You are on page 1of 35
CUPRINS RADIO Receptorul stabilidina..... Antena echivalent& 750 92/0,SKW .. Receptor pentru radiogoniometrie pe 3,5MHz AUDIO Modul sunet stereo .. Reducerea zgomotului in etajele de intrare cu ampiificatoare operationale Filtru de zgomot pentru magnetofon.. SURSE DE TENSIUNE Regulator de tensiune in comutafie TL497 Sursa de tensiune..... Sursa de tensiune stabilizata autoprotejat3. APARATE DE MASURAT Generator A-C.... Grid dipmefr..... penne Metoda practica de masurare a capacitafii condensatoarelor AUTOMATIZARI Regulator de nivel Cuptorut cu microunde Scheme cu C.l. 585 (Il) Regulator de cuplu pentru masina de gaurit Metoda fotografica de efectuare a cablajelor REDACTOR SEF ing. SERBAN NAICU Consultanti onorifici: fiz. Gh. BalURa, ing. Dragos Benescu, dr. ing. Nicolae Draguianescu, ing. Cristian lvanciovici, Aurelian LAzroiu, ing, Liviu Macaveanu, ing. Dragos Marinescu, ing. Aurelian Mateescu, Alexandru Zanca + EDITORIAL FARA PRODUCTIE? Ire incet productia noastra de componente $i lechipamente olectronico ii reduce actwvitatea, In aceeagi masura, dacd nu intr-una gi mai mare, cer- cetarea glinfficd in electronica nu mai dispune de fondiuri si de comenzi, deci o parte din personal este disponibilizat, abordand alte domenii de activitate, Ma ‘nlainesc adesea cu fosti colegi din cercetare, foarte uni profesionisi, care au pardsit Insitutul gi lucreaza in alte domenii f3ra nici 0 legatura ou electronica E bine? Sa numaifie oare nevoie de acele colective care se formacora atét de greu? Ereu onre prea mulli specialist in electronica? Fleoent, un eolaborator foarte serios al revistei RADIO, de profesie inginer etectronist, imi seria ea nu ‘80 asteapta la venitur din electronica, mutt mai avan- tajos find sa castige din alte domeni: in electtonica, susfin multe vos. acum. cind com- Ponentele gi echipamentele strdine sunt atét de ietine side fiabile, ¢ 0 prostie 58 se mai producdin tard, Aduci marfa din Vest §: 0 vinzi Comertul cu aparalurd lectconica importata (eventual Je mana a doua) este salvarea noastra. Aga $8 fie? Aite voci, ceva mai conciliante, sunt de acord s.ar mai putea face 0 productie de kituri (mont) 510 activitate de service. Cat despre cercetare, zic ei. ce fost are s& redescoperim America? De la grandomania anilor tecuti cand ne Propuneam s& facem totul in fara (fara sa importa rimic} la ectualele concepfii de a importa totul » drum lung, dar este oare drumul col bua? Mana de lucru ieftind este in viziunea unora marelo nostru afG, Litaji-va la cole cAteva Jari sud-est asiatice lacemiracole de dezvoltare au ajuns mergand pe acest fs , adic fry =42=70 MHz. Alegand 950,05 MHz, rezuhd ca necesar fno=40— =38,05 MHz. Daca pentru fy se alege veloarea uzuala de 455 KHz, rezulta ca OL; va trebuisé fie acordabilin gama 2,355 +2,455 MHz, adica, aga cum aratasem mai sus, un ecart mai mic, la 0 frecventa centralé mai mica, ceea ce inséamna simply, iptin, stabit (chiar 0 stabilitate modesta de 10” este acceptabila}, usor etalcnabii cu 0 bund liniavitate. Daca dorim subgame mai largi, de exemplu de 1MHz, vom putea lua to=1MHZz, 1,,=40=0,5 Mila 2540,5MHz; fh=37,5MHz $i ‘ng=2,455 ~3,455 MHZ, restul datelor ramanand reschumbate. Desigur c& se poate lucra gi cu treovente intermediare mai mici, dar aga cum spuneam mai sus. pot aparea probleme cu atenuarea frec- venteior imagine. Un set de valor’ posible in exttem de jos’ ar putea fi G0 KHz 825 -0,925 MHz 925 +30,825 MHz 2200-300 KHz fy2=1,125 MHz, urménd receptorul de inter- polare pentru banda 200300 KHz, Se impune o precizare cu privire la alegerea lu fhe. ACeastd frecventé nu trebuie $4 fie multiply al frecvenfei crisialului (fq), deaarece circuttul acordat ce urmeaza dupa Ma trebuie 88 asigure 9 buna atenuare a armonicilor acestuia pentru a garanta ta iegire un semnal fh ce provin in ex- clusvitale din mixajul semnaletor th, $i te Rezulté ca valoarea optima pentru fhe va fi un a muitiplu de z Acoasta explica valorile fractionare, aparent curioase, alese in exemplele de mai sus. Din considerente tecretice, relatiile si e- xemplele mai sus redate, constructoru! amator are posibilitatea de a proiecta sistemul de schim- bare de frecventé dori, intre cele doud extreme ‘exemplificate, in functie de spectrui de receplie it $1 de componentele Ge care dispune. Con- sider'cé unele detalii construct necesare pentru OL, pentru a clatifica si modu de operare cu cei doi oscilatori variabill (OL si OL), Astfel, daca urmarim cu atentie principiul de functionare, constatam ca OL; de faot ,dicteaza” care dintre armonicile lui fo 84 fie activa pentru RRR Taceptionarea unei anumite subgame. Oe aceaa este indicat ca trecventa acestui oscilator s& varieze in trepte egale cu fa. Constructiv, aceasta 's® poate realiza cu un condensator variabil prevazut cu 0 cama pe ax, corespunzétor divizata, care s8 permita pozitionarea acestuia la valotile discrete necesare, Aceasta nu este prea dificil de realizat, deoarece eroareaacmisa pentru fh, eSte dastul de mare (oricum fh, se elimina), eroare Ge se asigura prin largimea de banda a fillrului ce utmeazé dupa Mo. Astfe|, daca fa=1 MHa, se poate admile 0 eroare chiar de £150 MHz pentru fp. aceasta tolerant find, evi dent, corespunzator mai mica daca fq este mai mic, Dar 0 solujionare mutt mai elegant, care evité indezirabilele probleme mecanice, asigurand concomitent $i 9 precizie foarte buna, ne-0 aferd folosirea unei dicde varicap, a cévei polarizare cu tensiuni discrete poate fi lesne obfinuta dintr-un divizor rezistiy, acjionénd un simplucomutator In plus, pozitiie acestuia, corespunzatoare unitailor de MHz sau sutelor de KHz, pot fi lesne atigate mecanic sau electronic cu ajutorul unor LED-uri sau afigale cu7 segmente, obfinandu-se asttel o scald pseudoelectranica simpla. $i acum, céteva aprecieri ce piediaaza in favoarea acestui tip de receptor. Asifel, posibilitatea folosiri unor frec- vente inter mediare ridicate dupa prima conversie, 1813 probleme de stabiltate pentru OL, asiguré eliminarea trecventelor imagine, in care caz cit. Cuitele de intrare acordate devin facultative. Per- sonal, consider ca desi schema unui receptor stabilidina este relativ. complexé, posibilitatea eliminarii Kit-ului de circuite de intrare acordete {cu condensatoarele variabile $1 comutatoareie de game aterente gi probiemele de aliniere respective) constituie chiar o simpliticare faja de un receptor clasic, Sensiailitatea se poate asigura prin folosirea unui amplificator de FF. de banda larga urmat de un mixer cu zgomot redus, ceea ce la nivelul actual a tehnic nu constituie o problema. Mai observém ca spectrul de trecvente receptionabile cu un astfal de receptor depinde de fant numai de limitele de functionare ale iui OL:. Astfel, in exernpiul de mai sus, unde OL: lucra in gama 4270 MHz, acoperim fara pauze ‘intteg spectrul 2+-30 MHz in incheiere, merit& mentionat taptul c& stabilidina igi gaseste aplicabitiate au numa in domeniul radio-receptoarelar, ci oriunde dorim sd obfinem, intr-o maniera relativ simpia, un sem- nal de frecven{ continuu variabila gi totoda'é: stabila gi precis elalonata Astfel ne puter i- magina $i emifitori sau chiar transceivere pe acest principiu gi 0 intreaga gamé de aparate de laborator, cum ar fi generatoare de semnale, trec ventmetre si altele. Antena echivalenta 7592/0,5 kw deseori, in traficul radio, este necesar ca pentru realizarea unor legaturi Ox $4 se ‘execute un acord optim pe o anumita frecventa si cum acest lucru nu este posibil direct in eter, propunem cititorilor o antend echivalent de 750 pentru toate benzile care supomta pentru 10+ 15 min. puteri de ordinul 4-50 W. In acelasi timp de pe aceasia antena echivalenta se poate scoate ‘semnal pentru oscitoscop, cu ajutorul unui detec- tor de radiofreventa, Constructia antenei Carcasa este 0 cutie de lac "NOVOLIN’ bine spailata $i uscalé pe al care: Capac se practica doua gauri unde se fixeaza mutele ,A" si .B" cu garnituri de cauciuc pentru etangare. RANE RE RADIO Nr.4/1994 Costica Topor YO3ARD. lon Ghiteanu YOSDXE Conul - 3 - este realizat din tabla de 0,2—0,3 mm (tabla de conserve), astupal la capalul mic, iar in capatul mare se fixeaza prin lipire inelul ~ 6 Pe conse introduc inelele - 4 - in numar de 4 buc. astfe!: pe inelul 6 se Upesc cu un capat 10 rezistente de 150

You might also like