CONSTANTIN CUCOS PEDAGOGIE suet eugene © SI AXIOLOGIE AMAL a : : WASTER. EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A. _ BUCURESTI, 1995 +ap forsoidro jrmpaauowy upd sunsunos9.wos. 1p 9109, ad ‘onoead, jawed laivped axiojon.nes sefvonye vifojorry nani y divod 91% n§-ul yuozLI0 nun walefefap uxid rwnise ‘onaioa jnueyd. sro[LTOTeA tmnjoured yy aieuodét op uunueyd gop. anut=ttiaunsip oun .earesado oundint jore panoodsiod urp peuorleony euorieanpa raynize tareucrfoayied nnnued: sags no enseou vosqundxs..1ezny 9p areoioout 0 o1tutied ott 199 18 giutind ul 20}s B-9U Tyo — FoeoR-od-“yURG TW pupae yous joe a1satoud soun eoresnionins azanty s0sayoxd daoo ‘yfuapt29p) wioaxa BsaiDe Ne "Yenjouoy ap sues o weleiop Hs alolasuinasio ap,aneIeIsuoD, ‘avexgange gurpxord 2p 1uozi10 un ef eresooau eaxeliodes und 1§ sep ‘oeiqeads ap emiezal jadsuy ‘eaneoapa var) " OIaTYNE LIANG HtloeIe9 eyodoo ANYGUNAIN.VaHON TaeavaIndwed arrrepetouyo) OSSNEEVHN VOIGOH WLNINI “oIPepeiouye, ‘GSRLLISIM NYEUS HoropOH zecer-oe-016'N'a"Scducafie, axiologica, ce-gi, propune in mod explicit orientarca atiologic’ a ‘ 7 g si © directie noua in’ cdmpul stiintelor din conexiunea disciplinara a pedagopiei cu aol oe menjind autonomia gi sa Se di cutturale — pedagogia muzicalé, plicit. Expresia ca rae pros George Vaideany, esiae Ren logic in sensul generic de educatie Folositea expresiel de educatiedxiologicd tdi nu cua suntemn in prezeaja net caprind a niu se poate face decit ing educativ'y? “ = ce Tealitate ar acoperi nowt concept, 0. laturd a educatici, ceducayie” sau un princpiu al invajimantule? ito Pentru prima chestiune sugerim rispunsul, cd expri i: prima 1d ‘aullipel ia mlsura incre inde in ‘tera valorlor i pe cele negative ). Este, 9 "nous posibile in intervaln) axiologic, Valorile poziti a pozitive nu capita releva bri raporaes lot la posazee opus de imetamorfomas prin glaaiea pe.0 s ‘ingaduic.complementaritatea, comparatia, i ipostaza de teorie preseripti-normativa Ine, aicogia ve whoveae lok, valorile “de sus’, Givulgind determindrile $i reverber: negative ale 4 valorilor, "de jos’. Nu cred ci, axiologia, cal discurs teoretic, irebuie sa refuze ‘sicondigile lor de emergenti.'Se cor a fi ‘metamiorfoziiri ale valorilor in timp si spayiu sau vi divid. Ce jeri a fost’ ru, astizé este bun, Ce oste bun pentri mine, fiu-i la fel ira altul, Dar de ce sd excludem nonvalorile din ‘téoria déspre valori, in numele unor etichete sau icrarhizari circumstanti P&nd la (sau incepind cu) ‘un’ punct, stiinta trbuie si rimana ne emterioritdii: pe care 0 cerceteaza: Nui -vina. axiol negative, cum nu-i vina medicine c& sunt si boli {de altfel, negativitatea \ decdt un caz particular al pozitivititti; um “grad zero" sau poate un izvor al pozitivutuis,. ). 3 " Educagia ariologicd s-ar referi numai'la educayia care sé realizeazi in tic ile de i) — de pilda era directionatd de anumite valori, 5 antivalori, dar mu iesim din sfera {gi decantoazA un orizont valoric si valorizat: (problema care se pune este la ce repere trebuic si-1 ‘Conceptul de "educatic axiologica”, ca instant epistemologica, invocat in anumite imnprejurari, fte ajuti si iesim din cadrul lori contextuale limitative, pent’ u a ne insera intr-un te mai larg gi mai-stabil, cel af valorilor autentice si S-ar putea astfel evalua sisteme, procese $i competente cadral lor specific de generare, Este firesc ca fiecare sistem educativ, rapor normele valorice interne, si pari a fi exemplar. Orice tnvagare se face.in perspectiva gi sub forja ~ uneori constrdngdtoare — a presupotitiei propriei sale valori. Important pentra respectival sistem este si rezisie atunci cind.este confruntat cu 0 tiormativit larg’, care fu se. exodeazi in timp si spatiu. Sub aspectul crete, edycatia tn perspectivé’ axiologied ar {nsemma orientarea procesului educatty pe traiectele ‘cele mai bune, identificarea sau expolatarea momentelor didactice privilegiate, {finalizarea tuturor cdutirilor prin cele mai bune aleger, stabilirea de fiecare data ‘a unei ierarhii de finalicdji valabile hic et nuc, actionarea in functie de 0 ordine pertinentd de priortai etc. ‘ Relativ la cea de-a doua’ problema pusé, considerim, c& toate laturile educafiei pot si trebuie concepute intr-o perspectivd axiologici (na numai ‘educafia esteticd sau cea morals, cum -ar prea la o primi privire). Valorile fundamentale pot fi decelate ‘atat corelat, pe linia specificit educafiei (pentru educagia morald —binele, pentru educatia i \ cadevdrul, pentru educatia estetics ~ frumosul retic, pe o fitierd nespecificd (binele, adevarul etc. in educatia framosul etc. 5“e666 Tindqsens Bineasens ‘pana 99 e209 <2UDsoP> 1d" unasip un ene a1 nu otfeongo, * cre “(et ‘samoss syen ‘nb oons p09 wanes "wont “a eqioxey Er 20 day) ToneuTondejrouay eiotde aeons) wrdosepedyeiod oy uuind ela) feviens aipud wd Joffeonno 212 aseow pinjoxg "son Barfoquon aayeou a0 -sarmejed oie “sueg ana snpoasop naa a0) ane “0 slop Sem ea i A ae jojeAuou emg se osu 35 grdfon ehsu0D, Tes SANE 0 : Fae Sega taaek un dep lope Eee sido sion MBH OPH ~ 0 19! vfamjodig sown | 8 go son fe nao reas por empl 10s ‘srslafopag onoumpuny uy re Sauer 8 sion’ “anseou nwoxn mimtstds guiaiod your ygo o4.es wisop 1S ua sane srypsop aifoaias enseou doa], ‘aqoWLE eIuIAnD UE } “soautp euotioe tod nu poep arexteas o-nuy (p) 299) 160 sep ‘neusfeaa 0 aL.9s0p yp Jeu nu “(e12001 ‘eaopr Tia as ¥) ymteans “(¢)-ezemrda0ud (8 yewab igi 0.0309 ofarutang ap arfouny ut 8 eioqea va ‘9e} © nes weHUeaut O you nue ase9 ad * a1 foun ~ fesnyeu ~apundsox09 99 promadoouod e © asa ‘eoHdorone wileonpat, “yoHosoMy a¥fojoururia § aveiyzosfoud uiumae |. © aids: tnsinasesp wo8urduy ~ gpd. op “Jemdoouos tmoodse qns — rep eqyp ‘preuorfnjosar nes pupout rata as nu woundosd o oe ad eayigadsiog (a :du9' eajuy 3p) evopiaa EoyoUeg a1 yjoads opeuorfeonpo ipjes: vammuop! rod 9s PAUL Inpeamw ef ‘eouawse aq “aeanpo uy taoioe) thor od. azosozanut FES aingan ‘29 gunnsoyo ‘0 9180 Bor ea‘oudsuf fou, ooo ul 8 ago siden i ieipoddsou, 6 snd’ ajngan, leo sidoyonvud 1 gusioo! mdiound tn ‘glustnia © aiso paioqorm ouivinp > wipue® “woul “(219 wovdojouyar hes gfompajaqut exfeonpa. ur ‘sia aypuiq ‘ynsounsy ‘yfesoW eifeonps ut"METAPEDAGOGIA" =| | SLORIZONTUL | VALORILOR 1. Filosofia educatiei. i ca discurs metareflexiv Elementul de diferentiere intre multi edagogice std; mai mult, in filoso decat Presupozitiile metatizice si prescriptiile fe un factor relevant pentru lecturarea sau acceptarea unuia paideuti . Pedagogia nu se va limita la 0 simpld tehnici a eduica anumiti concepfie despre i despre raportial aces Fari o reflexie prealabili ‘educatiei raméne un instrument it S. de: substangé, grew de la o flint spirituald-particulara. Afinitatea vizatd poate fi stipulat8 prin fundamentul ‘denstate Gand weet insthument care altfer orimant Filosofia educafiei ar putea avea drept preocupare ‘interogarea educational din perspectiva a wei repere: existent, cunoagier Landsheere, 1992; p. 9, care deriva domer meni {rei mari intrebiri: ce este realul,adeveiral si binele?), Contrirea reflexi e Jaloanele enunjate deschide trei domenil de cercetare a acestei regiuni a Praxisului: 9) ontologia educape,respectivorizontul tematic ce vizeaz& dato educaty, 8 interesat de posi de: specificul i pedagogice, de an: jedagogiei), de normele de retice sunt interdependente, O analizi pertinenta de omiologieeductionala nu se poate ralizn fri respectatea ‘nor pisme reser .u fard anirenarea unej pozigiondri valorice & mrepradere de epsenologie ci misono aa I rului fan de a Injelege fiinja yecesara rel a cut la un cadru axiologie educational peniru concretizar se poate dispensa de valorilor in educatic. agope nu se potion , seeompleteazi, sunt alternante. ‘Comple- slo tel Cokin! ‘sigur ppertinengi teoréticd ‘discursului ind, teorie) s{ eficienta pragmaticd discursului educativ (ca racticd). j @ el mar eeatorl de stem’ pedagogice dn perioada patent ‘Rousseau, Pestalozzi, Herbart) au contribuit 5 atcicantares ei de filosofic, prin tratarea expresii a fen clean importants, sop iomele de relate perfec le 9+ a ys ares Ut winuls ‘coyosoI forfoanyer eourp a : : feoano . d.txz ap 98} 20 ¥209 9p, a2a8chap 9s #5 to o 8 aren, i jompo anol wenn qd pcs ao so (oNOepIP asopiysUi no auraqqoad rou e- poruyon- ind: earepsoge °d ‘0661) stuIpaTe Ur-azo}o9 [91 25 BS Hiodso jaluerq ‘erentare ind gwilop joquis waist un eueUTES OSOILS EEC i uous a Hiei game op em 0} ap Sanoxd un yup as eavsae au fanpo1 agosoy 1) 270 2p ysadses (ndnui ap areiuesap in 3p uusop nHFeUOOS nstos wa{SUITOSI0 91 mopistca ¥ sived eHfeonp9 “Gone in edn] +(a1es tofuarstxo & “eon rojuoo,atfeonpa 0, pueyposd 29) aiuarsia vidodipn * (avmpo op fouroubd aarp apuanten 20 snineuiod o aundosd ox taluasa vioSopad :oodoseped iurpuys ofe ueOpy eNO] raiu: ‘Bgosoyy 1S foluasa eyosoly) eoyosory atoms treur EaGp ofa Bap purusod “(ot 4) Pislopowpng “wepsod Taney oougoe enol ‘overtures i zon vo Eoyoboryeewor er roZoHE ea! ynd ou ern wiISTEUT BI ap Jey 1sege Op ine vosa op suas op aug an wand ou wy woz] 9p : re ‘nou ® 4 feuasse {OBonHTy 407 p ezijeue 1S-e nunted ‘on ter fee ‘anoadsomas. 9015-2 nunquod puzo wy puga utp o1fado 9s eons /-9yosory 101 1999p: pulgy UE aise AU (,eyBoSepadeyou,) atfgayjar ordsop'affoayjar easeane Je] “,20]nUNRI MBLaNpap, Te PA! Isooe su yeqzop wip wewn usisop eqosd idoup =I ‘aiinur yeur n3 ny or ® ailoSeped go 1490 arso 1 “eolBojomaystdo thenrmnreus foun jnuusas agmnsuo: fp ‘ounpoigeys. 0 a1s9. nu roujoods oe ‘adnse ‘ates soi qrjeuy excuse aganmrs ws ‘oxeyazas apes aftadoud aur uy pund 18-ys rep iwowoui un ej afunfe eoepad “ajoiuaroduron Snputiods $B 9snpugnoazap toy oar aye ey 18 ezeadmonnuy peut as eydsOLle “eC : -_, “EiSHewin ‘gpunagy“zseynun ayeyHfeuy o unsiowp 201S908 BUN IduLt Hosuy BA ax idiat 18 ery) yNoge eisooe aziutp InjaeyUOD FF [0 esoUod ‘eseoreoyjun “e8se} panaadsiod > ‘eyosolty ipa Indonut wsioang 10d arewowiey tEnsrauop aysoar d1eon‘sseovexSorur 18 oyuote09 ‘azejo funrzia foun el ‘anu teus #8 asoougpe solleonpo oye of / 19 8 arejsuent o 18 aiopunxe 0 pugureysor 9 aivod teu nu 129 ‘soto jeanpo nfgnLTeU ‘swoueuad forleanpa inidiouyid) 1ueueipa ‘ap nes (wopout rojopoiau e oxer0p1 ow ap ‘(,tieonps apou, redray ida oueuyer op go001d U1 eozi[vor 28 oreoyndue sey aidofepad wareriwouoine ep OZ “oyosory #29 ut outiuos eoFepad © pop oundnsoid wong 8 [naye 18 woIUYaI 9 [nun ‘ayosoIY 9 nun. “glum 0359 satred un oreo wy aera P2 un eo vieanpa adaauoo puss (6d ‘co61) uogney atioyt Uopouo ‘aopaa ap jound yso9e8 UIG, “wYOSO[Y 19 eluapuarse ap asaiuTWE 99 aUOUIO[ oUTfUOD.a1HOFEpad kale “Yosoiy ,urind, woBepad jung teu to0 go soigidweiut jmior no 2399 ny Wosepad ad Ugur eat todofepad BIBTeISON! “wonoepIp 42001. ,gonuTeop, no emadyad ea 98 s0y1050) BOLMIUT INIOIy UIP BADD Avo mo nda 195 tous Bool 2s 9430 9p aaudsop 20140 “Ble\Gy HEpODTA 91) BU ee ‘atfa9a yeu eu UEp YoU TLsO=1 raun easapuLidsap eo 1O}IAAON| Bast WY aIse "| “2anout fa Uurlad joo upp ‘ease 1§ int SouoBareD gsutsdsap e-s exdoBepad war jn up ‘eyosoy to ~ euneapio} nuytod — sojLmeGo} v atodns 0 1 Bogs aaneonp2 ofouowousy ;epi0ge. ap sovoid aseoe o120 -oremMoLap. apafucilTeflecta de la distanyi ceea ce fac, daci fac bine'ceea ce fac si ce rost are munca Jor, Furati de scopy i exigente circumstantiale (on pedagog spunea \un educator este abyzul de-didacticism), sar phitea'uita de ceva ce este esential si fundamental in activitatea educativa, De altfel, aceastl derasare “de “moment ;constituie. axiom’ ‘cu valoare Paratigmaticd pentru orige deimers teoretic sau practic. §n:1931, Kurt Godel, ‘un logician german, a enunjat principiul incompletitudinii, faptul ct pentra det 2. sofia educatiel ‘si valorile educationale verge toblemele ctalate in tucririle de filosofia cducsiyiei sunt mult Gliversificate de Ja un autor de altul. Vom exemplifica prin invocarea chorea foase in acest domeniu, care nu vor ocoli dimensiunile 965) né propune o serie de relent jncadrate in urmitoarele galive: ce este filosofia educatiei stcu ce se ocupa ea, in ce poate fi relajionatl la fenomenul educatiy, in ce misura ” unsat traseu de lecturare filosoficd a acfiuni educa frecvéntare a marilor ginditori, din Antichitate si pind la mijlocul secol a i itatea! din Michingan, ne propune ‘John'S. Brubacher, profesor Ja Univers ihingsa, moans parte a lucr principale (1969) are in ver schimbarea sociala, asp te economice ale educat 710), profesor la Univer supra educatiei. Pe langa une! fi noutit em valorile sociale ducati 4 amintim prestatille lui an sil coereat preci realizenzd numeroase 4 int, ipostazele sloy eda gogi permis s4 intreprindem pent case imerogheazd asupra finalitlor educa el educatii reusi Ja un’demers axiologic. ints-o ), acelagi autor dezvoltS un punct de ve ‘educatiei sunt legate de actul de a invaja. Ble fie invigat de cdtre Hecate gi, inacelagi timp, actul de a felul de-a fi al omului" (1992, p 9) (2). oarecum nonsandard despre fetomenul educa (2 1991, “Les aventures de la ‘imetaphore, PUS, Strasbourg; 1992, L’omportant c'est d'etre propre, PUS, Strasbourg, 193, Palosophe du model PUS, Stasbourg). : B-ayotouoo aonpepip soprintanoe rnd sqadoud ‘qoruunspun if apumsuod Yoyo do4n aaloyonca ways wn auds-szaao9 2s ps. sngad woo only axee 0 szansffout es aqeuorieonpe LoTeA Jp tnmaysis 8 eo wUEDsT piBojorre 107998 tf sopeitanoe "agroeds: orporonr yuteuissze’ 18 i ap apidorens ‘sjedorfonnisuy optaniauriuoo tieimeng ut Svecnsur feu! ‘aquoyea Ezeofaosp as 18 EzeoyUoUTTTE 9s axed PL Op ‘esuroad -orna HOTA op napoysis ‘gins aq “pansodsrod uy 18 rep nacazaid youn verepunise wud ‘onset narod 1§ gaNeuLioU es ezeIsOdt ‘81 2p partuod gory as es ainqoni yeopr nun 9foumu ur 15 doos un exds ay ‘iseaoe ze] ‘sooord mysoae & go!do|do[as eoremSzIsop op TEP auns snnopred jnjnioe efusiye 1§ eaupunjod ‘eluensioy ~ eeypenquids ep efueysul - e200 “1 z syailini vo vilvonasjnstitujic delegati de comunitate si transmité un anumit mparatiy cu statu! (organele politice abilitate); care e.imprevizibild —uneori, in sens negativ ~ comuitatea comport o anumiti stabilitate, inclusiv sub aspectul constanjei valotice. Fars nega funcytonalitatea benefica a unor valori circumstaniale, recomandate si infuzate in educay ti, si fird a neglija impactul valorilor , « b * sociale (inai exac ‘global in care scoala flinjeaz) asupra valorilor educstionale, i axiologice ta ni valorilor autent tea regulatiza si perfecta intreaga existen{umand. : Pe Dincoto. de siltatee Si Mueny lum exterioare exist 0 20nd mat stabi gf mal profundt: spirtul umn. Aceste se dovedeste a fi superion tutaror agiaior 1 complicagilorexstenyae, Leste in spiritul unas, prin educatic, are consecinte inepuizabile. Dac omul si-ar innobila mai i ine de existenja sa concreti ar fi mai usor “deriva dintr-o prec icy actul pedagogic ‘nu se lor’. morale, stiintfice, lento ut euorloe W ‘ete.0 ois ‘uniony wSeojooe spuRs y “zdeto eumtad o a HEJEUID aqLszUOYD B1eOr vj opundser w'nnuad umuz09 dios un 2on5 y 4 ung Seu ne 90-¥909 1E0Op eI BS BsET NU IMIeaRpa winD ednp ‘ep nu “oazoledns Joy 9fan juas upd asoun os 1§ oseonajur JO]~ didactied nu este decit capacitatea de a rogrupa sisteme gi situaitacyionale inte’ Eanctie de un anumit camp de postbilitai; ea reprezinti racordarea si ualizatea nimerit{ a unui ansamblu procedural coerent, desenat este firesc, Tehnologismul, ca’ monotonie si mecani pr Giminuand interesele 'si motivatia acestora, De regull, ‘cei Pot permite si realizeacs efectiv momenie de larg expansivitate spiritual. in care inspiratia si creativitatea valenje noi. Nu te nagti educator, ci devil Originari, dacd eventual exist, nu poate face ravaliu de informare gi formare adecvate, 3. Cultura si educatle in cultura si dobndirea instrumentelor culturale sunt cele mai fe exigente pe care scoala trebuie si le: indeplineascl acum in te Sd utilizezi cu grij facuttatea de a judeca, de a falsitatea de adevar, ral de bine, urituyde frumos sunt formate de-a lungul gcolarititi, iar scedsté aspiragie se eee ‘ 20 ict de vedere al speciatitigd si din perspectiva yment dat intensifici ea ins a ce este stimulat- La un moment dat ce curd (2), : A ieicaiel o in mod sinteti, oaia are de indeplinit, dupa unii analist, tei ul pentru o anumitd activtate benefits Ge pil, implicrea i Greylrea otdtueubarlor sau al Centrelor cultarale in edulis 2d profund al spiritu \divid Si se autoconduc ca si poatai pe iyamantul sunt © garanteazi emanciparea contradicto Uhiverseitate, cocheteazi cu (ranscendent re manier lor de genera "vine achinjonarea a coca ce pedagogia numeste srateg de “invdtare. 4& ‘qugangs nes miuostuone ‘ozasadaxg-Hs ond sms qe Jalliowjoatips naiued ung “tuugUEoquy, 9p Borsmnpoud 1 pow uy quote yoep #211. Pru, gout zonidon exdnse aperopr28o mfoo8 jsoy sap inven ‘umrat 2p fideo exeda wap “omen Tatty & eueuratz0 i teur w'oueyliods rou Wurs ‘teamieU oun jmtiounnsui 2189 gyéntoe 2j¢008 ‘Gor “d ‘ez6t). sno) wees ednct soujagag ‘artrojtp OTe op rey Tour n4ysiBas.un ap sanong'3s oqu ergy ipuedses ove euorfrzryoe.aj20:09 Jo] eater yoUIO|duIOD UII 18.0201 Ta jad-va 1 sonwaine Zo[LioTeA war ep vorapuaosupsy‘atls08U1 0p ngqno fajnwns ef azouodes itds’ur orfeonpo eung O \sut op InyZaIgns Wwar9puodard ao] UN epIde iad’ gs a0ey exer “oneleaut op ‘stoonposd op aisoytp apes anfojSuelh i ar3proid 9p 19) we fou e Tap ‘nludosd jnsues ‘ag aap suas ti In ‘ij gs au su9s un aonpoid # nunwad ‘a {ayay in wattedio & guivedsuy “eIuoAU! be puureosyy nu aaiSeouns aonpord 7, ‘audord wos "ad. oxsadoosopos 1S arejuauadxo garumue o 9p 2 axd Bs Ba TED a9. EpUNDD} TEBE IPE 09:6 piviod: p saocd pgoad ey undns 0 9:09.“ sGooso 18 uposoout) swndo nioeysnes foun eaxautiad: pad sundses‘un. “ep. viereaepv, juolwaB Noy) te vou sjuniino quns-21e9 ‘opunjoud teu 8 apgeany) totloSnOw op suet Eveistod —'so;woucoD anseou? cen m0} 8 oyu 0 Bfulsfouno

~ serie Adrian Neculau - nu se mai eae enor audi’ sole cebu ingabes so pe modele actionale, area i - saan cilonale, penta snienarespstosocalé vitor dobanditi prin scoala se supune unei i a e une ori, Coneepta de caltur scolar sau de culis genera lat In funcle de éontextl 18 care este fol ‘Alltur de nal tebe presupust s una de ordinsocio-comun r bat 2 feproguce prin scala poste i, uncon gi Passeron, 1970), sub semnui i decat un'sistem de eredinte -comportament. Nu, social. * ; rao wsop sin oS NODAL, nit jsaifoud. 0 ‘ova ; ied 2SUBAE 0 "BINIUDAB O-9389,; R1NMIH'EDTEN Ape (g) fopOu! nes.gw84pered 9 HANNS & 23-7 QUOD 99.2990 301-8-“H [2a ngs alunSouna: can janutsuooap “op: PaNeOEUU 94H. OS, JRIUSIIPDO jgusapowysod, B10 ul ¢ “ SOD OS 31 1owonutp ties seq “ous od elu: Oe aa JOADU RAs AL BS [9 BD IIe}. rpgfeaut yo us9s.ung Tews 10 oh oa 1d azaUrTI0|, roi tnfeonpa 16 rdo(eapr youn ojw s2i/3(eu" 0 31e0) “owls 9p 0190") is ay ut tet 2 ammojea tit zosound sohuiy,.e remutds mteriuoiod jun-stus 2029, niourtiad: un ap eley-areluenstp 1 % ‘eluspusosubin ods injminade- ‘oneiivjes nnjuad juodsip 18 tuojes annuad piesrdse ud ertiorseie) ‘0i80joK% aFussuoo toun voreiaiog a pa e Bsioarad wzeisodt 0 15 ruWaso! 20d ayaa soM nupnqnoo viunsuoa piowiof 2199.99. indut | undo 98-mu auvoja O “vasa © ‘siSoqz0n vauiny ge0) axe audsop Mon] “1D. ‘voiseoe pag, ‘9anipin sz0cotfoe Gung yeu W20 2359 cojoTea eoxoundum au ‘qe (ect migoUO BuszUt OM Es amgan vIseagR 18 tas tuouro;9 un 2189, > 189 arfeonps wung © (1. "d“¢66 1 “UouI991) jeraud @ 1 mjnsoysuen Broyo ‘oreod ‘ars9 tory “aieaifde IS areuorioows NSO{BUEO BosearaOND pS - HoUSUIOSE —nsoioa0s.ys taeden’y e “gimeron opunsdop asape[a as:oueo ad zeq yewareur 2oyy © nzwad 8 BS 118, orwoLiadns jeuasre eausbnsut soifoud PLN nned ud aBunte as PL uorseD edng]ermitind atomului (Lipovetsky, 1983, p. 14). La scara i 1983, p. ‘stor rovocao,culturé experimental s itera 0 Craine @ Semnelor in revolutic continua, cultura strict faves za mereu a fi reinventatd. Postmodernismul ascultd de aca Si societiite deschise, avind ca obie precum scolar | a fost preponderent le primii termeni (scriere, col aceasta ar emerge, 1a mai pot fi éludgyi termenii secunzi (oralitate, foisir, mase), care au dobandit Jargi valente formative si, ca atare, ebuie despovirayi de pretinsele conotatii depreciative. Impactul edu att mai mare cu cit structurarea valorilor s¢ realizeaz3 pe axa oralitate (sau : a ‘taut doar principiul 8 intrest prtslar ~rimtne angen vorba de a constitui oameni indeajuns de instituil loace sunt ~ descori — discutal ? Printr-o "postmodernizare” a acd printr-o mai puternick © cultura specifics, ce este la fol de dinamicé si uneori intrece “ai inva tineret ca. Nu e nevoie pentru realizarea Aici se vehiculeazi un anumit limbaj, se exerse: ea pe tineri" (p. 171), adicd a folosi diferite roluri, se forjeazd o normativitate ineditd, se tezaur experienjele tor specifice (cons ermediar si mujloc de ealehies » sora de adulti ca~ | §oblar, pe sew lor experienje ale ‘mai rulte ori, in confinuturile latente, ascunse. Comportamentul elevilor se Tock ori banda. desenata? Nig a configureaai si in functie de vectoriiaxiologici care gireazi “subcultura" so form de joc, “nu reuseste prea mult pe se probeazi si sé avanseazi valori proprii, depozitate, de cele a prupului-clasi. Are loc un proces de conturare si de apiirare a unui perimetru de valori particulare, “Fiecare membru al groj astfel un *gardian’ al valorilor comune, supraveghetori al pistr |. garant ‘pentru eventualele. mezaliante. Repro« deci supervizatd, schimburile ‘legitime! sunt fill prelungi, pentru a conferi competenia educativa devine astfel un mediu social privilegi ‘mediu care aspird, prin reprezentantii sli, dar care este stopat sau prin vectori sociali, cx coloratura axiologics, dar care sunt mult mai puternici, cultural, soci (Neculau, 1992, p. farele abolesc memoria, -cild injele separate; eatiqoment ca 28 7 . ant ce leaga fi 2» \ iie, a ° ‘reur-undsipoid-18 (isinuao010s nes) 1ezunugooue soiserea' un axeNUTUOD UL ‘he sohgepip aqudorens 6 ojtininmiuccysfemyproouow ayntemis. xy oreidepe «spied ueures aanveonps ofouiansis‘ofesni[noHif WiAop oyrigrOID0s #9 IFO ND ‘(coer ‘Sox ‘6961 ‘At2quiTy 1S souos Yaa) Lone run Ednp aeufenioe oreu 9p ‘oy gs axed ‘ontzaytp opeanajno nsosdxo soun w nifeds rSejooe ut roluarsyxo0o je 1S "syeanansis os: naxeuCD. asuy ~Supoos “arenunuOD UL qepeds rorfnynsul’sye rinrise |S twrdses “eorco 1S Tel (eos ofe aiususos ‘atte ng’ viaiseoe o[euoyTouny. dur -tfeussoou witforep , temo) “Sajduoo 15. we oduy i fpo HOU wo yzeSnisuoMOD ‘afgooos voreztrejooksp. 320 igouy ojeioos: oft yoedeo varezrurpem it ouredop op ete Szolu 101ne wwonpa ofuongur gonpur gs Mnisuf ja Tyour ieworsuE 008 Joo If aunpstionss uid § ~ pemnyjto"TaaxaIUGD “eoreryfeuosiod ozoutro} ‘geo[OPOUT Bs D109 ‘oULT|dxo oATTEIApS OSIMS Ul FOSeALIQAUODAL as BS ANGE!) sur outunue ud asrinsuen'syeanaqao ojowuawniisul 19d apaHLH5 opequagtp sosnguye v oxemmsns}sor 0 “POUL r reorjuin{ aw ay BS oveNz4 qunnoe esuodord wind uv injmuyuteiestt : “ganonpord rew 0180 oreoren0u Weialstduiy oijaur ui go “ored-6 ita i ared-9§° orieoapo 2 HEQUITIDS o[ Tein yo TexEAOpe 9ISH “WOISIS tn) 99190 18 aTLindoos ‘sytropea azea.07 wy ‘uy desu ywodor qudeo 9189" 99 ‘ronsyoy” axzpues 0 | apoooe e) ruRsZotUT Boar feu nur ¥)"seruOuOINe offienie> sundnsaid 18 OU nvSoid viop varmuour a1e mseoOy oy uS.J0Un, fey aouy voind & nnutod : ‘9d jauooae aund area ne aporow op erirzyor Huour op oxefeaur op dn un rmdope ne — tfeooaut jo a1euorieonpa Mend BINIyOy 29 utp axed pung 0 Jep ‘orleany z eonpo ut Neuosiod ajmesess Wp ued 0 ~guoUOsoID fiuoo oreod as a1e8 axeis'o'9)89 nu voreutjeuosi9, 183 oe .op-aBun{e: apt imudord od suede oy gs an 1 EIS’ aN ES O94) [0189 oqWOUOLO; ‘PUY: PUY JouMMeVsune- o1sa- talfeonpa’ indo. - euaylp 18 ayeqzep HeHeonpe Joyndoos ezauen ‘¢‘credinja in egalitatea sau complement casa acest punct de vedere, universalizarea eventualelor diferente spiritusle sau valorl locale, pentru © mai bun comunitare gi conviefuire (vezi intra, Cap, VI3), - Petra wiltor, obiectivele educatici trebuie sf fie infuzate de conotatii culturale. Programcle de dezvoltare tebuie 8 ff¢ elaborate tindnd seama de diversitatea culn interactiunilor culturale care exist intre populatiile intre diferite regiuni ale lumi. Aceasta obliga la tice, planetare, capabilf &f integreze'parcursuri ~ filosofie actionala, mai atenti la aspectele calitative gi umaniste al dezvoltarii . Civilizafiei contemporane, la dimensiunile culturale ale mutatilor economice i In acelasi timp se promoveazd ideea difuziuali Prin.educatie a Iturale secventiale, demne a fi incorporate, cunoscute, respectate de clitre toy indivizi. valor intre sisteme diferite tebuie te Imspectic. Caci obiectivele « culturale ale educatiei nu sunt dictate de 9 exteriaritate spatio-iem a Sunt impuse de o geografie spiritual concre(i. Aceasta di uma susjne alimenteaz& si inerveazi o educatie ale carei tezultate se Fepercat ra premisclor culturale. Ca intr-un sistem de vase comunicante, cultura $1 Cducatia se stimuleazi si sporese necontenit in beneficiul individului ‘umanitaii intregi. ‘Note gl reforinto 7 fe vedere privinddefinireacultutil caren xe pare interesant, og al cult considerd cultura cin ansamblu format cin: 3) © normative, ¢) sbleme dc expres gid) sisteme de acjiuntse foroun ¢ ‘oresaivo wed um gdp ‘onepmyd 0 aise enesupa orfeonpo v preps < sump varcorgm vy oStnfe sousjay ‘(Sra sues ‘Uy oieonpo vo yinzys) s2xezjansarqnsas, ap 18 (gresnyno armytanae vo) .oxeZ4Ar}00I90, Op [99 “wautI9} Jop-2I 9p punuog “oVsioyy “Y_ougdrEr ini tedodepad Te ywewazesdes YPRES up TD gemymo arezqeos “femyns ssooid’ “femmyno yoo190 ‘gqeanjmmo eivorea ap afco ins yMIIN> ePoSepad op oeziNn fous ofo1uT “XX, Minjooss ye u9s nud oY ynsede. yooFepod eompuys' uF orednid.o yzvoumosep (1 “d“qit 10s) mmuyna‘D8o8npeg ep juauis: PUEIGSPTTH ‘Cl ‘Cueun sey “N ‘JoJoUDS ey ap jode MeNuANOD “uaxory “H 18 PURgTepULA, ‘Ak JOMMMaNUEXOSN BF az0T H 7A In] aMinarsitoo wd “eal-X1X [@ Moos UI wIge-op MUHUSpY “BiopoU fnsajafuy UE ‘(sorojea “TIqeIadsos [mulop=sony ‘18 vy ep ‘atiojonD 6 yar) THOTEA B ayOSOTY O TEC] “eMOUCA ‘eopniod ‘eonood ‘eapaysa ‘eana wnsaid ‘fou ajaiuyn$ ozainiuo Bs Ja101SY 2d:tnogy ne-] are azeoucdas uopea ave nes woueta v1 urordns fame Ww ‘olny & greivouepuny yorSoqoyuo apemes’a ango guetn tendse yee jos0(g un pugo une uazard ois 1O[ORA wU02; to gdago as oreo ayosory utp orvomp Boe o389'(p-Ece “dd sxede Inuowtsan) qoyva vyfosomy *(TL6T) umfoa tous uy gn sap uoxpa’] aad sog “ueDny sIgeiNper foun WyOyMCS “punsyno mIoSvpad | 18 sopsojoa mifosonyf axurp ego “eressceu stSUNsIp o TENT eur 29e] WHOA, “oiBojopre mejusuuo eifoBepod nd sveayrIonss y tod 2189 ‘worpuE un 9p o1esueae o1epan ap around ojsoe watfay Bs vorom Wo, “iBosepad 3] 18999 ‘HOsoyy ef EVE OMUPEUT Y yOd ojo 18 aseorouMniT jons stleonpa ur exoyseoe Tajos axdsap 18 axcorea aidsap amrprayay HunLInS viIscSvaad HT iS HOTMOTWA VIOSOTld N] | © - SIMOIS! SUNOXS stuoSypym ugauts ou ‘adj eweaoe‘epnd act panrzod werouon opoan jf gxaLe eraurepoanso, (6)i cd Dumnezeu este'mediatorul dintre'existenya si valoare, truchipeazi. modelul suipiem al valoril spre care existenta \drepte. Lumea este valorizatd: prin raportarea la instan|s este devalorizatldednidatd ce raportul cu Duminezeu este i 0 datd dublu: generatii cu ajutorul adultilor spre o explicare a culturii. mostenit Pedagogia cults ‘dupa aceasta sursi, 0 componenti a stiintelor six In ceea ce ne priveste, vom evoca suecint cdteva puncte de vedere a flosoi sf peagogi ce ni s-au prt fi inal aprospe de spiritl ceretsi 1 am-posedat-o'céndva, dar fam pierdut-o, 0 dati cu Tecuperare a acestei_perfé fiaga omului nu este decat 0 dati cu desivarsirea pacatului din’ jerdutd0 cu ‘Tocuina-tnchisoare," juming soatelui, lar dacd ai socoti urcugul gi si culturii, 36 1 a7' eierq Tuomes op pies onedmns.o 18° grecrpH: aieyiqesruiurco 0 puygord - fuatreo nnd asmugp 18 1wourBlosap isomUE“2I0!905 DarmnFDUOSLA “y “ + ofuotire ayunnure 0 oundnsoud ‘arto “greouayuy 1S nu ‘greoyoys eundiosIp op-mansareo yuIsdiy 18 s1mouGIe uargrpur ais ‘gnosquuy advosde ays9° yonstse' varaypeuosieg “(Lor “d) ,foldoy offooyjar ep wunuiTuTur un nd “es wowsa O-UF ngs [nIeL040? fat xojdaroo fenpiaput Jerseseo we — soygzupdenore B opreidamuy wo ap yanse wn, “uezneuories 18 axezjemdoowoo op wiley ounisioAe o'n aids ormpond no rexdospuy aise apoise mm zpHas2 : ji “Tetsorew ap 18891 Tear qao aso ofurouose “umaHO “(9st “d) oforTe suns OjeA srruMue ap ¥iey 8 opMpodes [9 “JO Pf FILIP S189 IOTHOI 1 AN “Ot ‘9p gioyip-ofmoUONS TAINO ay—sasoTU i amtiede vs elt, “isio¥a 0180 and ormouooo Into, ‘aummoy zrodo o @ nnued yuonop ea aun “** tunds tino gdnp ‘ais0 fa -* fol ngs roy ojso gresouo3 soy Jouspnsa sduydso “stnuss089 1S mmmupsope eaxoaSeound ad renuso ois (221 “d) wiurpus} vo seop mI as if ounbenisqe o Im peur 9189 AION {RWIO “PaHALee: VerORyOUOsLAG "L " : amen sopfeireuosiod = afozodns yorectgurma “(og6r “AMPH Bey9,. soSOuwOIN. NEW eoMUOSIOg wp pug (pun wBojoyGg ~ ayppfoyasuassasasteD uofsuaqe"D) plusuodury 2p 1iqascep azerony‘o-nu “estreae en’ roBuusds ‘opeoMlNpUns” foes op undn ose’: puyimpy “EpqeLoA eoeijeuosiod aiSamnnsuca as. ‘joj sade Wy “oyemunds roqToyea fopoicios uy wars ys BwEUIN eum PuguTELIOVOD ‘unity antuedun un eo gcvouotloy rep ‘wouoine ‘aneunioU 1 ‘PUAIpUT ej voreoxzop eavenTeUy eo are wtleanpal“aARIeIgNS HOTEA UE “ToyHioyea rozeulioysen wid — oywarTguid no — pavoztyeas 98 Bel 18 ofenprarparerdns opiojes no 1eIuoo wy “Anoaiqns omen ‘aremim romzoea eoreadsoed ‘onedse yon opuuudns wileonpel "yn op earededoid & femyno 1oproyes wazeidaoay :oywauiow yop apurdno ‘rnyno ,eielA, “sARId}go FuNsTRD BareTTUTise UTI wo SUTASp ynUIO Fer ‘ANIOIGO ynnids By wzeauiodes 9s ‘ancorgns yids vo ‘yuo ‘roBuerds ydng “aste-nusdord amino ropSodepad ojazeq ound ea area “roBueidg prenpey uewtio® jnodepod 18 jRyésomy aso ‘gnsvou eur nud ‘soypuyd Tuessua1UI TeUr p0 s1eOd “yorea op wi 1S o1ernd op wfunoa, wird yweucrsuounpesdns myntuo exFojode 2075 ‘smd ‘rojduads ‘o four “44 unooud “fueyuozaidos utad PY OU WEsoJ ys EiEy ~ uZOdes Su gs Band we yo:BoTONK windeouen wozeped asiued aonatoay somsofins vos jouomne jerdiouuid puzsogetale, “1988, “ps” 120) pedagogice conterporane, ‘a a éle-s-ar gisi in'stare'pira © "schema. de: injel i:pé pobitil divergente in ceea ce privegte*raportared Ja valori. Progrésivistiiid'pedagogic ‘american ~'de:pilda— i batilor asuptt permanehtelor (Kneller, 1967, p: igcatea iprogtesivistf, : pedagogia perenialisti, independentd de purtétorul material de: obiectiveto td. frumusejeas Valoarea nu depinde de experienja 0 conditie.a acestei expericate. Nu.valorile, ci doar excluzind orice = de pila - preferinici. 4ey 7 ‘oreyjonzap i$ (eretaveds exme}) afemyna zopuiong easomtasues,, “nforopns DqsTeN of now Ui yIEaxD ye olds esluaqod npn no.2~O9p wrep o MU FO iDeXO Tem “nes “eep nu "peOHD, a1s9, EMIINO, “eMPorlUION, Fo caNEN Ur ‘O[DAIpUI 6 ‘BaiaiSeouns Ut TEM gISED. (wor 36 nia adey eo ‘sone zaouls pup) anoid ap a1 23 pigs mize op wiod ‘9p exejeuy gIsixo nu wINyINo ‘ueaSol uBsHoaTuN eI ‘e1ado no ppunguoa'as gimng ap eiodo “y daip ‘gorweutp gahsadstad’o-niu joop ‘oueuin i p ‘oseworfoayied ap soqoud wo 18 wand y oteod — nosouysieg ‘aurlzede foap #8 affeanpa ap sof Frwowns yorpe - fanse mandaotian “ganpe 25 [awo {morgen “H1g9 ut w2eaAnD—Iq0 25°30 ‘syeod winqino ‘eijeonpa. 2p ‘oalfay op wad _-wW eslajoxs Fnpupiueuo quenodun teu 720 ‘nosougsiyg UdjaxS. mmr opsingynuco ap szop wnutWe ES “aidojorrr preiuoy20 vidodepad ur ayeiSonut 1$ ayezodno94 puiouo Yy 10d puIpour pxoyas Jorg aye (eoI0N SD "eatey TouOsOIg jaHUOUIOP ut “(81st A) ,euoHfoe e nnod aiSeouns aga ‘suDeud jmaafaiut ap ‘goan ‘oSeoun, 8 ap ealsodzsp-nyusd oeouns aro ‘anrv{noods 41 sey mnonied ozneo uyd quaiSeoun nes tofuy - wd), pseorfipox rawetd: wy asnyour ow uLeorenun 1§ eoutpio eze2es9 18 eusore-oftmnon] onSeouns 2ze9 ‘vountodayatuy TnyuOWOp uy ymoidns eoimuja 2189 ‘arsoBesp "Asease UT TuaWEO Hor-eSuens 16 nozouung my comd arto ‘eave ‘dwn Ise08 us os0se8 09 imo eaisofesp 1§ vararseouro aySougimy 16 gvoudaneadns ‘aiSoSzdap njadum exdaseap ge 95 avo injeo eaisoBexp 18 eareiSeouns ‘msiuio eyoso[yy ednp eIBAOPE UI IQ, HOTeA-op BUgers oneI91 0 wus Rjemuds ‘SIEUN Fish, NN ‘ealsofesp 18 vayordeound ywawepuny “aplomunds euspoeidns, 0 op eu -atfendsut ap 0fes ap Eres o Yorfeonpa efty ut ound asco “squroioat jepad I$ vygosoly op merzesodt ojso,ouede jnjo; no atidsou02 CO. (ora naypimog “4 ‘ueurpiopy “7) woHojo!os ea nes (ore wowry “y ‘ssneng-9T ‘p ‘JO(AL “a-"a) ‘wordojodonue woo “(gseorsiyor sifenpau upd joe remuids earesouaian varyuun urioylunues jeoe ud o1eo — ypiid op ~ o108ej, snouespulqny jofepad eanoodsra no H|NUSUIOUS B axaz—qOTU ‘9p aanioadsiod aie oj 18 ‘vowoutase ap 2 9p. ated Je 9 oyuat "DOSULNU ‘O1eIPOUT opLOyea asao0y fiw axe aj00‘opeIUOUINA Hoes 1S ‘oxejoo$ ajourexord 1S. qranutfuoa, ap ovewsydeo 219 "p wEM nu ES -mnpa m InmoU Binf wy. 18 somyo suDiado yf D ap vo10I72 Paseo puudun 28ojonm mmprlusiaes D-(L). voyosoiny vounisuowncr vo nnuad ‘njduns 16 and 1ax2 18 191g JOU" 9p goKojoRe voLolN TUSopU Tetfursrajas samn waRzypeIstio “(310 “souagpiad ausdas ads woresi'd utsd ‘sonsopen aiedar sown veienajezep und) sBojome femmyerfuassjos e atuoueusod mmjonnses estword yzeoes EINES jREMs wLoHp. no sojaoRuOD yodg “roping e arpoord ‘annenzeaa sortiznoedeo e voorqns e aneinyoans ap awatdiouy soqunniojo HELLSesizarea momentului sau a situatiei de maxima operationati a impenooauteare inner eenterior lorcet areata prsopone mom putere autonome dre side vaorzae, vem curajul autonomiei axiologice intrucit ie vector liberi nonstesprituit. Sb nu ne alert ‘tine cd lumea ma ‘mai incape in grijile noastre de éxaminare, Trebuie s& dim dovada de mai mul inyelegere 1 mateabilcate. Sunt valoH pe care nu Ye yedem din cauza noastre, sau exist Iucruri pe care’mu le percepem pentru cd nu avert ned “orgine de sim’. SH ne desfigurdm si Si imbrayigam tot ceea ce merits cici yalori sunt destule. Dac existi o criza.in planul valorilor, ea nu este numai a produceri vatorilr, isi a reperelor noastre de validare valoric’ care ‘nu sunt restructurate oportun gi indeajuns, ebute s% acceptin totul, Deinocratizarea viet sociale presupune si un aflux de prod: Standadlot valor, Se vor pein prods comportanent el fre institugionalizate ~ in. parte — taduce- In. condi bral, Ideal ahnger lao autonome ilo pre fv ate tendlngele prolifer cu i ar cl engl prof xl ef cerns gr independente .axiologice ine si de ° predispozi vidului spre 0 structurarea » democratic’, Psi ig 1c} se poate vorbi de’o structuré individualé democrat, alituri de conduita democraticd in'calitate de trisdturi'a grupilui social. Asa se face ci—structurife’ paranoide, din cauzi ci nu sunt permeabile la problemele altora, nu pot adopta ugor conduite adevarat democratice, acestea ‘unei atitudini de control congtient, sf mu rezultatul ane (Holban, 1987, cf exist o intrinsecd de de pedagogi peatra si prin Dobindirea autonomiei personale trebuie corelati si cu cea a altor actori cu care individul vine in contact si care trebuie Iuatd in seamd si respectata, 56 I individuale i, acestor mijloace ‘atlizayi, manipula, impicdicdyi de a se manifesta ca fiinje adeviirat c& autonomia presupune detagarea de alfii, de puterea acestora, dar se presupune o anumita reciprocitate in sens sd nu depindd de ‘puterea mea de constrangere, si aleagé in mod autonom, SA prezinte un punct Je vedere, chiar opus celui sugerat de mine. *Capacitatea de a se dirija prin sine insugi - scrie Philippe Meirieu — ar fo ‘abgurditate dacd ca ar genera sau pur si simpla ar folosi orbeste pe alii, prostia lor sau eteronomia tor. A fi Tatonom inseamnd a dori ca gi alti si-gi vada de propriile interese. Tri acest sens, autonomia este o cucerire colectivé . . . Auton pedagogicd Sau, mai pretis, 0. manieri de a numi calitatea de: promovare colectiva ‘Nu existé scheme stanc si toate contextele educs tare le Tidicd 0 astfel valorile culturale sunt cel ‘artistice, filosofice, politice etc., timpul si cont pot eclipsa ori converti in nonvalori (dup cum, unele 1 indezirabile, sfirgesc prin a fi Insusite drept valor face educatie pentru valori fire (chiar daci sunt justificate de un ci socio-istoric) sau prin valor cere (sanctiqnate ca atare de o mai scurtd ort indelungaté tradifie culturald) este, un lucru bun pentru cxigentele educatiel axiologice.A face — fn plus ~ io educatie pentra si prin valorizarea, fn scoput si pe temeiul auionomiei axiologice, iatd calea gi baza educagiei pentnt si prin talon. O astfel de educasie se face nu (numal) in spiritul unei culturi existente (iresc, limitativa), ci'— mai =i perspectiva unei culturi posibile (propensatoare de noi aspiratii si. idealuri intrupate, In parte, ined din prezent) (0). ‘ ‘Educajia axiologicd, astfel. infeleasd, ca depasi,-obiectivele educatici esteti¢e (care vizeazi doar valorile estetice), dar gi pe cele ale educate! culturale In-sensul strict. Aceasta, Intrucit se transcende datul, constituit ‘cultural, in profitol adulmecirii i integrArii valorilor potentiale, in virtutee autonomiei si autodeterminEri axiologice Referindu-se’ la avatarurile formiri’ morale a personalitigti, J.Atdoino insist asupra faptulul ci "actiunea educativi nu are ca finalitste formarea pentru o anume morald, oi vizeaai’ emergenja subiectului, acylondind asupra dezvoltirii personale, in ‘adrul dinamicii raporturilor de forfe sociale, pentra cucerirea unei mai mari a 87‘ “6s ) 6 0159 "adey: op ‘x60 yoru) Te mp uj ome ‘auciodmeros sogosomy omsreqzap, ap sndosd wean ION, “od ‘geet ‘auesprea) § oye aisqueura somnfeoprumes 8 areoes wy asound eung.tew ud 1 2 widnse oanonyeso Turpnane Jotn eareMoy ULLd, foZojouys1 sMivjax ‘anoodsor 48 ovnjouexodineroo. uy 1oyayor jaanyeIs 4 ‘an rpuyor a1vod os Yodojone extaodead crnuig "pnseou wad Ip BD ‘ourpaune o 1§ wouoyea arenoriizod o gurejoos tigufeat sorseeae viuazord ‘IQ i qeinjeseidns nrieds un-nuy ‘uome irun gdnp “wigLL, : “oqiquypowoat qjonseres nes umdna snaeid pow ‘af goucnoad if sep “(sonouod Hinonnsuom! sown forfuede ojoanoodsiod nes gonmoye sjoulse waa) unpurSoo nes Hidosop ssouweIs yO TeuINU Tu ‘ousedop vo 0 ‘oxss oreianvonde op 16 offednsoaut ap-underd arStu wasp ¥o eBvopolul -roe0 a 18 rep ‘ntsor}401 35008 W109! ug FeuRG no og BS IOg|N tA YO. 1S eons ap : “ayivonpo arere o aniuod ,somroodsou, sojoundl ~ pgp tanrfeds varezqreum o19pan + ‘Pewazunroqund 28 ayo19ue8 spuopon aBojopen inpnpopbua.afos jrapouuons 85 t ‘appadoasep “ezes op efunSouns up Feary “‘oanvesou 2108 soqnforouo> ‘e1udi & guureasuy ‘enrSunstico aisa a1 2 aaisordxa apoynmioy o qesuadsos #§ yiapuodoput di eayoypedeo:pooRMDs aLLONIa 1:98 UF EMOUCIMY sundoxd 9] e 9p ‘gieuosiod eluouedya ul widon ‘pp pley vidoide os v op innptaipur voveimrqnuodsy 8p — soHaisa WezoyeA arjeds uy preiayrueu gos vareznemowsp ip qnidey wer nuytiad nu otteopofd 0 Joa as 9p aluinpuey “aqezqjennxaiuon woyea no pzearedo ‘ammugjo9 38 aoasoun uSaiwus ‘arimpuod ‘29pm puyonpuod ‘sngnds2ud, wap iso nu ‘reo nHz0]eA voredjmuord 1§ vaxrmut wad FED “WoTeA ap astz-nudosd oyfeal9 ‘Snuatne un 3p suwap sfoayord youn sino up 28 — y BA Zep ~ go 8 ,sof ap,"eidean ~ nut 29 ap nes — aettod xf y ateod goidoporve erleonpo: yo wounds,r2w ee: “(Ter “d ‘og6t) ,otexont How Honut e1esocau o1womepany Joun vezcioqeya ‘anise ‘pueltuned ‘uguome for feo oun v nes THOWOINEspirituale reprezinta un moderator si un-factor de:echilibru motal-psihic al 0 Uiiesc intr-o societate puternic marcati de ubicuitatea obiecte ale cunoagteti, ele sunt;:de asemenes, gi rogui de |, Enseiger la morale aujourda?, x Revue Francaise de deceni : (DO Incereare de define a valrlor dint-o perspec’ psiboocili gis tn Gustave Nicolas Fancher, 1990, Les domaine: de le prychologie ocale Le champ soca Duned, Paris, p17: "Valorite pot fi definite ca astewe do Salve, cocals cre reall di {oteraciomen dram dine ind gl aaietate,interachune pein cars g societal ay un grup ‘ued modurle de conduit fun de normelsealtarle care le ctueaci tnt apredativd at > ‘ul a0 mal putin posts. Vato pot considerate drept acre elfraeslejudeedianciale” Dinaceash detij ce pot earage tet caracrenstderenpales ~valorile se presinih ‘ean aMambis, de ef cae serve drept crite de, ealuae individ, 2 ‘sondstelor i oblertelor, lorie ust fasiagje svalutonre ale turer > comportamenteor din sodetae; 7 calorie ce Grganizeas ta jot nor obiectee cup un loc central inset sistin il care emery obletvesocmdare nt-oprtineirartics descend ~oorle pot ave un caractereontrodiciorl in misura fn care coeristnorine resi opuse tn dccaglsocetate a on moment dat. 6). C1 Onin accent agp ii de ineprundere a veto raleal sci tore # anopiog Ved Sune od ees et. F Respectiy, calitatea referengialutui de a se reproduce, de a-gi prelungt calitajile’ prin sine rane Rota da caer (cing aacaoeplontary ne ae Bs i ‘Bacurey, 69)£9, fu atfvet Q ‘aiounuovap aug upanfouduss uy “pfomsooou 26 nhonamazop ods 1g axfou as 19 ‘etJonus nos. wourpodwos un ad quoudo osnd-ase nu aiv0o8 2p viayansy anf as ‘prop 2189 nu og xOyUOD WUNTE UNH BALZOP OxvOLeA 0 ‘puos uy "gluzeyes op orfenuts 0 18 netu09 un ey eéreuiodes usd 18 sep ‘ofuaqes zoun waxeuiqwop 18 vowusuoim ap offauny ur ‘uoTeA youn 2 yfuddseue ep Teuturur Zeid un vinisod weing “ateoyen o If weuIMe POUT UT eOIS20R UID oe] Igo mun are afuaTeA dpopdatig ‘yondepip voi veinn uiand yaar 20 @ gugd ierpour emgary, “pyooonuy apanuawiaya nap vainapouy roroouou yvouindo 24no ‘swapminyo ene 0 0] wep ‘ppiqnsaiad plunges 0 a1sz BiominuIap vaLDO}0A ‘axons ‘oylua ‘dons canqouoa nod wind [20 0 prtojnzai'o a1s0 ppouodivonps nu usueyoduroo 11 ‘uf axvozes 9p jan4) vamora, “eaIou0D eaIDEpIp atfenys O-nwy sana} ‘oreo, “alueisuinoa19 ap atfouny Ur soro[eA MaAap & SP. und sosopes 2159 nu yedorfeonpo mnutigeo up, * sun y eased eg ‘imynqezrtes eansodsiod wy poseourday 95 ys out 20 neds uy Euag vaunystay uy ater 96 zleuorfeonpe <¢inmuso rojnadoxp tizgioadsox warzorea adzorod woind Yeur we ‘Inyris0 oramdosp undap ad wisedsor res ano uy aunt o-nu] ‘Zjmfuassa pian nos piussqo ap plow prumup o aundnsoud uojoa 1oun plus “aruydwrou Weueos roan ebay 1 vinasoan jo znfau unt “aij Bs atngan 29 von fe aluafpre no exoisooe tizgAaope 18 nwjaroo eadnse 18 129 ‘aneonpa jnsooo1d ‘wy oreodwr sojoyueuodwoo som roremonse memes. eidnse aieBorowL © rere sundnsoid ojeucrfeonpe JojO[es v axuUTUIaIaD ep _voITOI2u; = (rd 661) Core ardarSop mqavayp, te,ung minaa, (2 10 narod) s=rfoonpe sojarmynza1 vaanoapnt 1 Jadaa 2p 2101 np rain ynzeo ut ‘ouadoad eapveyfur. "2 qHofea nnwad preI> orfnuy mAs [e IsI[eUR. Uy UN ~ nogeyT JoFeO 18 JeRYD ‘TaRIE aq TeuOHTeoNpS wnsroultiad aoyoads courorea nferins 18 attaurayo op oxeur teu arenisrantp o 3 er urguiodes ou gs ayuusad ou wo sep ‘gpexouad op tmisop aise gniseow erhrusjact rouorfoonpe s1vojoa 0 18 juasonn pout u} a1se ("249 ajwouod9 ‘unyjna ‘PvI908 mods 2qo) aura a2xoyoa apahuate no x pevazuouun 9s 2109 wp (undors 1B 2ovoqfnu) swona apouorso awauoduien prop 10}29 0 pluvpiosuoD ws a1sund © pavenroaf 2179 aumldo a9ug (1) sxequown mined mmprupur vocruuol ~ wiayse00. (onal) varwnyourl 18 raifoonpa n asozyvox 2p (aytfipuos ‘puuof) nao}; auunp ‘atos20p0 ap ‘nado wodos joo 2139 pyouorfeanpa vesvorn, jopoyons) mds pugo 29 0 gp ‘EiuexoUsy 1O4Pa JOAN ounds — vga; Wy azeiuaHio ‘aqempaooid aanvusoye 101 OY, “ANveonpa iaynssowap aren e1eoi1sero 15 eremdesuos eareuiuajed “eyeuolfeonpe wareoje, *1 yomwowa | G 31 SZVLSOdIeste. valoroasd doar pentra faptul, cio. serie de ‘metode saii_artfici rocedurale sunt in sine valoroase ori cd au fost impecabil transpuse didactic. ccongruente si au eficiensS. Valoarea nu este‘ insumare de elémente valoroase ~* disparate, é1.0 procesualitate "de gradul do, care se decanteazd la nivelul bunei combinéi, conjugér, alterdr. Conturarea unui cimp de valori educationale si invajarea acestora constituig 0 probiemi de maxima ‘complexitate ce-poate fi rezolvati cooperarea tuturor factorilor educatiei. In cea mai mare parte a activitatilor instructiv-educative se pot distinge valori particulare: teoretice, spirituale, acyionale, Propunem urmitoarea clasificare aproximativa a valorilor-educayie plecdind de lao serie de cade de referinga: finalititi, medodologie didactic, forme de instruire, - modal evaluare etc.); < = actorii care le promovearit cu prioritate -(elewvi: “congtinciozitate, perseverentZ, spirit critic etc.; profgsori: miiestrie didacticd, profesionalism, autonomic, comportement democr factori de decizic (competemts, profesional si administ spirit democratic, mobilitate imparfialitate etc.) precu personal administrativ et = gradul lor de excensiune: individuale’ (demnitate,” onestitate, curaj inventivitate etc.), comunitare (civism, patriotism, tolerant’, alfii etc.) si universale (respectul vieti progres si perfectiune etc.); = divectia de penetrare sait de impunere'a valorilor: de la societate catre individ (eu scopul conservarii valorilor) sau de la individ spre societate (in conaigile in care uni ation propun noi valor educaionalece'srgese @ fi captate si de alii); ~ funetionalitatea pe care 0 exercisd: valoti-scop (eitre cate se tinde: ‘cunostinje, moralitate, cooperare, sinceritate etc.) gi valoril mediazd incorporari ‘suplimentare: deprinderi, autcnomie capacitate de evaluare si autoevaluare ete.); = validitatea temporala: fundamentale (valabile istorice) si circumstantiale (operajionsle la un moment dat); toate: perioadele 64 ~Binele etc.) si concrete ("drept ls rcind s& raspundem ceducationale se mul ional a procesule la realititt sh trebuinge concr imbogiire gi de stimulare reciprocé dintre toate felurile de va Reboul aseama ine, care nu ingiduie disci sruri se pot spune despre ra otdeauna produsul unei edu contactelor dintre culturi: "Pledez pentru 0 educatie a intdlnirii ~ conchide Olivier Reboul. Prin si pencrs tntdinire* (1991, p. 11). : 2. Conflictul valorilor educationale © problema care trebuie clarificati este ierarhia valoril ordinea.propunerii lor la cei -educagi.. Prevalenga unor vak , Specifice varstei lor) si calitatea acestor valori jonarea unor valori viitoare. In acelast 5 -Peuagres ance 195 : 6SZn) 7 ° Ef . -aonnapred untfor opnjoaru oor 8 oHeonpo- of sfedhnred owe, thor mnued ERgeTea aiso o1eo offers — yoyes totn @ arvenfeLioreu ap avs oxer0di0oU ap ‘opoexd/ rund 1§ sopupren qroxfeouns' meyid. oxy. rxyUOD up. "g o ay aie ‘oaneonpo sieay foun Tea eoseose;p 2169 "puvuouiansur xooyes © 2159, 9289 “apfonpo Bt © pugo jnzeo “gprid 2p).doas-opoea #8 doyfrm-suores Sno ONTOS WH] *L, fargsanau o1zeoy Fep ‘ovexy upind ret ‘sowiA ap ‘oseormd ‘ostyasep ToTea 16 oreututiorop atta ‘atazard toxou aids areiuop0 ‘pemp gunos op ‘2yerimersmnons squorea “onUt 1OTEIsUE toIBUOD. un. “9 ‘Sugureleam op apuresord i waren pout ‘idvorSt 11 areo zep ‘sonsnioy 16 oanexBonty Heats‘ ‘pigxuewn ope ojesouad ores 1§ (Qsnvonpo-snonzsur Henanod 1§ minutos wd) onmarsiso1seur 18 four ane axenonyan ‘aistvedomo 27290] afOTRS 1a qBO Us ‘soqe reur ‘razon nniuad somnotiad aure0} sep 2ingeisur soqtresn|9 inuasat onso “gout aso nur WJ 2a 99 101 ‘9189 FUE NUE S05 2 20 101 optim Nigxy foun eojureurp op indum aise ‘(‘o19 orenqesa.nes oxepaid 2p ptuysi 3 apoiom op ‘omelord op ‘iuguplesnt op seo 9p Heo hedge) mfgiinoasay ‘mmmreroanord ‘10101 sod somim nufeds oisey “operfuaiseeo oraauaas 9 ‘woe: ap ariouny ur ‘oresopistoasap 18 syerooidetadns ‘awuopeu 18 a1sop * typon ¥ jou damn ySejooe us tans 2429 toes ap sounoooisoure un TseT woind 0s untied oPads ‘TemxaIIOD rHLJUOD UF) “p ‘ UNG] op asndun opudTEA AtsMjouT) MAFOIIpeNLOD seTO eMIORNSOU ‘ZnJ1p POU Uf ‘ueIpnoo ftuleds wp ouTuoALed aOTeA 18 (cond od yrows9 ednp ayectyséuo! 18 areuorfaoqas wuneapion) oof ango 2p affelmaum uy asnd aqoyes anim wastD aye tmgUED “¢ ‘ovoensqe ‘wasope ‘WoreA vy preatiodes 9s a2e9 (jeuoysm souorfouny ‘soroadsur ‘gqw038 ap 10;90H1p) arefeoesdns royolurysut 2jpluatine 16 ‘101 s0piore opfewaedo nes spaprqosap ‘opfeitdse omg asouns ‘28e9 “sonaepIp sfexpeD ane op areTinwaord sqopea anmp ymITTUOD *Z ‘avwaysan ofuapadsa 10mm eainua df ‘qnpe ones ap 1e|n20uT HoTeA ap InspeD 18 (Gogtiads 107 sjoluawadse ap ‘vosope ‘farmesep ‘iipaut seman minut ‘prdes reer oqvoutiod yuns ovo) xonsay oqmiandse no oma *t su91 ‘ep nnsifex orem ‘z2}se0u ermdo edup ‘éognuspr waind ure ‘opeuorieanpa 2 JOTWOIeA e yep TwawoM un ET oFoMEiFOrpe o uEZTEAT es 9. ;E + gin “ad ofoam es mqon se erleonpg, ‘Hore 99) (9 4 “tg sed ap sasond om areorewaoge ound upo wevezttepues ou sep 2h uy oanspuec uy 25-npupyrgun nos 28-npupmunuup Lop.op: ‘soogpe ro 2989 sxonpgordz220 ap mmpou8 ypHo mo ‘a.9ua8 1 ‘ex}tout mysows91 ‘Un-nut 200} 9 eyesore isto Totr ap Basoonporiuy “(pre096 ap erwaowiosd ‘990 no une e909 yons nu “Eplid ap ‘errurE] ap asndosd aqtojes) seep nue ut go (ep woul he aa ew nu ‘umnoe aos) ‘sounyy “un ‘anyuoo ‘oqruorfeonpo 4 (7) nu t40 voyaueq, ‘outagp Bie nes oszorea o axe ut yluttayar ap ajoupeo “ze9 1S29% UY “218: 20d jemand op 1S 1w0d as-npuEMTE ezITeaI BA os B eareensergy af v, inj vownradupnyg uy ina. 2009 32918 , aa0f , ad pevous9 _38 at quoqwa sun} Df tonpatW angaxy, “1oj!sa[@ sojaNMpUOD mmaamu v) apqniodiona:16 spiqviadai 408m ‘sivnonind suoiapuodsid uopon n2 viedo va as ‘oiloanpa uy “e1O S90" tuorgumd ef ozauodes as gs 1 ‘noensqe suojeA 129Np edeaorad fur ps. osay asq (919 UE ‘aquowrerrodiios ‘tnung ) -agewuourepuay 1 Infesn angodsor ‘iosou0s-1oensqe exe azopaA Utwe i i: Hoy concenttaji spre depistarea $1 mater ieuivelor de cunoasteres cele psihombtcrl, Ia vol orator si au rea valorilor intr-o clas gcolard este bine si relatiy distinc\i (cf. Hawley, 1975), primii vedere actiunea propriu-zisi: (Cen place eu adevirat?) i (Ce influenje maw condus spre aceast®. deczie? Cat posible pentre slege= Sunt consecije bene b) ACTIUNEA: "5, Acjionare Sunt capabit a duc a cap alegerea? «ile me reflect leet ei) corporarea (Alégerea fut repreini un fel personal de jue . nilor mele vtcare? Modelu! vot melee reflett in acjani conforme ‘ alegerificute?) ; asi sunt foarte importanti, deoarece ei. arat concordanja dintre comportamentul unui elev gi atitudinile care le are la un moment dat. 6 i : vos Un eventual exercitiu de evaluare's-ar putea realiza irecdnd o anumité loare prin cele gase trepte de discutare d acesteia, Le putem cere copiilor aléagi de exemplu — 0 valoare legati-de-petrécerea timpului anumit elev s Ai Profesoru! trebui spre un alt mod de a peirece timpul (dea citi, de a merge la film ‘In general, pentru realizarea’ unui exercitiu de valorizare lea pas consta in stimularea gandirii gi trdiriifiecarui elev astfel incat sé ajungé la 0 modalitate comprehensivl de a evalua opriuo serie de Valori neexperimentate inca. Matea dificultate in integrarea valor aceea ci aceste fenomene sunt lente si elemente imediat verificabite. Atitud ea unor cu precizie si nu se face instantaneu: In le cognitive sunt permeabi de acest. tip find prezent, : Procesul de intrpducere 2 atitudinilor gi valorilor este dedsebit de sut Rolul congingnului ascuns (le contenu cache), familial sau scolar, pare a avea w aport consistent in acest context, O rezultantd valoroasd a invari nu poote ftaa + A * arturo) ajoidaix,, “(uuroyuopea wideon, nes edevo ut) a1erpms sozafungouns d7e apunyosd aypiisuas way eT aiyEAZap Es Io]OsajOsd a3a 1S s0[1J0TBA juste azeur 0 prose weqroH] 10y, (12 “é ‘gu6T ‘uealo) ,dzopesBp 0-§ nu iqouut o-s ‘azasofotur o-s ne ‘goseasods 0-s aingasn BIseDde 9, ds wanentanoe wt eieosgul-as — diggstiwoyy u ato (rota) sonoead egosony agit areidaip easy Talury aye anpaoloud i aanmiapszap 9) sqrunysuaunp cf Jo} careprones. wad 18 mfeayruwos soun eotopuudsop wid ~ 1 4e aioensqe nes foas op 1e9]U0 ~ 1O[aTuN IPA B[OSINE O ap aloxau “ajfeonpo pour aise, nu (orp oxmoudionujou ‘arezedas remuasa) ) miewaoyur 109-07 “sreIMosIp 1§ astulsuen JOpZAINUsTUOD ~e. YoLIOTA On ap siuowour wid opeazjeuly ay ws affooy op ojuindn ore ad ur aMfeupout op wnfoysd . don aismoy BS ONS Bs 18 a1oTUCD Jun e ganooigo efuazard no panveday ut ézmonsuos ay es amqaut HA9qo ‘oMfizodo ‘uy uns presuIAUOD nes aTHOTEA o2Fo Ut eHemus ty ‘arzIfuoD op vasvardeay — ‘-ayezta soqtiojea @ dzeuoproas o 18 avensz0au no sundisoid vareznress ‘asemieiet 9p eqiOA Y BA fume ‘nou UID ‘sonpoud ea 98 o1odoye 1Seoaae ‘oreoxpukurose iifenals ut ‘zoe wadurauoo foun nes uojea ioun ¢ oseuTwopasd 0 ys05 & Eo aunds eaind ea.9s ‘ereoyide Wy ea 90 184 nes HLIGTUIAUOD ofauiojoxd Youn, eaxepiode Us w\sUCD BA d1089]~ 9p ‘© "ngs jnguouresodurco outisns x0n seo SreSutaNoD nes axuopeA az ‘9 ozoninaya BS Ingo vA jnoIgns “ojLgnedwioo wns opaTuiaWOD nes suas uy Bernt evens: SoU OW ES apuH s2e3 sunifoe '0 snpoud eo wane arvod eg neg agsoudxa ‘Teqton ‘Twos wowed un-nuud giseynmem 9s Woyea foun e Eanoaye voreolidy “eieuIMoIep seojeA (9.89 nes o1oHuLAUCD © uD Iwo!909 pou! UT EUOduiOg 9s nes sundseY UN Ep $8 ouruygiuy umnoe-ap ase foun pugutfsede opfems o-nuy yeseyd aise ymioaiqns > sundsex un 2 edun(e es pugiad’ ‘panodye vasonide uy ‘8 eung reo aierfoiut vfop 1 ganaye yareondy uopoa aun v nos waBusauod soun v van2afo vowoydy — : ‘g € 9p pour nun jmimers no PIuaueULIOd jetoud 0150 1uaaroyy 2109 ‘alumparo oun waxeULIO] 2498up.U09 0 autsap v } computco wosmqiny + qoodse nun 2 nes fen) uuud ‘ganudo5 eu ianae woe ISI “vaanguay — ‘i josrad afuatiedxs ap aseia oun eaxeunoy ey ooiipu mune e-ppenidoouos voseagiuwios oundnsard eanooye -vaseaonuy “y fad 9p Joes un ansioaye Loxldaoiod groyuco 1S asnooye afuouradxo roun woxezqjexouad vy ofaqEsiuos “sonuapt iloeos eisdou ef aifezon ‘oeogugwase then; indsazod 180} e a1 “oivoli Puyo gasiogge ovejnuinoe o 20} axy “pawoalo vaunila ~ ‘pyuinsyaduar 18 ojafuangoss ‘(easaagidou nes) eounoptd saye your yuns eanisaye wiidoosod ut yzvouorfoe oxco tuicteiado) ‘weonpo fnjoo vowenteuossad u HOyeA jaun e NES LiaiuauOD foun voZeWO) FT IngUyOO BA ateo soINeUE O BseN aod 1§ eandaZe aueledue oO yUIELIMOp ea aanoye wfaianze e guui0y erewtowoyo Fo 290 a8 ‘panoafo vildoai2g ~ AuoWOU! MsgDOy) ae uMZsEN BhargD ‘OseRUAUOD UT “fotos WA “(QLT-SOL ‘dd) (oygnedwoouy ie8unuos nes wofea anuy iojsi}u09 eosealoz>1 8 apgqneduioo. sojosujwwoo nes so[O[eA voxeUQuIOD ‘vosEZiY;Z01) wedo (9 ‘apeuruya) nes aperudiin iso adupaudd toun v 2 ‘eanoaye varadaosad) 18 0 “Baep otfennys o-nur ‘purge 13 $$ pluouewod eurumnue 0 no nivowop aseoe Uy FsoyUEUE as 91RD “IarMDIGRS & panooye eaieitjeuosiod ut yzeoiFout 9$ a5¥9, 2p jiidsouoo: Wores 1§ LoSuIAUOD ap njquEsuE ereosuene (poi -d 1961) newlerpretare valoricd 2 -158), Numerdasele, conceptia'sa, cit — mai izare §i sablonizate a etapelor de Reia' si -Ziller). In ‘pedagogia romaneascd, Ion el un plan de leetie.care ingaduie ca ultima treapta “tomentul educativ" in care sevalorificaw’noile Gavanescul-a propus "humanismul’, respect cunogtinge transmise- elevilor (Gavanescul, 1921). .Daci .primele *trepte Psihologice” aveau ca rol dinamizarea ‘ului $i voinjei, acest ultim moment se adres, in primul rand, afectvit Tnvatarea unor atitudini si valori se va. lor de manifestare, in procesul formal val iviza sila specificul domeniulut ilor-morale —.de pildé — se va Fespecta o.anumité gradajie, ceruti de particularitaqile de varstd. La copilul prescolar. se ya i ne formarea unor deprinderi i obignuinje cafe vor cca de. mai t€rziu. Nu este exclusi’o anumitd formi de Hlor (3). Se pot prefigura etape ale educatiei morale in funcie rului etic f “omponeente sep a pe doua ci Feducerea sau preintimpinarea celog;negat rale este faci ale comport Stabilizea unor rel fra stridente sou ei de conformare a conduitei la Valorile previzute; _ . ~ Meares obignuinjei de “acjiune "in. conformitate cu valorile alese (Legrand, 1991, p. 48): : R ,F unel acceptari sau res orale nu Fey treapta pre ') Trairea valorilor nu este o raportare: Dragostea nu devine valoare atta vreme cat ne rezumnam nul lespre dragoste. ‘Trairea semnificatiei unui sentiment trebuie sf preceadi acceptarii sale de citre imelect. Edu ine daci ea nu sé traduce in experient’. nu devine | Educajia se realizeazt in perspective unui: scop, a unui proiect de in prototipul. de person: decantat la un emu. si fie, in urebuie vizate nu je cH dimensiunea teleologicd a educayiel este data de faptul fiecare secventa de manifestare, este ghidaté, oricntati si ree de un sistem de valori-scop, constientizate- angajati in acyiunea ins 3sh ‘uy osapaysejd “arene ut wudnSyo aye no Yeuer’ tear 16 piso gonitaine esmyjno no ymoe}Wod igo nD ‘ewouornE IS guUIEP, Trunies @ sunfe we go ounds wind jounye ewntt ‘ear seL ods WSensud adnooaid UNCLE jgvapoos itzapundses.e 2301501 jolisosur'e oueyopiado eriuLid gs aingas 212 ‘1 ‘Suoist ox9paa 9p round wp astosumnaID ouIg HmNeas 40 $8 auto49] 40] a[o0) ozafuaiod ys"tfd12u0> juauiEO JOUA ozasoupe as 25 apizmjeuy ‘dun 1Serooe uy “puyput nnuod oxeoruowape wiz05 no ‘oun aug olen AUN wf HS ofWeUIP “eUorfoury opou. pr exe ‘ad ¥zealuRap 38 rorfeonpo “ataiqenibe 98 HS Inpiqysod ,¥z"a}s0}, 2269 joesd xtfoun) vou womnd-au'‘sunreau 9p ivepr ,1s0i, UN ougUIE teu eyo 1S tayMuO ,cInseUE, od runs aja aNnUTp o]oun ~ ax qe Uo|es: woopiewn ‘30 [Iqou jeapt un 9180 101 TRYOSOY 29 eIEp O ‘waISeouNDaT > gyasasoiun od eresua0 oes ‘| ve fury 10d ayera1208 uy go imidey mn ois "tea MOD Is908 UF ‘indaowODN op o189 jeUy, WL, eat ‘op areareout aorio azonauad ys ajngan sojoNe uIpIO ap ayJoluadixg * gos “4 ‘sagt ‘uaaniy)) (zaitiord ‘eoisoBeup, ‘eafasnuunyy ‘np .ezvonea 9s ‘oteuotles. ‘ojepos-suen SsoNOIUY e aie aieo "winjeu! wzey ‘oul uy {(asodopol soqwores tnun{ ut ezeauuso as ‘apenpsyaiul i sen wujoazop 28 pug> ‘elusosojope. “(ozezqueau0, 2p nes) “Danaaye-oypny afasasanuy eupwop oge9 ef “(UE ap nes) ssaidosde ap 3 au ine 10 nes oBoO!g ajasainy wud wIeZts0I98. IS "YB ap input aSoinzystod 15115 x2 ee} PL 9p “Iapiaiput pau Bj azeidepe ap 2: 9p 18 uneauEd rewnt, 98 ‘oveyingeur eB woes ep sndsoo ut pups toume ‘ountioe i fonagy uyor “axed-expitie con vecindtatea-unor valori fundatnentale;: de bine, dé frimos,'de dreptaté, de | adevar, Jojirea din inertia existential, marile revolutii in plan individual si social sunt conditionate ‘de manierele ‘diferité ‘de'a ne raporta Ia fondul cciltural; Incorporarea valorilor culturi esje 6 Sansi reald pentru desdvarsirea jumese personalitatea moral, cardcterizatd prin libertatea $i autocreayiei, prin diminaarea dependenjelor (sau rea si stApanirea acestora) Taya. de alii $i faya de upraetajate, intr-un cuvant, prin autodeterminare marala. "idealul si datoriile morale care definese. moraliceste atitudinea fala de. alti, ~ Tesponsabilitatea $i judectqile apreciative —afirmi Ioan Grigoras, (1982, p. 169) ~-sunt printre principalele caracteristici care dehoté.ci in. procestl autodeierminarii sale miorale omul se conduce si autoconstruieste ca valoare, in timp e@ in procesul determindri cl este mai.mult un produ’. “Tesirea de sub "imperiul* anumitor determinari nu poate (gi nu trebuic Hie totala, cici'— se stie — scoala este 0 instan}& de socializare. Or, fi educatiei vor circumscrié: in. mod ) sa ile 1, in Sine, mu este procesul de formare a tinerei generati te 0 “traducere" in secvenje deziderative Suricfional, dec fi sedpurile: proceselor educative, contin deseori © mai mare doz de “irealit mult se déclamd decdt se tnféiptuiesc,’ Nu trebuie, Insi, tras cot fiinjarea idealusilor educative este gratuita $i iluzorie sau of acestea nu ar i hl educativ determing si-"forjeaaa” realiajile traseu valor, ftreazd - selectiy ~ 0 serie de imperative supraordonate, ghideacd gi legitimeazd axiologic strategii educative, Sancfioneazd trasee perifer relatia si fie de cor dorit este ca intre ideal valoriei. Dar, uneor observa: anumi scop, si profesori care erau disjuncie dccizionali ai vremil. De aceea, postulim 0 oarecare autonomic a timpul scopurile fixate de cei le podagogice autentice. sotielate normal Iealu} poate fi remaniat sai revitalizat de “js sun proces de epurici si seovenje- mai mari sau c de deplasare-pe axa final conjuncturi socio-istotice: Conteazd, thst ss 1d se realizeze contaminarea permanenta ci recuperea: educational. Sensui pos yner-ul, ar in orice imprejurare care cor pund din now problema cOmpatibilititit si a coerenjei cu fi ck scopurile si valorile care delimiteazi nivelal respectiv" (Landsheere, 1979, p. 259) , 16u" easiseo “piuaioys 1 oimqeande.‘oriesoope exorso0e ginfse sjernrounfu0> sitemap 1oun & unInuyfHoD Uy gare “piuarstsu0D 1S speared vI03s99" pundise (qu0d1 ‘Tdojopoiant ‘ordeouca) ermoxdrom op oje9 16 efunsgjas 2p ofumnpoo ous iojmnufiues warenuog remiay2 18 piqustiod 2189 20 1200 8 azaiseouno ut fezoua-1§ yweysuoo:21s9i00 woe enur winustido wn yeziTeO1 ayngan mimupurplesut yaanuriaes wy *eoaIe 9q.“JO|LAD|a "FQIO 9s 39 vO09 100 2159 29 8329 an feyeosp un eUnespIOIUT EnstBazUL va viszoe ‘nurTuoD tun remiss g 2@ unuodo ap 1pUO “oTEo2$ sojeuesdoxd v efvourwsed uy vamqumyos esx) ‘niemioyu tore ep vareuorirpe stiusod 9199 ooo uns uremnurfado aung yes ofa) “gueum rstuorredo 8 1ioySouno aye awvoWD} ip at BS o19 IAM JayIse leIMONNS Oy PE aIngoN BoISIOe qugurizaut JopMmmfues. e azeuorsuunp. exajCw0D jugmOP e EnUNUOD earEZeads 18 BON Jou 9p erirede ‘qioxSeouns axbuidrpezed ur asnpou i s ssew upd “aeauoy oqeueo ud amassed ‘ovexedsrp opreuroyur 2xOUCD ws woInd se fo une “greads wd premso; “gieIManns aUyG " na 0 ap aundstp IprAmpUY wep pug] WE IUUTM! ‘ESuL ‘S10 W-29ql0n a109 ap ‘Ta}Seoun9 waremmannsact "(6s “#u6T) (—no atous -aqmang ‘ehio}- top!) oweyiodur’mns rapt ayaa 9769 a1 Zep ‘yeIoUod veazdvau ‘9189 AU 9opr o Tor 93e9 ot ‘19day ap und un prey ‘aronnsuos Pipi sxoundeaxnl und ‘aquouidey ap areiqurese 0 eo ‘ereorwaqe avenferiuoso oe murzord 38 20 ‘,gleokezour gmyno, 1enfear BROT riseace oSouUIP ‘soroyy) Tetuourepany purtasap TnIEMOrZeIO wOOUN “TeuOIZEI0 ump unfeg “umonns ayyumue poudsap os mlemsosut, op. urayoa srgns ure 20 edap yuns anseou sjatunSouns “059 18 ° are eoun axeidurgrat ey odeoide wurddoossp ‘zmsy “oJ2 ant e1euopsoqns 8 oumyop, moore wl num] ge -arenopro'o e-sunfe es “yIuOFUTUOD varaigeound v1 zea. ap varoiscoun wl op ‘orentfeiousd op opuroseiosep ‘aidan uid pupiodo ‘sorfoy tmnpxoinoo tou euanue’ area ardzouca op tedioutsd ‘nopnm jnun eolepunse und ‘Stpoyou pour ur epsoord jmimgurefeau ‘naisou qmjooas ut utd “TLores[e yrarizouna fodin {nooy I{MUT teu 101" F2e—apad ‘91199 step op rang ad ‘onaroisue di ap taronSeoun> “sojtunsouna b arténsut ap ‘sxauor}ejo4 op oreTepow wife O Bf Prsrpar ed ouindstpasd yus9pow esti : * “piSojonin azapas ap round wap iuatauiad 18 3Bojorxoad ‘29pea ap round wap suatonfo ‘sH0} axepen op totnd wip wonsSuod aly Bs aztnsNstt ‘sammy o1sq ‘olunfouns, atitzodsp ef eund 26 1 ‘esureS inynAgy> eoI9 BA nqaaata oumndoud ea euidposip aseaaia (9 °f 2961 ‘peat NN B oUe oun RoreUOrrzyoe aisa. erieany imidey woruupe ws ainqauy, -aeouno & 9p ae id oxoi$eouns op, ntuawop un-sit Immuarstroaad & 93 ‘spuidop nu axes‘ fefleonpe iopsninuijuos Beseinoiyen |§ eeseuoIsUeUNIp UL goiGojojxe eeuipniny °s~ F de" ‘doud componente este 0 safcind atat a fact bet rk Dimensionarea uunor discipline:es 4 cutriculii-uiui presupune atat extensiunea cultural, edt. reagezare a pr um-moment dat. Un:bun cu “va fl-capabil si conexeze:gi si semnifice scolar, ’stimulii-cultur potential sunt bonefici pentru levi si cu care. ef. vin in contact vorbese chiar de 0 dimensiune estetied a curr prezentare variat 2 elemente pozitios pauze de fixare etc." (Neacgu, ‘In materia de predat gi, lalimitd, vor ¢ 1990, p. 204). Protesorii vor a wuturi (5). le gcolare. Act manual ei stirneste 0 stare af ional, esté tea care IntBreste si in jerea in experienja de invajare” (Brubacher, 1969, p. 162). Con: tie pentru responsabilit cu fixarea programelor ‘educafionale de a se feba permanent la ce servesc canostinjele incluse in confinutu valoarea for de a accede vlormayionale, care este ponderca valoritor | educa te. pondered - val care determin’ 1975). 2 ar in planul conduitei. persoanei: este Lipul de.continut care este vehiculat. Se pare’ cd educatia informal incdrcatd afect A jrmayigi este strans"legat dé cel, care o di weazi. Pentru. antropol ducati de pilds, ‘mecanismele invatarit as “mimetisn", panicolare, subiective,.In mal pune aceentul pe valorile impersonale. Ce se predé-(C. De’Ath,.1991, aoe aE G-tebyepes sectage ats 81£R ‘o[o anuip exoun eidnse euotiae ap ‘oroxou 9p zo wt 8 awowtaqe ouzoHD anup opie] odsored voind-e nutuad. gonemarss op IuoIogNs ax01I0s9p ‘0 ay aBunle ¢ op p ‘unqorde.nes ‘gUinepuoD 1aum eazopi2n: my, ‘eunFosaE Hojea°op ajgdresue wn aj paneonpo ouniae'o eniodes Uf Fist nut strznjexd nanoatdo ‘snds any. MeIsNO od reunU.Prepuny 1p ‘onesopal my oxenyoso 0 oBtinfe aqeod as piu eT, “Tex07I400d ap ja} joftepeg eoreonponyy 2h ap EreIapR{ O 9p BOA J _ivotoo bidatis p> asounaor sopsoyenteaa & ‘snpoud un mused 9ue9. teu ooud no etepormu ans 9s ON jdwoxo op) 1Sesur-9 wOIey jwowwour an 2uTANP marian vozenyeag, TugnTeao ou injusooord ‘eaxenpens ef mnMsnpord eofenfead e] op w9I0901], ulior9p oulg feu RUT aaNdatqo B1ie9 axeNUed o TUTE} BA ‘aatenteAD ped eoresoyouue anuad "(ig61) anbruassts ayaouddo p39 snosoanp2,7 ‘OOSANN 20 Bsndoud eo aise wand ‘Menjeao exdnse goRUaISIS ‘GNax 0 pzaztA ZO} fupBixo 1oysooe ereye ur “srEpuIEIOap app Torouome Fareijoxzap EZeaLIONNS omy sueuoio 0 Pussqo wena 21911 38 aatdoyoyucap: awaxqaxd 90'‘zauosaid of ps wua1eS axe aUID 208) 98 a2e9 ap atfoutiy Wi Hoyea oisoce UIs apun 9p :aoISoIOKKe ‘Cod 'sg61).(,t01ne 29 pu ead [e-Tedd inimroat0 eaLadunstn ' 7. ‘vojer 9p Higospal-royn easanuia jena ymvaTgO farted wt 200 94¢90H} nnuod ng borjnuapar as ps resmou ausg ‘ste yelusisne toiruasap ‘grenseooxd woqcie pemyeo" yondes man p sonpute 99° 2p purusod ‘axe ares ‘roqnzosojord Ing [09 40-98 outjqord ye aise ‘nidoxd 009 ‘9p areuruaiap rarsaoe woiwLAistMIod we 18 ado, aieinanie aya neToL09 HOVE ap axopduiog oundosd ea “sonoepip HaBDeIOrd voreajeat ut aiSowuod og a0 vf ,ap-yuolunnsur. w "psejoo$ wuressorg -(ouemn rafuny © oopuoosuen ueuIuo}9p {8 ojeimiwusidns iuiSs0 woltnpeaedoid ey 18008 9890 95 ‘rognuto eringosa 18 wremreu wouni4o guifshs 98 zs atfojo19 v1) vuurdiosip 0 9p aunnnsayo uy asnd ns ayoSou amgeu-nu pundsip o vy 250