Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Lectii de Analiza Matematica PDF

    Uploaded by

    Mass
    19 views161 pages

    Original Title

    181128562-Lectii-de-analiza-matematica.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views161 pages

    Lectii de Analiza Matematica PDF

    Uploaded by

    Mass

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 161
    Paul Flondor Octavian Sténaésila LeECcTH DE ANALIZA MATEMATICA si exercitii rezolvate eo ee] Ws 1 pa ERC REZONT enue | pompano ‘ue dation ft ok cui 8 “ SER Ee Pasas ea 79s ‘Hg Oi 57, Sec. ‘ans oct DepmtamentuDisibue $858 Pes Sram etaacon. 2255244 Stan Stan bs sroen Moldovan oper ‘etmeredacae comput PAUL FLONDOR OCTAVIAN STANASILA LECTI DE ANALIZA MATEMATICA $I EXERCITI REZOLVATE EDIgiA A I-a Lb ALL Colectia Matematicti - Fizicd ~ Automatica a editurii ALL cuprinde: 4. Analizé matematied ~ culegere de probleme vol. I 94 TZ IN. Donci, D. Flondor, 2. Probleme recapitulative de fiziet Mihail Peneseu, 8. Stabilizarea sistemelor liniare V, Dragan, A. Halanay, 4, Algebra liniarit. Geometric analitics, \Sroron(ila, Bouafitdterentate aeopr alana Gh Manto A Postalacke 5. Matematici speciale. Toorie, exemple, aplicatit N'Y Brinatineseu, O. Stands, 6. Teoria sistemelor. Sintera robustil. Metode numerice de calcul Vlad Tonescu, A. Varga, 47, Fined ~ vol. 11 Cornelia Motor, 8. Algebra Kniard. Geometric analitic’ si diferenfiala © Rad, 9. Simularea Monte Carlo a transportulul radiafii 0. Sima, sca nuclear Calogore do problome To Fin Recia Towser, 0.0, Due M, Perse, e cUvINT inanvre Analiéa matematiot este o ‘simfonia @ infinitului’, asa cum spunea Imarele matematicion Davi Hitseet; ea inseamnd analiza procesulur de frecere la limits, flosit tn definirea gi studiul derivatelon, integralelor gf rmultor alior conespte fundamentale, care permit descrierea. matematied ‘misedri, regteri, masurt, inseamnd o vistrie a spiritului saupra materieh, Ca diseiptina de modimtnt gi oa obieet inepuizabil de sercelare, Analiza matematicd este un sumum de rezultate de mare proftnzine, obtinate rin cautirile stintifie ale multor generat, Ineepind cu geniul lui Arhimede, caruia i ee datoreazt multe rationamente specifce analizei tino. form Primitiva Qn tipsa definirit nofiunitor de mumar real $i functe reali), Un ‘moment decisio este ce! marcat de G. W. LBIRNIZ filosof gt analist riguros gt LNaWrow, interesat in probleme de ficiss, dous temperamente stintfion distinete $i deopotriva’ de nocesare, representind forfa, supremé a rationamentului si intuitei. Din acel moment, Fisica a deventt sting, Tetoria, {i logiea Anatize: matematice sunt legate de numele altor mari spirits, procim. Euxsk, Gauss, Caveny, Ripwann, POINCARE, Lepescus, HiLnea”, Gnormenoisce, Grawenr, Injelegerea Analizei matematic, la nul din nivelele posible de ratiune suficienta, este i un fapt de culturd yi educatie, pentru of disciplineasd Aindirea, cenzureasd intuitia prin rationament, stimuleazs descoperirea 91 sontribuie le modelarea multor fenamene fizie, chimice, biologie tehnico-eeonomice. In ultimele decenti, Analiza matematied este pe de 0 pare continuaté ‘in domenié noi, de sine stdtdtoare, ce Analica functicnald, Geometria diferentialt, Fisica matematicd $i pe de alté parte, este dizolvatd ‘m metode numeriae prin “traducerea® tooremelor in programe de calcul, Jn tara noastra, invipimintul sé cercetarea siinificd tm domeniul Analize sau realizat ta un nivel inal, gratie nei pleiade de profesori care st ddepus gi un efort propriu de cereetare gi amintim numele it D. BuMCANUSE, D. Poupemy, 8. SToILoW, M. Nrcoursct | preeédere 1 "Tutorti tin s8 mulfumeasc redactorubui ctrtit pentru munca so PARTEA 1. CALCUL DIFERENTIAL a- 1. NUMERE, SIRURI DE NUMERE, | ‘ 1. Numere reale ee 2. Numere complexe Fs 8 iru de numoreveale & | 4. Limite inferioare gi superioare de giruri in BR | 5 Sun de mamere compere ns inci reale gi funcfit complexe : Tldemert ne 28 1 ‘next Nome le srs misiior CEU | eee U. SERIT NUMERIC 2 Convergent, soma 35 | rogramelor analitie actuale pent erie numere real gi poztive Manualul de fat corespunde programelor anal Ps =e mraye | ‘curs de dowd semestre de Analicd Materaticd; in raport eu prima edie a-ou 2 Dap elo extern rei “ \ Salus unaleeorecit gi -@ eliminat preeentarea prea frugal a fractalilr. 4 Proprietafi speciale ale erilor numerice 5. Calezlul aproximativ al sumelor de vert 2 6.10 exerts ie ‘ner * Som dicreie mn TIL SPATH METRICE, APLICAIE CONTINUE, Autorié 1. Distant 8 stant, convergent. Principia contractiei | oo 2. Topologia unui spatiu metric * er 8. Aplicait continue 5 a 4. Funefii continue pe mulfim : & [nel gente pe multin compaie pe multi mess +2.) 75 |v. SPATIE VECTORIALE NORMATE, SBRII DE FUNCTIL 1 Nec, sain Banh. ee 8: Aol Mor Fon vulo weetaite, Fovmea is Talos tls s Brann paramelsiate 6. to envi ¥-SeRIT DE PUTER FUNCT. RLEMENTARE opti de baz al ser de puter aeeertalo ana nei indent dese 5 Runci lementare a rama are tinerpolre fndilor 10 oxre {VL DBRIVATE PARIALE, EXTREME LIBERS a 1 Derivata dupe o dri, derivate pons F Pee Strep erential de tn 1 3 Beecher d din perio {Batre libewe 5. apleat Sabon yuu FONCHIL RSPLICITE, VARIBTATI DIFERENTIABILE enti implcte 1 Feet gt, Dependen funciona 2 venereal 2 Berha tengnt, cmp de vaca 6. Batre om lopitart 10 exert PARTEA A II-A. CALCUL INTEGRAL INL, INTEGRALA RIEMANN 1, Definitia si propristiileintgralet Riemann 2. Caleululintegralelor Riemann 8. Integrale improprit 4 Integrala Riemann ~ Stieltjes 5. 10 exerci ci de analiet matonaticd 88 87 8 ot 105 108 19 us 151 158 169 415 150 181 it 200 201 208 208 cupine 1X INTEGRALE CU PARAMBTRU (FUNC DEFINITE PRIN INTEGRALE) 1, Integeale Riemann cu parametre 2 Integrale improprii eu parametra 3, Fungfile B, F 4. 10 exereili X MASURA $I INTEGRALA, 1, Mésurabilitaten 2 Masura 3. Integrala 4.10 exoreiii, XI, MASURA LEBESGUE IN R*, SPATIL I? 1. Misura Lebesgue in RP 2 Teorema iui Pubini, schimbarea de variabilé| 3. Spatii I? 4 10 exerci XL. INTEGRALE CURBILINIL, INTEGRALE DE SUPRAFATA 1. Integrarea 1 formelordiferentiale 2. Integrarea 2 ~ formelor diferenfiale 5. 10 exercitit XIIL, FORMULE INTEGRALE, ELEMENTE DE TEORIA CIMPULUL Formula Green ~ Riemann Formula Gauss ~ Ostrogradsii Formula lui Stokes Blemente de teoria cimpului 10 exercifi, : XIV. SPATU HILBERT, SERII FOURIER 1. Spatii Hilbert 2. Convergenta serilor Fourier 3. 10 exerci Subiecto date la proba sexist a examenului de “Analizs matematick” . Bibliografic Index alfabetic ou 218 223 225 235 269 218 285 289 02 305 308 312 315 32 328 3a 333 334 Partea I CALCUL DIFERENTIAL LECTIAL NUMERE, SIRURI DE NUMERE INTRODUCERE {in aceasta’ leefio vom presenta citeva nofiuni fundamentale pentru matematicl 9i pentra diversele deserieri mateualice ale realilihit fzice, tchnice, econamice, legate de numersle reale gi complexe ea si de sirurle fnumerice. Nu vom defini nofiuni primare ca° element, mulfime, colecfie, egalitate, proprictate etc. gi vom folosi un limbaj mai direct, apropiat de expuneren orald. Presupunem eunoscuta semnifieatia simbolurilor €, 2, c, <, Bawae Infelegerea corecta a nofiuni de numa real este importanta nu numai pentra tmatematician, iar denumirea atit de fericith primita dovedeste rolul tui in dotormingcile cantitative efectuate in cureul eercetari reali Prin mulfime de numere se subinfeloge o mulfime ale carci elemente ee pot fla in anumite "elagi" ( de exemplu, relafia de inegalitate sau eva de Aivizibiltate), ta plus, eu accle clemente se pot face anumite "operatit” ( de exemplu, adunari, seideri, famuliri ele). Lirgires nofiunii de mums, prin incluziunile NEZCQCREC, reflect In fond progresul cunoasterit stint 1, Numere reale In elaborarea concoptului de numir real, intuifia algebrico-geometricd i rotivatia fizied s-au Impletit permanent intrun efort de injelegere $i formalizare destvirgit de matematicienii germani G. CANTOR (18451918) gi R. DEDEKIND (1831-1916), Sunt necesare uncle progitiri, legate de conceptul matematie de ordine, Exist ‘mai multe proprietf relativ ia perechi de elemente, De exempt, fatal e& 12 este diviaibil eu 4 nu este o proprietate a lui 12 sau a lui 4 separal, ct a perechii (12,4); la il gi faptul e& 4<12, Dae M este 0 malfime, se numeste relatic binar pe M orice caleatic % do perechi de elemento ale lui M, adicB Se MxM. Pentru x,y ¢M,in locde (x,y) €M so serie xy gise spune el "x este in relafia 5 eu 9°. O relate binari % po mulfimes Mf se zice relatie de cording parfiald daci este reflexivi (VxeM,x%s), tranritiva GeRy yz imple eM2) siantisimetricd (Ny gi y Kx implies x-9); daca in plus pentru orice x,y eM avem fio x5ty fie y 12, 9 spune c& avem o relafie de ordine totald. © multime M po care este fixaté 6 relaffe de ordine partials, notaté s, se numeste mulfime ordonati. Daci PM este o submulfime nevida, atunci prin majorantal lui P se infeloge un clement x 6M astfel inet Vo P, avem ase, Dack P admite eal pufin un majorant, ea so ice majorata; dact in plus, P admite un majorant care aparfine lu P, acesta se numeste eel mai ‘mare clement al lui P, notat max P (el este unie, conform proprictafii de antisimetric), In mod similar eo dofinese, dacd exist, minorangii gi eel mat mie element min P. Daca (M,<) este 0 mulfime ordonats gi PeMf este o mulfime nevida, se spune ci P admite margine superioara dact P are majoranti gi mulfimea cestora are un eel mai mic element, notat cu sup. In mod similar,P admite margine inferioar’ daci ace minorani si mulfimea lor are un cel mai mare element, notat infP. Definifia 1.1. Se numeste mulfime de numere reale o mulfime R care satisface urmitonrcle proprieti I. R este un corp comutativ; I. Pe R exist o relafic de ordine total <, compatibilé eu operatiile algebrice; TL, Orice submulfime nevidk gi majoraté a Ini R are o margine superioaré (adie un es! mai mie majorant). Comentarhu, Proptietaten 1 sinttieais disponitlitaile de caleul in R. Aste, ) i (RMO) iene (N. ABEL, 1802-1829) gi tn plus, 1) sunt grupust al 1. Numere role e eyes sy tszypentns once £,y,2¢R. Se definese =yx (=) $i deck 20, slyexy”', Agadar, in R se pot efactua adunéii, scideri, ismulfiri gi impair eu monte nenule cu sogulile wzval de cle avai tn yimiasing lice. Propietatea TH aintetizezd fuptol ef rolafia oste rflexiva, transitive gt antalmetric apo, pentru orice 2,728 avem fle 257, fe Se. In plus, dack <0, exiatly ¢P fasted tnoit y>e~e (esl » eat cl mai ene majorant gi ca alare, se nu este un sajorant al lui P Exist mulfimi satisfictnd proprietatile I, 11, If; de exemplu, multimoa fracjillor zecimale finite ¢1 infinite sau mulfimea punctelor oriearel axe. Se poate demonstra cd orice dows astfel de mulpimi reprezint& structuri izomorl, Intr-un sens ugar de explicita In cele co urmeaza, vom xa o mulfime eu proprietaile I, I, Hk; notata cu R, ale cizei elemente se vor numi mumere reale. © submulfime TER so mumeste induetivé dack Q eI gi in plus, Isa +161, De exemply, intervalul [0,=) este 0 multime induetiva. Cea ‘mai micé submulfime inductiva (relativ la relafia de incluziune) este N-(0,1,2-161,..n,n+1..1, adic& mulfimea numerelor naturale. Principiul induefiei matematice se poate enunja astfel: daci SCN esto 0 mulfime inductivs, atunei $= N. ‘Mulfimen numerelor introgi este Z =(xeR|ceN sau -xeNt. Pentra orice x € R exist gi esto unie ne Z astfel inet nsz—1 deci LRj20 [3] gid:RxROR, (zy) dy) ‘hu loc proprietafilé urmétoare bineeunoseut: 38 vaceR, |x| 20.81 |x] 0eo2 05 Bf vaayeR, Ixvy ste] tly si lay eledly ls a Fie e> 0; avem [ice zee. gi [x]>ee sem“) # veg eR dle)20 diz) O88 209 8 Vay eR dbey) “dak; @ Vay 2eR dle 2)sdben) +d9.2) 2. Numere complexe C.F. Gavss (1777-1855) a dat, prima demonstrafie riguroasi ‘teoremei umeste numir complex orice pereche ordanati de ‘numer realo. Mulfimea numerelor complexe este C= Rx®. Dac z (a,b!) sunt dou numere complexe, atunci prin definitie, ele ana! gi b= b/. Deci 0 egalitate de numere complexe echivaleusi ex dows egalitii in R. Se gt ca rolativ la adunarea gi inmmulfirea izuale e+2!=(@+a!,b +b) 22/= (Ga! - bb! ab! + 0/8) 0¢= (0,0), te=(1,00, smulfimea € este-un corp comutativ Notind = (0) gicind identificarea intre numérul eomplex (,0) i numéral real a, reaulti 2=(2,b)=(@,0) +(0,5)=(a,0)+(6,010,1) =a bi, obfintnd astfel forma algebric& uzuald, Se observa ci #-0,00,D-(-1,05-1 deci este radacind a potinomului x? + 1 Comentario. Numorele complexe de forma (0) ‘oforet imaginare, dar mw au tn ele nimi eu b #0 au Tot mumite ta mod imsginar, misterios; confucia a pleat do la Aefiniven lal i ca (TT, dup ce oe spusose c& mumarale negative nv au radical Definind i= (0,1) ca un mumr complex ca orcare altul, disparo orice confare 51 rnumerele complexe sunt dbleebe patematice cu regu precise de aperace fa ince ‘Stoaficoutlieans gi numerele duale avbe onde nb © R ge! = 0; de fapt acetan aint deasemence perechi, de ‘aumere retle (0.6), ca operafile (8) (0.09 ~Ca val,b +B) gi b)1a'b ~(aa'ab! +a), jar e = (0,0. Det (a,b) = ashi e Ceuab e R, se notearh Roz =. (partea reali), Im = 6 (partea imaginar: — Z-a~bi (conjugatul Iuiz) st |2|=Ya% +6 (modulul lui 2). ‘Se cunose sau so verificd ugor urmatoarsle proprictat 2 Wee C,Rez = Lie +),Imz-1e-a; 2 a 2 Va,2!@C,z08 9 +7 7P,TE «1 40); BP ve, Rez|s|21,|lmz||2],|2/$] Rez|+ [22]; # aa!e6, |2e2"|s]2|+12"|olae!|> [22/4 ll21-[2"llsle=2"| i acd 2" 0, j2/6"|=|2 (12! Si considera un plan P grtogonal xOy; identificim numirul complex 2 = a¥bi cu puny (G,b) relat la acest reper. Dacis WN JORGA” 8 Numer, gar de numere 0, fie r=|z{ $i @€10,2n) unghiul fet de semidreptele Ox, Or in sons trgonomeli, se mai notenas @ = ary, argumental uz. Atunc = 0, Henne Seni eren' ving = nesepesing), objinindese forma feigonometsied sz -EXEMPLD +inyBlcon% + isin 1 7 ¢ si es{oo02® + sin 3S® =. 3(coax +isine) gi -3i + 5fc089% + sin St Po mulfimea Cu se poate defini o relafe de ordine eompatibilé eu operafiile sebrice (deoarece in ese contrar ar rezulta ci Vze C,2*20; in particular , pentru z= 1 gi zi, ar rezulta simultan cf 120 gl -120 e2en co esto Ebsurd) Be aceoa mu se considers inegalitali intre numere complexe gi fn particular, nu se definese giuri monotone de numere complexe, Pentru orice yee OBES 9, beyrlsea = Ua99 snd dintre ele osteo cay eo 90" distanfa euctic Deoarecesy ~ 2)=6 272; deci distant yy yo reetchdle,29) ceucidian’ dintre dow’ numere complex este toemai modula! diferente lor, Se verified imediat urmatoarele proprietaf Dj Pentru ories 23,29 C, dley,2,)20, i dley.2q) “Oe 21-4) Dp Veyege€ 5 dleys29) =dlep,2)3 Dy Veqst0.89€C y ley 29)Sdles.t0)* dept Pe seurt acoste propristéfi sunt numito poztivitat, simetrie i inegalitatea ‘riunghiula Dack zy ¢ Cgir > 0, mulfimea Bléy,7)=(z€C]|z~29| 0, V "dovine’ mai mie deck volual cabal, fneepind de la on snumit "moment”,Accosta sugereara ormatoacen defini eaenfiol, Ta cane "este reprezentat prin rangul Nt. Din liceu stim et un sir (,)as9 de numere reale esto convergent dacit exists tun numa real a € R astfl inctt d(a,,2)~ |, ~e| "tinde eBtre zero' etnd m cregteindefinit,adicl Ve > 0,3 Me) natural astfl inet Veblen Se mai serie in acest caz c8'lima,=a saa, ra Natura unui sr gi limita ll tn caz de convergenga nu sunt modifieste prin modificarea unui numar finit de termeni ai iruhui EXEMPLUL 1 lim 2-0, tim 3°*=0 gi lim te LPs tim feds wen nae mee Ta (1107 ~ 1783); se ste ce = 2,71828... ies RQ, smuméral lui. L, Bul EKIMPLUL 2. @, + 02|a,]-0; 6,->@ > [eae |, dar mu gi recproe [EXEMPLUL 3. Orice subsiral unui gir (a,)qzo convergent citraa, a © Reste canvorgent cite « (reamintim eX daci se considers un gir strict ereseator de smumere naturale fy 6, atunc @ = 0,05, 90° sided Dacia, a sib, 8, atunei a, +b,0*,-a, b+ 0, atunci a,/b, a/b Dacd a, 0, by -b sidy Sb, pentru orice n 2, oa N natural fat, abunct 2} (pastrarea inegalitatilor prin treeere le limita). tema ‘Dackoy £2, a.giB, ~) a, atuncix, >a (Ter elogtelu” : Reamintim 4 un gir (@,),ao de numere reale se numeste miirginit dact rulfimea termonilor (a, |n-€N) este mirginita im R, adiek este eonfinutt ntr-un intorval compaet, sau oehivalent'3 M > Oastfel ince n ¢ N, a4) Af ‘Se arati gor ek orice gr convergent este marginit, De asemenca, orfee gir (a,)e20 ‘monoton eresedtor (respectiv doscrescitor) in R este mirginit convergent ciitre supa, (respectiv cltre inf.) ‘So spune ed un sir @,)geo de numere reale are limita 4 (respectiv -=) dacit We> 0, ANC) natural astfel incit Vn 2N(c), a, >! Crespectiv a, < -e) Daci oy £6, pentru orice n 21 (V natural fixat) si dacd a, >, atunct b, > erie dack b, >», abtine! a, > ‘TEOREMA 1.1. Clema intervallorinchiseinchus'). Fie Ty = [2p byl, n= 0 sagt descendent de infervale tnehiso, Jy> 1,1) > Avanch mutimoa * () T, este nevidé. Daca in plus lim ,~e,}~0, atunet multimen J este formata dintr-un singur pune Demonsteapis. Fie A= {o,|n20) si B~[2,|n20}.Atunei mulfimea A este ‘majoras (de by); fie & = sup A. fn m0d similar, mufimen B ene minoratt fo Teint tee arata igor core mullime nevidt mnginitA inferior are rmargine inferior’). Deoarece 0, bq pentru orice mn ¢ N & 51; ttodats favem a, $&$11£ b, pentru orice n 2 0 deci [5,m]}< Oe 2 Siri de mumere rae a Dact in plus lim(, ~a,)~0, din inogalitatile 0 Nfl) = 2°" jutsu ca mulfimen Nx N este numdrabili. tune! produsul cartesian verrlter douk mulfimi aumarabile este o mulfime numarabilé ¢i folosind Solieapia surjeciva f: x N' > @, fip.a) = pia, sera el mulfimea Q este snumérabilé TEOREMA I. 2, Mulfimes B nu este numarabilé ‘pewosstaaqie. Este wuficient sf aratim cl interval [0,1] ma este 0 ulfime aeuprabild, Pentru a demonstra aceasta, procediim prin redueere 1a absurd ‘rerupunes ef ar enista oaplicafe bijectva f: N~ [0.t},n ~ #y Imps SRiwwalal Zp [0,1 In trei parHi egal. Cel putin umal din cele tri intervale iempirtim na va cnkine zp ie = fyb nate de interval [be 1, im troi prt egale st notes cu fy = fop/,] anol di 31,3. deintervale le Seva cbjine astfel un gir descendent [y > I> Ip > tnchise incluse, astfel tnclt x,_1#[,,D,1 ty pentru orice we $i Byte Conform veoremet 11, remulti ef () ,*(6); 8. Srl denamere ri Deonroe 86 (O41 af ate sujet, eit ¢ Naa nt = 6 De 5 Jay it 25 € Tay 9s aange lao contradict coe rie interval (8) sau [a,b] eu a « conform leimei clesteli Cauchy (uysi numele maven int ances A CAUCHY, Comentariu, Daca re >, abunetnotind reser atte , cost conf ete evident salsa; daca de exempls ‘m= njrecalis p21 gm =n +p iat nda nteierd Ye >03 Ne) natural ate inst Vn 2 Me) si ¥ P24, lOsyp—@y |< Condi ew un gi 8 Safes aie intnsek nedepntnd de on exterior eum eats Limitn girl. Tougi ave lo ura ser a iia c tori reaultat intuit ew poste 2000 TORE. ee al a ach nis tn fundamental. ° Demonstagte. Dack a, a, atunei 0 Ja, -4,|$|ay,-e] a in Gq|S|dq-@] +] 0, =a dock lim |o,)~q, |=0 si girul rezulth fmdamental, Reciproe, dac8 (2,)any este fundamental, atunel el este mf devi, pontra # = 1 exists 0 natural | ntunc cl este marginit; intr-adevis, pentru e = 1 exist aatfal init V n> : ley-ayl <3; ca atare, a, (ay - s+ 1) pentra orice ney fermen » top te sirwlui (c,),2¢ Vor H cupringi intrust aclasi interval a 4. Numer sate amare gripe feria 9 suproere de rain a5 scare include interval (ay ~2y2y-+3}- Conform ome kai Cesar isl Jima, eB, notat «= lim x; Minita superioari a irulut jay este sri Can)juo va aven un subs convergent p>. Teorema se Inceic dct wom . - {i= limp, e% notat B =x, (in B orice gir monoton are kimita ‘a, a Pontra aceasta, fie W ¢ > 0 fixat: Alegem Ny astfil init Lim gi Np astil inet Vn 2 Ny |, demonstra ci | <-Atmnei nd Vmn2 Ni 1a Se Nez max(N,N;) sin 2, renults k,zn2N gi on atare vident, a= sypcy, B= igtBy, deoarece gira (ay),a0 este monoton creseBtor ay, (et doc Joga siay-oy,|*ley,-21 o, muljimea (ne | 3, <0) os i b-Tits, dact gi numal dach Vue, ineN|x,>u) este infiniti §1 4, Limite inferioare gi superioare de siruri in R Vv>b, IneN[x,>o} este finita i (Wh Fie (jap um si oareeare n B= RU [== DENONSTRATIE. Fie a=lims, dest a=esypay. Dack @=-r atunci sein zg 24 pen) Oa” ina infin i Desnin opin sqitivtavn] soit Es Yh, a, = = gl pont orice >a, mulfimen (n ¢W|x,-co) reslth infin i Bosmup{essyetaen)» Br =SuP(2F2r-=]>1 Pe=SUp se | Prosupunem a fini, Atune Vw o, atunei i 9S $095 5045-58, SS 5B 5Bo evident (neN |x, & (in W. COROLAR. Fie (s,),9 un git nT 4) lime, gi IIMs, sunt punete limits pentru sil (s,) gi im plus, pentru orice alt punet limita & aver lim, <8 iy ete ea aiunci xy, >. Similar se trateard calelalte eazuri i) Dac& x, x, atunci orice subgir tinde cétre x deel toate punctele limits coineid eu x in particular, Jims, «THz, +; ete 5. Siruri de numere complexe Definifia I. 6. Un gr (,),z0 de numere complexo se numeste convergent in © dach exists ze C astfel met astfel incit Vn 2 Me), [zy ~ =| <® leg) +0, adick Ve > 0 3Me) natural Se serie atunei Tims, =z sau z,—> 7 ‘Siri demumere comple a act exist, limita unui gir convergent este unick. Bate evident c& orice gir ‘convergent in Care tofi termeniiconfinuft intrun dise; se mal spune cd sirul ‘este marginit. TEOREMA L.5. Fie z, =<, +i, 20 un sit de numere complexe gi 2=a-+ib, Avem 2, > 2in Cdact $i numai daci a, a gid, -» 5 (In B), DeMONSTRATHE. Au Toe inogalitgile Os\0,-a/$| 24-2], 05|b,~b|<1z,~21; dacé z, + 2, atunei aplicind ema clesteli remulta a, a ib, > 6 Reciproca rezult falosind inegalitatoa [eq-#15]a,-a| 6 [8,8] Refinem deci e& lima, +ib,)= lima, + limb, Dacks, 2,11, win ©, atuncis, +m, 92 + 1,26, zw gipentraw #0, z,/w, "> 2/u; penta demonstrate se poate proceda ca in eazul girurilor de ‘numere reale, sau se aplica teorema 15. COROLAR (critoriu general Cauchy tn ©), Un gir (,)ua0 este convergent in C dacd gi numai dacd este fandamental (adich Ve'> 0 3 Nie) natural astfel inet V mn > Ne), 225 | <2 DEMONSTRATE Fies, = ay + iby Sirol, ente convergent in Ce rut) {bp sunt convergents im R e> fap (,) vant fundamentale in Ro (2) ene chdamontl tn & altima ecivalenga rola din inogabttie evident Lg ~u|5|Em~Fm Isl Bm ~ Ba S LZ Aull 5 =a | », ‘om vst c& males R poate ntua tn mln msi mai, Inlusinea REC se Teallezh prin conservarea struturt do corp comulaly (eu extnlerea operafiloralgebric), dar ca pierderwa structuri de oxine Inctaiunes Rc se realiceas prin placa odin dare pierde strvctura alecric (adunarea gnmuljrea nu ma sunt peste tat dfinito tn B; de exerplu, nu se definese xn), = 0, fe ote), Remarcimn ek in orice gi esta mrgnt orca sr monoton are Knit orice aubmultime nevis ACR fe margins superioars marine ifeioar. Comientariu. In iaten infnie ick st Some concept de nfiniéaparefn dow ipstaze - ‘stunl si inital poteabiol. In matematie Infnitl actual revine Is 8 considera elementale v=, —~ ca slomente neprivilegats in muljimen ®. Infinital Ptenjil este definit rumai ex ajutorel nurmerslr rele Rite: += apare ca asociat frohrui gir (,) din R eu proprstaten of Ve >O 3.Me) atl inck Vn 2 Mle), cate asocint oritral gir (,) din pontre care ¥e>0 3M i i 1 Wm2Me) yycoe, Formula soe safle fap cf doch x, 9, 95-95 WENO 2057 ear a 225, kam ot det 2-9 ‘atunci x, +y, > =. Faptul o& 0 «o nu expat sens precis rezulta din aceea ch dac& ss" 2o tune mu 9 poate ama nimie despre prods 7, 6 tn mulfimoa C:nu exista "la stings” gi "la dreapta’ ea mn eazul Int R (unde de cexempl -3 este la stinga Tui 2). De aceea se adugi la C un singur punet 12 Infinit, nota « gi se considers G~ CUlet, Se spune c& un gir (e,) de mumere complexe tinde edtre ~ daci | 2, | > 4 In ; prin cénventic, Vz ©, wet zo (in senaul cH dack 2, >=, atunci 2, +2 —9 =); apo az = 20 = pontra orice 2c C.7#0. De asemenca ow =, =/0 = gi s/0 =» pentru 2 #0, l= 0 pentra orive 2 € ©, Nu so definese «+, 0 —%, = 0,fein G. : EXEMPLUL 1 EXEMPLUL 2. Sirul (-2)* nu are limita in R dar tinde eatre in &. EXEMPLULS. Fie z,sa" eu ge fixat, Daci Jo |>1, alunci Ta\'o~ dei 2,0; daca |@| 1 6. Functii reale si functii complexe So numeste fancfie reali orice functie f : XB, ca valorireale. Imagines ei f00 Yi) [ve X1 se tai mumegte domeniul strict de valori al Ini /- ‘Marginca superioard si respectv inforioarl ale lui f sunt: sup f= sup (00 st inf f= inf 39, i calculate tn B; acestea se mai numese extremele globale ale Ini f pe ‘multimea X, Cole mai simple funcfi reale sunt funcfille polinomiale P : RR, Pl) wage" says bet, 84q (dy eonry Rito #O) Catcutul valoeii Px) pentra orice « fxat revine Ia efoctuarea unui numa finit {de adundri gi inmulfir. Mulfimes ZC?) a zerourilor (sau rideinior) lui Pesto finits, avind cel mull n elemente in R sau C. Pentru n = 1,2 existl formule ‘exliite de dotorminare a mulfimii Z(P). Pontru n=8 si ned existh de fasemenes formule ceva mai complicate si firi utilitate, datorate matematicienlor italien’ CanDaNO $i FERRAR, iar pentra n>, matema- ticianul norvegian ADEL a demonstrat ei nu exist® in general formule de exprimaro a ridicinilor cu ajutorul cooficienilor. Funofia rafionalé P/Q (cu P,Q polinoame) este 0 funefie realé definita pe BV, Pentru ae B se defineste functia putere de exponent o, f+ (0,=) —>B, fle) = z%; In eazul a& N, domeniul de definifie devine intreg @. Pentru a +0 reaticfia f+ (Oy) (=), x » 2" este bijecivl gi 1) = 2 Dac a> 0, a1, 90 defineste func} exponenfiali in baza a, émume BR, g(2) =a", cu proprietitile binecanascate; in acest ea, @ : B > (0) teste bijectiva gi g°"s) =log,s. Un cas important este azestin(i+2) ae) logge = m tnseamnd x > 0 gi e =. O formuls importants este Relafia In = uurmitonvea: 8 ech pentru orice x > 0 gi orice ae R. Este interesant ci EULER a ajuns Ta dofinirea numdrului e, cave ti poarti mumdle, pornind de la problema determinarii funefillor reale derivabile F:R— Reu proprictaten eA ¥ xe By Gx) = fl) sif{0) = k (ke R fixat). Acumn stim ef existé o singur& funcfie cu aceasta propritate, anume fx) = he Funcfille considerate anterior sunt attri particulare defunct. reale elomontare asupra edrora vom reveni éx o discutie mai ampla dupa studi texiilor de puteri. O extindere important o reprezinta functiile complexe lementare - polinoame cu coeficienfi complecsi, funcli rationale, e sin > ete 0 fancie fA (A CO) se numeste functie complex de variabil& complex, Graficul unei astfel de functii Gy~lle,fle))|2eA} este 0 submulfime a Ini € x C= Bm (n timp ce grafical uneifanctii reale de variabils ral este 0 subaulfime a lui B®). Functile complexe vor f studiate ulterior, menfioniim doar ci nedefinindu-se inogalitafi Intre numere complexe, nu se definese nici extreme nici monotonie in eazul functilor complexe. Pentra f:X-~ G, mu se definese sup fi), inf i}; au fas sens supl fix), int A] 7. 10 exercifii 1. FiefX + Yo apt. 2) Dock AB Xone aie ch AA WB) = tA) UB bbe "POET, PIPNO=PMArN@), PPL® PCE w CPP) PAP) = te Kf) e PD POP si 4. Pie A 0 milkime gi f:M + M 0 aplonts, Sago arate c& dick f ste ijctiva So stuns f 5. St so arate cA mplicatin este bifetiv, 4. Fie Mo mule (Py 02 gir de submalfim ale ii M, Sonoteass limP,~ U1) Pa BAP,= 1) U Po a) Sh20 arate et Tia, = (ce E | x apartin la tofiP,tncepind de la un rene) aa TP, = tee B |x apart Sica (Py 2986 nes convergent dacs Lime, = tn sir ancondont (adich Vn 20, Py @P,,) sau descendent (¥ n tunel cleste convergent can gir do numero reale. Dacd subsirurlo (i), ag) a8 aceon iit fe Bysheeamtech x, 1 sunt convergent, dar (Sinm)gy mt ‘7 Pent orio dows sear ta Rx = Gdreo Aebnegte convolua lor BS pray: Pontes orice h © N se notenn 0 5, sro cu tof torment nol, exceptind termenn de rang heal eu 3) Si ae avatee& pont orio gir x, =+8y"8)+2 =; calla 2By, 2eany, cafiind gin 2 = G,),.oumde 5 1) 84 ae dee exompl de gras mbrginite xy atl tatty nf nfo mien 8, Stoo caleuleze Jims, THs, pentru ox, LEM | net. by tin ©) Ba air, @ lim (sata? ..+0%), 066 10,2) 80 se determine extromale globalo ale fonchilor f:R—>R, Ae) eR, oo)= 2 ac, 1) St so calevloze » dng [et 9 sup et 1] mh ma! ;DICAII $I RASPUNSURI 1. Be probeesd prin dbl inchniune, 2.Dack 2) =o) gi aplicdm f, rezulta fe) = AMON) adied (MLE) = (9K) dock gla) = Io), ios x =. Agadar feat injective 5. Avem (0,0) =0; 0,1) = 1; 0,0) =2; ete, Dei Ini (00), F15asociard numteu de odino 0, punctaor eu ccordanate naturale de pe dreapla x + = Ile areincA 12 ete Pe ficare droapta x + =a cu ae We alld a +1 puncte eu ambele coordonate rnumere naturale, ansie (0), (a-D, ya) Apicaia fasociard feck satel de ppunct un numar natural reprozentind wn anwmit nmér de ordise, Punetl (mm) cx se afla pe deeapea + + y =m + n; ponstele rumerotateaiteior sunt 2 po diopislex+y=0,2+y=1,..,2+y=m4n~1givorS in numér de eB etm en) = MRE RAM TBs 4G Pedceaptn 4 =m ¢ n anterior numerotate se aft puncte cu sbscisle 0,1, ym <1 (1a num em). Deei punctl (rm) va avea numarul de ordine (nant ened) z aptale& apliclin fete bijectivk devine scum evident m=fima) 4.4) Se proboasd prin dob incuatune by Daca (,) este ascondent, tunel in P, =THEP, = L Py sia cara desoondent, () ,. 5. Se apicn des fa limite unary, yr ce mamere | Anon lei 5 1 ye ANEXA LA LECTIA I 6 Avom tit $0 = tim 1 sion «0 cht 2-0, fr grl sn.) ete mtr Numerele reale i masurarea mérimilor : psi tim sia = Ym fein +} acl sinn > Fatunct sin + 2)~ sian +0 desi arntcoun + 1) 0 dec con —> 0. Hult sida —> 0 deaf 7 Timainn © timcotn =O contradicje eu sink + 05'n = 3. 0. fn Un grup abelian (@¥,0) so numeyte arkimedian (AREINRDE, 287 -2127,0r) daca pe rmulfimea G esto defiaiteorelatie de ordine tela astfel inet [asp= VreO,as7sB+y1 9 (va,B=C, o> 0, exit n> 1 natorl ast inal > | Blomentele lui @'se numese mim! abstracto, Evident, R esig un grup arhimedian. Mulfimen tomperaturilor formeasa de pics tare . ssomenca un grap avhimedian (gentra ch stim sh dafinim 0,7, + TT, © Ty dacd ¥ = 0 pentru k #1 —, 2) eb et sl Jono inde #5. fay DOF aay "9 P U> 0 catoo temperatura feat, atunei penta orice temperaturd Pexsté 5 ateog, ia dock m2 satel Tpit nU/> 7). Tn. mod simile, mulfimile presunilr, lungiilor, mason, 710" ech nck volumeler, vitezlor Gmaginind presin, langimi ate. negative), se pot organiza co “ srupuriathimediene. Mario fio, chimiee, indicator economii ete pot fi astah by Fie x gira constant x = Gyo ue Imodelate metematic prin gruporiarkimesdiene, det pria mula! de elemento care pot net Aadupat,e ot compare fe pot nurs (elt lao elated dost hea, onde s.0 Baan uopetarea nue lel Terma urmlore satan expen need Jnr Boou ee Il Ge are iat pentru mail romeo ™ a0) Bane ‘TEOREMA. Fie un grup arhimodian i un element fxat U ¢ 6, > 0 Cunitaten Lr risus), Atanci exist gi ate uni oaplcajioinjeiva m,,#G > R as 2 my{0) = 0 gh mf0) = 1 ; BY GBC Gra + B)= myo) + melB) iV n © Z mfr ot BF my esta seit exenetanre (e< f=» mia) < mA). btn gonerl, duck x, +0 51 axe este wn sir mainit in R ene © atunci xy, +0. Nomarul myc) oe mal numegte mézura marinil a relat fa uniates de misurt tnd 2,7 ging = 2, 30 vedo oh 3, 0 Ul 1 U.Dack Ve G, V's 0 ecto o allt unitate de masurd, ane! din teorens anterioerd z ma . remit traprte) "4 a ndopendent de anu el eo m7. A yet tin A fen A oo Se poato dozvolte un "dicionar fixcomatenti",indicnd rosursa de bazt! a rnofoliit matematie edivereslorporiun! al reali, ‘Acest dctionar poate precza, extn g{ reoumandm clitarstat xf urmiresses iar dnc [oh > 1 Unita ete = Dach [al 1, a1 itn nu exist of tn Bins, | sc urn gate dverana hain pe eae Tov ncotuare pentru a #1, Bae ja < 1, Hii exe avAvem Liasats..40! pentru a = 1, ita va f= ria)» = 2-1 yp anulearh in 2 2 13; = Ni 40.0 it fi 6 0) = tp a) pe aed SL | aon I nt Mi unt ~axlgV,2+5) i a a - 2 0 pentru z= i, deci m = 0, Analog f pereche de mérimi pereche de numere reale i; sav e+ 1] 2 0(Ve (el £29 +t] = pn el ee Ht) ee al haa pontee le sg e+] =2pentra z= 1 det M=2, t . ole 1 Mame, rari de name ee Tame variabils dopinaind anefe real de o vara reala SERII NUMERICE a A253 pein damenile do cacaneaiia ia ‘pentru valorite mérimilor x gi y | spinzind dem ‘funcfie reald de n variabile reale, ‘rime vasabilé fie ele ee marily = Meio rnarime eave varazt contin, anefie ld cotinua ‘ira eat tema de variate a une mim seria aes fie ncopind de Ia valoare tn ipotoza wee INTRODUCERE lege ies Lett ee ‘Exist& cazuri cind unui gir infint (@,),29 de numero resle sau comple poate atribui 0 sumé bine determina, extinsind astfel nofiunea de suma Finis. Serifle au ridieat probleme serioase fondatorilor Analizei matemauice ~ G. W, Lata (1648 - 1716), 1. Newrow (1648 - 1727) Gj altor matematicieni) $1 numai dupi co s-au dofinit riguros numerele reale gi eamplexe, ca si nofiunea de convergent a girurilor, ea putut dazvolta o teorie coerenti 2 sorillor. fn Lipsa rigori, sumcle infinite de tipul 1-1+11-1+.. au dat maxi bitai de cap; puntnd paranteze aga: (1-2) +(1-1)+.. sunter tontati si atribuim suma 0, dar seriind 1-(1-1)-(1-1)-.. pare tentajia oi atsibuim suma 1; apoi finind cont ef age 4 Teeest 294.1 penta re C10), Tee pentru +> 1, apare o a treiaispité, anume sum: 1. tn orice caz, "jocul ex 2 infinitu” este plin de eapeane, fn Hipsa conceptelor solide. fn aceasti lecfie, | Yom vedea ei soria anterioara este divergenta gi e& grupérile de termeni na ant totdesuna posible gi vom demonstra citeva rezultate fundamentale Vi pentru cultura si practica matematie. 1. Convergent, suma Vorn considera serii do numere complexe; cazul seriilor de numere reale va fi un eae particular. 38 1, Ser namorce | Conergets sua Definifia Il. 1. Fie (u,)ysq wn sir de numero complexe si D atetegegte ngs sqruytty ttt, (220), mumit girul sumelor parfiale asocat, Se x sn acest es, numesto serie de termen general u,, pereches de giruri (%,), (8) : roprorentath do simboll tty +p ynf atria 80 mai noteazs a odeqeuegh ASE" (pentea ge 0). Seria este C ¢2 iq |<1 gin acost cas, are suma Soria FS ug, se mumeste convergent (pe seurt ©) dad giral D201 “4 = in mod similar, setin Fxg" (e#0 constant) eate C «> 1g <1 sumelor partiale este convergent (in C; acest eax, numéral complex = EXEMPLUL 3, Dak serie tim e, se numeste suma serit i este matt ¢* J ty el Sorifle care nu sunt convergente se numese divergente (pe scurt ‘D). Prin neo x, SRI nt sou oe infor propritaton dea i Csau D oe Comentariu In stadisl ser, zlul principal tau sumele patie gi de acoct centered teria seer est 0 “combina” Snze studil sunelor Site gt al | pontlor de gras Hate ernatt deinen acrilor ca “sume infinite, deoarece in © 228 E100 Foo Ey Qe constant aera ccs ocr sume finite de numer. Serile se proprietati dierite de cele ale | Sunt evident C, eu sumele st ny no orf, de exempt, nu toidesuna avem comutatvitate, aocitiitat ete “ty As respectv. i ‘Tule de aemenea a cistingom inte o serie convergent ue (care EXEMPLUL 4. Direct din definite gi aplicind teorema I. 5, rezults | roma I 5, renults of o serie concest matenate nou, defnt eno eroahe de giruri cu amunit proprit igi sume i ih ‘Daci ge modified un numiir finit de termeni ai unei sorii, atuaei seria now de numere complexe este C <2 seriile de numere reale ih ‘Mh va ven acecasi maturi en seria iia ins ta eax Ge convergent, ‘i faceast’ operafie poate modifica suma serie, Ze Em | Feeiiiol one! sorti numerice(adied de numere reale sau complexe), problema mn trguipala‘o constitute datorminarea nature gn caz de convergent, e2 Hh Pract lares exacts sau aproximativa a sumel serel respoctve sunt C gi in plus, Exewptin 1.Seria 1-1 +1~ 1+ ..,eutormenul general uy =I", 20 este J Bueno 5. Fie hy chy<.. 05.Ne) natural astfl inctt O serie Vn 2M) gf VP2L, [try gto tHarg lt TEOREMA TE. (eriteriul necessr de convergent). Fie seria 7 DEMONSTRATIE, Bia ny —tly tty os ty dost a) Dac seria este ©, atunc fim uy = U5 ol] inet tgeg to typ 20, PED) by Dac tim ns exist, na exist dar este menu, atanci seria a en | bmte |, Consia reat din umatarl sr de ehivalene login: seria Sm esto © | = sira (,) esto convergent «> gira (,) este fundamental <2 | Ve>0 AN) natural astfl nett ¥ n 2 Me), P21, [Spy ay |< D. DEMONSTRATIE, 2) Fie “s s_~8q-1» Pentru orice n 2 1. COROLAR. Seria armonicd ee confor ipoterci, exit bade deeds ewe = tims, (gum serie at) Dusonsraqie. In oe contr, seria aroma Ci pontra = 2 slegem Nea i guna unl tysrte sige t vento ayes 1 srmentl tru 0 serie C este nocesar montaris. Asada, Pe me Tass apa eum avai exempll 5 desi tte vero, Recpreea ext fl Ever 1. Sert mumerce Ri © serie nomoriet avind TEOREMA D. 3. (criterinl Tai AbeD. Hie Y. ty , de mumere siral sumolor parfiale mBrginit. Atonct pentru orice sit (yy cal, potiive, monoton deserescétor cu Timita zero (st ma serie @ +0), sera, BS cet, este C + ug conform ipoterei, 3M>0, 5, 18M, DBMONSTRATIE: Fie 8, =o th * pentra orice n 20. Avem, ots ea esas + = |g fee 80) none Fae? Hg epi anpe tase Dt Ow ealbnep Seep DY Chae Myon Seager to Pigs p tn epneg 2 Ano SMC = Giyeal * 18e1 7 Bae? Dar Vb; e-Gy.,20, dooarece sirul (a) eBte monoton deserescétor, Va renulta c& pe 2B SM Coy. One Hepa ‘Vom aplica acum teorema IL 2. Fie ¥ > 0 fxat. Devarace ty, 0, exist ‘un rang NC) astfel inctt Vn 2 N{e), ge 1X igh deci Y p21, deed oq. start * 1s say dest exult of seria JD ct, este C. Conform teoremet I. 2,1 r a ‘COROLAR 1. (crite Ge numere roale poritive, por Jui Leibniz). Fea, a linita zero, Aton seria altermatit ay = # gg + este © enowstRaqis, In erteriul Tui Abel 1.9 tom Lo un sir monoton deseresestar 15 giral sumolor 2, Soi de mumere re psitie a parfiale 1, 0,1, 0,.. este marginit COROLAR 2. Seria armonics alternati +hlLe este o; 33 de ssemenea seria 1-2+1-1. este c, B37 DENONStRATIE. Se plc direct eriteril Iu Leibnia Definifia TI. 2, 0 serie namerica > u, s¢ numeste absolut convergent’ (AO) daci seria de numere reale gi positive JO |, | este C. Orice serie AC este C, aga cum reaultS din inegalitatea aplicind teorema IL2 de doud ori. Reciproca este falas, aga cum aratt cexemplul serief armonice alternate, eave este C dar nu AC. 2. Serii de numere reale si pozitive ‘Urmiitoarel eritorii do convergent sunt eule mai utilize LLEMA. 0 serie de numere real gi positive este Ce giral sumnelor ei parfisle ete marginit, DayoNsTRApIs. Este suficient 68 observaim e& ginal sumelor parfiale este in ‘rest caz_monoton erescitor, pontru siruri monotone, convergenta este 5 echivalenta eu marginirea, | TEOREMA TI. 4 (eriteriul de comparatie cn imegalitai), Fie ZHar EE ty dows sri de numere rea gi positive astfel thet 3. natural HV 2N,u, Sv4-Dackseria Ju, este C, atunci gi seria Jw, este C (deck ae seria DeMoNSTRAT. Modificind eventual primi ‘no modifi natura lot) putem presupune cf ty este convergent deci mi anterioare, seria > u, este C. Eigurwy. Dosnroce ieee ee) 1 este C, eunform teoremei I. 4 va rexul 1 ,, pentru ore n 20. Dack seria 5: v5 esto, init, ect sirul (6) e8te mlirginit gi conform Teme: pentru orice n 2 0 gi seria Sort mumeros | 9 Sarit de amare rete patios a iN tormeni at ambelorserti(eeeaee | ge a rezalth ci dact seria SD u, este C, atunei seria SO v, este C, Aste, clo on penta arioe 0. Fe % rl oui seit sunt simultan C (i ea alaze, simultan Dy ne srl a? ; tune sist (Gs) ysuapyy, Seria Sy Ste +L este D, deoarece are aceeagi naturi ex seria ¥ Aytnteadovs, notind uy i alii tore I 5 Un eriteriu sufiient de convergent’, de asomenca util, ff constitu: ‘TEOREMA IL 6. (critoriul integral al lui Cauchy). Fie f:(1,) 9B, 0 fanctie manaton descroseétoare, eu valor pozitive. Seria ita o& si seria este C : oee Y An) este C o> girl vy [fixe este convergent. _ 5. (viterul de comparafie Ia limita) Fie tas 32% twonmua tes °7" a" Deuowsrnagie. Notim s, N deci 3) Daci 140, ve poate aptiea ration: reale gi positive, astfel inet si existe limita xelb-1k], #22 avem /0.§ ‘matematician german B. RUuataNy, 1 (ovumit gi seria marelui 926-1866) este © dat si numat daca > 1 DenonstraTis, Se considera funeyin 7: (1,0), ftx) =~ care indeplineste conde teoremel IL 6. In acest eat, i uyelnn pentra (= 1 deci siral (,) este convergent dack sé namal deck aot 3. Criteriul raportului gi eriteriul radcinii y7v7-178a). Fie ‘TEOREMA 117 (criterial raportului; J. Dauner, ‘ serie de numere reale sau complexe nenule st Docka > t,atmnei seria Yu, osteDyiardactb 1,-ntunel conform teoremei 14 result c& de ls un Dect fadicA egal? Ital rang ineolo ave >a jim, 0 tim |ujl>0 gicaatare, I 3. Chitral eoportaa eter iit « Conform teoremot IL, seria 3° u, este D. Prosupunem acum e& b<1 si alegem v astfol inctt 6 Ju] deci st seria D ln, & Wal este C, ait soria Fw, este AC. In practicd se aplied tn mod curent urmatoral | COROLAR. Presupunom ef pentru seria Ou, de numero real complexe exist Himita, | Daet l< 1 atunei seria este C, far deck > 1, seria este D. Broxevut 1 Seria > 1 = tim 2 i ‘Suma avestei serii este egald cu e, aga cum se gtie din licen. Dac ja <1 seria este C, iar daca 4 Ja| <1 soria este C, iar dacd |a|> 1, seria este D. Criterul d'Alembert a 1 Ser mamerise ‘nu are forta de a decide natura soriel to cazul cind Jal =1.De exemple, dact ‘a= 1, atunel se poate explicita (en feriit |) sirul numerelor partale sou se ‘observii cd seria are aceeasi naturii cu seria Riemann > pac. Incarul 1 seria renulti de asomenea C, aplicind criteril lui Lefbni ‘TEOREMA 1.8 (riterolridacini CaveHY), Fie J uy @ serie numeric lin R sau C)gi Tm flag] - Dacd f < 1 atuncl seria este AC, iar dactt! > 1, seria este D, DemoNsTHApi®, Duck 1<1, abunet putem slage q astfel inet I< a <1. Conform teoremei I. 4, mulfimea I me | Yel >a) este it, ec incepind de la un asvumit rang, rezulta ea lug! 9 adic |) £¢*. Cum sults c& seria SD [tt este C. este C, x o 1, atunci din now aplicind teorema Ld, rexulta c& mulfimea dick u,|>1 pentru o inginitate de indici nj dar abunei sirul ( (en | Yugi > 0 este infin, ) nu poate conworge cre zero gi ca atare, seria Jy ete D Studiem natura seriet YS (S222), a>0. BxeMPtt Ge Notind ca u, termenul general, rezuta “fgyeontt ‘foe = 23 Dacia > 1, sevia este D si daca < 1, este C. Pentru a = 2, tormenui genes 1 £0, deci seria oste D. =(M22Y converge eatre wa] : Gomentaria. Dact!« 1 corolarul teoremei I. 7 saw in teorema I. 8, atone nus 4 Proprii azcae asian namerie « posuetrage mii ocoelusie. De emple,pentrvanbelosest SL, > 2 seobtine 1 1, une ind € gi lta Dt cal Harel cer Le po oles urmtore!eitriy datorat I RAADE: fio serie > u, do mumoro zeal poitveaatfl ini sb exste } 2} } sch L> 1 sera ests yi daca L <1, erin ste D. 4, Proprietafi speciale ale seriilor numerice TEOREMA TT. 9 (DintcuzeT, 1805-1859). Fie o serie numeriea YO u,, presupusi AC cu suma s. Atunel pentru orice nerinntare « termenilor, seria pou objinuta va A convergenta, cu aceuasi sums Dsnowstearie, Notim eu Sw, seria obfinuta prin permutares termenilor @o fapt w= uaa) undo 6: NN este o aplicafie bijectiva) Fie (s,),rospeetiv G,) sirurite de sume parjate in cle dovd serii considerate gi ¢>0 arbitear fixat. Atunei exist N = 1 E lwl<$ si lo-ul Alegem M natural astfal melt pentru m 2 aM, ) astfl nett ¥ m 2 2 2.N, 2 ‘a 84 confini termenii 1 ty $F yb celal Lerment din suma s/,,. Rezulté Ueyen SlayaL [ayaa bh dec of, ~ sy < pentru orice m > M. Ca atar, fie + Isha Af dock Comentaria, Teorema Il, 9 arata ef erie AC au propretisimilare sumer Snie, mm neagtptat, care domes fn mod vit ere sumele finite Un tezatat oaeca fl eonetituio 4a, de mumere reale, C dar ou ‘PBOREMA Ml 10 (RieNANN). Feo sexie ‘AG. Atunci pentru orice a, fe H-cu cp existt o permutare « termentlor stfel inet pontra soria nou abyinut& FE af, stave lim, vos Tiel =p Dewonseatie, Notim p, z aq sont D (Geoarece seria Ya Na cd serie DP. D R ¥ a, este 0). in ordines fa care npar twxmenil strict positivi din seria Fie Py, Poy strict nogativi tot fm ondinea tn care aor 54 QQ. modulole termenilor Seriile FP, gi YQ, se donsebase de F> Pas Ti du doar prin torment +0 $1 9, 7B eu &y < By pentrn orict net: [i ul, deci ambele sunt D. Alegem 0, nei si sirur ode mumere naturale (mJy, (iy astfet Pyrat Pg? } Proce Pag Qi WS gg Qp— os = Qi i Pig yet Pn? Be P+ , 4 natural deci x, feorema rézulta » c Alte punete limita nu sunt ¢ COROLAR. Din orice serie dé numere reale ©, dar nu AC si pentru orice te so poate obline prin permutarea termeniloro serie avind en sums t vq demumere reale ‘TEOREMA I. 1) (Musrexs). Fie dou. sau complexe, presupuse AC (deci si C) cu sumele sf respectiv. Se noteaza: gens +tgbe nto tiydy® SY uy, pentru orice k 2 0 tant seria 3 ayy ith hd = cate AC share DEMONSTRATE. SA obsorvim mai Inti ci pontru orice sums Hnita o do teemeni de forma v0, exists IV natural astfel inet prin inmultiren sumelor Syaty tu; +t ty, y= dy 054+ ay, 88 $e obtina® tofi_ termenii considerati in 6. Atunci lsd ule x en) ms 2 ee aay De aici rorulta eX toate sumele parfiale ale seriel Y> |u| sunt mirginite 11.9, dosiserin > |u| este ©, iar seria > wy rezulta AC. Aplicind teorema suma soriei JO 1, este bine determina, indiferent de ordinea fn ease “= lim syty =8¢. ‘consirafi torment ef;in particular, aceasta se poste abfine ex BxenPLu, Seria D @ te este AC pentru |g] <1, eu 113g + sen TEOREMA TI 12 (CANTOR) Fe (6y)ga un ir de momere rice mune rea) «ae poate repreventa, In mod ak Lies 1 pontra orice £2 1 sie, < unde ¢, ¢ N08) Se, de indie. DaMONSTRATIE. Incepem cu wrmitoarea =1 pentru orice n 21 LEMA, avem = oyeand vem Seid» Sets Tema rozulta, observind eg, 2 2 pentru orice deel 0 < sica ataré, lim ‘Trocom la demonatrafia tooremel. Fie ¢ ey $cc ey + 1 Define = 0 = 8 cope loyal, ey. 2405-6, pentru #2 J. De aie renullt 6, <1 pentru t de unde 0 < 4 ar din definfia nomerelor€), 05 Pe de alta parte sub forma: fo} deci unieul intro astfil inet far), On = tm ~¢ 1 pein indie, | 1 Sevt nomerce +e. pentea |g} <1 intregi® 2, Atanel = 1 pentru o infinitate @ | @ N, atanci conform lemei. Ca atate, reaulta eh ay; 1, c0¢a co contrazive( Stabilim te fine unicitatea setierii din enuf. Ded 6 anbo25 ab; avind proprietafe corute, avem de aritat e& b, Gum 6; <;~ 1 pentru o infinitate de indci,rezultat c& 5 pentr orice F< N, conform lemei deci By = [a] = cp. Dack exist n 21 astfel inett b,c, 68 nottim cu JV eel mat mic introg eu aceastl proprietate. Dack sm avea de texempla oy > By (eazul ey < by 80 trataaza simian), tunel ¢y ~ By 21 si ar si cum serile sunt AC, rezults Sent mamerice a fam folosit faptal e& pentru o infinitate de indici ¢ avem B, 1gie, 0 un num real, cw serierea (2). Tn cazat “a ol vingula fied, co fxeani x local pontra partea fntreogs Tocaft penten partea zsimala, Atul e este tnlccit print (presupuse sfiienta) pie aproximare @ , a2; eroaren absolute este 1-0) Gyr tee In cazul reprezontirii ou viru ewcondijia de normare 1 4 avem j2**} 6. Caled aproimetival sumelor de ei Pentru calealul luis s recomand desigur formula aproximativ ss, unde 5,205 44, +. 4d, find utili gl necesara o evaluare a erorii absolute 1675, | Indicam dous eazuri element re unde accasta se poate realiza, 4) Prosupanom ci exists N'2 1 intreg gi h © (0,1) aatfel ineit|22*2 Abunel Vis =; Jay.21 S#1@y1, lOy.21540y.4}S4*|aq| 0 ghnotind eur, suma serieié ay. +q.2+.. (oumita gi restul de ordin mal seriei tial, avem 5 =5, +7, deck ral Slag | +R? +B Te Daci se core si ealeuldm s eu aproximatie e(e > 0 dat), atunci se determina ‘M natural minim astfel init M2 sf Ja | Se pentru n > M, splicind formula aproximativa say +a, +. #ay BXENPLU, Caleuliim suma seriet TY 2°*1 oj aproximatic 10-% In meest pa In acest car, Snot. n+ 3)n' Cte Sorts On Bn" 56 observa ct 22:4 <2 a, ie I@n a ae 2 Er Isg si putem lua W = 4, & +} Pe de alta Pa Bar ») Prosupunem ef ) Presupunem ef (a,),,,° este un gir astfel ieit a,10, Conform ‘iteriului Tui Lenn, seria alternantai > (—1a 2 1 Seritmamarce | cifies sumacisirn® 5 6 Iinte-adevar, se oP Fagg 2M tran HE tac [rq] Sq. 3 POD Tha,+s~2,.Vor orice 2 20 observa o& VRZ1, m0, fcind iSe,,1 penteu orice #20 1 este ogald cu cel ravn det Ir, bom, Oyy3 Gar Ps aproximind s cu suma parfialé s, eroarea absolut primultl termen emis i ‘Agadar, roult module CCaleslém suma s a sericidltornate 1-542, BXEMPLU. 1 Y 7 2 astfel met a, 5; adied ot, Aici a, +2 i alegem m2 1 minim as oe x ao 0 -0,98888. (on +3) 2 104; ae gtaagte n = 4. Atuncl a5," 6. 10 exercifii | t sunt D: 1. 88 oe arate, expletind 6c serile uri a > dav SS 12, St ae caleleze sumele urmftoare yy E ee roars or bg mu a acoeagt matur aco arate ob ig St1, aa ete ous conteavine safe toreme’ IE 5? S56 so arate ch 6g 0, totaxl seria stern 4.Fle ae Ea ag wog say ray + ee D, Se contravin ites ot EEN? 6 10 Bere 5.1, Folosnd eritvial lui DALsaunen, 9 se stdieze nature sel: ODP yy Abo y & @ema DH te Pe Pinta eae oleae 2° Arlcnd rites din, we audne naar sri: ant) Fa D Me" (@eR. 6. Si se aratoed pontru orice ra, > 1.88 w arate eile FAM gh TP UMD sunt 0c 5,88 ce dea examplu de 0 serio So, Yb, € aatfl nate SP 83 28 Be D, D atte init Taf a8 fe C side 0 serie 9.88 se serie m bea 2 omevele 100; e; upd ingle 548 indieind prime 4 ele binare de 10.Fie ann 8 ~ peal SA] seme ts Lalas eT 4b) ay elle Deci grt) neste convergent. 08e ge a anc aya, Paty 5S nin 8e iemet § meee + Yen wor Sets numerce Anette leat (arin », wT, sheen SEIS 12, gona tor orn, 8. Patom lua 9.100 = 254 28 4 28a 1254 12% 4 0266 0.996 rate 02t 02 eo 2,7182818 «1210.29 12°10. e129 Let A TOTOT, a 1o' + 198-028-024 19-0246 Lt Las O2s. «THOTTD, seria 58, form ri ad FF 04) ato D ecioui Yui Limon apt seria > (=u) 2, Sar este C, conform e aa se cont ene, 10, Bentru orice m 21 Sat, even Fo, este D sa 1 pont cB ay i Dy mu a Peer e ee snamere poutve, Dee condiia de poriivitate tn enunylLeremei TI 6 4, Siru a, nu este monaton deseresetor Pac ern ete; ja}. Dect dacs fol < 1, atone 1 esis este D gi dat = “1 sera lal 0 deci serin este AC pentru orice 0.6 1 gl aora ete; symm fd THR + (2PM =a Das seria este D deoarec termensl general am 81, Pie Ti 6.88 domonstvim inegaitates Tifa, STS uni evident THe, sa. Dacd a < +0, fie b> 0; avam tay ¥ 9 > 0,deundea, 5 0,bHb", m2 Nw deck doducen ay, pb%ay ¥ 9 > 0, eundea, 5, vo ve duc a, s0'# de unde TY seria este O; dt [a] > 1 seria ind seria armonicaalternsts <¢2 perineal C gi doc [al >, 0D; dae pontea seit acest renultat nu ace lee, 5a eum ne arath oral. Se poate ari care totus lo pentru ert duble aol convergent, in f enslagie ex toorema T.9. i cif ANEXA LA LECTIA ATLA pu rinde cave zere. f Semmale discrete ‘Se aumoyte mulfime-tim ovis multime 3 pe care este defnits oroatie de ondine lotala "2; elemento Ini no numees momente remit. fy cansl § = N= 10..2..} san S ©, a8 spune ce tmpul ste discret. Dae 8 ete um interval, se spune ca timpul este continua (sau mai eoret, continual) Dash 3 =(4y © e numoste semnal pontra vice #8, numarul 78) so mumopto egentionl lui fle momontul t Se pat conailera eanale discrete, continuale seu finite, dup pul malt de momente. Deiniia 1, Seri amet eoorece nu cuprinde cazul_ fmpulsuetor, a nterioart esto atest restr = jlor multidimensionale (imagiini). eater aeatoare sow al somnalel 1. treapta unitate | : { dach ¢<0 la daca «20 (qotath ou & dup oumeleinginaruelengles ©. Hravisn, 150 Exerc ARR, MO 1926) gi fmctia de feantionare: yt dacs 140 “Uy gaca 6-0 1 ROR sunt exemple de somnale continual, EBM 2, Orie seminal digeret #:%7% oo idonifed prin gral Gene a b neo} bnel ret unitar ta momenta h este small diseret | i est dant prin ue) = ale, Treapta unitato disor sesntinanao entra orgs &¢ 2 impulsal dani prin [ p, nek, moe rmulfimea somnalalor disrete = (5), . nV ne Hea tte Oe, Oye Ae 3400 se noteatl 8 Bp. Vom nota cu Sy te Gynen® So dainim s unten arco Xe, Semnalul nul ave toate opasnancle mule, Se consider emigre ease paticulare de 8. ={e=Gucal%a20pentrn orice x <0} nae dinero (eerinale eu suport pozitiv ete y= foe. | orn a sto , TEOREMA, Muifinile Sy 8, 1 if, sunt spati vectoriale parte Great a opera ree ta (xe, Totodatd a le inclsiuniley ¢ fy =, <8 ‘ewowsreati, Faptal ef S, esto C spatie veclarial ras discs dn dof eet de spaiiuyoetrial, Apu alam enters aubepabull. Dash at Se aera apartin la S,- deel S, esto Un subepatis al Ist Sy Apol dock # = Ca tro oece aperfin ln’ fy abunch aplcind Inegaitlile x, +94|s Mal ® cree ts merafe revuit ch eeia SY xq ¢74] este Cece + ¢ K evident vel vice Ae € del eae subsp al ui Sy in tnogal pan Sk presupuner acum ci 80 € ly teo, ret 4 2 (5! J Definite. Dack =, Anat la tea 2 tea 7 henisMinfeinP dect seria Ed este © at exe e198 SIL Dhan da, Ha ok ssa ayy ete C Irae adios 4601 fnclonionen 1, ely; intraderde, deed 5 « fy s =), abunei 2, ~%0 deci giul exte P , Dock #¢ f si MWC, atone! evident Ae. A rnas de dovedit srg da 3 A> 0, fy 1 fixat); pentra orice x = (ey, ith ¥ = ye ay) Seopa acestui capitol este acela do a studia concepts de continutate ntrun Scope! acon dufient de general Reamintim ck ofanckie rwalé fA] definesle distanta enc! Ge) est continu inooun punct @¢ A dash pentsw ene tr x. Coe erate a) Pentu exingerea Ta func mai generale, ote roprictaior DD, ete media ar pent: Dy se apie nga 1 constitute intzoducereanofiani de distant glimpiet de spafia metic, Cele = asc aa lint care apart Analiza matin sunt extn’ a et] ners an aah metic, astfl , worn vedea c& dreapta reald R, plan complex Cl, ) a aan a ae mca funfiler mkrginite A> R sot nnd natal 18 "od lrerullimodat din inegnlitaten In Cauchy SESH mtice In Toc doa face o teoie separata pentra Goeare caz tn part, ¥ , spat bil o serie de propriet4s general, valabile in orice spajiu metri gale pol vom ediuga proprletiti suplimentare,specifce unorsitwafitpartcalar ike rom a Pegyje mete ete. dataracdmatematiciandlci ‘ANH p5q ynor procztt speciale, vom aba : a Neate te PAbtay ants potom vari de distabta nu aumai inte dganta eucldland Restaroiae ch span neces RE eC tee M Patou (1870 — 197) oa nei inre matic ete. sa putt SGML ate din Me) so reste eating stent oo Pee oS uncle sau nomen oy eenfel gaurlor w aproxmafilor sucessive [ines mati mn coven spats meee ne 8 RM asl ch . ee fewuriut 4. Once mullime nevidé X are 0 struct de 1. Distant, convergent. Principiul contractici. lamme, defini V sy'e X, dstenta ee eee Definitia IIT. 1. Fie Xo mulfime nevida. Se numegte distants pe X orie HL dach x#y Ranches Xo Rast Set Dovey eX dag) 2 0 dizg) =0 © Divaye x deep «dg Di peibes aise sys ¢ X dina) < dlay) + dba); sande Dp Pe re ee ee) imac linegaltaton unghulCD0.U 5. Fe (Yun spafia mare <¥oeubmultine noid, Ata adic. oc repre se clomentle I X se numesiManja drestron a X (Ge ap la 0) so numeta distant indus pe pumete ace submolie nevidh aw eto un spin mete De exempt, Pe aur eenyJant tie Kise santo rffSNae ARHCT! iy elena Ge) ont) conte eine cearminn dy), num ditana inte = 98 9. Di pe | induce distanfa evldiand po Sato! ri inde Gop reac dtey) | bo ack Se verflca ugor D,, Dz, Dy; un astfel de spatiu metric s¢ numeste diseret. e Spat metres apini Aco submulfime nevidi gi X= 944) maltimes fae + (adicd mulfimea incit Vee A, [| £0) Proprietitile Dy. xeupiuL 6. Fh marginite (>A Sot> 0 astiel aif.g)= sug fo) ~ >) fake X, atunci weed, [tan Rorultt e& alfa) < d\Gh) + alg.) deci Dy, Distant Aemita distanta conversentel uniforme (ust amet ltecor), Distanfa lf) reprezint@Tungimen cea, mei ecgmentelor"eare unese punctele 3) a tngte), € A Pentri orieo fig eX def 1D, sunt evidente; apoi gfs)| < Yin) ~ Me) + [be ~ | Salih) + i. [BxeyPLUL 7. Un exemple insolit tL eonstital Pentru iv ¢ B, notim B(uy2) = 1 daca u = fare patra elemente, care pat Je unui eub, Mlfimea 2 Jon. entra orice == binar. 1b $i Bp) = O dack Evident BY {ar B® are & elemento ~ virfuri al Br se mumesle hipercub de dimension iy) din BY, so defineste dix) Yo Ble (amit i numaral de necoincidenfe fa gira ‘sunt evidente; apo, Vxy.2¢ B pentra 1-7 Distanga d se mumeste 1 sign antl incit x, #34 y). Proprietatle Dy 8 Da Blaye,) S Blzp7) + 8048) (a2) < dle) + dl) dooi Dy thipereub. Plesare vef val hipercubutul es Hlamaning 1 deci care diferd de v prin ce eetuponen bijeetiva cu muljimen de numere naturale A. Grepovimar ze A, are o roprezentare unici in baza ad inguming, 0 2 27-1 ex a, B gi poate fi identitieat en punctsl (a 22 lementls unui spain matric se mat mumese pun ‘ate a apafillor metrice o constitu Comentario. Am spss tanunite sibeai fone, (Gon ma kportantdispont ato convergentagiaror de puncte. tun spatiu metric. Un si {t eatre xe X) INCE) 88 implice Definifia TH. 2.Fie (a) Himita x (au este convergent Yes 03Ne) natural astfel nc n= girul (,) e numeste sir Cauchy serie Him, ** sau, > Me) astfl inet mn 2 ND, dsr) a "sup" astfel deGinit& este) KAENPLUL 1. Sirul y= ficarea terminologiel va fi {6 asimilate ex virfurile unui pAtrat, BY are 2" clement rumaral seelor if distanfa Hamming. unit cu viefurie aflate la distant 1 mult un bit, Hipereubul le de bi ete. pt fi conserate ca puna te poibitatea él wt |, Distant convergent Prisca canta ior i Orice gir convergent are limita unica, Intr-adevér, daci x, -» x gi, -» (A) este mlrginita sau echivalent,| in X, atunci pentru otice © > 0 existii un rang de I ace le la care ‘neepind ‘aver nim Mince sian de, 2)< 2d dec dle dle) +dley a + ae osdax'l f in spafiul motric MAI-1,1}) al funefilor roale marginite pe ‘ver interval [~1,1, renult beara 8. Intr-un spatiu discret, un gir este convergent dact co lt constant de en num ang Ontateva, dees,» none exis scp dizys)< U2, dei dss) = Oadiess, == pentra de fora Bxeeit 4. Un git (4,29 40 puncte fn BY, p 21, x, = Cdx2, st ye vergent eto un punet a = (a,/Ay..f,) dae gi mumat act cele p siruri Jcaoponente sunt convergente, anume x! a, 22 da ptf a, (in R) Bste te gid ficient de observat e | -o,| in 4A), se nytta ob ores spatin metic X se pont “completa m snot eons X 910 ole Un rezultat intresont gi important este cuprins im urmtoarea teoreng in X, rt sg) of ; o) tn X, gira nuniti si principiul contractiei, datoratmatematicianului polonez (se post lue 8 =. Sr BaNaoa (1892 ~ 1946), Comentaris. Se pos a exnth un spatin metre complet animal Int 3 pantru orice gir Cauchy (6, injutvs XX, aatfel nc convergent in X. De exomplu, pentru X = wate de spatit mete 0 furnizesai exemple importante de spa “ecw ma rend Ro cer onto mae ntgtg at 2 apliafie cu proprietatea c& exist 0 constant& fe (0,1) astlel intt Vay X, dlole).o() < kalwy). Atunei exist gi este unie-un punct £¢ X atl net gf) = & Teorema uripatoa comple ee oe wnfa euclidiand; TROT eat ex complt, cle I distant 2) Spatial ine A uf 3A) a farce MORE AP grep, pyam un pune « X 9 deni fon spatin metric compet, relair In distanfa "sop caeu aera 5s cbjine astfl un gir yy X gl vom arta 8 este un gir Cauchy. fai ati se observa ct " : Alsyy Veale, .)@Ce $ Raley. s,)SKMbty ai 1)SuSh dg) orice n& 0; atunei ¥ p ® 1, punind 8 = dls), renultd cd BH Wega) Slt gatg +d hg * Hay xf) de punete in BP a) Am vit eum gir &,~ Chea DeMONSTRAT : ponente sunt converge : gi numai dacé cele p girari em convergent daca si numai di B. Din inogalitajle evidento at oat Oare loeinegalitata} Fa TF COROLAR. in consitile eoremet abegs8)s EL deen beso) = Coast # asta + Bg + On * Br) DaMoNsteat A @ et «ence de Fo em sw n20,p23, ave dirty ere ? iat. Reuatin matrices X= AX4B are solfie unled & ce ‘Agada, entra aprximarse & = incgeates antvioarh penmite ergs Pip Mstala torainaiior acai Kn, 2 eke, cn Rath Bent apn emt dan dare clear | * 225) ARS BE oy) Ah + 8 2408 AB's 8 7 i aaa dy. De em a aap proximation socesive se programesaa fir diiculate. ot 0 aproximat minim alt 8 8 proxies clea 2. Topologia unui spafiu metric reat iaten num init de as fn sant poragrat _ cost paragraf vom pune in evident’ anumite tipuri rem torr, le Xu dn intl wl al fp) ms Be sabulfimi ale ur spatiu metre at Xd, permifnd sediul rahe det dl SREMPLL 1 Fo, peesupanen ef 0 ecanie fs) = 0 se sie echivAlOl tor ~ proprita eae Sea spat metrice comple present cate o fete deriva satel propre ical, sable analiza reer In int ce 1. Spa metre, apeait contin 2 Topologies spat merc Definifia UL 4. Fie « ¢ oritiv r > 0, xe definese: Blay)=(veX|d(a,2) 0 astiel tnett Ba,r)< D, adiek Da v, a © subiauljime # & X se sic is al acai te zice ichied inchis al lui X) dack X\ Fa Oy de centen a gi razitr) BY(a,7)~leX|d(a,2)<7) (bila inehis& do contra a gi raziir) S(e,7) »{eeX|d(@,2) «71 (sfera de contru e si raza r) EXEMPLUL 1, @ aefinifia anten O multime Vc X se numeste vecindtate a punctului a dact existir > 0 sn Rac Wen an cris Yon | ena 2 teas pg ae mines vir | 2 Ps xo oc Majortaten nojunlor importante ale analizei sunt definite toes! in Mulfimen Reh ae fans eta aC.) mu ete oe aloes Teumiune finita sau numérabild de intervale nee 94 X sunt siniuttan Inching dah ioara rezulta prin re¢ Pied se. Pontes condi in “ducere la absurd. a EES, imtervalele (0,6), (a) sunt mulfimi nici inchis nici deschis, leschisd nici tehisa. So lacd gi mumai daca este chive EXEMPLUL 1. FieX'= R, o ¢ Rgir > 0. fn acest caz, Bla) = intervalul deschis) Exar. 9 (@-ra +9), Blar)=la~na +7) $i Sla7)= (ara 471 BKEMPLUL 2, Fie X= BY,a = (a,/p..0,) « X,7 > 0. in acest caz, bila Bla yr) = (x= Gy tayo) RY ger’ {In cazul n = 2bilole sunt discurilepline, iar pentru n = 3, sferelepline EXEMPLUL 8, Flo X epafiul motric al functilor mirginite A > R, eu distant “eup'. Dact fe X gir > 0, bila Bifr) este malfimea funchillorg ; A> Bas ineit sup |fix) -g=)] 0. Lutim V = Bay) si W = B(b,). Results ca V si W eo digjuncte, deoarceealtmintori 3 2 Vn Wdecidtsa) < rydlayb) ol sunt deschioa™ (<2 49" Oeste avem BGP) Bla,r), unde eMPLUL 5. Fie ¥ uno robmultime a < X este des =D aX. Petra a dem ae Xsir>0, Blan) Homa mr. (pro x un spate mathe 8 tnt min desig se ruaiune de malin echin f) Orice intersectie finita de dachag see armen nt oli seh cot lching cinerea de mul "roe euniune fini rictafile mulfimilor deschise gi inchise) jimi inchiso este inchs; le multimt inchise este ichisé Emstratia este imediatt. Afin fed formulelo lui de Morgan aru, Dact X este 6 shim ale tl X ante nce matile 2, 9! recults din 2 i respectiv 3 lfime nevida gl dacd se considers ccleto 7 de nt. Spat metric eplioi continue OX\RaXVAGIXVA XNA. ge Ones intersefie Fnitd de meltia din T tate dfinitd 0 tapalogie 7, ar erechos Ok DRMONSTRATIA rezults-din definiti wo) 3) din teoroma Ui] 4 rorlkh of mulfimile ss mat Bh 9 nto LG a tom utd wn ss oP | Ramarchm eho aubmaline Ac et nck dae! nama ach pets rico sir convergont de puneto din A, limita girului apartine de asemenen fut 4A; seeasta justfick termenal de “Inchisa”, De atemenea A cX este densi dac8 gi numai dacd orice punct din X este limita unui gir convergent de panote din A " erat ca un fol de "spain metric (Xd), consi rl, aderenta $1 in now fim un spafie 7 sme A <'X vom asocia interios entra orice submol ‘A se zice interior hui A dact existd r> 0 Definijia MI. 6, Un punct «© etn os a adies A Vj, Mulfimea punctlorinterioare Ini A se ae oleate vin spat continue i ete X we vise aderent Iai A dach VV.¢ Vo VA #0} simonte aderenta lui A, notatk A. Dack A=, 82} we Cha) gi Ura) dows spatiimetrice gif: Xs Yo aplicafe. Carol tratat In rmalfimen acostora se 2 liceu XB, Y'= Rigi cel al functilor complexe X = GY = Caunt ambele ulgte pine ck A este densi in Maifimes Fra = Ac CA se nomeste frontiera lut A parte A iar Fr A este multimes| ate evident ef ACA. A, pentru orice Ac, iar Pr A ste mull seat tc eh ons it eta ox terete sf TROREMA I 6. oo on puns fat Sunt evant unto owe _ @V Ve Vp 3Ue V, astiel incit AU) c V, foun to acest cas, A=, Ke foal of DY E> 058, > O asin de) a, regultl ot fey) —> fl. ‘nieginit, atunct sup A's inf Brewin, L Fle X=R si A= FrA = (0,11, Apoi Remarcim ci dack AC este 0 mulfime aparyin adorentel A Denossrastn. 2), Presupanom cf ese tndoplnta ge > 0 eae dat Latin V= Bah) i contrm iutont ota Ue Vz ete ie) cap degen 8> Ose int Ba). U sso veri itediat S'S0, Preeupuncin conta) indeplat fem >a, Dace > Oeste dat, aigen 80 conform b). De le un Tang N tole avem azza)e9 dee Lo ffz,)fla)) < ¢ adie’ fix,) > fla. = 4. Deck ACB cX, atunci Ac, KcB, dar se poate intima fc), Prosuponcm € Gi eX afrmafia a) nu ar edevirata dec ar exists 0 Bomar 3 Duh ACB GX arg egg = Qu leah FAH mnkae Pu fo) alin pnt once cae U sl avn Fone) AU) eV. Penta rie itrogn> 1 Tum U~Bta, 2) alogem s, ¢ ast pappuon 2. Fle X= REA 6243 < D.Atunct A= A.A tet +9% <1 Pe yell chidorti X, atunst ‘aim 0 list de propeietti ale interiorului si fn Inc fis,) € V. Ar renulta o& 2, > gi Rx) 4 fa) Back A este o submalfime a unei spat metric ° Definijin IN. 7. Dac oapicaicsatisface una din conitieeehivalente din a) Az UD deschis) deci A este deschist ema IL 5. fe ) Ae UD @ desi) terens IE. 5, spunee8feste continua fn punetul a ¢ X,Aplicsta se A ‘2 continuit pe Ac X daci este continns tn orice punet « « A; dack este ) A este deschisd dacd i numai dae A= 3s continu pee nad pe inireg X se spune simplu et feste continua oy K= M1 tnchis) deck A este inchists pile. :eMesble, punt, numpite, xespectiy, definite ,eontinpitabil, ex CAA 98 DPA) sent utao ax Ke Ks) alestonor a) A ote inchisi daca gi numiai dacd A « A. : bY tose anaoamses ofl (a= (ole 9 (a5) ain fons on back oe X, atunci a Ae existh un sir (0, aba, evo de puncte din A ssl 2 COROLAR 1. Fio f: X + B o functio cor {rospectiv fa) < 0), Atuncif este poztiva aluie. Demonstratis. Fie la)>0 gi > 0 Von (Ra) ~ effa) +e). Conform teoremes AOSV Wee U avem fs) V deci fe) ‘rateazt analog. COROLAR 2. Fie XYZ spatit metrice efx.) > (era) ete “-PEOREMA HI. 6, Bie fs X > ¥ 0 apli echivalente urmatoarele afirmati: 1) feate continua ) pentru orien A & X, (CTA ©) pentra oriee mulfime F tnchis8 in Y, GY Dec ¥ desehis, FD) este deschis DenonsTaanie, a) = b). Fle Vac A Yee V, intersectenzi lA). Dar f este astiel Inet f(U) c V. Deoarese ae Ay intersecteand 1A) deci V nA) « @. si aplicind b) pen by 0, Avom F = inglusiunea inversi Sind evident’, 2d). Luim Fx Pay =f tar \ Dy da). Fo VaeX gi D=Bib,r) cV. Deoarece U = f*D) Ue V, si evident AU) < D V deci fi Ff rezulti continud tn pune! continua, constanta f:X-—>X, xree este cont Ea, abunel evident flz,)=¢ > f ae X, feste continua In @ sig este continua in fe), Sa, Duc f gi sunt continue, atunci gf este eatin DEMONSTRATHE, Deck x, >a, atunei fx) AP TP UI CPP doe PH CHM: recult ef 0) este fnchiss TD deci F este inchist si conform ¢j 3c Py va fl nchis8 dosi (HD) este deschisa. fa), Bie Ve V, deci exista r> 0 astfel i al q. Acesta din urmé find arbitrar, exile Mi apieria si wptinud in punetul a ¢ X gi la) > 0 | (respectiv negativa) pe o vecinatate sles tial inet, < fla). lege TL 5-2), exista Ue V, astel Snctt Miia) 50. Canal cafe) <0 e| gi X4752 dous aplicatii, Dat tunel gof este continus | sk pe X. Ja fay si aie.) rated) desi ieatie tntre dou spafii metriee. Suni PGP) este tiehist’ im X5 nX, sida fia). Avem de ardtat 0X ori coatinua in a gi atonel exista U ¢ VJ rexulld oh U intersecteant A deci fC iru PP), renal este deschis gi confine «, rezults satisface condita a din teorema IT 5 s2igive ead? plied Mtl ind (dacea'E WF Galera? a fa) x). De asemenca aplicatia ide 5: Anica continue ty: XX este continua ‘EXEMPLUL 2. Aplicafiiles : B® > R, los: RP» Ralsy) =x +y9lp 7RE Rpeg) continue losing de eerie defini ca gar sysont Sie contined Gemrure Vere Cale wane nase aes i ae X este un spatiu metric gio ‘aplicafie 7: X- Ze a) (2), feaeste continua, atunci gi componentel fi * R ism sunt continue (deoarece of gi ainyfenetesale adel tn 3 os di Gi so in EXEMPLUL 5. Dac fp: X-» R sunt — fa :X>R sunt fanctii continue gi 2.2 Ro constant, Prete Uf Wl maxthe)- Lf sas fal). mingad= lisa Ife) sunt de asemenea continue. . emULU 6, Fe Xun so f: Ba Mx uns mie gf 6 sot a POESmr tafe) partea real ah Qxomsnine parton imaginart WX BR, x [fed] (modulul lui /). : 7 Brident, +19, PALE aw @, PLT Qf continue si retiproc. De asemenca, dack f este continua, atun in| =1P*+ Q? rezultscontinud. De exemply, pentru f: C- €, Re) _ PeiQa t+ i) dex Pay Saas ack f este continus, atunci P si @ Fixim doua spafii metrice sata donk spat metce X gi Ys aploaie f:A~ ¥ defi peo Definifia IIL 8. Un p so mums acumulare pentru yunet a © X un ste punet de lare pentru A feavV. V., VA comin ot pt om pac stint deo, So spun cif smite limita { (1 ¢ ¥) in punctal de acumulare a gi se serie lim /lx) =! dact tes : onleseas soit 99 590 fait 29 20 29 anton p= + knosoor fo notadniaaong 1. Spaii mete, aniaglcntnue | ey | funeting A>% "| Qoen oleh ptr vce i ¥en pews Oe nt dachf_A9Y (Ac Og © A estou pel 7 tunci f este continu in a dac& gi numal dac& Tirta tim fe) femonstea ok fA ~» Yn ape Lint 32 Talk ab evidenem dou gia Aceasta este echivale pentra A, exist gi este egald cn fc). Pentra ad functal de acumulare a al li A este su avaslse GlxteAvad ), fog ou este convergent fie e& ae0 et nt eo al in ri satel nt Se Sengone da au 2a aceeagi nit 2. = RA aR (0.00 sf: APR fo * Byowrit 1. Fie X fae Joo # ‘nu existé deoarece Iuind girul |—. cola Fay Cer varametra real, aver cS fc Limita depinde de % x) dout funefiinumerice astfl ine suey 2. FieY = Reifig:A PRIA 7 vee A, (Rn) £4ts). Dack lim g(x) =0, atuact fim fi)=0. De exemple 29, deoarece | 2°; | | pentru eric (29) #00 wsinon Faye 5 face pe componente. Anume, dad fn carol Y=, lima 9 fen pe companenta, Ann ERED, fi) = (yedonhga, abonel fare Limit tm a « fy pias «agin plus fim fix) (lien fy f,09 Xa un punet de acumulate a Tv ee aml ‘BP se poate defini Limite lui, Pentru orice vector nen ¥ di dupa direofis Ini v ea find Yim fle +); evident, punctele = 1 coliniar ou v, eoea ee justifies terminolog proprictatea c& vootaral x ~ a est 4. Puno continue pe malin’ compact pe maltimi conse 8 Dac im fle) exist tunel exist limita Iu fn a dupa orice directo (reciproc, nu). Fie ft, sxeysink, 240 gi fizy) = 0 dack x = 0. Atunet Jim flay) +05 corso Aim tims.) =0 dar tim/timtx,y)) aw exists 4, Functii continue pe mulfimi compacte si pe mulfimi conexe Fie X un spatiu metric. Definitia UH. 9. © submulfime KGX ge mumeste compactit (sau un compact) dact din orice acoperice a lui X format din mulfimm deschise, se rpaate extrage a subaeoparine finita, adied oti de cite ori Ke UD, ou D, deschigi in X, exista o submultime fimitt J gi Kc X 0 submalfime compact ‘DewowstaaTis, Fie Up AD) gif MD) sunt KefXU DD este compact, exist UAE ADNE V Pr Deosroce K ger NMOcKUS DD fal ffK) 90 poate exteage un fnita gi ea atare eamintm # ofan swtogines In acest aa, © 1008 aE pt atinge marginile doe: seats Sh eink f= 6). Ca ace re COROLAR. Fie 2X» Sspafia metric compact, abuncif DEMONSTRATE. fate inchisd 5i marginita. Agedar, fe roale sup f 700 =/00. ia f:(0,0) 9B speuruut 1. Fangin £200 2 ¥.o aplicatie contin i. Atami OK) este compact’ ones vee ater wip = ‘Conform teoremet II. 7, sultimes ste fanchie mi int f care apartin lui 7D, vor apartin nt. Spot metre, elicocontinae 128 intre dowd spat metrice fA. U D, eu D; deschigi in ¥. Atune csi X conform teoremet I: 6 fith atte nat Ke FD) det -asudar din vce acoperc dese tnlginea RX) te ampath engi dat ulin 20 exe Sra) int fin 72) ose Aan a fn Xan tt isso eas X x tune contin co valve, Das Bo ke eats gis ange mare fe sisup, a neve din corolarul precedent este esenfial4. ipoteza de compacitat ‘riunghil ABC (interioral reunit eu Taturi), Atunei suma MA + seer etonghiat, go mi Peas compact iar sua resect ‘plied procedenttl carol f fancfie continu iin 10. apie f:X Petite oomthaws dak. V > wesc) ok avon ats) 0) R,/t) = <* nu este uniform continus, (In caz contrar, si Judm e = 1; atunci exist 8> 1 astfal inctt, Wye Rou [e—y| <8 sf raulto |x? ~y'| <1. Fiox =n, y=n+82cun21 natural, Atunel Yn 2, 1B + 0/4 < 1, cova ce este absurd). ~ © funtio fb} so namosteetajath (sau in seard) dackexsté Ghiviane 8a = 45 <3 ¢-- 6 9 interval (0) asl tnt Fa ho tutte esr din interlelay byagy vy So ver att suma, diferent, produsl a do Suef caja pia.) a seceagt ‘Proprietate. gaat de) : COROLAR. Pentru orice fimefie continud f:[a,8)->R exist un gir Hh: lo.) R de funetiietajate astel nett @,-»f in Mig» ‘Pskonsraatis, Fixim V ¢ > 0. Dooarece f este uniform continu exist 5 > 0 go) int Vay lab], |e-y] <8, [fe)-fy)|

    You might also like