de agitate, ataxic, po convulsii, sc&detea progresiva a fortci musculare pand la paralizic muscu- fy Jara, apo! rigiditate decerebraté, hepatomegalic fara iter. In final survine ge stare de coma si moarte prin stop respirator. Torticolis = diformitate consténd din inclinarca permanent a capuluj intr-o parte, datorita uneori unei contracturi persistente a muschiului sterno- Cleidomastoidian, alteori unei malformatii congenitale a coloanci vertebrale, yy eee i) —— an Rohul durerii ca semnal de alarma in situajii critice pentru organism nu trebuic neglijat. Menfionm durerea intens& care apare in peritonita acutd gencralizata sin alte cauze de abdomen dureros acut chirurgical, unde, dack or fi combatuta ira a avea mai intdi certitudinea diagnosticului, ar duce la temporizarea intervenjici chirurgicale necesare, ceca ce are efecte tragics ducand la moartea bolnavului. De asemenca durcrea in fracturi, luxafil s cmtorse care obliga pe accidental s4 pastreze imobilitatea seementului lezat si astfel nu se agraveazi din cauza deplasirilor saw @ migcarilor, Pana gi Yetestabila durere de dini are ca rezultat pozitiv semnalarca locului unde tre buie sa intervina stomatologul. Dar, desi pana la un punct si pind la o amumita intensitate durerca ar rolul ei pozitiv ca simptom, semnalnd o tulburare intr-o anume zona a cor pului, ea devine rapid un factor de suferint® si chiar capatd aspecte nocive) gy Din aceste motive combaterea ei este unul din obicetivele principale ale asts : tenfei medicale. Hipocrat spunea: ,,Alinarea duverii este o misiune diving Vom deosebi: 4 — durerea spontand, care este cca mai freeventi producand 0 senzafie extrem de neplicuta si descori imposibil de suportat. Chiar daci are valoaé gy de simptom gi de indicator al localizarii unui proces patologic, ea treble combiitut prin toate mijloacele care ne stau la dispozitic; q ~ durerea provocata prin anumite manevre locale (presiuni, mobiligit dale unor segmentc) are 0 $1 mai mare valoare ca simptom de localizare B necesita neapdrat combaterea, nefiind continua; i ~ durerea provocaté prin manevre medico-chirurgicale, ple (injectii, puncti, incizii superficiale) Para a mai vorbi de act 88dus’ de iritafia esofagului lor de excitafie cortical fei albe din sistemul ner- are de agitatic, ataxic, pana la paralizie muscu: ara icter. In final survine rea permanent’ a caput tenie a muschiului sterno- tale a coloanei vertebrae critice pentru organism nu upare in pcritonita acuté cut chirurgical, unde, dacé diagnosticului, ar duce la cca ce are efecte tragice, cerca in fracturi, luxatii g silitatca segmentului lezat sau a miscarilor, Pana si mnalarca locului unde tre- vita intensitate durerea are + intr-o anume zoni a cor jar capita aspecte nocive, cctivele principale ale asis: “it este o misiune divind" nt producind 0 senza tat. Chiar daca are valoat | coces patologic, ca trebuit sporitic; cocale (presiuni, mobilizit mptom de localizare sim iirurgicale, chiar cele site i vorbi de actele operator mai importante, trebuie neaparat prevenita. Gama de mijloace este foarte vyarial@, cuptinzand analyezice, sedative, anestezice locale gi anestezice genc- rale Ca efecte deoscbit de nocive ale durcrii semnalam posibilitatea socu- Jui ncurogen traumatic. urmarea unor accidente unde numai agresiunca fizicd poate actiona singurd, fara intervenia altor factori. La fel socul din arsuri fara 0 plasmoragic important& care sd poatd fi incriminati in producerca dezechilibrului circulator. Manifestarile durerii sunt diferite, in raport cu varsta a) La now nascut si la sugar, acestea constau din: ~schimbarca expresiei fejei. aparand incruntari, grimase, exprimarca unei surprize, strimbiituri; tipat ascutit de sufering’ — reactie generala a corpului prin miseari diferite, fiiri 0 finalitatc anume; = zvarcoliti sau tremuraturi; = sugarii mai mari isi pot freea zona dureroasa, isi rotrag sau igi ferese regiunea implicata b) La copilul mic anteprescola — fipat puternic; —emite cuvinte sau suncte care exprima starca de suferinfa acuta: — incearca s& evite sau s4 amane procedurile care ii provoacd durere; ~are o stare general de neliniste yi de neastimy ~ igi pazeste locul de unde provine durerea; ~ atinge usor zona dureroasa; ~ fuge de personalul medico-sanitar. ©) La copilul de varsta prescolara: ~crede cd durerea @ aparut ca o sancjiune pentru vrco fapta sau vreun gind nepermis; ~ fipa, loveste cu picioarele; = poate descrie sediul durerii si partial intensitatea ci (,urechca mi doare rau"); ~ suferé fenomenul de regresie cu revenire la uncle comportamente anterioare (pierderea involuntara a urinii sau a materiilor fecal); ~ se retrage din faja manevrelor medicale de examinare si explorare, Palpare, percufic, echografie, ~ poate nega durerea de teama unei injecfii posibile; ~ mai rar, vrdnd s& adopte o atitudine de bravura si s Pentru un timp existenta durerii, 4) La copilul de varsta scolard: ~ este capabil s& deserie durerea gi sediul ei; lare, poate nega 89prin pro- — se teme de durere in general dar in special de cea provoca ceduri medicale; are constiinia posibilitajii morti — adopt o atitudine {eapana, rigicla a corpului sau cel pujin a regivnit durerouse; se¢ retrage din faja examinarii sau chiar numai a atingerii de catre 0 alta persoant ncazA sau se toemeste pentru a amana o procedura medicala, c) La adolescent: = pereepe durerea la nivel fizic, mental si emotiona ~ ii intelege cauza gi cfectele: poate descrie caracterul, intensitatea si sediul exact al dureri — isi incordeaz& musculatura din vecinatatea zonei durcroase, fie in mod reflex. fie intentionat, ca o masurd de protectic; ~ se retrage la incerearca dc a atinge zona afectata si adopta o atitudine dc imobilitate sau cel pujin de sedilere a amplitudinii miscailor ‘Aprecierea intensitafii durerii cste greu de ficut la varsicle mici (now-naseut, sugar, anteprescolar), ca devine mai lesne de realizat ineepand de la varsta de prescolar, cdnd posibilitatea de comunicare cu copilul devine din ce in ce mai usoara si prin mai multe mijloace. Din acest motiv, pentru varstele mici evaluarea intensitajii durcroase este foarte relativa, Ricfindu-se pe baza intensitajii manifestarilor descrise, De notat insi e% nu intotdeauna exist un paralelism intre aceste manifest si intensitatea reali a durerii din cauza numerosilor factori care pot interfere cu durerea (senzajia de lips’ de act, foamea, sctea, 0 pozitic incomodé, agitatia produsii de febri, implicarea corticald in uncle boli, hipoxia, ct.) Pentru varstele cuprinse intre 3 gi 12 ani, s-a realizat o scara a durerit alcatuitd din figuri de copii care exprimil intensitatea durerii printr-o mimiel expresiv, din ce in ce mai modificata pe masura unei dureri mai puternice Copilul este pus si indice care fizionomie exprim durerca resimita de a Exprimarea numericd (echivalarca cantitativa) se face pe 0 scara alatura figurilor gi care este gradati de la 0 la 100, deci de la inexistenta durerii pi Ja cea mai mare intensitate posibila: durerca de nesuportat sic c& in efectuarea acestui test se pot strecuta crori datorité subi tivismului copilului, tendinfei Iui la exagerare, frieii de a nu indica 0 duet prod mare ca si nuvi se fac& injectii sau cimpotriva de @ mu ardta wna pre mica si si fie tratatii cu nepasare. (© alta metoda consta fn a arta cu un numa de fise de joc, et de pe ' temic este durerea: o fisd arata durere slaba; cu cét copilul pune mai mull fise, cu atat trebuic si indice o intensitate mai mare a durerii De la varsta de 7-8 ani se utilizeadi metode mai si 90Je cea provoeatd prin pro- ui sau cel puyin a regiunii amai a atingerii de catre 0 va o procedurd medicala rofional: iul exact al durerii: ‘a zonei durerouse. fic in ie, lata si adoptd o atitudine nii misedrilor. de fcut la varstele mici lesne de realizat ineepand nunicare cu copilul devine area intensitajii dureroase ii manifestarilor deserise. m intre aceste manifestin r factori care pol interfere a, © pozitic incomods, nele boli, hipoxia, ete.) realizat 0 scard a dure, ca durerii printr-o mirmicd nei dureri mai puternice. \& durerca resimfita de el face pe o sear alaturall Ja inexistenja duurerii pan suportat uta crori datoriti subice: | ii de a nu indica o durere vii de a nu arita una prea de fise de joe, eat de pr At copilul pune mai mull” ea durerii i mai sigure. Peo linic Uesenati, sunt plasate succesiv intensitati dureroase tot mai mati dupa cum se arata in diagrar + + + + 4 Ieee tae oe eee Oe Nicio Durere uyoai Durerede —— Durrere Durer dureresuportabili—intensitate foarte mai ,rea* posibili, medic, grou intensi. care de maxima intensi- de suportat abia poate fi tate, de nesuportat suportata sanume eorespundc Copilut va indica pe accasta right a durerii* ca eu ecea ce cl simte Pentru scolarii mai mari se poate ardta silueta Corpului descnati cu faa anterivera si cca posicrioara, unde copilul va indiea sediul precis al durcrii Pentru aprecicrea intensitifii, se foloseste o righi gradata asezatd dedesubtul figurii. Ciffa 0 aratd absenja durcrii, iar dincolo de ca numarul indicat va fi cu atal mai mare cu cat durerca este mai puternica, Se va folosi, in absenta acestor teste, 0 numerotare simpla a durerii Copiii care stiu sf numere vor indica de la | la 100 intensitatca durerii. $i accasté metoda este ins supusd subicctivismului copilului! Metodele de combatere a durerii sunt multiple, latd o clasificare a lor A) Metode nefarmacologice (care nu utilizeaza medicamente) Metude psihologice Distracyii pentru copil Relaxare prin procedec tip ,yoga" jorerupeutice Aplicatii reci Aplicatii calde Masaj Tehnici vit - Procedee. ~ Presopunctira ~ Aeupunctura = Hipnoca B) Metode farmacologice (utilizeaz medlicamente) ~ Anestezie locald de comtact Pulverizare Ungere Plasturi Badijonare Anestezie loco-regionala prin infiltrare (injectii) Analzezice opioide Morfina gi deri o1~ Hipnotice gi sedative (actioncaza indirect asupra durerii) ~ Rahianestezia; procedeu folosit in chirurgie Anestezia generald (narcoza): procedcu folosit in chirurgi¢ A) METODE NEFARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERIT a) Metodele psihologice Aceste metode sunt foarte la indemana, presupun doar wnele materiale care se gasese destul de usor dat necesité gi prieeperea persounci care Te apliea Distractia copilului, mai ales a celui mic, prin diverse mijloace este plicuta si netraumatizant dar eficienfa sc limiteazi la cureri de intensitate lusoard sau moderata. Se pot utiliza proiecyii de benzi ew povesti sau video, cmisiuni de toleviziune speciale pentru copii, carfi cu poze, cantecele, jucari sau jocuri Relaxarile prin migc&ri respiratorii tip ,yoga" sunt aplicabile aumai le copiti mari Copilul este indemnat sa inspire profund, st tina aerul citeve secunde in plaméni, apoi sé expire incet. Aceasté miscare se repeta de mai multe ori. Ea se poate asocia cu 0 metoda de autosugestic. copilul sau ado- lescentul fiind sfatuit s8 se gandeasca la momente pliicute sau la o activitate care i-ar flicea placere. Desigur c& accasta metoda poate da rezultate numai jntr-o durere de intensitate mica sau moderal, ea neaviind efeet in durerile grou suportabile, b) Procedeele fizioterapeutice locale au indicafii imitate dar pot fi fourte eficiente. Spre excmplu, aplicarca unei pungi cu gheatd pe un flegmon fined necolectat (are in plus gi efect vasoconstrictor antiinflamator); sau 0 punga cu gheafi pe 0 articulafie inflamata unde se contureaza posibilitatea” aparitici unei artrite supurate sau s-a format o hemartro: Prignitele calde ~ aleoolizate pe abdomen au cfect bun in colicile abdominale (Atentic, sa md fic cumva o apendicita acuta sau alt proces abdominal chirurgical deoareee jn aceste situafii este indicat punga cu gheafa). in durerile din lomboseia: tica, discopatic lombara, hernic de dise intervertebral sunt benefice aplicaftl = calde (perna clectrica, sculet cu sare calda) precum si terapia vibratoare folositi in diferite forme. Electroterapia, reprezentata prin curentii diadinas mici, are bune rezultate, 3 ‘Masajul local are indicatii uncle in dureri musculo-articulare. in lom bosciatica si pentru mobilizarca unor articulafii dureroase in bolile rouma tismale. Este indicat in miozita muschiului sternocleidomastoidian insotit Ue torticolis dureros. Se foloscsc procedce usoare de masaj si nu toaté game de intensitafi, Daca este vorba de o zona dureroasa, ,.netezirea' localé pat 92 6 w