Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ALUNECARI Gt-006-97-Ghid-Alunecari-De-Teren PDF

    Uploaded by

    Marius Dumitru
    12 views45 pages

    Original Title

    ALUNECARI gt-006-97-ghid-alunecari-de-teren.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views45 pages

    ALUNECARI Gt-006-97-Ghid-Alunecari-De-Teren PDF

    Uploaded by

    Marius Dumitru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 45
    MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIT TERITORIULUI ORDIN Nr. 18/N/ din: 19.02.1997 {in temeiul Hotirarii Guvernului nr. 456/1994 republicaté in Monitoral Oficial, Partea I, nr. 46/1996 privind organizarea si funcfionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriului, avand in vedere avizul Consiliului Tehnico-$tiinifie al Ministerului Lucratilor Publice si Amenajérii Teritoriului, nr. 466/23.12.1996, {in baza Hotérérii Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nv. 591/196 privind numirea Guvernului Romaniei, Ministrul lucriilor publice si amenajirii teritoriului emite urméorul ORDIN: Se aprobi: ,Ghidul privind identificarea si monitorizarea alunecirilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenului pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora, in vederea satisfacerii cerintelor de siguranfi in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului.” Ind. GT 006-97 Ghidul se publicd in Buletinul Construcfiilor. Directia generald reglementiri si atestiri tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §I AMENAJARIL TERITORIULUL GHID PRIVIND IDENTIFICAREA $I MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN SI STABILIREA SOLUTILOR CADRU DE INTERVENTIE, iN VEDEREA PREVENIRII $I REDUCERIL EFECTELOR ACESTORA, PENTRU SIGURANTA IN EXPLOATARE A CONSTRUCTILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI INDICATIV GT006.97 Elaborat de: INSTITUTUL DE STUDI! $I PROIECTE PENTRU iMBUNATATIRI FUNCIARE IS.PLLE. -S.A. BUCURESTI Director general: Ing. Dobre Virgil Director compartiment studii: Ing. Benga Moise Sef divizie Ing. D. Veliciu Responsabil tema: Ing. R. Serbneseu Colaboratori: Prof. dr. ing. M.Florea _—_~ Societatea de Geologie - Geomecanics . Stefan Ghica Budesti” Prof. dr. ing. E. Marchidanu — Universitatea Tehnicd de Constructii Bucuresti - Catedra de Geotehnica si Fundati Coordonat de: DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE, Director: Ing. Octavian Minoin Responsabil de lucrare MLPA‘ Ing. D. Tudoran GHID PRIVIND INDENTIFICAREA $1 MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN $I STABILIREA SOLUTIILOR CADRU DE INTERVENTIE, IN VEDEREA PREVENIRI $1 REDUCERII EFECTELOR ACESTORA, PENTRU SIGURANTA iN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR, REFACEREA $I PROTECTIA MEDIULUL ‘CUPRINS 1 DATE GENERALE 02 ennnnnnnn ae 2, _CAUZE PRINCIPALE CARE PRODUC ALUNECARILE DE TEREN.......7 22.1, Modifiarea pantel verSamtUl eens sevtetennncT 2.2, Vaioia umiditfi iO eons a 23, Acfimnea mecanied a pei din por 9 24, Acfiea hidrodinamicl a apei seven 9 25. Solicit dinamice. $ocuriseismice, vibra provocate de explozi, trafic rutier sau IOViae Ene een nT) 26, Principat factor care favorizeari alunecile de tere (conform IUGS-WG/L)...12 3. CRITERII DE CLASIFICARE A ALUNECARILOR DE TEREN.. 3.4. Forma supafetei de alunecare 32, Adncimes maxim a suprafte de slanecare semen? 33. Sensul de deplasare a frontului de desprindere 20 34. —Viteza de deplasare a masei de oe cae une nn sen Bl 35. Natura roci afecute de supra de aluncare vee DB 36, Poniia suprafeei de lunecare fa de sratficaiarctlor 24 37. Starea fied a rocilor din masa lune. unnennne a 38. Gradal de stbitizare e maseialunee810aP€ on 2s 39, Terminologia uslzatt tn cadrul IUGS-WO/L pentru caracterizarea alunecrilor de ACRE tennrnnnnsnnnnnnsen . 26 4 ALTE FORME DE DEPLASARE A MASELOR DE ROCI LA SUPRAFATA VERSANTILOR $I TALUZELOR. 7 se 2” 41 Prdbusit 42 OG nnn csi 42 COP AL neces - - send 43. Solifluximnet nn - ne) S$ -POTENTIALUL PRODUCERIT ALUNECARILOR DE TEREN PE TERITORIUL ROMANEEL...... tnd 6 __ MICROZONAREA VERSANTILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI DE ALUNECARE. - 0 94, 9s. for ‘FEE Ceroeara geologic versal oe send Intocmirea bile stectve ale varia prnciglilr factor itlogc i statu ..39 Interptetarcahinior selective 7 ne) Consirstea modeulu geologic pentru cleus stabil versaMOE oo? IDENTIFICAREA $1 CERCETAREA ZONELOR ALUNECATE $1 A CELOR POTENTIAL ALUNECATOARE, oe oA entficarea gi erctare zonelor ance. coon entitcares si cercetareazonelor poten alanecBtAt eye Sisteme modems de aplicare a tehnologiilor informationale ia domeniul cercetrii alunecirior dete se eet s MONITORIZAREA ALUNECAI cS Unnirrea evolujei aunecdrlor de teren prin masuritoritopografice. $s Misoritor cu tubulaturd Nexibild a) Alte echipament de inregisare @ sii de efouri in vesani sia aluncitilor e186 rss sentnnnernsnnnnn SB METODOLOGIE PRIVIND IDENTIFICARES EVOLUTIEN STABILITATIE IN VEDEREA PREVENIRII ALUNECARILOR DE TEREN §1 TALUZE...60 ‘Semnalul deplasarii....... ~ ce Interpetarca semua plas. . singe 6s 65 Viteza de alunecare. ‘Model de analize de seminal pentn fara precursoare a unei sluneedri Modal de analize de sera pent fara postconsoidae a une aluneci de teen nnn 7 SOLUTHL CADRU DE INTERVENTIE iN VEDEREA PREVENIRIT St REDUCERI EFECTELOR ALUNECARILOR DE TEREN PENTRU ~ SIGURANTA iN EXPLOATARE A CONSTRUCTHLOR, REFACEREA SI a PROTECTIA MEDIULUT 7 Amenajarea supra verano. seen) acrid susie... sn sven Drenarea ape uBR seve ne) Misur de remedire a alueciilor de teres, conform IUGS-WGIL.. a) MASURI PRIORITARE PRIVIND PROGRAMULDE IDENTIFICARE, CERCETARE $1 MONITORIZARE A ALUNECARILOR DE TEREN DIN ROMANIA... - ec 87 BIBLIOGRAFTE 5... cou . eo 1 ‘GHID_—PRIVIND —IDENTIFICAREA 1 __ MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN $I STABILIREA SOLUTULOR CADRU DE INTERVENTIE, IN VEDEREA PREVENIRII SI REDUCERIT EFECTELOR | !deativ ACESTORA, PENTRU SIGURANTA IN EXPLOATARE 4 | GT. 006-97 ‘CONSTRUCTIILOR, REFACEREA $1 PROTECTIA MEDIULUL 1. DATE GENERALE. Alituri de cutremure si inundafii, alunecirile de teren se situeaz in topal dezastrelor naturale ale ciror consecinfe, uneori, se manifest sub forma de importante distrugeri de buguri materiale si pierderi de viefi omenesti. Exist numeroase exemple de ahuneclri de teren care au produs mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele mai impresionante alunects se produc in zone geografice cu relief viguros, climé tropical sau temperati, cu ploi abundente, zone caracterizate prin seismicitate ridicati, prezenta unor deporite importante de argile sensitive 5.2.” Citeva exemple de aluneciiri de teren se considera suficiente pentru a susfine importanta majord ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene. in anul 1962 in Chile s-au produs mai multe alunecari de teren care au curmat vviaja a peste 4.000 de persoane. Alunecarea din zona lacului de acumulare Vajont din Italia produsd fn. anul 1963 a produs moartea a peste 2000 oameni si importante pagube materiale. in urma cutremurului din 31 mai 1970, alunecirile de teren din Peru au ‘acoperit practic dou orase de la baza unui versant. fn Romania sunt cunoscute o serie de aluneciri care au afectat obiective economice i sociale importante in oragele Iasi, Suceava, Zaltiu, Orgova §.a. Btabort ae “Aprobat de: JINSTITUTUL DE STUDI $1 PROIECTE | MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE $1 PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE | AMENAJARII TERITORIULU! ISPLF.- SA t), cea ce determiné inversarea termenilor coeficientului de corectie, a=/tg, formula (10) devenind: at = (2-1) ot 12) nd = (3? ~1) + 100 a2 Din cele prezentate inal inainte se poate observa cX pentru intervale egale de timp fntre misuritorile de deformafii, coeficientul a este ), iar formulele 11 si 12 sunt cazuri particulare ale formulei (10). Interpretarea semnalului deplasarii. in formulele (10, 11, 12) in functie de mirimea deplasirilor dtp, respectiv dt, semnalul deplasirii hd poate fi negativ, nul sau pozitiv, astfel: 1. Pentru dty-nd 2. Pentru dtg= dt => nd =0 3. Pentru dy > dt => nd Semnalul deplasirii este instrumentul de misuri al evolutici procesului de alunecare. Astfel, semnalul negativ al deplasirii ne arati cA procesul de alunecare tinde spre atenuare sau chiar spre stingerea deplasiiri. ‘Sa vedem maj intai care este domeniul in care se inscriu valorile ‘Negative ale semnalului deplasarii. fn formula (10), pentru dig= 0 semnalul deplastrii devine hg =-100% iar cand cele doud deplaséri sunt egale (dig= dt se obtine hg = 0). Agadar domeniul de variatie al semnalului negativ al deplasati este hy = 0... -100%. Tendinya de atenuare a deplasaiii incepe chiar de la hg = -1... -2%, este foarte evident’ pentru hg<-50%, iar stingerea deformatiilor este admisd cind h = -80.. -90%, chiar daci limita tcoreticé este hg= -100%. Pe de alti parte, semnalul nul al deplasarii si mai, ales valorile Pozitive ale aceluiasi semnal, care pot fi oricdt de mari, semnaleaz pierderea posibild a stabilit2tii versantului sau taluzului Pentru calcuiul semnalului deplasirii sunt necesare deci trei misuritori succesive ficute la intervale de timp egale sau diferite, objinandu-se astfel o ,analiz de semnal”, iar prin elaborarea unor analize de semnal succesive se identific& tendinta de evolujie a stabilititii versantului sau taluzului examinat. Tinde versantul spre refacerea rezervei de stabilitate sau spre pierderea stabilitajii? Este tendinja de pierdere a stabilititii o problemi iminent& sau un proces de durati cu evolutie lent? Acestea sunt probleme care pot primi rispuns prin metodologia analizelor de semnal, folosind date reale ale deformatiilor msurate pe teren, Analizele de semnal pot fi folosite in faza Precursoare a unei aluneciiri de teren, in faza procesului propriu-zis de alunecare, Precum gi in faza postconsolidare pentru alunecirile la care s-au efectuat Iucrati de consolidare. . . 63 93. Durata observatiilor de teren, pe faze de alunecare, este foarte diferitd. > Astfel, se poate aprecia cl.durata cea mai mare a deformatiilor este ‘in faza precursoare putind atinge, in unele cazuri, citeva zeci de ani. Sunt si exemple ale procesului propriu-zis de alunecare cu durati mare, atunci cnd alunecarea de teren este lent sau foarte lent. Spre deosebire de faza precurosare si cea a procesilui propriu-zis de alunecare, analizele de semnal din faza postconsolidare reprezinta si unica modalitate de testare a eficientei lucrarilor de consolidare. Astfel, valorile negative ale semnalului deplasdrii pun in evident 0 ficient’ foarte bunii a lucriritor de consolidare, chiar daci durata alenuirii sau stingerii deformatiilor se extinde pe mai mulfi ani. Indiferent de faza pe care o testim pentru a cunoaste evolutia deformafiilor de alunecare, intervalul dintre dou misuritori succesive trebuic adaptat cazului studiat, prin taton’ri repetate. Astfel, pentru deformatii mici, de ordinul milimerrilor, intervalul poate fi anual sau semestrial, iar pentru deformagii mari, de ordinul centimetrilor sau zecil6r de centimetr, intervalul de timp se reduce, in unely cazusi la numai cdteva alle chiar gi pentru alunceiirile cv 0 evolutje fenti. Viteza de alunecare. Cunoasterea vitezei de alunecare, estimat pe baza acelorasi deformafii, pune in evident evolutia cantitativa a procesului de alunecare. Permite, sau nu, evolutia procesului de alunecare, in faza precursoare, aplicarea unor mésuri de prevenire a alunecarii cfective? Conform clasificirii UGS - WG/L, redati in cap. 3 aluneciirile de teren pot fi deci extrem de lente, cele cu 0 vitez mai mick de 16mm/an; sau chiar extrem de rapide, cele la care viteza de alunecare depiiseste Sms. Viteza de alunecare este un element foarte important, ‘in studiul alunectrilor de teren deoarece, in uncle cazuri se poate permite aplicarea metodelor de prevenire in chiar timpul desfasurdrit procesului propriu-zis de alunecare. 94, Din cele prezentate rezulti ci 1a viteze mici de alunecare, adici pentru viteze mai mici de 1,6 cm/an, cea ce corespunde alunecarilor lente, foarte lente si extrem de lente, pot fi aplicate metode de prevenire cu efecte de atenuare sau chiar de stingere a procesului de alunecare. Evident c& eficienta unei metode date este cu att mai bund cu cit viteza de alunecare este mai mic’, ‘Model de analize de seninal pentru faze precursoare a unct alunecari in CASETA 28, este redatd evolutia deplasarilor in faza precursoare de alunecare, deplasici misurate pe dou repere (B2 si B3) amplasate pe digul de amorsare al unui iaz de decantare situat pe Valea Podului, zona Teliuc Hunedoara. Patul iazului de decantare in care s-a schifat alunecarea este format in argile simarne miocene cu intercalatii de nisipuri. Alunecarea de leren, in faza ei precursoare, a fost generat de masa iazului de decantare, de inmuierea argilelor si mamelor produse de. apa din corpul iazului de decantare. . Analizele de semnal intocmite au ardtat valori pozitive ale semnalului deplasirii pandnd in evident 0 evolujie activi a deformatiilor. Pe aceasta baz’ s-au Tuat mAsuri de prevenire a alunecdirii propriu-zise. Prima msuri a constat in reducerea cantitifi de minereu prelucrat la Urina de Preparare Teliuc, de la 50.000 i/iuni Ia 20.000 vluni, cea ce a insemnat micsorarea, de 2,5 ori, a cantititii de api tehnologict deversati in iazul de decantare. La scurt timp s-a aplicat gi 0 a doua misurd consténd in.reducerea grosimii ecranului de ap& limpezit’, rin pompare, de la coada iazului, cu circa 200m jor’, Aplicand aceste mésuri, dupa circa trei siptimani deformatiile de alunecare din fara precursoare au aritat o tendin{ evident& de atenuare. Astfel, respectiind scara aleasi pentru reprezentarea deplasarii prin alunecare, in CASETA 28 s-a reprezentat, un »detalin” din luna septembrie 1994 modificdnd numai scara timpului. Din examinarca acestui detaliu s-ar putea deduce ci deplasarea a 6 atins faza de stabilizare, fapt contrazis de evolutia ulterioar’ a deformafiilor care.a durat mai bine de 1/2 an (CASETA 28). Din aceasti reprezentare de detaliu trebuie rejinut c miisuritorile prea dese fcute in timpul atenuirii deformatilor pot duce, in cazul _ alunecilor lente si foarte lente Ia concluzia aparent& de stingere a migcirii, in cazul examinat, intrucat deplasarea prin alunecare depagise 1 m, s-a adoptat misura de scoatere a iazului de decantare din functiune pentru a opri procesul propriu-zis de alunecare care ar fi putut produce o avarie de proportii. Unmiirind diagraima din CASETA 28 se constati c& deformatile, in faza ‘precursoare a aluneciri, au continuat inci’4-5 luni si dupa scoaterea iazului de decantare din functiune. Pentra observarea efectului de atenuare a deplasitii in faza precursoare, ca urmare a masurilor luate pentru prevenirea alunecitii, in CASETA 28 sunt reprezentate, pe intervale distincte de timp, reducerea capacitatii de prelucrare la Uzina de Preparare, inceputul cvacuirii prin pompare direct a apei Timpezite de 1a coada iazului, precum si scoaterea iazului de decantare din functiune. De asemenea, jindnd seama de viteza de deplasare, in CASETA 28 se observ cX alunecarea a avut mai fntai un caracter ,foarte lent” in partea a doua a anvlui 1993 si in prima parte a anului 1994, s-a transformat apoi in: ,alunecare lent" in lunile iulie-august 1994, iar incepind din septembrie 1994, datorits masurilor de prevenire aplicate, a revenit la categoria de alunecare foarte lent. Detalierea evolutiei vitezei de alunecare este ilustraté in CASETA 29, Astfel, alunecarea lent& a fost identificata cu o vitezA de céteva zeci de centimetri pe lun’, iar alunecarea foarte lent& cu o vitezi de cfteva zeci de centimetri pe an. Identificarea evolutiei stabilitatii in faza precursoare de alunecare se incheie, ca model, prin dou’ analize de semnal. Astfel analiza de semnal 1 este calculati in tabelul 1, iar analiza de’ semnal 2, are rezultatele inscrise in tabelul 2. — 95 s Alunagare tent tents 7 7 ik FAZE POECURSOARE DE ALUNECARE a q 3 Hl) ' 5 & # qe 8 il at al = 1 les 234 °. 67 Ambele analize sunt ilustratc in CASETA 30. CASETA 29 20.12.1994 - 29.03.1995 29.03.1995 - 16.05.1995 lag 4 % = é i = By Tabelul 1 Analiza de semnal i Perioadele: “ 22.11.1994 - 20.12.1994 t= 29 zile g 20.12.1994 - 29.03.1995 to= 99 zile ~ 2 ro s a=0,29 2 i— 2 fe s Y g ie & 2 S . if & B2 11 2 1000 8 B3 21 2 3050 ~. s neers B 2 Tabelul 2 =< Analiza de semnal 2 8 Perioadete: & E 5 < = 2 s a WT 993 70 9.58. Privind rezultatele se observa ci in analiza 1 semnalul deplasésii are valori pozitive, hd = 1000 - 3000 %, ceea ce inseamna o evolutie activa a fazei precursoare, desi paroxismul ei fusese atins in luna august 1994. Pe de alt parte, cu valori negative foarte mici ale semnalului deplasiri,-hd = -99%, practic situate pe limita teoreticd, se arat stingerea deformatiilor fazei precursoare ca rezultat a mésurilor luate pentru prevenirea alunecdrii. Diferengicrea transanti dintre valorile pozitive ale semnalului deplasirii, pundnd in evident o evolutie activa in faza precursoare de alunecare, si valorile negative ale aceluiasi semnal, indic’nd stingerea deformajiilor, reprezint% un exemplu practic de initiere a misurilor preventive pentru asigurarea stabilititii iazurilor de decantare. Folosind metode preventive adecvate, altele decat cele arétate mai inainte, modelul analizelor de semnal poate fi studiul alunecarilor de teren si taluze pentru cunoasterea evolujici stabilititii in vederea prevenirii alunecdrilor de teren. ‘Model de analize de semnal pentru faza postconsolidare a unei alunecari de teren Dupi modelul de analize de semnal pentru faza precursoare a unei alunecari de teren sau taluz tratat mai inainte (CASETA 30), model care permite identificarea procesului de alunecare in faza sa incipient, prezentim in cele ce urmeazi modelul de analize de semnal pentru faza postconsolidare a unei aluneciri de teren, model care poate pune in evident eficienta lucrarilor de consolidare Modelul se intemeiaza pe un caz concret. Este vorba de 0 alunecare de teren care a avut loc in anii ‘60 in municipiul Suceava pe versantul drept al Réului Suceava, in zona intersectiei drumuritor najionale ‘Suceava-Botosani cu Suceava-Dorohi. Deplasarea prin alunecare a fost m&surat pe un interval de 30 ani (1966-1995), inregistrarile fiind trecute ‘in tabelul 3 si ilustrate grafic jin CASETA 31. Din punct de vedere geologic, versantul in care s-a produs alunecarea este format din mame sarmatiene avand si intercalafii de strate de nisipuri fine, formafiunea acoperitoare fiind alcituitd dint-un deluviu de pant, un lut nisipos format pe seama terenului loessoid care imbraci platforma municipiului Suceava. CASETA 30 —J ®% soalizs 2 ee 7 ANALIZE DE SEMNAL TN FAZA PRECURSOARE DE ALUNECARE n CASETA 31 & % Analiza de semnal 3 & 1990 7 Te OO a Api i FAZA POSTCONSOLIDARE Te ‘Analiza de semnal 2 EVOLUTIA DEPLASARIT “ih FA: Wn & 966 2 Smee dem BF ws aucdune wut eueseidag Po 2 In prima parte a intervalului de timp mentionat, in anii 1966, 1967, deplasarea prin alunecare a fost inregistrat concomitent cu executia lucrarilor de consolidare a alunecdi. La finele perioadei de observare, dupi 30 ani, deplasarea prin alunecare s-a stabilizat 1a 80 cm, ceea ce revine unei viteze de deplasare mai mici de 3 cm/an, viteza care caracterizeazi o alunecare extrem de lent. Analiza de sernnal este instrumental de masuri al evolufiei alunecdrii i in faza postconsolidare. Ea se executi dupi fiecare misurdtoare, semnalul deplasarii mentinindy-si semnificafiile aritate anterior (CASETA 28). Astfet, valorile pozitive indicd 0 evolutie activa a alunecaii, iar cele negative, dimpotrivi, araid a tendinjd de stingere a deformarillor. Tabelul 3 110.1966 23.12.1966 23.01.1967 lasare cumulats o 10 3B 1 10.04.1967 "20.05.1967 16.09.1967 16.09.1960 15.08.1971 7 18 22 25 33 19.10.1971 6.04.1972 7.11972 17.05.1973 7.071973 40, 45 475 36, 39 14.08.1982, 35.07.1984 "20.04.1985 20.09.1988 20031591 74 745 75 76, 77 27.08.1991 7.021992 "19.02.1993 27.08.1993 27.01.1994 77 77s 80, 30, 80, 15.05.1996 : : 2 80 oo Folosind datele de mai sus, exemplificdim prin 3 analize de semnal evolutia deformatiilor in faza postconsolidare, analizele fiind inserate in CASETA 31, Analiza de semnal 1 se referd la intervalul de timp’ 1967-1971 si este calculaté in tabelul 4. .Intervalul de timp actual” tg fiind mai mic decat ..intervalul de timp precedent” t(Ig

    You might also like