Elena Piligaci, Ana Magas, Lucica Gostiuc

Limba română

BECEDAR
Manual pentra clasa 1-а a şcolilor de învăţământ general
cu predarea în limba română

(în 2 părţi)

Partea 1

Recomandat de Ministerul învăţământului

si Stiintei al Ucrainei

Львів
Видавництво «Світ»
2018
УДК 811.135.1(075.2)
П 32

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

(наказ МОН України від 06.07.2018 № 734)

Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено

Semne convenţionale
5

- Pentru cei curioşi! - Lucrează

în perechi!

- Recunoaşte litera nouă! - Gândeşte-te!

- Citeşte - Lucrează
cu textul!

Координатор-рецензент Віорел Долга

Пілігач О. Г.
П 32 Румунська мова. Буквар : підруч. для 1 кл. закл. заг. серед, осв. з навч.
рум. мовою (у 2-х частинах) : Ч. 1 / О. Г. Пілігач, Г. І. Магас, Л. М. Гос­
тюю - Львів : Світ, 2018. - 80 с. : іл.

ISBN 978-966-914-127-9
ISBN 978-966-914-128-6(4.1) удк 811.135.1(075.2 )

© Пілігач О. Г., Магас Г. І., Гостюк Л. М.,

ISBN 978-966-914-127-9
ISBN 978-966-914-128-6 (Ч. 1)
2018
© Тімофтій В. П., Чернишева С. С.,
Шутурма М. С., Яблонська С. І.,
ілюстрації, 2018
© Видавництво «Світ», оформлення, 2018
 ДЕРЖАВНИЙ ГІМН УКРАЇНИ

Слова Павла Чубинського

М узика М ихайла Вербицького

Ще не вмерла України і слава, і воля,

Ще нам, браття молодії, усміхнеться доля.
Згинуть наші воріженьки, як роса на сонці.
Запануєм і ми, браття, у своїй сторонці.
Приспів:
Душу й тіло ми положим за нашу свободу,
І покажем, що ми, браття, козацького роду.
 Şcoala

Bună ziua, şcoală!

Cuibuşor de soare!
Noi suntem micuţii, cu abecedare!
Am venit încoace, să-nvăţăm a scrie:
Mama, soare, pace, dor, prietenie!
Am venit de-acasă, să-nvăţăm aici -
Cât de mare-i Ţara,
Cât de dulce-i graiul,
Cât de scumpă-i mama!
Bună ziua, şcoală!
Cuibuşor de soare!
învăţa-vom bine,
Dragă-nvăţătoare!
%
7;

4
Clasa. Rechizitele şcolare

5
Capra cu trei iezi

6
7
Punguţa cu doi bani

*4

8
9
Fata babei şi fata moşneagului

10
11
în grădină

12
 în livadă

-J
/// /// /// /// /// /// /// /// /// і
13
Regimul zilei

14
15
Animalele domestice

16
Animalele sălbatice

17
Recapitulare

18
19
20
21
 І
тсь та тал
22
 Aa Mm Aa Mm

am ma Am Ma

Ma-ma ma-ma

Mama mama

23
 na an ma am
Aa Mm Nn
na-na na-na

n п п /ш
24
 A-na
Na-na
Ana
Nana

?
Nn Mm Aa
am an ma na
mama Nana Ana

25
ulcior

Uu Aa Mm Nn
Un An um Na
Nu na mu ma
un nu
um mu

26
 U - - а»- а

Un una Nana Ana

Nu na mu ma
am an au ua
Uu Aa Mm Nn
C u -
um - —

&

н нн 27
нііп fii
 ia ai
iu ui
im mi
in ni

inele

in an am um un
ni mi ia ai au

nai ia au ma
mai nu-ia iau i-ni-ma
mama nuia mia inima

nai mai mia nuia inima

aA mM nN uU

28
Am un nai.
Nina ia nu-ia-ua. ?

JJJJJlnxL M ia Мпл,
29
rar ram ra-ma
ra-na iar-na ar-ma
ur-ma a-ur a-mar

rama rana iarna arma

urma aur iar amar Radiou, televizor,
aspirator,
calculator...

ra ?

30
- M aria,___ ?
- _, Rima.

Umbrele, curcubeu, nouri, râu,

fluture, Uliana, Dumitriţa.

Ri-ma Rima Ma-ri-a Maria

Ri-na Rina Ma-ri-na Marina
Ma-rin Marin Ma-ri-an Marian
ma-ri-nar marinar Ma-ri-a-na Mariana

31
ma4 ea nea neam ne-nea
m u_^\л re —
ia iau jar jar-na
mi / / a-re nu -т е ru-men
те / ma-re nu -me-re ru-meni
ra-re re-■nu-me ru-me-ne

Т *д r aA m M nN uU il
mm fi

Д s0 \£Lj
urnii Г.І
ГТТТТ TTT

32
Ene e mare. Are mure.
Ema e mai mare. Ea are mere.
Maria, ia mere rumene!

ieri era eram erai

33
ac rac mac car ca-re car-ne
cuc cui mic crin care carne

ca-ri-e nu-ca ca-na ca-me-ra ma-ca-ra

carie nuca cana camera macara

34
 Ni-cu A-ni-ca Co-ri-na Car-men
Nicu Anica Corina Carmen

Casă, curte, cărare, cocoş, curcan, crupe, cuib, cocostârc, curcubeu, copac...

Nicu e cu Carmen.
Ea e mare.
- Nicu, ia nuca!
- Carmen, ai mere?
- Mai am mere rumene.
rR eE cC

35
ou o-ra
om o-re
oi o-rar
ochelari

coc cor no-roc e-rou mo-rar

rar car co-cor e-cou ca-mi-on

aAmM nN uU

/77 TГ I 1 7 T Г / 1 1 F Г I 1 1 ТГІ 1 7 Г Г I

луxr jîul плин, л ь

36
 Moara
E ora unu.
ion e cu Monica. Ea e mare.
ion e mai mic.
- A c u i e moara, Monica?

O-nu O-ni-ca Mo-ni-ca No-ri-ca

Onu Onica Monica Norica
rR eE cC o0

£ £LL
37
 o-ra o-ră
nu-ca nu-că
ca-na ca-nă
ra-ma ra-mă

măr mic u-ră nu-măr

u-măr mi-că mu-ră nu-mă-ră
i-on i-o-ni-că Ro-ma Ro-mi-na

ionică cară mere aurii.

Romina are mure.
- Romina, ia un măr.
- A i numai mere?
-A m numai mere.

38
om oi cre-ion mo-rar Oa-na
oa-meni oa-ie cre-ioa-ne moa-ră i-oa-na

Oana e cu Mioara.
- Oare e ora unu, Mioara?
- Nu, e ora 2.
- A i creioane?
-A m . ia un creion, Oana!

eE cC oO ă oa

ML
39
Recapitulare

Ene

- Cum e m ama?
- Cum e Ucraina?

mare - care - oare - n-are - rare

40
41
 în-că
în-cur-că
în-car-că
în-cu-ie
a-mă-rî

l l încă, osnÂîw\
42
 ro-man
ro-mân

m і
nâ
w
ca
w
r
gra ne cai ne câini
mână amână mâine râmă râu mâncare

Mioara e cu Ionică. Ei au un câine.

Riri e încă mic.

43
 la
Iu
le
I
Io
lă
lâ

liliac
loc lo-cul lo-curi
cal ca-lul cai
mal ma-lul ma-luri

Clic lac la-lea a-lei La-u-ra

A-u-rel leu oa-lă a-le-e Li-li-a-na
i-nel oa-le a-lu-nă
lu-nă moa-le li-li-ac

44
Lică are un cal. El e la lac.
Acolo e ionel. El e cu câinele lui.
Lacul murmură alene. La lac e Liliana cu
Elena.
Li-că i-o-nel i-o-ne-la A-lin Li-na Ne-lu
Lică ionel ionela Alin Lina Nelu
alune. are Lina
Lică cal. are

45
 Dd
da ad
du ud
de ed
di id
do od ca dou me dic
dă ăd

cad do-rul
ca-dou da-rul
ied doa-re
ie-dul doar-me
ie-du-lui doam-nă
a-duc a-doar-me
con-duc ri-di-că

A ) A A AuAe JAoIa %
3

46
 Dorel, Dorina, dud, deal, drum, căldare ...
Dudul lui Dorel

în deal lângă moară e un dud înalt. Când e

căldură mare, Dorel îl udă. Dudul îi dă lui Dorel
dude mari. Dorel adună dudele în cană.
- Dorina, ia din roadele dudului meu!

Di-nu Da-ni-el cadou

Di-na Da-ni-e-la ladă
Do-rel Ra-du nod
Do-ri-na Ro-di-ca doi

47
Tt ta t t î t j t ) tă
ct it ( t ut ( t ăt ât
t

ac - tac
ai - tai
un - tun tren
ei - tei
tren
tot tei ta-ta ca-ut
toc trei ta-re car-te
tort tai te-mă mun-te

Ea mătură cu o mătură mare.

48
 Tata, tapete, taburete, tobă, trompetă, chitară, contrabas...

Tema

E ora trei.
Toma are o temă. El caută o carte. Tamara e
mai mică. Ea a luat cartea. Cartea e cu animale.
Uite un câine, un motan, un taur...
Când Tamara termină, Toma ia cartea. Are
de lucru la temă.
intră mama. Ea îi admiră.

Tu-dor Ta-ma-ra Tra-ian Ti-na

Tudor Tamara Traian Tina

T T T JoinoL аЛе &Ierna,.

49
 ra-ţă ţân-ţar că-ţel cra-ti-ţă
raţă ţânţar căţel cratiţă
ţin a-ţă lec-ţi-e Dan - Dănuţ
toţi ţa-ră a-ten-ţi-e ion - .......
alţi ţi-ne Le-nu-ţa Ana - .......
ţel ar-ţar Ţe-ţi-na Anca - ......
marţi ţă-ran Co-dru-ţa Elena - .....

Ч ±Ш Т îî â IL dD tT

50
 Lenuţacu Dănuţ au întâlnit o Щ care aduna
alune. Ei o admiră pe Щ . Au numit-o Riţa.
Щ - Riţa are codiţa mare.
Dănuţ îi aruncă o alună. Riţa cu emoţii ia
aluniţa. Urcă iute în arţar. îi dă drumul cu atenţie
în cămară.
Щ - Riţa le-a mulţumit la copii.

coadă câine ladă caiet

codiţe căţei lădiţe caieţele

51
sa s s s s з să s
as s s s s o ă s s sa ni e spic

sat ca-să ca-se

■J
sac cla-să cla-se
Vv
sur ma-să me-se
^ f4
suc 3<> - coa-să coa-se
urs pla-să pla-se
os
< /б a
spic spi- ;e
cos So-rin So-ri-na
\ \ soa-re
ros Dimineaţa soarele răsare.
sa-re su-nă as-cul-tă
ră-sa-re ră-su-nă scoa-te

А А л м І a j h U ix
52
 La masă
Este seara. Noi toţi suntem acasă.
Acum stăm la masă.
Tata a luat salata. Mama ia sosul.
Costel ia sucul. El este ascultător.
Acasă este minunat.
suc sos ca-să Cos-tel Ste-la
su-cul so-sul a-ca-să Cos-mi-na Si-ma
tună — sună om senin
car — sar cer luminoasă
mare — sare stea ascultător
lat — sat cameră aerisită
ţŢ sS

ti

53
 şa ş ş î şu Ş5 şă ş l
îş iş eş i ş cş і ş ş

şco-lar
Eu ştiu şco-lari
Tu ştii
roş-ca-tă
El ştie
roş-ca-te
şi-rea-ta Noi ştim
şo-ti-e
şireata

roşu şjret - ? şoricel

roşcat şiret - ?
roşcată
î coa-lă CO-CO5 СОЗ dus
coa-lă CO-COŞ coş duş

54
 Neştiilă, gâşte, şes, coş, muşeţel, paşte, acoperiş...

Şiretul
Şoşonel se ţine numai de şotii, ieri s-a
ascuns în şură şi a ros un ştiulete.
Dimineaţă i-a mâncat caşul luiAndrieş. Dar
mai mult decât toţi îndură motănaşul Dănilă.
Mereu, când motanul se încalţă, îi dă codiţa.
- Doriţi un şiret? râde şiret Şoşonel.

şiretlicuri. Şoşonel ştie

are un în coş. cocoş Şireata
tT sS sS

TT ТГТ &
: Л ХЖ е. Л

55
 La ceai
Noi suntem acasă cu mama. Ea ne toarnă
ceai în căniţe. Ceaiul e cald. Marcela are o cană
cu inimioare. Cana lui Mircea e cu cercuri.
- Cum e ceaiul, Marcela?
- Ceaiul are aromă!
Eu am una cu un şoricel.
Eu cer mamei ceainicul.

Cer-nă-uţi cen-tru ceai Mir-cea

Cernăuţi centru ceai-nic Mar-ce-la
IL dD tT

rJ
XJd XJfrUL \
56
 Cine e?
Lucian e cu tata şi cu Lucica. Ei sunt
în codru.
- Cioc ! Cioc ! Cioc!
- Cine e acolo?
- Ce se aude?
- E o ciocănitoare. Ea are ciocul tare.
Lucian e mirat:
- Oare ce caută?
cioc Lu-ci-ca cio-că-ni-toa-re
cio - cui Lu-ci-an cio-că-ni-toa-rea
t T s S s S ce ci

x irv c L JOTUXL
57
 Р ар
Р ир
Р еР
Р ІР
ро ор ■
t
pă ăp 1-І •Ţ
ра
л л

ір V
pi si ca
peşte
ca-nă pa-nă
car-te par-te
mar-că par-că

Pisica se spală.

pe
pen-tru
Petru se scaldă.
pes-te
Paula se piaptănă.
peş-te

Л , JV U i SIM flU SU L
58
 Paul a primit un pisoi. E un motănel tare
simpatic. Numele lui e Petec.
Pisoiul are o pată maro pe cap. Pata e ca un
petec.
Paul a pus lapte pentru pisoi. E pătat pe
pantaloni.
Pisoiul Petec e curat tot timpul. Acum stă
pe pat.

Щ
-Jt 4 t Ш Щ
prune pisoi lupă lup

'Щ Ш МІЯ p£UXLh!ffj^

59
 f 1 cf
f I if
f I ef
fi f
f cf
f 1 £f
f 1 f

fluture

foar-fe -ce flu-tu-re fe-ti-ţă

foarfece fluture fetiţă
fac fa-tă el ea
far fa-ţă
fiu flu-ier frumos - frumoasă
fum fri-că fricos -
fericit -
FіuIfostu Iu if ie ra rfacefocfărăfu m.

I
%
60
 Fata moşneagului, fântână, farfurie, fluture, floarea-soarelui.

Fata / 4 şi fata moşului

Au fost odată un mos si o A. Fiecare

creştea câte o fată. Fata moşului era frumoasă
si cuminte. Fata <F\ era urâtă si rea nu o
suferea pe fata moşului.
Atunci moşul...

Fănel Florin Floarea Ştefan

Fănica Florica Florea Ştefănica

ТТЗЕшільЛ Л Є JUfh х т * \
61
 mor cov

cV a-vi-on
viu vi-e
CV va-por
vin vi-ne
CV vas va-se vi-oa-ră
V văr va-ră vi-o-re-le
IV văd ve-de va-can-ţă
V

cV voi vo-ce vară

Л Л
V i IV

viorea vapor vioară

nai ^ lalea tren

avion pian liliac

62
 Veveriţă, vulpe, vioară, colivie, vrăbiuţă..

Verişoarele
E vineri. Violeta cu Viorica vin la Silvia. Ele
sunt verişoare. Sunt tare vesele.
Prietenele stau pe covor. Silvia pune o
casetă. O voce plăcută spune o poveste despre
o vulpe vicleană.
Ele ascultă cu plăcere.
vin ves-te Vi-cu
vi-ne ve-sel Vic-tor
văr ve-se-le Vi-o-rel
va-ră ve-se-li-e Vi-o-ri-ca
ve-ri-şor vi-neri Sil-vi-a

63
bD ob bom-boa-nă le-bă-dă be-be-luş
b j ub bomboană lebădă bebeluş
bl і b bar bun boi , de
bl b dar pun doi ba let
par sun moi * ie
bar-că bu-ni-cul bu-cu-ri-e
bar-bă bu-ni-ca bu-nă-ta-te
ban-că bu-ni-cii săr-bă-toa -re

64
 Când îl ceartă bunicul, Bucurel se duce la
bunica. O ia cu binişorul:
- Bunicuţo, mă doare un dinte. Ştiu că de
bomboane trece mai repede...
- Bată-te norocul să te bată, nepoţele! Cred
că iarăşi te-a certat bunicul. Mai bine ai împodobi
Bradul de Crăciun.
Un moş cu plete albe bătu la uşă.
- Moş Crăciun, de ce ai barba şi mustăţile
bunicului meu?
Bobocelbatebalonulbine.

65
 j ji ja J3 je j jo
■ ■ v ■ ■ я А я я

J J aj aj «J J <J

ju-că-ri-e ju-că-rii joa-că

jucărie jucării joacă

jar a-ju-tor
■ ■ ■ w

joi ju-ca-uş jQS cu_raj ju-de-ca-tă

joc bu-jor jusţ pră-ji-turi ju-mă-ta-te
jur co-joc

curaj Ce culoare N
curajos are bujorul?,
curajoasă
încurajat

66
 Joacă, stejar, păianjen, garaj...
Curajosul
Jeni este un băiat curajos, bun la inimă. îi
ajută pe copii la nevoie.
Joi s-a întâlnit cu Jana. І-a dăruit o jucărie.
A servit-o cu câteva prăjituri.
Vineri, 1-а ajutat pe Jorj la matematică.
Prietenii lui: Jorj, Jenica, iulia, Jianu îl admiră.
Ei vin să se joace cu Jeni din plăcere.
Ce bine e să ai un prieten adevărat!
Tu ai un prieten? Cum este el?
Jorj Je-ni Je-ni-ca Ji-a-nu
Jorj Jeni Jenica Jianu

67
 g <g
g <g
g ig
g <g
Л A
gă і | nă ti gru
g g
gol gât gol goa-lă go-laş
ga-ră gra-pă greu grea gre-oi
gu-mă gra-ur
co-leg gân-dac glu-mă glu-meţ
gu-ler gân-sac gu-ră gu-ra-liv
mu-gu-re gre-ier
steag alături cât — gât
agale ^ ^ d r a p e l când — gând
lângă încet cară gară
Gruia a sosit în grabă la gară.
Greierul a cântat toată vara.

68
 Povestea gânsacului
Bogdan şi Olga sunt prieteni. Băia­
tul iese în grădină. El o strigă pe Olga.
Copiii se duc împreună la gârlă cu
gâştele. Nu se grăbesc. Bogdan povesteşte
despre un gânsac.
Gânsacul avea papuci noi. Trebuia să treacă
peste un pod. A luat papucii sub aripă. Nu ştiu
cum, el scapă papucii în apă.
Ce jale!
Ga-li-na Ol-ga Mag-da-le-na
Ga-vril A-gla-i Bog-dan

69
 Ghicitori pentru cei curioşi

Aa
Din flori rouă şi dulceaţă
Strânge dis-de-dimineaţă. (albina)

Mm
Poartă casa în spinare,
voinicel cu cornişoare. (melcul)

Nn
Sus în ceruri se arată
Munţi de lână scărmănată! (norii)

Miezul e pentru mâncat,

Coaja e de aruncat,
Ele-n sac se pot păstra
Sparte doar se pot mânca, (nucile)

Uu
Cârligel legat cu sfoară
Prinde peşti şi-i scoate-afară. (undiţa)
Leneş cum e, nu şagă,
Doarme el o iarnă-ntreagă.

Şi visează, ştii prea bine,

Numai miere de albine, (ursul)

72
li
Vine-n grabă de la munte,
De sub crestele cărunte,
Printre pietre străluceşte,
Mii de cântece doineşte, (izvorul)

Rr
Cine are ciocul lat,
Merge foarte legănat,
Se îndreaptă către lac
Şi tot face mac, mac, mac? (raţa)

Dis-de-dimineaţă-n zori,
Varsă lacrimi peste flori.
Soarele când se ridică
O usucă fără frică, (rouă)

Ee
O maşină zburătoare
Cu elice pe spinare! (elicopterul)

Dimineaţa te-ntâlneşte
Când la grădiniţă vii.
Pentru şcoală pregăteşte,
Grupa-ntreagă de copii... (educatoarea)

Cc
E o grădină semănată
Cu poezii şi poveşti,
Dar nu se lasă vizitată,
Dacă nu ştii să o citeşti, (cartea)

73
 Cu rochiţă roşioară
Stă ascunsă în cămară
Când prinzi a o dezbrăca
începe tare-a lăcrima, (ceapa)

Oo
în zadar te uiţi la mine,
Căci te vezi numai pe tine! (oglinda)

Aă
Fără roţi, fără picioare
Prin zăpadă fuge-n vale.
Dar, la deal când voi urca,
O voi trage eu pe ea. (săniuţa)

lî
E trimis de Dumnezeu,
E octotitorul meu.
Totdeauna e aproape -
Ziua şi în miez de noapte. (îngerul)

Pe cer sus vezi o crăiasă,

Toată noaptea luminoasă,
între stele locuieşte,
Oare cum ea se numeşte? (luna)

74
Pare-a fi un şorice,
însă are aripioare,
Zboară noaptea uşurel
Şi poartă nume de floare, (liliacul)

Dd
în portiţa gurii mele
Două şiruri de mărgele
Albe şi strălucitoare,
Ce-o fi astea, ce-o fi oare? (dinţii)

Blând, prietenos cu omul,

Când TI întâlneşti în mare,
Te întreci cu el la joacă
Şi te plimbă pe spinare, (delfinul)

Tt
Colorat, catifelat,
De spini este apărăt.
E o floare mândră tare
Cu parfum ce seamăn n-are. (trandafirul)

E făcut de muncitori
Şi trăieşte pe ogor.
Toată ziua el munceşte,
Urlă tot şi hodorogeşte, (tractorul)

75
 ТІ
Are coarne şi bărbiţă
Merge lângă o căpriţă.
Ştiu că este tare-n cap
Cum se cheamă oare? (ţap)

Are dânsul şi picioare,

Poate el chiar şi să zboare,
Ţin, ţin, ţin şi pişcă tare.
Cine e obraznicul oare? (ţânţarul)

Ss
Când e glod
Doarme-n pod,
Dar când ninge-afară
Cu copiii pe deal zboară, (sania)

Cu trei ochi, în trei culori

E atent la trecători
Şi-ţi arată fără grai
Când să treci şi când să stai. (semaforul)

Şş
El se teme de pisici,
Frică-i este şi de-arici. (şoricelul)

Are solzi, dar nu e peşte,

Şi prin iarbă se târăşte, (şarpele)

76
 Рр
în noroi se tăvăleşte,
Cu porumb el se hrăneşte,
Are coada covrigel
Şi la rât are inel. (porcul)

Zeci de umbreluţe mici,

S-au unit să fac-o floare,
Dar trecu vântul pe-aici
Şi le risipi în zare. (păpădia)

Ff
Colorat e ca o floare,
Fâlfâie din aripioare,
Zboară vara pe câmpie,
Cine ar putea să fie? (fluturele)

Carnea, untul, fripturica

Le-a ascuns în el mămica,
Pare un dulap vopsit,
înăuntru-i ger cumplit, (frigiderul)

Vv
Are-o coadă înfoiată,
Hoaţă este şi şireată.
Dar e vai de coada ei,
Dacă dă peste Grivei. (vulpea)

77
 la să-mi spuneţi cine oare
Chiar de nu e vrăjitoare
Fără mare greutate
Iarba o preface-n lapte? (vaca)

Bb
Meşter mare la bucate,
Când mănânci te lingi pe coate:
Şniţel, ciorbe, sărmăluţe,
Plăcintuţe şi păscuţe. (bucătarul)

Fie cât o fi de cald,

Am eu unde să mă scald,
Căci îndată - ţup! -în lac
Şi încep să cânt: oac! oac! (broasca)

Jj
Sar broscuţele-n zăvoi,
După miercuri vine ... (joi)

Gg
Cine cântă toată vara
Prin fâneţe cu chitara? (greierul)

în ogradă, în ogradă
Ga, ga, ga se iau la sfadă,
Iar când sunt pe lângă lac,
Baie cu plăcere fac. (gâştele)

78
 CUPRINS
Perioada preabecedară......................................3-20
Perioada abecedară
Sunetul şi literele A, a........................................ 20-21
Sunetul şi literele M, m .......................................22-23
Sunetul şi literele N, n ....................................... 24-25
Sunetul şi literele U, u ....................................... 26-27
Sunetul şi literele І , і .............................................................................. 28-29
Sunetul şi literele R, r ........................................ 30-31
Sunetul şi literele E, e........................................ 32-33
Sunetul şi literele C, c........................................ 34-35
Sunetul şi literele O, o ........................................36-37
Sunetul şi literele Ă, ă............................................. 38
Diftongul oa............................................................ 39
Sunetul şi literele î, î ............................................... 42
Sunetul şi litera â .....................................................43
Sunetul şi literele L, 1......................................... 44-45
Sunetul şi literele D, d .......................................46-47
Sunetul şi literele T, t .......................................... 48-49
Sunetul şi literele Ţ, ţ ......................................... 50-51
Sunetul şi literele S, s ........................................ 52-53
Sunetul şi literele Ş, ş ........................................ 54-55
Sunetul şi grupul de litere ce....................................56
Sunetul şi grupul de litere c i.....................................57
Sunetul şi literele P, p ........................................ 58-59
Sunetul şi literele F, f ......................................... 60-61
Sunetul şi literele V, v ........................................ 62-63
Sunetul şi literele B, b ....................................... 64-65
Sunetul şi literele J, j ......................................... 66-67
Sunetul şi literele G, g ....................................... 68-69

Ghicitori pentru cei curioşi..................................72-78

 Навчальне видання

Олена ПІЛІГАЧ
Г анна МАГАС
Лучіка ГОСТЮК

Румунська мова

Буквар
Підручник для 1 класу закладів загальної середньої освіти
з навчанням румунською мовою
(у 2-х частинах)

Частина 1
Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено

В оформленні підручника окрім авторського матеріалу використано:

малюнки на сторінках 6-11. 18 - Кетелін Нєдєлку (Cătălin Nedelku),
також ілюстративний матеріал з колекцій вільних зображень мережі Інтернет.

Румунською мовою

Редактор К.В. Даскалюк

Художній редактор І.Б. Шутурма
Коректори К.І. Аміхалакіоає, З.Д. Лункашу

Формат 70x100 7 16.

Ум. друк. арк. 6,48. Обл.-вид. арк. 6,3.
Тираж 2549 пр. Зам. № 87п
Державне підприємство
«Всеукраїнське спеціалізоване видавництво «Світ»
79008 м. Львів, вул. Галицька, 21
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи ДК № 4826 від 31.12.2014
www.svit.gov.ua; e-mail: officetaîsvit.gov.ua svit_vydav(a!ukr.net

Друк ТДВ «Патент»

88006 м. Ужгород, вул. Гагаріна, 101
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи ДК № 4078 від 31.05.2011