Professional Documents
Culture Documents
Pentru a obtine liberul de vama declarantul va trebui sa plateasca datoria vamala care este de:
a) 10.240.125;
b) 16.195.203;
c) 13.987.450;
d) 14.320.350.
57. S-a semnat un contract între firma „X“ din România si firma „Y“ din Anglia pentru
importul unor produse cu camionul în conditii de livrare CIP Bucuresti, având urmatoarele
date:
– pretul CIP Bucuresti – 2000 $;
– taxa vamala – 10 %;
– TVA 19%;
– Cursul de schimb valutar – 1$ = 33.000 lei;
– Facem precizarea ca marfa nu vine însotita de certificat EUR 1.
Pentru a obtine liberul de vama declarantul vamal va trebui sa plateasca datoria vamala care este de:
a) 20.786.700;
b) 24.542.200;
c) 19.319.500;
d) 20.987.120.
58. O firma româneasca importa materii prime din Rusia (plata în USD) în vederea fabricarii
de produse care se exporta în Germania (plata în EURO). Firma este favorizata când:
a) leul se apreciaza în raport cu USD si se depreciaza în raport cu EURO;
b) leul se depreciaza în raport cu USD si se apreciaza în raport cu EURO;
c) leul se depreciaza în raport USD;
d) leul se apreciaza în raport cu EURO.
59. Conosamentul la ordin se transmite prin:
a) cesiune;
b) andosare;
c) locatiune;
d) concesiune.
60. Contractul prin care proprietarul unei nave pune la dispozitia unui navlositor-chirias nava
împreuna cu tot echipajul si comandantul sau în schimbul unei sume determinate numita
chirie, este:
a) voyage charter party;
b) time charter party;
c) bareboat charter;
d) bill of lading.
61. Factura proforma reprezinta un document:
a) cerut la import pentru a determina structura costurilor bunurilor importate;
b) solicitat de importator pentru îndeplinirea unor formalitati prealabile
importului;
c) solicitat de organele vamale pentru atestarea originii produselor;
d) solicitat pentru calculul valorii vamale a bunurilor importate.
62. Dovedirea cantitatii efectiv livrate, de regula, se face prin:
a) documentul de transport;
b) lista de colisaj (packing list);
c) factura externa;
d) certificatul de calitate.
63. Certificatul de origine, la exportul unei marfi în Siria, este eliberat si vizat de:
a) organul vamal;
b) Camera de Comert;
c) Ministerul de Externe;
d) Ministerul Economiei si Comertului.
64. În cazul clauzei pretului escaladat, daca preturile la factorii de productie cresc
semnificativ:
a) pretul platit este mai mic decât pretul contractual;
b) pretul platit este egal cu pretul contractual;
c) pretul platit este mai mare decât pretul contractual;
d) pretul platit este determinabil.
65. Factura consulara reprezinta un document:
a) cerut la import pentru a determina structura costurilor bunurilor importate;
b) solicitat de importator pentru îndeplinirea unor formalitati prealabile importului;
c) solicitat de organele vamale pentru atestarea originii produselor;
d) solicitat pentru calculul valorii vamale a bunurilor importate.
66. Mostra reprezinta:
a) indicarea detaliata a mai multor caracteristici tehnice ale marfii;
b) o parte reprezentativa a marfii cu care produsele livrate trebuie sa fie conforme;
c) o notiune abstracta de care trebuie sa se apropei calitatea marfii;
d) un element care permite individualizarea calitativa a unui produs dintr-o gama de
produse similare.
67. Pentru marfurile care necesita o manipulare atenta se utilizeaza marcajul:
a) neutru;
b) special;
c) originar;
d) reflectorizant.
68. Clauza „tel quel“ înseamna ca:
a) importatorul accepta marfa asa cum este, cu sau fara vizionare;
b) importatorul nu va accepta marfa decât daca aceasta soseste la destinatie intacta, fara
degradari calitative;
c) importatorul accepta marfa chiar daca aceasta prezinta anumite degradari calitative,
dar primeste în schimb bonificatie de pret;
d) pretul ambalajului este inclus în pretul marfii.
69. Alegerea locului de desfasurare si constituirea echipei de negociere fac parte din:
a) pregatirea negocierilor;
b) logistica negocierilor;
c) simularea negocierilor;
d) modelarea negocierilor.
70. Dintre documentele aferente pregatirii negocierii fac parte:
a) studiile macro si microeconomice;
b) programul de stabilire a obiectivelor proprii;
c) variantele de alegere a tehnicilor manageriale;
d) agenda de lucru.
71. Protonegocierea reprezinta:
a) o etapa pregatitoare pentru angajarea afacerii economice;
b) etapa desfasurarii tratativelor;
c) o activitate desfasurata în paralel cu alte etape ale negocierii;
d) o serie de activitati manageriale menite sa asigure aplicarea corecta a deciziei.
72. Traditia reprezinta:
a) un element care determina cultura unei organizatii;
b) o conditie pentru armonizarea valorilor întreprinderii cu cele ale angajatilor;
c) un element al strategiei de negociere;
d) o forma de stabilitate în afaceri.
73. Scopul primei etape în desfasurarea negocierilor consta în:
a) depistarea problemelor cele mai dificile de rezolvat;
b) dezbateri referitoare la conditiile comerciale;
c) dezbateri privind probleme de corelare si sinteza;
d) cunoasterea cât mai exacta a pozitiei prtenerului.
74. Mandatul de negociere stabileste:
a) perioada de reflexie pentru redefinirea pozitiei;
b) concesiile care se vor schimba pentru apropierea pozitiilor;
c) perioada de desfasurare si finalizare a negocierilor;
d) variantele de negociere.
75. Spatiul de negociere, reprezinta:
a) totalitatea intereselor uneia din parti;
b) manifestarea dorintei de cumparare a partenerului;
c) obiectivele pe care una din parti doreste sa le atinga;
d) exagerarea intereselor proprii.
76. În practica tratativelor, compromisul reprezinta:
a) renuntarea unilaterala la una sau mai multe din pozitiile sustinute pentru a obtine o
întelegere;
b) acordarea de concesii reciproce pentru a realiza acordul de vointa;
c) activitatea desfasurata pentru a convinge cu privire la seriozitatea ofertei;
d) retragerea unei concesii facute anterior.
77. Una din motivatiile pregatirii temeinice a negociatorilor consta în:
a) mobilitatea specifica economiei de piata contemporane;
b) dificultatea promovarii exporturilor;
c) elaborarea strategiei de piata;
d) necesitatea respectarea eticii în afaceri.
78. Clauza care prevede posibilitatea ca o tara excedentara sa-si utilizeze soldul creditor prin
operatiuni cu tari terte, este clauza:
a) marfa;
b) hardship;
c) switch;
d) de devize.
79. Productia la comerciala (lohn-ul) este o varianta a:
a) subproductiei de specializate;
b) subproductiei de capacitate;
c) subproductiei de reexport;
d) coproductiei.
80. Într-un switch financiar aller-retour care începe ci faza de retour:
a) se vând dolari clearing contra USD si se cumpara USD cu dolari clearing;
b) se vând dolari clearing contra USD si se cumpara dolari clearing cu USD;
c) se vând USD contra dolari clearing si se cumpara USD cu dolari clearing;
d) se vând USD contra dolari clearing si se cumpara dolari de clearing cu USD.
81. Într-o operatiune de reexport este indicat sa se utilizeze conditiile de livrare:
a) CIP atât în contractul de import, cât si în cel de export;
b) FCA atât la import cât si la export;
c) FOB la import si CIF la export;
d) CIP la import si FCA sau CIP la export.
82. În switch-ul retour:
a) se încaseaza si se plateste valuta convertibila;
b) se încaseaza si se plateste valuta clearing;
c) se încaseaza valuta clearing;
d) se încaseaza valuta convertibila.
83. Operatiunile de reexport mai sunt numite operatiuni de export invizibil deoarece:
a) reexportul presupune, de regula, vânzarea în lant a marfii fara prelucrare;
b) cumparatorul final nu cunoaste identitatea furnizorului initial al marfii;
c) operatiunile de reexport cunosc o larga aplicare în comertul cu servicii;
d) valoarea reexportului nu se înregistreaza în balanta de plati.
84. Alegeti afirmatia falsa:
a) în cazul achizitiilor legate, valoarea celor doua partizi de marfuri nu este egala;
b) importurile de completare intrate în componenta exportului dupa ce au fost supuse
unor modificari, reprezinta o forma de reexport;
c) în cazul reexportului, în contractul de import se utilizeaza conditia de livrare CIF;
d) operatiunile inunctimate au ca scop crearea unei capacitati de plata
importatorului, pentru achitarea avansului.
85. Într-un switch cu marfa retour în principiu, are loc o:
a) transformare de dolari convertibili în dolari de clearing si rezulta un disagio;
b) transformare de dolari convertibili în dolari de clearing si rezulta un agio;
c) transformare de dolari de clearing în dolari convertibili si rezulta un agio;
d) transformare de dolari de clearing în dolari convertibili si rezulta un disagio.
86. Acreditivul folosit în cazul exportului prin intermediari este:
a) acreditivul cu plata la diferenta;
b) acreditivul transferabil;
c) acreditivul revolving;
d) acreditivul cesionat.
87. Tehnica de plata utilizata pentru tranzactii de valoare mica sau în relatiile dintre firmele
apartinând aceluiasi grup, plata efectiva facându-se prin virament, cec sau cambie este:
a) plata facturii;
b) plata la predarea marfii;
c) incasso documentar tip „documente contra plata“;
d) ordin de plata.
88. Incasso-ul documentar reprezinta:
a) ordinul dat de exportator bancii sale de a încasa contravaloarea unei tranzactii;
b) angajamentul ferm luat de o banca de a onora cambiile trase asupra sa, daca sunt
prezentate împreuna cu setul documentelor;
c) angajamentul ferm luat de o banca la ordinul clientului sau de a plati contra
documente;
d) un ordin scris si neconditionat, dat de o persoana altei persoane, de a plati o suma unui
beneficiar.
89. Documentele principale care trebuie prezentate bancii pentru efectuarea platii în cazul
acreditivului documentar sunt:
a) factura documentului de transport, polita de asigurare;
b) certificatul de calitate, conosamentul, factura;
c) factura, polita de asigurare, certificatul de origine;
d) declaratia vamala, scrisoarea de trasura, factura consulara.
90. Creditul tehnic reprezinta:
a) o garantie într-un contract cu livrari în contrapartida;
b) o posibilitate de deblocare a unui acord de clearing;
c) un plafon în cadrul acordurilor de clearing;
d) o posibilitate de suplimentare a valorii acordului de clearing.
91. Acreditivul reciproc tip escrow se practica la:
a) importurile cu plata prin acceptare contra documente;
b) livrarile în contrapartida;
c) livrarile pe credit garantat prin trate;
d) exportul pe credit negarantat.
92. Riscul de neplata al debitorului nu este preluat de banca în cazul operatiunii de:
a) forfetqare;
b) leasing;
c) scontare;
d) franchising.
93. În cazul în care în acreditiv nu este precizat termenul de predare a documentelor la banca,
acesta este considerat:
a) 48 ore de la data emiterii si expedierii documentului de transport;
b) 21 zile de la data emiterii si prezentarii documentului de transport;
c) 48 ore de la data emiterii si prezentarii documentului de transport;
d) 15 zile de la data emiterii si expedierii documentului de transport;
94. Cambia se utilizeaza întotdeauna în cazul:
a) incasso-ului de tip „documente contra plata“;
b) incasso-ului de tip „documente contra acceptare“;
c) acreditivului cu plata la vedere;
d) acreditivului transferabil.
95. Exportatorul acorda un credit cumparatorului când se foloseste acreditivul:
a) revolving;
b) cu clauza rosie;
c) cu plata diferita;
d) back to back.
96. Ordinul de deschidere a L/C este transmis de:
a) beneficiarul L/C bancii emitente a L/C;
b) ordonatorul L/C bancii beneficiare a L/C;
c) ordonatorul L/C bancii emitente a L/C;
d) beneficiarul L/C bancii beneficiare.
97. Daca banca exportatorului este banca notificatoare ea:
a) poate efectua plata documentelor, îm orice conditie;
b) nu poate efectua plata documentelor;
c) poate efectua plata, daca importatorul are deschis cont la o banca
corespondenta;
d) poate efectua plata numai daca exportatorul are deschis cont la banca importatorului.
98. Garantia de buna executare (performance bond) la licitatiile de import:
a) este o suma platita de ofertanti pentru achizitionarea caietului de sarcini, în vederea
participarii la licitatie;
b) asigura fermitatea ofertei, fiind retinuta daca firma participanta îsi retrage oferta
înainte de expirarea termenului de valabilitate;
c) asigura îndeplinirea obligatiilor contractuale de catre furnizorul selectat în urma
licitatiei;
d) acopera obligatia furnizorului de a restitui, în caz de neexecutare a contractului, suma
platita în avans de catre cumparator.
99. La o licitatie de export, garantia baneasca depusa:
a) asigura fermitatea ofertei, fiind retinuta daca firma participanta îsi retrage
oferta înainte de expirarea termenului de valabilitate;
b) asigura preluarea marfii si achitarea ei de catre cel caruia i s-a oferit lotul de marfa în
urma licitarii;
c) acopera obligatia vânzatorului de a restitui, în caz de neexecutare a contractului, urma
platita în avans de catre cumparator;
d) dau dreptul la reclamatii calitative ulterioare.
100. Valoarea garantiei de buna executare si functionare:
a) este stabilita ca pondere din valoarea marfii, garantând obligatia exportatorului de a
livra marfa în conformitate cu conditiile stipulate în contract;
b) este destinata sa acopera riscul provenit din neîndeplinirea de catre furnizor a
obligatiilor sale în perioada garantiei tehnice;
c) este, de regula de 10% din valoarea contactului, aplicându-se la exporturile
complexe, construirea de obiective prin cooperare etc.;
d) este de 1-5% din valoarea ofertei, termenul de valabilitate putând curge pâna la
semnarea contractului.