LTEHNOLOGIA FILARIT 1.1. DESPRE REALIZAREA FIRULUI iN FILATURA DE BUI [BAC Filatura este sectorul textil care cuprinde ansamblul operatitlor necesare transformarii fibrelor in fire. Obtinerea unor caractes ale firelor, este conditionati de destinatia acestora gi implicit de caractetisticile principale alc fibrelor utilizate. Caracteristicile materiei prime sunt importante, deoarece: (© materialul fibros impune limite de filare deci, asigurarea unor conditii optime de filare; © caracteristi ici fizico-mecanice conform normclor de proiectare fibrelor se regasese in caracter finisarca acestora. Destinatia firelor ste indicata prin valorile princi yr paramet calitativi care asigura acceptarea produsului final din filatura de catre beneficiar. Nivelul limitativ al acestor valori constituic calitatea prescrisa a firelor,conform standardului pe articol. Preluerarea in filatu, se supune ined din faza de proiectare a sortimentului de fire, restrictilor impuse de documentele care preserit calitatea. cile firelor, influentind si Unmatoarele caracteristici ale fibrelor se considera deoscbit de importante pentru desfigurarea prelucrarii in filatura: finefea fibrelor; lungimea fibrelor, proprietatile tensionale ale fibrelor (fora de rupere si alungirea la rupere); flexibilitatea fibrelor si gradul de curdfire. Sunt considerate principale caracteristici calitative ale firelor (conform standardelor de firm), umitoarele: * caracteristici dimensionale : = indicii de numerotare: densitatea liniar respectiv, finefea exprimata prin “numa” = caracteristici structurale: = torsiunea, T(rs/min); - neuniformitatea structuralé a firului cunoscuté ca variatie de mas, CVm (%); * caracteristici mecanice: exprimati prin simbol Nm): titlu"(simbol T) si ~ _proprietati tensionale-forta de rupere, Pr (CN) si alungirea relativa la rupere, & r (a): * caracteristici de aspeet ~ defecte freevente (imperfectiuni): subjieri,ingrosari si nopeuri ~ defecte rare APLATICDW TEENOLOGHLE PHARM, TERN, TRCOTARN St CONFICTONARI-PEYTREFUSARE CHICA TEXTA 11.2, FLUXURI TEHNOLOGICE $I PRODUSE TEXTILE IN FILATURA DE BUMBAC 1.2.1. Fluxuri tehnologice in filatura de bumbac Fhe tehnologic dintr-o filatura cuprinde o succesiune de utilaje folosite Ja transformarea masei fibroase (materie prima) in fir. in functie de caracteristicile gi destinatia firelor de realizat, precum finetie de fluxul telnologie adoptat , exista in filatura de bumbac dou’ sisteme de prelucrare : sistem de filare cardat gi sistem de filare pieptinat * Flusuri telmologice in filaura cardati 1. bumbac 100%; fibre tip bumbae 100%; -F-MFI B-C-Ltn ( - MFOE 2amestee (bumbac + fibre tip bumbac) bumbac B-C~ -F-MFI ) -Ly-LuLur ¢ fibre tip bumbac BB - C— -MFOE, # Flusuri tehnologice in filatura pieptanata 1. bumbac 100 % B-C-L,-R-MP-L,-L,-F- MFI 2. amestec bumbac + fibre tip bumbac bumbae B-C-Ly-R-MP- ) —Ly)Ta-la- F- MFI fibre tip bumbac_ B- C-L- Observatii © Toate fluxurile tehnologice sunt precedate de fazele de receptie $i depozitare a materiei prime si wmate de diferite variante de finisare mecanica a firelor. © Fluxurile tehnologice performante din filatura de bumbac contin utilaje agregatizate B-C_pentru prelucrarca firelor eardate din 100% bumbac, 100% fibre tip bumbac sau amestecuri1.2.2.Finisarea mecanica a firelor in filatura Firele realizate in filatura de bumbac sunt supuse unor operatii de finisare tot in filatura, conform specificatiilor impuse de destinatie, pentru asigurarea anumitor proprictiti calitative.Totodata, in urma acestor prelucrari fircle capati si caracteristiei eare fae posibila prelucrarea mai ugoar’. Finisarea din filatura de bumbac poate fi meeanica sau mecanieca si chimics: a. _finisare mecanica - cu flux tehnologic specific pe care sunt realizate operatiile tehnologice caracteristice: bobinare, dublare, rasucire; specific pe care sunt realizate operat de a. _finisare chimica- cu flux tehnologi finisare meeanic& combinatc cu operafii tehnologice caractcristice: gazare si (sau mercerizare. Prin finisarea mecanicd se schimba doar forma extcrioara a formatului cu fir si sc produc partial imbunatatiri ale caracteristicilor fizice ale firelor in timp ce, prin finisarea chimicd au loc transformati profunde in fir atat din punct de vedere fizic, cat si chimic. Fluxuri tehnologice de finisare in filatura want] + [27] + [oo] > [ue] >] Jo ] fo] >] 1 t 4 t 7 Pog a” oate 5 Fs Ss Iatelre in ceca ce priveste operatiile de finisare chimica din filatura, mentionim urmatoarcle ctape de prelucrare tchnologica: * Gazarea este operatia de treccre rapid’ a firului dublat, sisucit si rcbobinat printr-o flacara, fiind arsc/parlite capetcle de fibra, dar fara_modificari structurale. Efectele gazaii asupra firului: scaderea pilozitatii, cresterea finefii cu (2+6) % si luciu caraeteristic, adecvat firelor destinate tesiturilor fine. = Depanarea este operatia de trecere a firului gazat de pe bobin pe un haspel (tambur eu sipei de lemn) sub forma de sculuri, fiind o pregatire a firelor pentru alimentarca adcevatioperafici de meteerizare. * Mercerizarea este operatia de tratare a firelor de bumbac cu o solutic de NaOH, tratare insofita de tensionarea firclor si urmati de spilarc cu apa calda. Efectcle mercerizarii asupra firclor: huciu matisos cu reflexe sticloase datorate modificarii forme: fibrelor de bumbae (din panglica plata in forma cilindrica), rezistenta crescuti de pfind la 50%. Destinate tesiturilor fine, cu aspect similar fesiturilor de matase, in cazul vopsirii ulterioare in preparatia {esatoriei, se obfine o intensitate mai mare a culorilor APLATICDW TEENOLOGHLE PHARM, TERN, TRCOTARN St CONFICTONARI-PEYTREFUSARE CHICA TEXTA 31.2.3, Produse textile in filatura de bumbac- semifabricate si fire obfinute Produscle textile obtinute interfazic in filatura de bumbac se numese semifabricate iar produsul final in Tabelul L1.sunt prezentate semifabricatele specifice filaturii de bumbac (inclusiv din finisarea filaturii) in legatura cu utilajele din fluxutile tehnologice. Observati J. Fluxurile telmologice perfoumante din filatura de bumbac contin agregate mu numai pe zona ce preparatic a filaturii, ci si pe zona de filare - finisare a filatuuii, J. Agregatizarea de tipul masini de filat cu inele - masini de bobinat intilnita pentru filaturile de constituic o dotare moderna si ficevent bumbac 1. in prezent, in finisarea filaturii, operatiile de dublare si risucire sunt realizate pe un singur utilaj, masini de dublat astfel formatul intermediar, bobina cu fir dublat, rasucit; este climinat Tabel 1.1. Produse textile obtinute pe fluxul tehnologic din filatura de bumbac Utilajul Semifabricatul / Produsul Simbol | _Denumire | _Alimentare _ || Debitare B Bataj- Motorial fibros | Patura din fibre-=steat din ghomotoace magina ‘hemotoace mici de fibre eu un procent mare de batatoare | mari de fibre in| impuritati; are © anumita grosime si (ultinnul baloturi Uuniformitate, se debiteaza sub forma de sul, utilaj) cu: 200-700p/m; aprox.60 ml c Carda Patura-depusi | Banda de carda <=>ingiruire de fibre de 0 pe vergea anumita grosime (prin condensarea valului ! bataj clasie de la carda), cu grad de deseretire si indreptare a fibrelor 50-60%; are coninut foarte mic de impuritati si mic de fibra scurta, grad mic de ordonare individuala a fibrelor; depusit in recipienti nuimiti_ ami Le Laminor | a Banda carda | a.Banda de laminor-insiruire de fibre, Iphp lapasajul Ly | relativ omogenizata, cu fibrele indreptate, La b.Banda descretite, paralelizate si grad mai mare de orientare; b.Banda de laminor -cu un grad mult mai mare de omogenizare; debitare in cani. laminor (L,,) F Flaier Banda laminor | Semitort - ingiruire de fibre, cu finete mai mare, cu grad mic de torsionare si infagurata pe mosor =bobine.Utilajul Semifabricatul / Produsul Simbol | _Denumire_|/_Alimentare || Debitare R Reunitor | Benzilaminor | Pasurd din bensi=sul cu diametrul de 50cm: 20+25 kg si latime de aprox. 26 em. MP | Masina de | Paturd din Banda pleptanata: insiruire de fibre cu pieptanat |, Bensi ungime medie de fibra imbunatatita, prin climinarea unui procent de fibrascurta, unit pieptansturd MEL | Masind de | Semitort Fir-produsul final din filatura, are numar ilar cu mic de fibre in sectiunea transversala, inele torsionate; infaisurat pe tevi =>copsuri MFOE | Masina de | Banda laminor | Fir -are caracteristici diferite de cel filat Silat ow clasie (MFI); infigurat pe bobine cilindrice capat liber miei MB | Masina de | "fir de la MFI— || *FIRI, pe bobina cu fir unic Bodinat pe cops fir rasucit de “FIR 2, (rebobinat), pe bobind cu fir laMR-pe teava | 37 spin seulilt | sewere 4 (rebobina ind eu fi frebobinat), pe bobina cw fir golem ‘mercerizat un | Masina de| fir unie de la fir dublat, pe bobina tronconica sau dublat AMB*-pe bobima | biconica Masina de | fir dela MD-pe | sasucit pe tevi MB | rasucit bobina fer rasuclt pe tev wefir—rasuelt, Masina de | rebobinat de ta - : 6 eat wise FIR 3 gazat, pe bobina bobina ir rasucit gazat D Masina de Ge ta G pe | fir sculuit a bobind ina fir rasucit, gazat M Masing de | “deta -D-in | fir mercorizat mereerizat seuluri APLATICDW TEENOLOGHLE PHARM, TERN, TRCOTARN St CONFICTONARI-PEYTREFUSARE CHICA TEXTA 5