Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anexa La Caietul de Sarcini MANUALUL METODOLOGIC

    Uploaded by

    Badescu Viorel
    91 views131 pages
    manual metodologic constructii

    Original Title

    Anexa_la_caietul_de_sarcini_MANUALUL_METODOLOGIC

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    manual metodologic constructii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    91 views131 pages

    Anexa La Caietul de Sarcini MANUALUL METODOLOGIC

    Uploaded by

    Badescu Viorel
    manual metodologic constructii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 131
    rg Saeco mae @ICONPET ‘mai anpetconpet fo: wed: Wa ean MANUAL METODOLOGIC EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII Volumul 2 MANUAL METODOLOGIC - SC. CONPET S.A. Eee sum @ICONPET ‘CUPRINS. CAPITOLUL 8 - CONSTRUCTH METALICE.... 8.1. CONSIDERATH GENERALE. {11 Define 1 domeni de uizare 112 Impotanfa ears de earth metalic sideman de waar a problanal 1.13. Caractere ale luceor de consti metaoe 1.14. Clastcarea lerdror da const. 815 ciel sein dogoce arnelichnobgce cine 2 EXECUTAREA CONSTRUCTILOR METALICE “6.2.1, Conectonareaconsicilor metaice 132.1 Conicjonara crac tos nl indus epoca. 14212 ele se conechimetae cal ust ae conus 82:18 canechnare leer ree cad fara (922 Tranepartlelemantaor Se construct metal eal 6 conuc mato acl aaié 8222 Taran lens ona mesos ou mjones a. 182.3 Depuatarea lamer’ de const meta. 18231 Dope go maton. 15232 Depa a ments iin sad deo 182.4 Monarea consti’ melaice ‘8241 Monsare taplor meta 8242 Momares gre meta. 8243, Monsarea former - 8244 Monsares eid: lai. 18248 Monare pate paris 8246 Tendnferogematn entree canada’ mai. CAPITOLUL 9 - PROCEDEE DE SUDARE APLICATE LA CONFECTIONAREA $I MONTAREA CONSTRUCTILOR METALICE. ‘94, CONSIDERATI GENERALE ‘94 Dafa 9.12 Spectajia socal de sudare WPS). ‘91.3 Clasticarea rocededla de sugar 9.4.4 Elemente ents In stabites nel ena {03 Tip oma) mater de bors oo 43 Peat codons do sr £92. CONTINUTUL SI PRECIZAREA TEHNOLOGIIOR OE SUBARE ‘92:1 Preczarea materi care 28 sudears 1822 Precizareathul gi densiunrpeselor ‘323, Precizareathul de tbnare 34 Precirnn prt din er 9.2.5 Precearaaprocedeul do sudare 19251 Prose o uae mana usec (9.26 indearea geomet rst de sae Tipun de os standardize 19.27, naearea mater de aos, 19277 Eecoal nat 827-2 Stream pene savin rocsicl desde ei pesc deblodd de cba, (9218 ndearen poration elt i eg de stare. 19.29, ndearea tlaciieres param tahnologe! al apaalis’ de sudar 102.10 :ndearea orn do sures anual de rng de sud 92.1. deat pred trtamontl terme a moins udat. 9.2.12 Preczerea casaor de cata, convo ths de cali, 92121 Corto ome decals naris porate descr. WANUAL METODOLOGIG- 86. CONPET S.A. Saat re ree @ICONPET 9222 Conollarc de atte pl opera esr 29 53123, Canal tome de ett fa a 923 fnecaq pind unele masur de pciegia minal PS a) 8.2.14 Intoomiea tear tnelegice smpfeate do cudare 3 93, ORGANIZAREA ACTIVITATI DE INTOCMIRE $1 APLICARE A TEHNOLOGILOR OE SUDARE”” 3 CAPITOLUL 10 ~ZIDARII $1 TENCUIELL rn roy consoenen OER ea aaa 181 es sarin wi EE Eierematnaspn canal om won we erecta ie (i ee eee vogue aioe ee 32s Metiecenipaasio alge BH vos Rab ean ee ao sire ea! S932 Sareea i et ainsi saree 3 as ses’ SEBS sonencaviesaban on Loco SemarmA TCR a nek “Oat Norm da aire adil (dae construc) 4s 1042 Scue, stent gcapoctive pen execularea Zi 6 104.3. Dostayrara prcosutthncleie de oxocupe a irl do card oe 1043. Adora! agesaran proves crimson a 1043.2 Rdveares nina naar ar 104138 Agoura chemitorn poo deni ra 10444 Organzara lull de munca al adan aa 1045, Organaree munesn formats de 2 a e481 Fomate de a satel mscton 4s 0.182 Femabe de ana sau so ge ruc rn 10446, Orgarzarea eculincadrul lec ae ‘oat Ercatren si de erp melo acl rv ac didi ° 10.462. Brocade de cram or maton ai. o 1047 Necarizarea complord a execute 2tanel do casi . 10471 Schon wenapr mater cu mara n 10472: Sohera taney nanan poo 1048 Pineal etape de execu la dra snp din cra. 105, EXECUTAREA ZIDARIEI DE CARAMIDA ‘1051 Zina dn cer pena : 1 denn ie os. 10812 dia de esa. 101518: Capt ramet col inci 1052 zie din aramid cu gun 0521 Condy gnoae de aature exec 10522 de goat eam {0828 Ptr cu ol de | 1 ci gina 1053, Zar dn locut de beton cella autoctavat 1054 Zesre dn Boot debeton ev agregate uaa : saageteneaeseasss: WANUAL METODOLOGIC “S.C. CONPET SA, — § eee MO cConPer 106. CONSOLIDAREA ZIDARILOR. 58 {06.1 Consolidate findailor. s7 “01612 Siesdros pe fonecane una oo er 108.2, Consohodareasteturor do 26 sr 10822 Ganeleares pn mista Ee 10825 fo procodes do conciors a 107. DEMOLAREN ZIDARILOR. 58 410.8. TRANSPORTUL 1 MANIPULAREA MECANIOATA A MATERIAL ELOR PENTRU ZIOMRI SI TENCUIEL Pn 0. Trangportl mateo dese nil de nears 3 HO8.11 hep deck rogue dpactre a win Ge trap onal is, ° 10812" Cons de ogariare a arr eo 10813: Femara pasar ae cram boca oaice et 10814 Agearospaceloor nooo de Veepor st 10018, Greute ae manip wanport a pastel : et 10816: Deporte e manpare# mince manu de anip a fahaiy=——— et 100817. Manolo pata e 10182. Transport mortareoe pent dig tence. 82 100.21 Candie pear vebae se neaneaca miiace de wap. 10822 Temepurtl manana pe eto " - e 10823 Teepatlpe vei eu vg do ia ey 10.824 Trenaputl eral ou pone. ae 109. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENGUIELILO a 108.1, Princip generale de execu a tencuelor 4 1092 Nora pent tence 8 10.9.3. Seu, lepotve uta pot reazarea manual a intilor. 3 {0.31 Scopes operat tere oe 10.032" Sc pore opera o ape maa ee 10935: Seuo pon ope de sate a suet oe 10.934 Seue eu opet dees sau pera, = 1084 Seu, sponte ula pentru realzarea racanall a oncuaior 08 1085, Execiia aero etap (satu) ale tenullior simp. 70 1051 Tasweo spate 70 10.952: Atearen seat ama pe nm 10883: Aptana a 109.84 Apa tel 7s 7s = a 3 ry 2 1096, Tehnologla de execu a uno ul pina de enc ‘sat enue get. {0082 Tenate sabre {0.0.83 Tonot spec ingen. {0966 Teno be {0387 Tens pe abi dnb, {i889 Renu adn iid pac 10817. Acaturea gt tehnobgla de execu a tec’ docorave. 4108.8, Organzaren exbae worried 00.8 Eroouaes oreo ope ek {1882 Creates ones ciate Jo pect CAPITOLUL 11 —IZOLATI. 11.1, CONSIDERATI GENERALE. iS Det “1.12 mporania uct de ala Preczaraa demerit de watar a problonel ‘W155, Caractere ae wearor de oa 80 V4, Clatca ale ero del 30 “118. Elomanta determinant nalogera varias ishelogico opie 0 THLS4 Ponce Goo unde ote pasta gurmesea se erect oa a) —————iaUAL HETODOLOGIC 8.6. CONPET S.A 152 Funce ep aaa 133 Funco do matll fos. . Progatre rari. : Cana gone 152 Fool progie oi 23 Ele cork cil a Prbleme specie logato de toll uae deli ° ‘Prunes forsr seer $72 Canal rong cnr 172. enone fot elon : 1112, TEHNOLOGI DE EXECUTIE A HIDROIZOLATILOR : 1122 erezol btuninoase. : Taz Sete gr entua ampanni. M222 Ago srs Nels SSRRggaeseeeeeess 41223 Teak do owt. 1123. Herosoi rigid cae) 41282 Teno nana muta. Ar 41233. Fensul esata moc - iy 11238 Tenet eect vezmvars bang) de pace vin ca bre 1 ‘M1236 Fiat cs metre pace apleata pn hope Sou peur man $129 Hii dna se mets pasicn. " oT M238 Nilesat molten 1113, TEHNOLOGI DE EXECUTIE” A TERWOIZOLATILOR V1.3 Caractere 1132. Tennaogi do execute 115.24 enor peel oil M122 Temozaa eacapariga : 41325 Temezclaa leone a M324. Temezslaleconaues. — ‘114, TEHNOLOGI DE EXEGUTIE A FONOIZOLATILOR Sas Caractere ‘1142 Tehnoiogl de execute tha2t Per nar M432. Pee tro M1425 Paaoes nga - 434 Tame fnobeotanis svg nb pe Rese Na aon nrconoaNe MTSE e Ti Sites am inc a te ee ea : = 11.5.3. Placaje antiacide “ 12 1. Rea a et papa matopemenaile 8 1A pend cces nen Sound 3 is Pome eames meee 2 CAPITOLUL 12—ZIDARII $1 TENCUIELI 12.4 CONSIDERATII GENERALE, Ye Dating 42.12. Caractere dori tect 120 12.13, Elemente esenfaten slogrea varntl apie da sxecie 130, 4214 Lica pregatiore 130, A Cr rogers ia ze 10 MANUAL HETODOLOGIC--S.C, CONPET S.A, CAPITOLUL 8 - CONSTRUCTII METALICE 8.1. CONSIDERATII GENERALE. aA. Definitio $1 domenii de utilizare In domeniul constructiior metalice intr Jucra foarte variate, de la construct integrale de mare anvergura, la elemente de mica important’, realzate din materiale metalice diferte ca forma $i caracteristicl, prelucrate gi asamblate conform detalilor de ‘execulie in elements de worstrucii slp, grin, ferme ele ‘Se utilzeazé in domeni foarte larg, precum: 8. problemet structuri de_rezisten{a integral metalice la hale cu poduri mante, cu dschider gi travel mar, inaitini mati ale etalplor, _acoperigur metalce pe stp din beton armat (de regu, prefabricaf); structurlintegral metalice pentru cldiri muitietajate cu inlimi mari cconstrucfiininterorul unor clad industiale mar (platforme, pararele}; schelete metalice pentru sustinerea de utlaje sau instalafi tehnologice; Inchideri exterioare sau compartimentaiintericare la hale industiale; constructii speciale cu initime foarte mare (antene etc ) schelete pentru construcfi provizori (baraci, depozite mic etc.) elemente secundare: placi metalice inglobate in beton, console metalice, celemente de completare, Importanta lucratilor de constructii metalice gi domeniul de tratare @ Avand in vedere marea varietate a constructilor metalice, realizarea lor implica cunoasterea si respectarea une’ foarte largi game de masur | anume: executarea cu mare precizie a elomentelor pe care se montesza gi se ‘ixeaz’ construcfile matalice: funda stlpi din beton armat, buloane de ancorere, existent altor confecti metalice; ‘executarea Tn unititle de productie specialzate (industie sau ateliee propri) a reperelor gi elementelor asamblate, cu respectarea stricta a ‘dimensiurilor din desenele de execute gi a cali ojeluilorutlizate: transport gi depozitarea corectda elementelor metalice confeclonate cu miloace $1 dispozitve care sa le asigure integriatea si indeformabiltatea; asigurarea protectiei contra actiunii agenflor atmosferici prin vopsire, Peliculizare, masuri speciale in medi agresive. NNerespectarea masurlor impuse in cadrul flecarei etape poate si cenducd la degrada ale elementelor pan la un nivel care s le fac inutlizabile(nepotrvil mar inte ‘element gi sistemul de fixate Tn structurd, deformati inacceptabile, coroziune avansati etc) MANUAL METODOLOK ‘SC. CONPET SA 8.1.3, Caractoristici ale lucrarllor de constructi metalice Lucratile de constructii metalice impun asigurarea corespunzatoare @ unor condliti speciale. Aste: 41) Din punct de vedere al materialelor, problemele sunt legate de calitatee ofelurlor folosite, de indeformabiltatea componentelor flecarui element, de evtarea coroziunil dincolo de limitele admis. 2) Din punet de vedere al forfei de munca, construciile metalice impun wi nivel de califcare superior, care s& poata asigura calitatea rdicata a lucrailor de confec{ionare gi ‘montal 3) Din punct de vedere al utilsjolor necesare transportulai, manipula si montarit ‘elomentelor metalice, acestea sunt in cazurile obignuite cele existente in moc uzual in dotarea santierelor, probleme deosebite se ridica In cazul preasamblari si fniséril felementeior la sol prin crearea de ansambluri de mari dimensiuni gi greutai, pentru ‘idicarea lor la pozite find necesare utlaje si dispozitve speciale, de mare capaciate, Cconcepute sa asigure indeformablitatea ansamblurlor In timpul manevrai gi ment 8.1.4, Clasificarea lucratilor de constructii Din numeroasele clasificiri posibile se prezinta numal dou: activitatea de gantier legate direct de 1) Clasificare dup locul unde sunt confectionato elementelo metalce: + elemente executate In unitai industriale specializate (In special: grinzisi ferme metalice, stp, grinzi de ruare); ‘+ elemente executate in ateliere specializate din bazele de productie ele unitati ‘de construct, + lemente simple executate la obiect, 2) Clasificare dupa locul de montaj al elementelor metalice: ‘+ elemente asamblate la sol si montate sub forma unor par{i mari de canstructio. (acoperisuri asamblate la sol srdicate apoi a pozite, inchider din panouri mari preasamblate etc.) ‘+ elemente montate’ bucaté cu bucata la poztia finala (ferme, pane, Tnchiderl, Platforme gi pasareie etc) 8.1.8. Criteril esontialo in alogorea variantol tehnologice optime Alegerea variantei fehnologice de executare @ constuctitor metalice depinde de: tipul stucturi tipul de elemente metalice; forma gi dimensiunileelementelor metalce; greutatea elementelor, Posibilt! de transport de la locul de confectionare la lacul de montaj g rumurile de acces; MANUAL METODOLOGK [6 CONPET SA, Sueewmme @Conrer + posibitile de asigurare a utigjelor de ridicat in ateiorul de confecti rmetalice gi pe gantier ‘+ spafiul de care se dispune in gantier pentru depozitare, pentru Prefabricare la sola parjlor de constructie metalicd - posibiltaf de acces 4 mijoacele de transport si de ridicare in zona obiectulu; ‘+ gradul de calficare al forte! de munca existente ‘+ rumérul personalului muncitor de care se dispune pentru executarea ‘operatilor de monta ‘+ tipul si numaul imbinarlor ce trebuie executate. Este necesar ca toate aceste criti si fie luate In consideratie la alegerea gi efinitvarea soluliel constructive; in consecinfS, Inca la nivel de PE trebule s8 existe © legaturd stransé nite proiectant si executant, urmand ca proieciantul s& asigure 0 conformare tehnologica corespunzateare, 8.1.8, Pregatirea lucratilor Pregitirea lucriilor reprezinta 0 faz extrem de importanta, de aveasia depind caltatea executiei, productivitatea munci, ullizarea rafionali a resurselor, Th final respectarea termenelor de punere in functiune a invest Pregiitrea lucrarilor trebule 88 vizeze in principal urmatoarele aspecte: © aprovizionarea cu materiale necesare si asigurarea depoztéil lor corecte; + asigurarea confestionarii elementelor metalice In atelierele spacializate (Industrie sau ateliere in baze propri de productie); + asigurarea miloacelor de transport special echipate (unde este cazui) pentru transportul de ia locul de confectionare la locul de montaj, + asigurarea traseelor pentru transport (stabilrea traseului tn functie de gabartul mijoacelor de transport, greutatea elementelor, exentualele focuri Inguste, mergand pnd la construiea de ci de acces speciale unde este cazul}; + prevederea mijoacolor de manipulare: macarele, podurl rulante etc., in interiorulatelierelor de confecti: + stabilrea locutlor $1 modului de depozitare la atelierele de confectionare 51 lagantier, + elaborarea une fige tehnolagice adecvate pentru executarea rontajual prin care 84 se prevada modul de montaj, ullgjele necesa'e pentru ‘ranjpulare, consti provizert necesare la montaj (unde este cazu, ‘numarul si calficarea personalului muncitor, + prevederea prin documentatie a surselor de api, energie electric, alte felemente impuse de execute, MANUAL METODOLOGK 6. CONPET SA & ES ecm @ICONPET 8.2, EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 8.2.1. Confoctionarea constructillor metalice 8.2.11. Confectionarea constructillor motalice in unitai industriale specializato In unitate specializate pentru construcfi metalice se executa, de obicei, elements tipizate ca: ferme, pane, grinzi de rulare, elemente de inchidere, dar si alte tipuri de ‘elemento, care nu tae obiectul unor proiecte lp, cum sunt: stalp, terme unat,platiorme, Pasarele etc. Elementele trebuie sa fie transportable, Aceasta condije se respect fie ‘cand elementul In sine este gabaitc, fie cand elementele agabaritce sunt troisonabile (tronsonarea exact find precizata prin desenele de execute) In aceste unititi este necesar s& existe o dotare corespunzatoare cu ulilajele necesare si cu forja de munca de calificare rdicata. Se asigura astel,o execute de bund calitate, ctu geomettia si dimensiunile bine realizate, cu imbinarile prin suduré corect cexecutate. Analiza tehnolagilor de execulle din unite industiale spectalzate nu face ‘biectl prezentel lua 8.2.1.2. Atoliere de confectii metalice in cadrul unititilor de construct Atoiorole de confeci si construcii metalice din bazele de producti ale uritailor de cconstnucfii se organizeaza Tn scopul asiguréti gantierelor cu majortatea principaelor ‘elemento metalice (allele decat cele care se executd In untae industriel specilizate), In aceste ateliere se exccuta si elemento care prin forma sau dimensuni sunt netransportabile pe calea ferata sau pe gosea pe distanfe lungi, sau ar necesta penis ‘ransportul lor amenajari sau utilaje deosebit de costisitoare sau complicate, De regula, aceste atelioretrebule si fe dotate cu: ‘+ ohald do producti (atolierl de confeci propru - zs); ‘+ tigjele de manipulare a materialelor gi confectilor (macarale, poduri rulante, conveiaare ete un depozit de materiale; platforma (zona) de debitare, dotata cu utilaele gi dispoztvele recesare; platforma de lucru exteriara, pentru piese de gabarit foarte mate; depozit de produse finite, subansambluri, confeci, laborater sau punct de laburalor pena Ticeredri uistuctive yi nedistructve, Aeliorul propriv-zis se executd de regulé, prevazut cu structuri metalics ugoare, demontabile, cu grinzirulante, Sunt prezentate atelierele tip cele mai uzuale, de 2000 gi 4000 t capacitate anual, cu dotarile necesare, Depozitul de materiale tebuie s& alba, Tn afara depozitulul principal ce profile, table, platforme, jevi etc. gi magazii de: oxigen, carbid, acetlend, vopsele, materiale marunte (gurubur, electrozi, burghie etc) MANUAL METODOLOGIC - 8. CONPET S.A In cadrul depoztulu rebuie asigurat accesul la fiecare sort de laminate, precum si rmanipularea acestora la lungimea de livare maxima. Agezarea laminatelortrebuie facut Int-o ordine perfecté, pe sortimente, caltatea de ofel etc,, marcate in mod vizibil cu placute indicatoare sau cu vopsire convenjionala. Zona do debitare este destinata efectuanil urmatoarelor operat *trasarea reperelor conform desenelor de execute; + ern matoralolr (laminate, tabla etc) la dimen ile corespunzatoare Pentru executarea acestor operat laminatele se aleg cin depozit in conformitate cu calitatea §1 sortmentele prevazute in desenele de execute gi se transport In zona de 60%) gi cu perefi din BCA sau beton macroporos, inainte de tencuire este necesar s se aplce pe stratul suport un strat impermeabil - bariarA de vapor, ale carui detalii de executle tebuie 88 fle prevazute Tn project ©) Pregatirea materalelor si utlajelor Inainte de Inceperea lucrului se impune veriicarea Indepliniil unr condi ‘obligatori privind asigurarea aprovizionarii cu materiale si a existentet si functionani ubgjlor, ntre care: ‘+ asiguratea existenfeisursel de aprovizionare cu mortar in canta necesare 51 de caltajie prescrise (cont. Ord IGSIC ar. 8/81); ‘© asigurarea condiilor de depozitare gi transport a mortarulul de la locul de preparate la locul de pune In operé, + asigurarea utlajelor, sculeor si dispozitvelor necesare procesuli de Iucru, ‘cu mecanizarea maxima a fazelor procesulul tohnologic; ‘= starea tehnica 1 funcfionarea utiajelor gi dispozitvelor, precum gi ive de asigurare a pieselor de schimb necesare; ‘+ amplasarea judicioasa a utilajelor Tn cadrulfrontuli de ucru; + asigurarea necesarului de elemente de schelé pe intreg frontu necesar desféguréril optime a forfelor de munca programate si veriicarea montajulul schelelor, ) Condi cimeterice Petisadele de timp cele mai favorable executérii lucralor de tencuieli sunt sfargitul primaveri gi Inceputultearnnei, alunc temperatura yi urna eral sul ase mai potrivte pentru uscarea lor normala, In timpul ver trebuie luate masuri de protejare contra calduri, tn special latencuit exterioare ‘© stropirea cu apa: + adapostirea dupa paravane din rogajni sau din prelate, umezit. ‘WANUAL METODOLOGIC ‘CONPET S.A SS CONPET Pe timp figuros, ond temperatura aerului scade sub +5°C, nu se execs lu de tenculeli exterioare, decat cu luarea unor masuni de protectia speciale (de exempl: Inchiderea spatilor cu paravane etange, In intriorul cArora aerul se incdlzeste). by interior, se pot executa tenouiel, dar cu luarea urmatoarelor masur: temperatura mediulul 8 fie cel putin +8. 10°C, mortarul si fie preparat, transportat gi ad&posttin condi de pstrare ‘2 caldut, pompele de mortar (pentru transport interior sau pentru aplicat mortarul pe ere), furtunurle de transport si compresoarele de aer a fle instalate In spatl Incaizte. 10.2, MATERIALE UTILIZATE 10.2.1. Materiale pentru lucrari de zi 10.2.4.1. Piatra pentru zidrie Piatra pent zie se alege in functie de + destinatia constructiei si gradul ei de durabiltate; ‘+ condi climatic + pozitia gi rolul elementului de zidarie In construct, Ea trebuie s& indeplineascs o serie de condi tence: ‘= forma blocurlor 58 permita agezarea lor In oper asifel ca si lucreze in Condit cat mai avantajoase; ‘+ dimensiunile blocurior fabricate s& fie modulate pe baza sistemuld modular decimetrc (10 om) sau octometic (12,8 em), acestea rezuita din condile de dimensionare termica, din necesitatea de manipulare ugoara a bloalui gi din considerente tehnolagice; + rezitena la actiunirepetate de inghel-dezghe} s8 fle eat mal mare; sie rezistente Ia foc gi la actiunea agentior chimici agresivi; ‘= 88 prezinte rezistenta corespunzétoare la compresiune, In continuare se prezinta principalele grupe de pietre pentru zidarie, 2) Piatra artificial ars Aceasta se fabric’ din argilé cu adaosuri de nisip, malaxaté, presata | arol erséila temperaturi ridicate. Se prezinta sub forma de: cardmida plina, caramida cu golur orizontale, cérémida cu golui vertical. CCaramida trebuie sa Indeplineasca o serie de condi tehnice, Aste + sdifie bine arsa si s@ nu prezinte sur; ‘© s8 alba o structurai omogen’, s8 nu fle poroasa gi s& nu confina ganule de vvar mai mari de 2-8 mm; ‘+ sd alba forme regulate, muchii vi, 88 se clopleascai usor, iar sectinarea SA '8e produca dupa suprafete regulate; + $8 corespunda conciilor de caltate, marca gi clasa indicate de prescrptile tehnice, care sunt. + tre! gortimente: A, I 3i + marcilefolosite : 50, 75, 100,128 180 gi 200, reprezer medie la compresiune (daN/cm id “ezistonta ESE emcee @ICONPET ‘frei caltii, in functie de densitatea aparenta medie : Cr cu 2 1,00.41,30' kgldm?; Ce cua = 1,90..1,60 kgldm? gi C2 cu a 1150.1,80 kai. La punerea In lucru, caramizile trebuie Th prealabil imbibate cu apa cand se foloseste mortar de ciment, dar este sufcient s fie doar bine stropite cénd se foloseste ‘mortar de var. La executarea unor elemente din zidarie pretentioase, cum sunt: stAlp, coloane, zidurl de earamida agezate pe muctve, ziduri de dimensiun! mari ampiasate Inre gol, se folosese numai careimal integi Caramida fermoizolatoare din diatomit se fabric’ pe cale_umeda din diatomit amestecat cu substanfe combustible, ars pana la temperatura de 300°C. Se fooseste la fexecutarea unor zidriizolatoare termic. Are dimensiunle de 250 x 125 x (30..120) mn, densitatea aparenta mica 6,600 kg/dm®, iar rezistenfa la compresiune de 5-10 daNicm?. Caramida pentru placaje se utlizeaza in general pentiu acoperitea peretiior la fatad, Inlocuind toncualio, gi se fabricd in diferite cular. Conditile de calitate tebuie sa ‘orespundai cardmizilor pline presate de categoria A. ») Piatra arifcislé nears Caracterstcteprincipalelor pietre nearse sunt We] Denumirea | Clasa | Callttea | Marca | Dimensiunile | Observatii STAN- cort_| pletrel DARD 7, | Element Se realzoaza cu SR—EN pentru lant higraulc gi 771- ‘dale din agrogate uscaro; 3.2011 beton cu zguré expandat’ ‘agregate sau granult, Ugoare iatomit,» score bazaltic, degeur teramice, ete 2] Elemente T 4 [400245200 | Densiates SR EN pentru : 4902400125 | edie aparents 771- idare din 0 so | 4002003 | este de 42011 beton 450.750 kgm? calla ‘autoclavizat Gur 3 [Elemente |= 35 | 600ea0e [em SR EN pentru 50 | (75.300), an | 100.700 kgim? 771- Edie din 25 in 25m 42011 BoA rosie) 10.2.1.2. Mortare pentru zidérie Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de ian, risip gi apa, In care se pot introduce adaosuri active, substanle cu caracter de plastfiat, eubstanfe care aeceleroaza ‘sau intirzie priza, colorant §.a WANUAL METODOLOGIC “8.6, CONPET S.A. SO CONPET Amestecul astel preparat formeaz’ o mas ugor luerabilé care se intireste $i ceapata rezistent dupa un anumit timp. Dupa natura liantului de baza gi a adaosurilor, mortarele pot fi: Categoria moriarelor Tipul mortarelor Var simplu 41. Mottare pe baz’ de var Var ciment Var-ipsos Ver-tras Ciment simpli 2. Mortare pe baza de ciment Cimentwar Cimentargila 3. Mortare pe bazi de ipsos Ipsos simply Ipsos-var ‘Amestecarea lianfilor se face tn diverse proporti, dupa cum se urmareste marirea rezistentel sau martea luerabilitsji mortarulu 10.2.1.3. Materiale utilizate pentru prepararea mortarelor Insugitea tehnologiei de executiei lucranlor de zidlrie gi tencuiell impune ‘cunoasterea principalelor caracterstci ale mateilor prime gi materalelor folostela acoste lucri i anume: risipul, anti si adit 1. Nisipul (SR EN 12620+A1:2008) Nisipulutlizat la mortare este col care se giseste In albia rurilor sau in cariere tuecabe Se mal poste bine elevinrmdararen ai Granulele de nisip au marimea cuprinsa intre 0 g17 mm, Pentru e fibun la lucravile de construct ol trebuie sa indeplineasca o serie de condi In afara probelor de laborator este usor de controlat direct indeplinirea urmatoarelor condi ‘+88 fie asprulapipait,adicd 6 searfaio cand este frecat intre degets, + 88 fe cura, adic’ firé plmant sau alte corpuri string, astfel neat 88 nu lase ume de murdérie cand este frecat Inte palme; ‘+ Instare uscata el trebuie 28 curgé ugorinre degete. Nisipul cel mai bun este cel siicios (cuarfos), de culoare gr-abicios. 2. Liantit In funcie de comportarea lor la tntarire si dup intirre, precum si de transforatile pe care le sufera in timpul fabricate, Hanti sunt: ling) hidraullel si ang) nehidraulic anti nebidrautci (sau aerion) se intirese numai in mediu uscat, iar dupa intarire nu rezisti la actiunea apel curate, care li dizolva treptat. Ei pot finaturall(arglela) eau attfcial(ipsos, var gras). MANUAL METODOLOGIC -§.C. CONPET S.A S ‘i bo oe aby Sen ta suo aae sta S Ss ‘CONPET anti hidraulici se Intérese in mediu umed sau chiar In apa, lar dupa intarire rezisté la acilunea dizolvanté a ape. Din aceasta categorie fac parte cimenturle $i varul hidraulc 4) Cimenturile (SR EN 197-1:2011). Detali despre ciment s-au dat, ca gi despre nisi, n partea a gasea a lucra Tipurile de cimenturifolosite cu precadere la prepararea mortarelor pentru zidirie gi tencuieli sunt: Nr | Tipulde mortar | Tipul de iment ‘Observati ot Recomandat cu | Uilizabil precadere 7] Mortare pentru F25 W30__| F-ciment de furnal idle sau M- ciment metalugic tencuiel, de mare’ Pa - ciment Portland cu M50. adaosuri Z| idem, de marca 30 Pass| (cia care Insolegte io Indicativul respestv indica ‘marca cimentull) b, Varul pasta (SR 254:1998). Varul pasts (varulhidratat) se objine prin hidratarea vvarului bulgéri, Operate de stingere a varuli bulgar i de pastrare a varului pasta objiut partin organizatiei de producto industriald a unitatior de construct gh se realzeaza in bazele de productie. Operatia se executd mecanizat, In instalajia centralizatS a ‘gospodariei de var. Numeroasele manipulari a unor canta foarte mari de materiale in timpul aprovizionariivarului bulga gi stinger lui, necesitatea de a-| pastra apci tmp de ‘mai multe sdptmani In gropi unde 8 se asigure hidratarea(stingerea) absolut integral (spre a Inlatura pericolul “impugcar varului dupa utlizare) si, in sfargit, manevrele greoaie si murdare de scoatere a varul hidratat din gropi gi de transport penta ullizare in stale contralizate de prepararea mortarelor- toate acestea au facut cain ulti ani 3 se inlocuiasca in cea mai mare parte utlizarea varului hidratat cu varulstins deshidrat sub forma de pra «. Varul praf (ambalat la sac). Acestea se lvreaza la stata centrali de betoane (sau, la nevoie, In canta reduse, pe gantiere), in saci sau in vrac cu vagoane cstema Sati autocisterne, aceleasi ca acelea folosite pentru ciment. Se depoziteaza in sllozur prin descarcarea din vagoane pneumatic, a fel ca cimentul 4. Ipsosul de constructii (SR EN 13279-1 2000). Acesta se obfine prin arderea ghipsului la temperaturi de 180-200°C. Are 0 culoare alba-conusie sau galbuie si se foloseste cu sau fara amestec de var la prepararea mortarelor pentru tencuiel gi gleturi, precum sia confectionarea unor element prefabricate omamentale. Caracteristce pentru ipsos sunt duratele reduse ale prize! si intarir, care Incop dupa cel putin 3-4 min. gi se Tncheie dupa 6-30 min, find Insofite de ridicarea temperaturi 1 mariea volumulu, MANUAL METODOLOGIC - 8°. CONPET SA. Esco mencrensom QI CONPET Ipsosul se pastreazé in magazii curate, oblgatoru ferte de umezeala, dar chiar §1 In aceste conc o depoztare mai indelungata de 3 luni il degradeaza in mare mésura 3. Aditvi In completarea color prezentate despre adi! In partea a gasea a lucréti(v.cap.l, ‘pot. 3) se vor arta in continuare numai caracteristcle unor adit cu aplicare exclusiva la ‘moriare. FRetargolul este un aditiv Intazietor pentru mortare, cu actiune asupra hidratai ‘cimentul, prelungind timpul de pri si Tntarzind tn prima faza procesul de ina, astel Incat creaza posibiltatea mentineri pe o durata de 6-18h a proprietor ce caracterizeaza amestecurile proaspete de mortare. Aditvol se foloseste la prepararea mortarelor de zidrie sau de tencuiaké ve marca (M25, MSO $i M100, utlizandu-se in urmatoarele limite: pentru mortare M28: (2,403) it altv/100 kg ciment; pentru mortar MSO: (2, 1#0,3) iri aditi/100 kg cient; ‘© pentru mortar M100: (1,540,3) Iti adi/100 kg ciment. ‘Apastop P este un adaos impermeabilzant pentru mortare se prezinta sub forma Lunei pulberi de culoare alb-gélbuie sau gi. Se lvreaza in saci de hartie de 25 kg si se

    You might also like