PROCESE UNITARE PENTRU EPURAREA APELOR UZATE Structura cursului A. Evacuarea apolor uzate 1. Caracterizarea apelor uzate 2, Evacuarea apelor uzale industiale fn releaua de canalizare ordgeneascd 3. Sistome de canalzare B. Procese de baza in separarea poluantilor 1. Egalizarea apelor uzate, uniformizarea debitelor sia compoztiei apelor industrial 2, Procese fice (separare gravitational, fata, centrfugarea, ftrarea, separarea prin membrane) 3, Procese chimice (neutraizarea, oxidarea si reducerea, precpitarea, coagularea gi locularea, schimb ionic) 4, Procese biologice (aerobe, anaorobe); Aspecte generale rice tehnologie de transformare este constiuité dint-o serie de opera succesive, continue sau cicice, de naturé mecanicd, fiicd, chimic& sau mixta. Oricat de complicaté ar fio tehnologi, ea consta dint-un ‘numér imitat de opera simple, distincte care se realizeaz® in instal si aparate corespunzdtoare, comune pentru diverse varante de tehnologi. Pentru fecare operate sau proces untar sunt importante urmatoarele aspecte: studiul principilorstiniice de baz * experimentarea la scara de laborator sau plot urmata de prelucarea datelor experimentale pentru stabilea de reli care s& permité cimensionarea instalatior(stabilrea parametrior optimi) * _alegerea inslalalilorsutleielor adecvate pentru realizarea in condi optim transforma dot, ‘ntre procesele unitare prin care se realizeaza tratarea apei naturale pentru obfinerea apel potabile si cele de epurare a apelor uzate nu exista deasebir esential,diferenta consténd in natura apei brute supuse tratri sin calatea efventulu final care rebuie obfinuta, In ambele cazuri, substanfsle nedoite sunt ndepartate cin apa $i transformate in substanle acceptable. Existé totus! unele procese unitare care din considerente ‘economice sau tehnologice, si gasesc aplicare curentS numai in tratarea apei sau numal in epurarea apei in cele c@ urmeaza se adopt termenul de proces unter pentru toate transformarle care intervin int-o schema tehnologicd de tratare a peor, inferent daca sunt de naturdfizicd,chimica seu biologic Produsul unei stl de tratare este o api de caltate superinar8 care corespunde cerinfelor unelflosino, lar acela al une stati de epurare un efluent acceptabil care nu inréutdleste caltatea resurselor naturale de apa Cele mai multe procese de tratare si de epurare a apelor aduc schimbéri ale concentafiior unor substanfe care sunt fle scoase, fe inroduse in apd, infervenind afl un transfer de faza ine cole trel faze existente: gazoasé, lchida, sola in fig 1 se prezin& schematic tpurle de dispersi de pouan din apele wate, cimensiunea patculeor componente, cateya caracteristci principale si procesele unitare de epurare care pot fi aplicate pentru indepértarea poluanfor respectvDimensiunea particuletor, [mm] Viteza de cddere‘n apa tinistité 10 Ja 25° C, a unor particule ste ‘ou densitaten de 2g/em", [ens]. Categorii de particule caer pany ae sau porate pe ee 5 ates rosea! Disosiaen gemeaie Ta 5 Semi | —— a pee fread | pms Gee |Sieee ees ie [oe 7 Te Te ne" za « alo ‘ross uilizte pansies prior dpe ap See pe po i papas ay Thain nee ‘Grass paioleloe Cea Salis pclae Tides ra Tavs Teme ae =O | Tae ‘Tested poriaktor Bariearaneay upon in ao pas = fume als eka Se sete ‘onelar o foresee Asie ‘csiron piel ne pein apace = Diluare yen sonra @ [| Omnon tan solic a opt ta, prealdee ab tehane [Dead Siew Se pene ‘susan Teanaiaia eta ne Taam bae Rossivine shinies a subetncor presen ae Fig. 1Caegorit de paluas A Evacuarea apelor uzate 1. Caracterizarea apeloruzate ‘Poca Wematie Dei ana i ape fi procese wilizate pentru lepiytarea tor 2, Evacuarea apelor uzate industriale in releaua de canalizare ordgeneasca 3. Sisteme de canalizare 4. Caracterizarea apelor uzate In vederea stabil tehnologel §!proiectéi install de epurare a apelor uzate este necesar s& 96 ccunoasoa caracteristcle acestor ape, In acest sens trebuie 84 se determine urmetoarele caracterisic: 2Caractorist! fog; Caractersic chimice; Caracteristl bacteriologice; Caracteristc biologic Caracteristicifizice ale apelor uzate si de suprafaté sunt tutisitatea, culoarea, mirosul si temperatura, care influenfeaza in mare masura procesele de epurare, mal ales procesele biologic. Turbiditatea, Turbictatea apelor uzate si a emisarlor indic& numai in mod grosier continutul de mater in suspensii al acesteia, deoarece nu existé 0 proportonaltate nemiloct inte turbiditate si confinutul de substanfe in suspensie, Turbiditatea se exprima In grade in scara slice. Turbiditatea apelor uzate ordgenesti neinodrcate putemic cu reziduuri industriale poate varia intre 400 si 500 grade in scara slice. in general determinarea turbcitati este aplcata apelor potabile si mai pun apelor uzat. Culoarea, Culoarea opelor uzate proaspete este gri deschis, apele uzate in care fermentarea materilor ‘organice a inoeput au culoarea gr inchis. in cazul in care tn apele uzate ordgenesti au fost deversate ape industrial, atunci apa poate avea dferiteculor unctie de natura compusilor deversati. De exemnplu, dacd apa are 0 culoare galbeni, inseamna 4 au fost deversate ape ce contin clor, dac& apa are o culoate verzua, atunci au fost deversate ape de la fabricle de conserve, etc. Mirosul, Apele uzate proaspete au un mios specific aproape insesizabil. Dacd apa a intat in descompunere atunci se va simi mirosul hidrogenului suffuet H2S, Mirosul specific al apei ne poste da indict asupra ccompusior organici din apa si atuncl pute deduce sursa de poluare. Culoarea gi mai ales mirosurle speciice Uunor substanie chimice ne poate indica prezenta aoestor substanfe, care de reguld provin din deversarle agentlor economic Temperatura. Temperatura influenteazé modul de desfigurare @ multor react chimive, preoum sl procesul de sedimentare. De regulé temperatura apelor uzate este mai rdicaté cu cel putin 2 - 3 grade °C decét temperatura apei la intrare la agenfl economic! sau la consumatori casnici. Este indicat s& se masoare periodic temperatura apelor uzate, preferabil chiar permanent, Urmarind temperatura apei uzate din retea putem obtine o serie de informafi utle. De exemplu: dad se constald o crestere continua a temperatura apei din relea fata de valorle anterioare ne duce la concluzia c& avem o defecfiune care conduve fa Palrunderea apei fern in refeaua de canalizare, producénd astelpierderi ale apei calde din reteaua de incalre centralé sau din conductele de ap8 caldé menajeré. Daca asistam la o scadere accentuaté a {temperaturll apel uzate, atunci este posibl sa avem o initrare de apa din panzele freaice sau din apele de suprafat Caracteristici chimice ale apelor uzate sunt elemente de bazd in caracterizarea apelor wzate. Compoztia chimicd a apetor uzate este influentaté de consumul specific de apa pe cap de locuilor. Cu c&t consumul de apa pe cap de locullor este mai mare cu att apa uzati este mal dat’, pentru ca in general canttatea de materi deversae in apele uzate este rlativ constant Important pentru proiecatea stafilor de epurare este valoarea si starea mateilor contnute in ape, ‘especlv canttatea materilor organice solide afate in suspensie gi separable prin decantare, materiale Corganioe solide si dizolvate in apa, precum si alle materiale specifice apelor uzate’cum ar fi Azotul sub toate formele de combina chimice, clorur, sufi, hidrogen sufual, etc. Aceste caraceristc trebuiese determinate Prin analize de detail, Trebuie mentionatfaptl otrebuiefacute analize gi privind apele industiale deversale In refeaua de canalizare a orasul Materil solide, Materile solide totale se clasficd in doua catego ‘*Materi solide in suspensie; ‘© Mater solide dizolvate (mai mici deca un micron), La raindul lor materile solide in suspensie se clasficd dupa dimensiune in separabile prin decantare, daci sg‘au dimensiunéa peste 100 microni gi separable prin tratamente speciale, dacé\ au dimensiunea cuprins& Inlre 1100 de micron, Metrile solide in suspensio si saparabile prin decantare vor constitul n&moluile objinute in stalile de epurare, respectiv bazinele de decantare in tmp ce materile organice dizohate in apele uzate sunt tratate prin oxdare in instalaile de epurare blogic Oxigenul dizolvat. Oxigenul este un element foarte important si de aceea el trebuie permanent monitorizt De regulé apele uzate contin foarte putin oxigen si de multe ori nu contin deloc oxigen dizolal, dar dupa epurarea biologica apa poate confine oxigen inte 1-2 mg/l, Comparatv cu acest nivel al concentrallel de cnigen, 0 apa curati de suprafata poate confine la salurafe oxigen cizolvat pan la nivel de 14 mall lao temperaturé de 0°C, si7,63 mgfla 30°C Solubiitatea oxigenuli in apd este dependenta de temperatura, de presiunea atmosteric’, de marimea supratefei de contact aer - apd gi de turbulenfa ei, cantitatea de oxigen care lipseste apel pentru a atinge \aloarea de saturate se numeste deficit de oxigen. Nivelul contnutului de oxigen din apd caracterizeaza cel mai bine starea de murdérie a unel ape uzate, precum sstadiul de descompunere a substanflor organice din apa. in instalaile de epurare biologic. Consumul biochimio de oxigen (CBO) este un indicator ce se defineste ca find cantitatea de oxigen consumaté pentru descompunerea biochimica in condi aerobe a mateilor solide organice totale cu respectarea conaitifor din standarde. Rezutatele determinari este infuentat de temperatura ape side durata determina. Cea mai frecventd determinare este cea efectuaté la 20 grade °C pe durala 5 zile gi se noteazd CBOs. Un alt indicator de apreciee a stil apel este aga numitul consum chimic sau consumul imediat de oxigen, care reprezinta cantitatea de oxigen care se consuma in combinaile de reduvere a substanfslor Crganice far interventia microorganismelor. De regula aceasta determinare dureaza o ord Un consum mare de oxigen chimic se constaté fa apele uzate care au un confnutridicat de hidrogen suffurat, precum sla némolurile de pe fundul apelorstattoare, putin agitate Consumul biochimic de oxigen epreciaz indirect canttatea de materi organice care se pot descompune si direct consumul de oxigen cerut de microorganismele care produc. descompunerea. In apele uzate Créigenestiindicatorul consum bioshimic de oxigen CBOs variaz’ tnte 100 si 400 mg/dm?, in imp oe pentru apele uzate industriale indicatorul CBO; nu depaseste valoerea de 50 maldm?, exceptie faoénd apele industale uzate de la societijle comerciele cu prof almenter, unde valorile pot dep chiar si de 50 de ori valor obignuite, Determinarea consumul biochimic de oxigen, respectiv pentru descompunerea biochimic, se reallzeazé ‘in dova faze si anume: ‘) Faza preliminara (numité si faza carbonuiui) In aceasta faz oxigenul se consuma numa pentru covidarea subsianfelor organice. Faza incepe preliinaré poate incepe imediat i pentru apele menajere are o ‘dutatd de aproximatiy de 20 de zie lao temperaturé de 20 °C. in urma descompunerii materifor oanice, in aceasti prima faz se formeaza dioxid de carbon COz care fe c& se dega in atmoster fie ramane dizolvat in apa. b) Faza secundaré (numiti si faza azotulu). in aceasté faz’ oxigenul se consuma tn mod deosebit pentru tansformarea amoniaculi in nitrii gi apo nai, readle care de regula incepe dupa circa 10zlle si se desfégoard pe o duraté foarte mare (peste 100 zie), Determinarea consumuli, respectv a vitezei consumului de oxigen, se poate face practic pe baza unor determina zine sau in anurmite pericade de tmp a consumului bochimic de oxigen. “ ‘Consumul chimie de oxigen (CCO). Este o determinare relativ nou’ introdusé cu scopul de aclarifica unele aspecte legate de consuml biachimic de oxigen. Consumul chimio de oxigen mésoara indirect coninutul de carbon din compusi orgaiciafat in apa prin stabilrea canst de oxigen consumat din bicromeatul de potastu In sole acid sau cin permanganatul de potasiu. Aceasté daterminare insd nu ofer& posililaiea de a diferentia materia organica stabil si cea instabla, in descompunere din apa wzata. Determinarea este de mare importants pentru apele industrial, care contin substanfe toxice sila care nu se poate determina consumul biochimic de oxigen, deoarece substanfele toxice distrug organismele Bemrescopoe din apd are usin alvialaa BochTICA {in general consumul chimis de oxigen este cuprins Intre 500 si 1500 mgil pentru apele uzate industiale. ‘Azotul. Azotul se intalneste in pele uzate sub forma unor compusi dntre care se remarc amoniacul, azotullegat in substante organice, nti si nitrai,int-o canttate in jur de 25 ~ 85 mg Azolul organic si amoniacul liber sunt considera indicator! de baz’ al materitor organice azoloase prezente In apa uzatd, iar amoniacul albuminoidal drept indicator al adotuui din substantele organice ce se ddescompune. ‘Amoniacul liber este rezuitatul descompuneri bacteiene a mater organics, Cantitatea de amoniac ‘ber mai mare de 0,2 mgl, gasteint-o ap8 oarecare indicd cu sigurantd existenfa une impurifcéri cu ape Uzale a acesteia in apele brute uzate se gsesc canta de 15 — 50 mgll de amoniac liber. ‘pele uzate proaspete au un contnut relat mare de azot organic si scézut de amoniac proaspat, tn schimb apele uzate mei vechi au un confint mare tn amoniac liber si scazut In azot organic. Concentraia {otalé a acestor doud elemente constiuie un indicator de baz al gradului de impuriicare a apei si repreznts un element principal pentru alegerea tpulul install detratare a apeloruzate. In cazul tata biologice a apelor uzate este important s se cunoascai continutul de azot organic si amoniac lier, pent c& azotul este un element de baza pentru procesul de epurare biologic. Dac se constaté cd procentul de azot din apa este scézut se poate aduga azot suplimentar. ‘In general se recomanda sa se asigure un anumit raport ine cantitatea de materi organice si continutul de azot CBOSN = 100/5, Nitti (RNO2) gi ritra (RNOs), in care R repreznt&: K, Na, ele, sunt continu in apa uzat’ proaspat in caniitati extremi de mici Nii sunt nestabil gi pot fie s8 fe redusl la amoniac, ie pot fi oxidati pnd la nitat Desi prezenta niitlorindic& 0 apa uzaté proaspaté tn curs de transformare. Nitifi pot apérea si in mod ‘natural in apele de ploaie sau in cele provenite din tpirea zSpezilor. Canttile maxime de nti din apele uzate nu depagesc 0,4 mg /I Nitraireprezinté cea mal stabil forma a materilor organice azatoase iin general indicd o apa stabil ain punct de vedere al transformari. Prezenta nitraflor in rau, inre anumite lite este de dort, deoarece Teprezinté o sursa de oxigen, in sensul cd acesta stimuleaz& cresterea algelor gi planteor verzi ce conn clorofid si prin fotosintez’ imbogatese apa in oxigen. 'h cazul staitor de epurae, respect in bazinele de nmol activ, prezenta nitralor indi © canttate ‘maré de nol sun timp mare al procesulu de tratament al api. Filrele blologice ale unei stati de epurare care functioneaza bine sunt caracterizate print-un flux de courgere ce confine nitraf, iar nitrijin cantitate foarte micd sau de loo, In apele uzate brute, cantkatile de rita vaviazB Inte 0,1 -0,4 mg//1 Clorurile si sulfurile, Clorurle sunt substante organice provenite din urind, Sufurle rezuté din «descompunerea materilororganice,precum si din deverséile apelorindustriae uzate. De si un om elimina pe Zine 8-15. cloruré de sodiu, aceasta nu consttuie un bun indicator al impure pei, deoarece clorule pot proveni in multe alte surse, Sulfite dau nastere fa mirosuri neptcute, Trebule s& precizém faptul ca in general canttatea de clorur sau sufturi din apa bruté nu se schimba dupé trecerea apel uzate prin statia de epurare Acizivotatil. Gradul de fermertare anaeroba a materlor organice poate fi stabil indirect prin nivelul aciztor \olatl (acid acetic, acd propionic, etc). Din acest acii,rezuitai prin combinarea apei cu materia organic solid, iau nagtere prin descompunerea bioxidul de carbon si gazul metan. In cazul bunei funclon’ii a ‘ermeniafel in stajile de epurare a apelor menajere uzate, aci volt in principal acid acetc trebuie sé ram&n& in apropierea valor de 500 mq I. Grasimi si uleluri, Grisimile,uleiurle vegetale sau minerale sau substanjele asemanétoare in cantitai mai forménd 0 peliculd la suprafata apei, sunt daundtoare in statile de epurare deoarece pot colmata fitele biologice, impiedecénd dezvoltarea proceselor biochimice in bazinele cu n&mol activ sau de fermentare al ‘n&molurilor, Determinarea grasimilor este importanta in cazul unor ape uzate industriale, In apele uzate brute Bese gasese cant de grasimi cupringe inte 0,0 9140 ml, Sau chiar mai mull, Gazele. in tehnica epuréri apelor uzateintervin trei puri de gaze: hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon gi mmetanul Hidrogenul suffrat se poate determina chiar gi la canta mici ca urmare a mirosului séu specifi Prezenja acestui gaz indicd c& apa este uzaté si a stajonat timp indelungat in conditi anaerobe. In Concenirafl mari, ins este toxic. Metanul si dioxidul de carbon sunt indicator! ai fermentarii anaerobe Precizai c& metanul este explozi in amestec cu aerul, in raport de 1:5 ~ 1:16. Aciditate, alcalinitate, concentratia in font de hidrogen (pH). Acidtatea sau alcalinitatea apelor uzate TeprezintS capactatea acostora de a neutraiza baze respect aciz. In general apele uzale menajere sunt slab alcaline, in imp ce apele uzate industiale au un pronunfat caracter acd sau bazio. Pentru desfasurarea in condi optime a procesului de epurare a apelor uzate este de dorit ca acestea sa fe slab alcaline, mai ales pentru buna desfésurae a epuréribiologce.Alcanitatea si aciditatea se exgrima in milechivalen la lru de ap8 (mal 1) ‘Atitatea ionlor de hidrogen este determinaté de valoarea_pH-uli. Trebule mentionatfaptul ci pH-ul ape exprima numalintenstatea acid sau alealinitai si o8 nu existé o legdturé directa ine pH-ul unei ape §) cantitatea de aczi seu de alli din aceasta. Astel de exemplu, dou’ soli apoase de acizi care au pH-u diferte pot avea aceeasi concentrate ( cantiate} de acz Conirolul pH-ului se face fn toate punctele importante ale sta de epurare, deoarece de aceasta depinde: ‘+ activtatea oganismelor care acjoneaza in cadnul proveselor aerobe si anaerobe; ‘+ concitile in care se produc precipitai chimice; ‘© _activialea unor compusiaicloruui cu care se face dezinfectarea ape uzate, eto. |n stalile de epurare pH-ul apelor uzatetrebule s& fle cuprins inte 6.5 8,5. Apele naturale au pH-l 7, dar dacd apa trece peste un strat calveros, aluncl pH-ul poate ajunge pana la valoarea 10, sau alteori impurifcarea unei ae naturale cu diverse substants poate duce lao scdere a pH-ull, Potontialul de oxidoreducere. (potentialul Redox, r#) Potenfialul de oxidoreducere fumizeaza informal ‘supra puter de oxidare sau de reducere a apei sau a nmolului din stale de epurare. In soara Redox, ‘olatia tH exprima inversul logaritmului presiunt de oxigen, avand valor inte 0 si 42, Valor sub 15 inseamna © acea apa se gaseste in faz de reducere, corespunzator fermentarii anaerobe, iat valori peste 25 caracterizeaz& o proba in faz de oxidare aeroba, Putrescibiltatea, stablitatea, stablitatea relativé. Putrescibltatea este 0 caracteristicd a apelor uzate Care indicd posiblitatea ca 0 ap’ s& se desoompund, mai repede sau mai incet. Stabltatea este inversul Putrescibiltli, Stabiitatea relatva este defini de raportl in procente, inte oxigenuldisponibil in proba de ‘nalizat (sub forma dizolva sau de nti si nitra) si cererea de oxigen pentru a satisfave faza primara de consum a oxigenuhi, Stabiliatea retav’ este rar folsit, deoarece unele substanfe coloidale gi dizolvate in ‘api procipiti culoarea daté de substan utlizeté la determinare, respectv albastr de metlen, iar pe de alta parte, valoie sunt nesigure. Dotorgenti sintetic. Dine cele treicategorii de detergent sintetc: anionic, cationic, ¢ neionci, detergents anionicl evacuali din gospodérii si din industie sunt cei mai d&undtori proveselor de epurare, Efectole detergenflor penitu apele uzate sunt negative gi pot fi grupate astel * coboara tensiunea supertciala a ape, asiel c& apa va umecta partculele din apa gi stil sunt mal greu de sedimentat; emulsioneaza grésimile gi ueiuile, ingreunénd tndepartarea acestora; cisperseaza meteile coloidale; spumeaza 5 plutesc la supra; cistrug bacterile gi misroorgarismele care realizeazi epurerea bologicd, ae© Scad randamentu stator de epurare ‘ _scade productia de biogaz din stafile de fermentare a n8molutilor. Efectele detergentior variazd de la caz la caz, funcfie de tipul detergentulu, dar provosénd o spun ‘roasa la suprafaja apel impiedica aerarea, respectv oxigenarea apel si deci prezenla detergentior este foarte déunatoare procesulul de epurere, Caracteristicile bacteriologice ‘Stabilrea caracteristicior bacteiologice ale apei au drept scop determinarea numruli, genull i condifilor de dezvotare a bactelor n apete din stafile de epurare, precum g! Tn emisar, Numérul de bactei este mai mare vara gi mai mic arma, aracteristcle bacteriologice ale apei ne dau informafii numeroase th ceea ce priveste evitarea progagarl, precum si controlul bollorcontagioase gi de aceea acest control al compozttil bacteriologoe este de mare importanfé pentru sénatatea populaie. Se determina in mod special colacili care taiese in intestnul umn, Numérul de colbacit a 100 m? de apa reprezinté un etalon de masurd pentru poluarea emisatlr fn care se deverseaz apele uzate. Se determina in general in general asa numitul tial coli, care reprezinta volumul cel mai mic de apa zaté in care se mai pot cutva coibacil, Daca spre exemplu, acest volum a fost de 0,1 om, se spune ca titrl colin coliacli este de 0,1 ceea ce corespunde la aproximativ 10 colibac 1 com? apa, Se deosebesc urmatoarele catego importante de bactei banale, care nu sunt daunatoare organismului omeneso; coliforme, care in numar redus sunt inofensive; ‘+ baci saprofite,prezente in apele uzate din eziduuri umane sau animale, relay perculoase penttu om sianimale; ‘+ bactripatogene, sunt foarte perculoase pentru om deoarece produc bol grave , cum sunt: febra foil, holera, dezintera, etc; ‘© bacteriofagi ce pot fi prezentiin apele uzate Caractoristici biologice ‘in apele uzate cat i in emisari se intalnesc diferte organisme, de la cele mai mici, dar vizibile cu ochiul liber si pana la cele microscopic. Cele mai mic sunt viusurle gi fag, utmate de bacteri, Kentficarea acestora este foarte important si se face pe baza observatiel directe sau cu ajutorul microscopulu, dar si prin studiul comport acestora in diferitecultur, Organismele care se pot observa cu ochiul liber sau cu ajutorul microscopului sunt cluperile, algelo, protozoarele, roti arvele de insect, veri, mei, ec. ‘Sub aspectul periculozitaji asupra omului $i a mediului inconjurstor, organismele pot fl vatamatcare, nevatémaloare sau char folositare, Trebuie remarcat feptul c& ipsa aceslor organisme indicdfaptul c& apa confine substane toxce, Din considerentele precizate mai sus este de mare importanfé cunoasterea exstenfl acestororganisme ‘napele uzate, pentru ca prezenta sau absente lor impune un anumit mers al procesului de epurare. De regu varietatea organismelor din apele uzate brute este mai redus decdt n apa aflat in faza de epurare biologic’, unde prezenta unor microorganisme este favorablé procesului de autoepurare biologic Dintre organismele care iriesc in apele zat, categoria saprobillor,respectv @ microorganismelor care se hranesc prin descompunerea substantelor organice sunt cele mai importante pentru c& se pot uliza in procesul de epurare biologic, Specile animale si vegetae din sistemul saprobilor sunt grupate in 4 categori ‘© speci poisaprobi, care sunt caracerstice apelor cu impuricare putemicd cu substanje organice (de feguld sunt in num&r foarte mic); «speci - mezosaprobi, care sunt caracteristice de asemenea apelor cu impuriicare cu substante organice (de regu in numa foarte mic) «speci mezoprobil, care sunt caracterst cu imputifcare mica in substanfe organic ( sunt de regu in canftate mare speci olgosaprobi, care sunt caractristce apelor curate, neimpurificate (sunt in cantitate mare) aTralamentul apelor uzate in slalile de epurere biologic® au la baz in princpal acsast® gpa de microorganisme, care sunt utiizate pentru descompunerea substantelor organice dizolvate in apa, In prezent se fac cercetal intense pentru gasirea de microorgansme care au afinitate peritu metale, produse petrliere sau alle substanfe chimice si care pot s& fe utizate la epurarea apelor si in acelasi imp sila recupererea subsianflor ute din apele uzate orégenest sau industrial, Determinari specifice apelor uzate ‘Asupra apelor uzate fle c& sunt ordgenesti fle c4 sunt industile se fac unele analize speciice, dintre ‘cele mai importante sunt materi slide totale; consumulbiochimic de oxigen; consumul chimie de oxigen; cxigenul dizotvat; pH: ul, concentrata in ioni de hidrogen; Putrescibiitatea, stabiltatea si stabiltatea relative ‘Aceste determina sunt necesare att pentru faza de proiectae a install de epurare, c&t si pentru buna functionare ainstalate’existente Recoltarea probelor de apa Recoltaea probelor de apa este o problem’ foarte importanté pentu c& de modul de reooltare depind in mare mésurd corectitudinea rezutatelor. Recoltarea probelor de ap& incepe doar dupa identiicarea clara a sursei de apa si fnénd seama de faptul c8 avem o variatie pronuntaté a caractersiclor acestor ape pe ore si zile, dar si pe zone, functe de inftrati, diuti, ploi, etc. Trebuie s& se ia in considerare faptul c& apele fa supratala contin particule pluttoare, cla ad&ncime confin in mad deosebt substante decantabie,retativ mal rele sl c3 daca apa nu este recoltaté cu gta se poate introduce in probe aer care modificé substantial rezutatele probelor. ‘Se recomanda ca prelevarea apes se fac timp de 24 de ore, din or in ori, canttatea minim este de 0,250 1 Apa lueté de la dfeite ad@ncimi si zone, este omogenizatéint-un vas mare, din care se vor preleva probele pentru toate anaiizele, Se recomandsi ca pe mésura ce se preleveaza apa, aceasta sa fe pastraté la temperaturi scézute, pentru a impledica inceperea descompuneri substantelor organice. Daca apa nu poate f mentnuta la temperaturi so&zute trebuie infrodusi inhibitori penttu a stopa descompunerea substantelor organice, Ca s! inhibitor! se utiizeaz’ cloroformul s formaldehida, dar trebuie s8 se tine seama de acest inhibtor la efectuarea analizelor. Numarul recor dfera funche de scop side importante operate Pentru apele de suprafaté cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea stailor hidrologice,intrcdt aici se poate determina si debitul rului. Se recomands ca ana s& fle prelevatd de la 0 adancime de 10 ~ 15 om de suprafafa ape, unde datoritavitezei ape, ea este mai omogend. In cazul stati de epurare este obigatoru s8 se facd prelevari permanente la intrarea ape in stati, precum sila iesirea din stall, Se recomandé corelarea analzei de fa intrarea apei cu cea de ta iste, inBnd seama de durala procesului de epurare din ste si in acest mod se poate aprecia $i eficacitatea statiei de epurar. Majortatea anaizelor se fac in laborator, dar la locul de prelevare se fac urmstoarele determina temperatura apel temperatura aeruli y ‘= transparenta ape + culoarea apei;. + mirosulapei; © pHeulapei: ‘© prezenta dloxidului de carbon liter; * oxgenul dizolat; + prezenta hidrogenului sufturat in prezent sunt aparate automate de prelevare a apel, dar si aparate automate de analizé a apelor cu bpsint a se pulea monitorza cevoltia in timp a cali apel gi de a se lua msurle ce se impun in timp utl. 2, Biacuarea apelor uzate industrial in refeaua de canalizare ordigencascé Apel wzte industiae, care constiie 0 parte, uneor destul de importanté a apeloruzate origenesi sunt admise in releaua de canalzare orégeneasc respec in saa de epurare a oraguli numa n condi speciale. Epurarea in comun a apeloruzale menalere cu col indusiale este admis conform Iteratui de specialtate numa in cazul in care apeleuzateindustiale nu confin substan care ar putea coroda reflele de canalzar scare nu pun in percol buna funcionarea staf de epurare. Evacuarea apelor uzae industiale tn releaua de canalzare orégeneasca si epurarea in comun cu apele orésenestoferé umetoaree avantje: + Asiguré'o cooperare efcienté inte indusrie si prime, ambele urmérind reducerea costurlor operate de epurare; ‘+ Apele wate industrale conjn uneor materi nutive care pot s8 asigure coli opie procesul de epurar biologic, care ale ar trebui addugate artificial ‘+ Intreprinderile mic! nu-s pot permite din punct de vedere economic investi separate pentru constuirea siexploatarea staflor de epurare; + Existnta unei stati centraizate penitu epurarea apelor permite coordonarea Tntregii activi. de colectare gitratare a apeloruzate, Exist si cazuri de except, c€nd tretarea in comun a apeloruzate urbane | industiale nu este posibiia ‘ntrucdt unele industti evacueazd in urma proceselor tehnologice o serie de substante care inhiba procesele de epurare. in aceasta privinlS existé normalive care reglementeaz modalitatea de evacuarea, respectiv interzie evacuarea de substanfe in suspensie, a cor canttate, mérime si natura constitue factor agresivi ce pot coroda canalele colectoare, care pot provoca depuneri si colmatarea canalelor sau franeaz curgerea nomald a apelor prin canale, Dintw aceste substane, care nu ar trebui s8 fie deversate In sistemul de ccanalizere amintim : * Suspensii salle materiale care se depun in canalele colectoare; + Corpuri solide plutitare mai mari ce 20 mm; ‘+ Corpuri solid, dure care ar putea coroda canalele coloctoare; ‘+ acura, ule, grsimi, care pot pravoca depueri sau aderente pe pereii conductelor, ‘+ Substante care pot provoca fenomene de coagulare gi depuneri in canale; ‘+ Substanfe care rot produce amestecuri detonants, sau care se pot aprinde, cum ar fi benzind, eter, cloroform, availed, sufura de carbon, némoluri de fa stafile de acetilona, etc. ‘+ Substanfenocive, care pot pune in periol viata personaluli de exploatare a siafilr de epurae, + Substanfe inhibitoae ale procesulu de epurare (de exemplu: Cu, Cr, Zn, Pb et.) Ape ferbint cu temperaturi de peste 50 grade %. Exist anumite precizériprivnd compozitia apelor uzateindustrale, care limiteaz8 accesul acestor ape in releaua de canalizare ordseneasc3. Aveste substante, precum galt caracterstil principale sunt Temperatura maxim 40 grade; pH - ul uprns intre 6,6 $8.0; CGianuri maxim 1,0 mgi lor liber maxim 1,0 mgi; Hidrogen suffurat si alte sulfur (H2S) la un pH de 6,5 este admis maxim 1,0 magi; Produse petroliore (din categoria: cur8, motorind,uleiur rele, et.) maxim 150 gh In cazul in care nu se pot respecta aceste limite, este necesard epurarea avestor ape in prealail th instalati numite stati de preepurare, in cadrulinreprinderi, In vederea refiner acestor substants si flosiea lor in procesul de fabricate, dupa care aoeste ane wate si tratate partial pot fi deversate in refeaua de 9.canalzare a nee ‘Comunitatea European’ recomandsi ca fiecare utlizator de apa sa facd o tratare prealabiti a apel uzate, Pentru retnerea substanteor ce pot colmata sau infunda reteaua de canalizare §| doar dupa aceasta operate, apa uzata fe deversata in releaua de canalizare a oraguli. 3.Sisteme de canalizare Un sistem de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte, canale, bazine, etc, care in mod obignuit colecteazé, transport si deverseazi apele uzate in statile de epurare. Canalizarea unui centru populat sau industrial poate fi facut prin unul sau mai multe sisteme independente de canalizare, Schema unui sistem de canalizare este reprezentarea in plan vertical sorizontal a obiectelor principale care reprezintA circuitul de canaizare, cu indicarea pozitei relative a elementelor componente: retele de canale, colecioare principale, deversoare, staf de pompare,travers&r de obstacole,guri de varsare, precum sialte amenajér. Numérul, ul, pozitia si amplaserea elementelor componente ale relelelor de canalizare depind de: ‘amplasarea localitti; poz local fat de cursurile de ap8, care pot uc roll de emisar; cantitatea si caltatea apelor uzate; releflterenului; congitileimpuse apei epurate la evacuarea in emis; amplasarea state de epurare; conaifile de evacuare a némolurr din stafia de epurare: ‘In functi de aceste condi, schemete retelelor de canalizare ordgenest pot avea urmatoarele dispuneri + perpendicular, direct sau indirect © paraleld sau in eta + ramiicat Daca localtatea posed mai multe sisteme de canalizare (independente), cu rejele si stati de epurare diferte, atin canalzarea poarté denumirea de radial, In conforma cu legislatia europeand este interzisé realizarea unui sistem de alimentare cu apa potabila ‘a une’ local daca nu se realizeaza si un sistem de colectae si epurare a apelor uzate menalere, pentru c& in caz.contrarapele uzate ar fi deversate direct in emisar gi sar produce poluarea aoestua sau a solu iin mod sigut sia pénzeorfreatice. ‘nfigura 2. este reprezentatd schema unui sistem de canalizare. Fig2, Schoma unui sistem de canaizare ‘-candle de soni, 2-colectoae secundare;$colctoare principale; sen nversat §-camera de intersect; 6-camera everson; 7- canal dover; 8st do opurara; Sonal da evacvare; 10 — gud de descrcare;11-cdmpur pnt valoriicares rol. “10:B, Procese de baza in separarea poluantilor 1. Egalizarea apelor wzate, uniformizarea debitelor si a compozitiei apelor industriale Apele uzate, Indferent de surs8, prezinté varia in tmp ale debitelor si compote, datort ipsel de uniformitate a consumurlor de ap&, a cantor de apa eliminaté din proces si a confinutului aoestora in substanfe poluante, Sunt reatv rare cazure in care debitul si compoztia sunt constante, cum ar fi procesele industiale cu caracter continu, ce funcjoneazs in regim staionar si Tn care nu intervin opera cilce, cum sunt industria de sintezé a amoniacul, acidului azotc, metanoluli, prepararea minereurior, unele prooese metalurgice, etc. In majoritatea industrilor intervin operali discontinue care, pe ansamblu, conduc la evacuarea de ape uzate cu caracter aleator. Prezenja mai multor surse de evacuare discontinue, cu perodiitate dfer, determina varia dezordonate ale debit si compozije’apeloruzate. Variabiltatea compozitei apelor uzaie poate fio consecina si a modifica in timp a profiklul si a capaci de producte. in aceste condi, pe pltformele industriale complexe, compoziia apelor uzate este aleatoare, iar debitele prezintS fuctuali, pnd la limita maxima determinaté de capacitatea sistemului din care se face allmentarea cu apa, Varafile de debit sunt intotdeauna insofte si de variafii de concentraj ale substanfelor poluante Concenirafile poluantior sunt determinate de evacuarle specifice de apd pe unitatea de produs, precum side evacuarea materialelor nedorte Tm instalaile de tratare a apeloruzate, rezultaele depind de stabilittea, respectiy uniformitatea regimul de intrare a apelor wate in sisterul de tratae, Instabltatea vitezelor de curgere este daunatoare mai aes in bazinele de decantare, in care vitezele mari de curgere antreneaza in eluent materiale n suspensie sau chiar materiale deja sedimentate. Uniformizarea debitelor sia compozitl apeor wate se face in bazine de uniformizare amplasate in serie sau in derivate cu colectorul de canalizare si permite dimensionarea stajel de tratare la nivelul dbitelor me ‘ninstalajile de uniformizare a apelor wzate, respect in bazinele de unformizar, cu forme si dimensiuni adapiate fecdrui caz in part, pot avea loc si transforma chimice inte dfer poluany din aceste ape, cum ar {i reacti de neuiralizere, de oxgenare, redox, de precipitate sau procese biochimice, toate conducdnd la 0 degrevare a etape’ de epurare. 2, Procese fizice de tratare a apelor industriale Princpalele grupe de procese fizice au la baz separarea gravitationala, fitrarea si transfererea polugnflor din fazd apoas in alta faz’. tn aceste procese substanfele poluante nu suferi, in cursul separa lor din ap8, transforma tn alte substante, 2.4, Separare gravitational ‘Se bazeazdi pe fagtul c asupra unui corp aflatint-un c&mp gravitational actloneaza o fort, ce determina ddeplasarea corpulu spre fundul bazinui de separare. Separarea partculelor relativ grosiere, nedizolvate in apa, sub infusita c&mpului gravitational, ate loc prin sedimentare sau flotafie. Dacd sedimentarea gravitationala nu este efcientd se utizeazd o separare sub acflunea unui cmp de rotaie creat atficial, n care lau nastere forte gravitafonale, aceasta separare find denumité centritugare, up’ o perioada nial ce acceleare, deplasarea, sub actunea cémpuluigravitajonal, a unel paricule in apa se face cu o vitezé constant, datorité echikbrulu dinte forfa exercitatd de c&mpul gravitaonal (Fm) si (orta de frecare intre particu sap (Ff), Fm= (op gV "unde: pt, p2-densitjle particule! sifuidului; 4s, v-diametrul, ara i volumul particule \-viteza de dopunare a particule g- avceleafa grvtationalé C- coeficientul de frecare. in func de regimul de curgere caracteizat de numdrul Reynolds (Re) side coefcientul C, viteza de sedimentare se pate calcula cu diverse formule, dupa cum se vede din tabelul 1 Tabellt gm de eurgere ¢ Formula de calcul qlee Lanna TRS ‘Stokes 7 Rec 15 Tieredar Taka “Ale Hie Ree 2.105 “Turbulent 4s ewion Sedimentarea partcuelor Int-un tazin ideal de forma rectenguiaré este prezentaté schematic in figura 3, Unde sunt reprezeniatetraiectorileteoretice ale paticullordisrete (ratectori crepte) si ale cele ininte tn practic (raiectori cube) Q A Q ‘Debit intodus ‘Avia suprafegel orizontale Debit evacuat Dievetia de euegere a t= : Legenda: == Paricule discrete eu vitezu v.=Iy/ty —— _Particule discrote cu viteza v < vo Particule eu sedimentare sinjenits Particule care Noculeazi ta timpal sedimentarii Fig.3. Schema sediment in apdia partculelor greu soluble intr-un bazin rectangular (Goctiune verticalé-ongitudinais) 2Bazina de sedimentare poate f impart in patu zone: + zona de admisio in care amestecul de apa ou suspensii este distibuit pe secfunea transversala a bazinului; ‘+ zona de sedimentare in care partculele cad prin masa de apa, aflata In curgere orizontalé cu vitez’ constant vd + zona de némoln care se aun’ partculee depuse; ‘+ zona de evacuare a apei impezite care mai conjine pariculele care nu S-au depus, Traiactrile paticuelor discrete rezuité din insumarea vectorial a vitezei de sedimentare v sia vitezel de deplasare a apel tn bazin vz Pariouele cu vteza de sedimentare vo egalé cu raportuldintre adéncimea bazinului (ho) si timpul de parcurgere a lungimi acestuia de catre o partcula de apa (ty), daca la intarea in tazin (t= 0) se aff la suprafata apei(h = 0), ating fundul zonei de sedimentare la extremitatea din aval a ‘acesteia, Toate particule a céror vitezé de cdere este mai mare sau egal cu vo sunt retinue tn bazinul de sedimentare. In bazinele cu curgere vertical, paticuele cu vitez8 de sedimentare mai mic’ decdt vo nu sunt refnute, find antrenate cu ap In zona de evacuate. Dimpotrva, in bazinele cu curgere orizontal, astel de paricule sunt refinute daca la intrarea Th zona de sedimentare se ala deasupra zonei de némol a oinélime mai micé decdt produstl vi, Decantoarele se pot consul nto varetate mare de tpuri (in conformitate cu STAS 4162-20), din decantoare efminandu-se o apa relatv impede si némolul respective, 22. Flotatia Flotafia este procesul unitar de separare din apa, sub actiunea forfelor gravitafionale, a particulelor cu densitate medie mai mic& decat a apel.Astfe! de particule pot fi constitute din materiale ‘omogene sau din asocieri de materiale cu densiatidiferte. in procesul de fotajie natural, pariculele materiale mai usoare decét apa (uleiur, grasimi,hidrocarbur) formeaza asociafi cu bule de aer sau gaz din procesele microbiologice ridicéndu-se la suprafata ape care statloneaza sau care se afl in curgere Iver ‘Stratul de material pluttor, rdicat prin lott, este indepértat prin ractee. Flotaia este procesul prin care partculele mai grele decdt apa sunt antrenate la suprafa, datorité esocierilor cu bulele de aer, ce sunt suflate in apd prin parteainferioaré a bazinulul. Aceasté asocere cu bule de aer are consecinle pozitve deoarece paricuele mai grele decdt apa capata o viteza ascensionalé datorita partcuelor de aer in ftaia cu 2er, aeul este introdus fe sub forma de bule, obinute prin trecerea aeruli prin afuzoare poroase, fe prin degazarea aerului dizolvat in ap8, ca urmare a unei detente, cénd se produce scéderea bruscé @ presiunii gazulu, alata in echifbru in apa. Flotala cu aer cispersat se utlizeaz’ la prepararea minereurlor si a indepartarea materiior grase din apele uzate. Diametrul bulelor de aer este de 1-2 mm. La aceste dimensiuni bulele de aer au o vtezd ascensionalé foarte mare § pot proveca distrugerea suspensiei ‘coagulate din apa. Bulele mai fine (cu diametrul mai mic decdt 0,1 mm) se pot obfine prin destnderea apei sau prin suprasalurarea apel cu aer. Ricicarea partculelor insoluble n ap8, de cate bulele de aer, este rezuitatul asodlellorreciproce, ce are loc in dou’ modur: ‘© Incorporarea de bule de er in interorul parouel culate cu structurd afanat 1 aderarea paticuleor insoluble la suprafafa bull de aer (gaz). Marimea forlelor care refin particule insoluble pe interfata apa-aer sau apa-gaz depind de marimea suprafetei pariculelor si de prezenta unei substanfetensioactive, ce are tendinta de acumulare si orientare a mmoleculeor pe interfete. Tn practcd, in cazul separa prin otatie cu aer nu este suficient doar ridicarea particlelor la suprafata cl este necesara si formarea unei spume uilzénd substante spumante. Astfel de substante pot fi chiar uni constituent din apele wzat, iar c&nd acesta nu estén ap& trebuiesc adaugal. Capacilale de spumare mare ‘au apele wale din industria celulozei, text, industria de prelucrare a proteinelor si in industile fermentative, “0Pentru @ 88 objne o bund separare prin folafie tebuie luale masuri pentru a reduce la minimum turbulenta din zona de separate. Datoitavitezelor mari de urcare a particulelor in procesul de flotati, impul de retente a apelor uzate in bazinul de flotae este mai mic dec n bazinul de decantare Neoesarul de aervariaz’ functie de natura si concentratia suspensilor si depind de condiile care trebuie Indepiinte de apa trata intr-oinstalatie de fltafie cu ger cifuzat, consumul de aer este de cca,0,2-1 m? aerhn? apa uzati. Peniru stablrea parametilr optimi ai procesului de fltafe, pentru 0 apa uzaté dala, se reoomand’ efectuarea de teste la soaré de laborator, pe un model zc. 23. Centrifugarea CCenirfugarea este un proces de separare gravitationalé @ suspenstior dn ap’ fn care intern acoelerafi supetioae celei gravitafonale. In cazul centrifugal se obfinviteze mari de sedimentare, ceea ce duce la 0 soparare @ unel mase mari de suspensii tn unitatea de timp. Prin centifugare se obfin concentrate: mai compact, cu un confinut mai mare de solid. Datorié costurlor mari ale instalafilor si a consumului de energie, acest procedeu se aplicd de preferintS apelor uzate cu confinut mare de suspensi sau pentru concentrarea némolurior. Tn epurarea apelor se uliizeaza, de regulé, centfugele decantoare cu ax orizontal, cu functionare continu, Acestea sunt constitute dintr-un corp clincro-conicrotatiy in care se roteste, la réndul sdu, ~ cu 0 viteza ceva mai micé - un ax melcal, Apa cu suspensit este introdusé prin axul corpului melcat si este proiectata spre fata interioeré a peretelu corpulul centrifuge. Soidele depuse pe acest pete dato forelor centrifuge sunt racate si impinse de citre corpul melcat spre zona conicé a corpulii centifugel. Licidul limpezt, numit cenrat, este evacuat pe la capétul opus al centfugel, Adzncimea stratului de lichid deasupra peretelui centrfugel este stabil cu ojutorul unor deversoare cirulare reglabile, peste care se evacueaza lchidul impezit.Transportul materialului concentrat pe zona conicd este o sarcina delicata, datorté fortelor mari de forfecare care intervin, pracum si datrté posibilt3tlr de stropire cu lchid pez, ceea ce poate readuce materialul solid in corpul centrfugel ‘tie, prin centiugare se oblin concentrate de nmol cu un continut mai mare de 60% de substants scala, comparatly cu némolurie obfinute prin ata metode de separare la care concentrafja tn substanle scale este intre 4% gi 10%, 24, Filtrares Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printun medi poros, pe care are loc retinerea prin fenomene predominant fizice a unora din consttuenti apele. Functe de spafilelibere ale mediului pores, in install de frare se pot refine din apa impurii de imensiuni variable, de la dimensiuni foarte mari cum ar fi polianfigrosier, pana la poluanf foarte fir. La medile poroase cu pori mari, mecanismele de retinere pe fie este simplu, find oprits toate particuele cu dimensiuni mai mari dec3t pori fitrelor. Se vorbeste astfel de un fenomen de sitare, Pe masura oe dimensiuile potlor se micgoreaz, mai intervin si alte fenomene. Mecanismele care contribuie la refinerea din ap a partculelor de impurtt) pe un fittu sunt foarte complexe. Refinerea pe suprafala firanté depinde de caracteristcile fzico-chimice ale particuleor, de caractersticle mediuli ftrant, de viteza de flrare side caracterstcilefzice ale apei, CCurgerea prin medifitrante poroase este menfinuté in mod normal in domeniullantinar att inal (Infra ‘ural, ct si dupa colmatarea li cu suspensi In aceste condi, curgerea ate loo in conformitate cu legea lui Dary. Rotinerea pe ortare si site Gratarele servesc pentru indepartarea din apai a impuritétior grosiere care pot forma depuneri greu de cevacual §1 care ar bloca sistemele de raclare, pompele si vanele, gurile de evacuare si deversoarele. GGratarele sunt formate din bare cu grosimi de 0,8-1,2 cm agezate lao distanf de 12-60 mm, inlinate cu 30- "fala de orzontal, Materialele refnute, cu dimensiuni mai mari dec&tintersiile dint bare, formeaza ele 4Tnséle Satur ivante care mareso Weplal pierderea de sarcind a apel pe grélar gi lebuiesc indepartale periodic. Viteza apei la intrarea apei in grétare trebuie s& fle de 0,3-1 mis pentru evtarea depunerior in camera grdtarul. Pentru renerea impurtator de dimensiuni mai mici se uiizeaz site statice sau mobie Retinerea pe fire Cele mai utlizae itr pentru indepéitarea suspensilor sunt itrele granular gi ftrele cu prestrat Materialul granular folostrecvent este nisipul cuarlos.Filrele cu nisip sunt formate din mai multe statu cu densitat dfeite care tnt-un curent de apa ascendent se stratiica conform densiti i la care, dupa palate, Se obtine spontan o aranjare a grenulelr cu diametrul descrescand in sensul de curgere din tmpul ‘faze de fitrare, fapt care permite 0 folosre mai efcient& a adncimi irl Fitrele de nisio sunt imp&rfit in - fie lente ou viteze de filrare de 0,1 —0.6 min; = file rapide cu viteze de fitrare de 3 —6 mh. ‘Aceste cous tipuri de fire diferé prin caracterstole granulometice ale nisipulul si prin modul de regenerare. in epurarea apeloruzae file cu nisip se llizeaz in reapta secundar’ de epurare sau pent fnisarea ‘’fuenfiortepttbiologce. In acese fie au loc, pe lang’ provesele fzive de retnere a pertculelr insoluble $i procese microblologioe de degradare a unor materiale organise dizoWvate sau in suspensie, Filtele cu prestat sunt formate din suporturi poroase rigide agezate inr-o carcasé, pe care se depune un strat subjre de material fltrant granular, format din particule foarte fine de 5 ~ 100 ym, Fazele unul cic de funcfionare cuprind formarea prestratuli,fitarea si regenerarea. Pentru a prelingi durata fazei de fare, uneor se adauga in apa supusé trata material granular chiar in impul iti. 25. Separarea prin membrane ‘n provesele de epurare a apei, membrana este defini’ cao faz ce actioneaza ca o barierd pentru specile moleculare sau ionice din apa, prin membrana putnd trece in general numai molecule dé apa. Membranele pot fi constitute din materiale soe (membrane consistent), din gelu mbibate cu solvent sau din chide imobilzate int-o structur& poroasd sii. Practic o membrand trebuie 88 aib& o permeabiitate mai mare pentru unele speci decét pentu atele, deci s& fe permeoselectva, Separarea prin membrane este utiizati Tn cea mai mare mésuré pentru objinerea apei potabil, dar pentru tratarea apelor uzate. Dintte metodele ce utlizeaz§ separarea prin membrane, cea mai mare ullizare © au osmoze, osmaza invers8, ulrafitrarea si electrodaliza. Tr solute, ini suvstanflorionice sau iol format prin ruperea unei molecule polare sunt hidratai atta int volumulionlor este mult mai mare decat volumul unei molecule de ap8, sau chiar a molecuielor de apa asociate prin eg&tur de hidrogen, Prin porll unai membrane semipermeabile (de dimensiuni moleculere) vor putea trece molecule de apa, dar nu vor putea trece ion hidrata ij osmoza invers : in cazul soluilor apoase cnd doua soluji de concentraiidiferte sunt separate print membrana semipermeabi, apa va trece prin membrana din sola mai divata spre cea mai concentra ‘Agest proves, cunoscut sub numele de osmozi inceteaz’ cénd presiunea hidrostatcd care se exerci supra solute! mai concentrate tinge o anumia valoare de echiibru numita presiune osmotica (ig. 4, a si »). Presiunea osmotic variaz’ proporjonal cu concentratia substanteldizolvate in api cu temperatura. Procesul normal de osmozi poate fi inversat dact asupra solutei concentrate se va exercita o presiune ‘mai mare decdt presiunea osmotic (fg.4 c). In acest caz, se va produce, datoritépresiunllextrioare mar, 0 citculatie a apei in sens invers. Aste, dint-o apa bogatd in saruri se va obtine in compartimentul 1 0 ap ural. Acest proces est uilizat pentru obfinerea apei dul din apa de mare. “16a » ° Fig, 4 Osmozagirecté sf osmoze invers Frimul material folsit la confectionarea membranelor semipermeable a fost acetatul de cluiz8, obyinut {in condifi speciale (celofan cu calli speciale), Ulteror s-au obfiut si membrane semipermeable din materiale pomerizate stabil (polamid, ester! mics de acetat- buat de cello, amestecur de aceat gi nitrat de celuloza, s.2.), In prezent se obtin membrane oe permit o eiminare a substantelor dizolvate, mai ales a speciforionice, in proporfe de 95.99%. Membranelefolosie in separarea prin osmoz& sunt foarte subj (0.2 um) si au ofragitae ridicaté, Membrane uizae in osmoza invers& sunt supuse la dierenfe mari de preslune de 20-100 bar, cea oe determin’ difcut} deoseite la realizarea istalailor practice care rebule 4 abd o bund etangetae,o structurd compacta, durabilfate mare si s& eve colmatarea si pokrzarea de concentrate Aplicafile osmozel inverse pentru ratarea apelor wate sunt satisfacatoare in urmatoarele condi + reducetea cantor de ape uzate prin objnerea unor soli concentrate cu volum mai mic decd al celor de ape uzate acd exist posiiitatee recuperéi de materiel ul diac se impune recupererea ape in zonele sérace in apa; dacd se poate realza concentrarea poluanflor in volume mici de apa, reducdndu-se cheltuelle de vacua a poluatior. Utraftrarea Uttafitrarea este procesul de separare prin membrane sub influenja unel diferente de presiune. Membranele utiizate sunt caracterizate printro permeabiltate selectva pentru anumiti componenf ai unei solui chide. Se apicd mai ales pentru a separa substanfele dizolvate cu greuiate moleculara peste 800, care la concentrati mici au presiuni osmotice mic si nu pot fi separate prin osmoza Prin ulvafitrare pot fi indepartate din apa acter, virus, amidon, protene, pigment din vopsele, Limita superioaré a greutiii moleculare a substanfelor care pot fi refute prin ultafitrare este de citca 600,000, peste aceasté lita separarea avand loc prin fitrare obisnuita In cazul utrafiti prin membrane, mecanismul principal este sitarea selectiv, in funcie de diametrul pariculelor de substanje poluante si diametrul porior, Capactatea de retinere a unel membrane pentru 0 substan{& dati depinde de dimensiunea, forma si flexblitalea moleculelor consituente ale. membrane, precum si de condiite de exploatare, Pentru scopuri practice, se cere ca membrapele de ultafitare s& manifesterefnere selectvé pe un domeniu relatv ingust de greutai moleculae si un flux mare de solvent ka diferenfi micd de presiune. Pentru epurarea apelor uzate separarea selectiva nu prezinta important decdt in ccazu in care concentralele separate pot fi valorficate, In acest caz utafitrarea are un efect echivalent cu cel realizat prin coagular, foculare, decantare si ingrogare. Prin acest prooes pot fl Indepartate mate organioe inerte $i microorganisme. Electrodializa Electrodializa constituie un proces de separare prin membrane cu permeablitate selectiva la anioni respect la cationi, deplasarea acestora realizandu-se sub actlunea unui cdmp electric ca in procesul de ekectrliz4. Utiizarea unei instalafii de electrodializa cu o singura celula este neeconomicd, din cauza -16-‘consummurlor mari de energie Ih compartimentele elecrozor (panini deshiratarea ono). acd numérul de compartimente dintre eletrozi este mart (fg. 5.) proportia de energie consumaté pentru transportul ionlor creste In raport cu aceea pentru deshidralarea acelor ioni care ajung tn ‘compartimentele electrozilor. In practicd se folosesc batéri de electrodializa cu 40-500 compartimente. Modul de funcionare al une! instalati de epurare prin electrodialz reise din figura menfionata ih practic, prin electodializa se obtine 0 apa demineralizati numai partial. Dacé demineralizarea este ‘mpinsa peste anumite limite, consumurle de energie pe unitatea de apd produsé eresc foarte mult, iar produsul devine asemanator cu electoiza, Electoliza poate fi utlizata pentru Indepértarea sérulor din apele uzate (de exemplu anita din apele evacuate de pe terenurle agricole), cu condi ca substantele organice, eventual prezente in acestea, S8 fl ‘ost indepértate in prealabil Membranele pentru eletroliz’ se realizeaza prin turmare de pci dnt-un amestec de r2sini schimbatoare de joi, sub forma de granule, kant ner si solvent, Ele pot f obfinute din flme de poimeri poroase, in care se introduc prin reacfle chimic, grupe funcionale schimbatoare de on Prin eleciroliz8 ee pot recupera din apele uzate 0 varetate de substanfe tle: aczi carboxlc (acti, citric, lect), ignite, cromap, eto indnre de id ‘ApS wzadcsinitoe lone do oxigan sn ‘a a ‘Si ¥ 98 pa Soli concn enone Leaund esr Mes ___ tonto peste od = CeMentene joni de eto Fig. Schema unel instal de electrodiaics 26. Procese unitare care utiizeaza transferul inte faze in timp ce in cazul proceselorfzice descrse mai inante, dupa izolarea din apS, impure rman tot in faza apoasi sub forma unor concentrate, exist alte procese in care epurarea are la bazA transferul polvanjlor din apa int-o alt faz’ nemiscibilé cu apa lchida, sola sau gazodsa, Inte aceste provese se incadreaza extractia Iehid-ienid, antrenarea poluantior volatit cu abur sau cu gaz (stripare), distlarea, spumarea si adsortia, Extract lichidihid Extracjia este 0 operatie de separare bazalé pe diferenta de solubiitate @ componentilor din apa tn unul ‘sau mai mult solventinemiscibili cu apa, Notdnd apa cu A, poluantul cu P si solventul cu S, iar canttile mich ale avesiora in diferte faze cu a, p, si respects, princjpiul exracfiei este redat prin schema: 7(Pr) +S = (Aa)tatpts+(Pa) HS) spade epurat solventul apa exrasa extrasul ‘Apa de epural este pusa in contact cu solventul § in care poluantu P este mult mai solubil decdt apa, Dupé agitare (pentru realizarea une suprafefe cét mai mari de contact intre cele dou lichide) si dupa sedimentare se formeaza conform schemei de mai sus doua stratur: apa entrasa si extractul. Dupa separarea acestora urmeazd recuperarea solventuli (de obicel prin distilare), o2ea oe In cazul ideal al recupersi totale a solventuul duce la rezuttatul final exprimat prin schema: (AP) = (Aa)+p+a+(Pp) ‘apa uzati apdepuraté —conoentratul de poluant © extractie iaintati a poluantului din apa se realizeaza prin repetarea operatiel de extractle cu portiun nol de solvent proaspat Un bun solvent pentru extractia poluantilor din ape uzate trebuie s4 indeplineascé urmatoarele condi ‘8 posede fal de impurtifo afritate ct mai idicaté in comparaile cu a apes aba o solubiltate cat mai sc&zut8 in apa ss dizolve c&t mai puja apa pe un domeniu larg de temperaturd, sainu formeze emulsicu apa, ‘8 2ibd o densitate cat mai fei de a apel, sa nu sufere transforma chimice in timpul utiiari, ‘iba puncl de ferbere cét mai indepartat de al apei, safe etn, Pentru epurarea apelor uzate se foloseso, in special, hidrocarburiaifatice, dintre care hexanul este utlizat cel mai frecvent. “18