DIDONA NICULESCU doctor in fizica FIZICA Simteze si complemente. Prebleme rezolvate pentru clasele IX-XIl, bacalaureat si admitere Ia facultate Editia a ili-a revizuita si adaugita e MECANICA e TERMODINAMICA e ELECTRICITATE o OPTICA ANATIONALCUVANT iNAINTE Sintezele si complementele de fizicd prezentate in aceasta carte sunt cu atat mai valoroase cu cAt, in zilele noastre, perceptia fizicii este deseori eronata sau, in orice caz, mult simplificata. Fizica este si va ramane un domeniu de baza al stiintelor, fiind o disciplina care defineste riguros si exact cunoasterea universului fizic, si de aceea_trebuie si ramana o component obligatorie a cunostintelor oricarui om cult. Lucrarea este structurata in patru parti - Mecanicé, Termodinamicd, Electricitate, Opticd — si se adreseaza elevilor claselor IX-XII, care doresc s& inteleaga fenomenele fizice, formandu-si astfel o baza solida pentru a putea urma 0 facultate tehnica. Este o carte moderna, dinamica, cu o graficd adecvata, deosebit de atractiva, menita si vind in mod eficient in ajutorul celor care studiazé. Autoarea a optat pentru o abordare logica a celor patru parti ale fizicii, astfel incét Jucrarea sd se constituie intr-un crescendo al ,construirii* conceptelor si notiunilor necesare intelegerii fizicii, dand totodata posibilitatea cititorului de a rezolva problemele de examen sau de bacalaureat. Fiecare parte prezentat& beneficiazA totodata de exercitii si de probleme rezolvate, alese cu grija, care exemplificd limpede si la obiect sectiunea descrisa. Rezolvarile sunt amanuntite, astfel incat sa permit o cat mai buna urmarire a logicii rezolvarii, dar si a calculului matematic utilizat. Majoritatea problemelor sunt apropiate de posibile situatii reale, pe care cititorul le poate intalni in viata de toate zilele. Conceputa in genul unui compendiu, aceast lucrare se evidentiaz& totodata prin numérul figurilor_prezentate, deosebit de sugestive, al diagramelor, precum si prin definitii si formule scurte si clare, bine evidentiate, care sA poati fi usor gasite si aplicate. Limbajul folosit este foarte clar si concret, permitand o usoara intelegere a intentiilor autoarei. intreaga lucrare dezvéluie de altfel experienta didacticd a autoarei, dublata de cunoasterea profunda si temeinica a fizicii si, mai ales, a metodicii acesteia. in aceasta editie, pe langa unele completari si noi capitole, apar si subiecte de concurs la admiterea din 2009 la facultatile din Bucuresti, insotite de rezolvari. Recomand cu placere cartea doamnei Didona Niculescu, fii convins de perfecta sa aplicabilitate, eficienta si valoare. id ferm Prof. Dr. Mircea V. Rusu 23 ianuarie 2009 Facultatea de Fizicé Bucuresti BARGUMENT FIZICA. Sinteze si complemente, iat un titlu care, judecat la prima vedere, ar trebui sd creeze cele mai ciudate reactii ale consumatorului de stint, arta si literatura. Stiinta? Da! Fiindca in mod cert FIZICA este stiinta stiintelor. Arta? Da! Fiindcé numai ca arta poate fi sadita in constiinta celor care nu »trec* prin scoala, ci parcurg ciclul ,educativ“ cu dragoste si interes. Literatura? Dal! Fiindca FIZICA este atat de cuprinzatoare in diversitatea ei, incat nu poate lipsi din nicio biblioteca. De ce sinteze? Din necesitatea de a comprima, in oarecare masura, imensa cantitate de , material continut in tratate, manuale, publicatii etc. De ce complemente? Ca un raspuns ironic la sinteze. Dupa ce ca materialul este imens, se mai vine si cu notiuni complementare! De ce probleme rezolvate? Deoarece textul problemei trebuie bine inteles, rezolvarea trebuie gandita, formulele necesare obtinerii solutiei finale fi doar un instrument matematic, care ar trebui simplificat la maximum. Sursa de inspiratie? Aversiunea multor elevi faté de FIZICA: ,nu-mi place...", ,nu o inteleg*, nu pot s-o invat...*. LOR LE DEDIC ACEASTA CARTE! De ce editia a II-a? Din necesitatea completarii si clarificarii suplimentare a unor notiuni, in urma experimentarii editiei precedente pe un numéar foarte mare de elevi. S-a dovedit de asemenea necesar cunoasterea, de catre cei interesati, a celor mai recente subiecte de concurs la admiterea in facultati, cu rezolvarea lor. insusirea materiei, organizarea logici a gandirii, perseverenta si continuitatea in munca vor duce, in mod sigur, la obtinerea de rezultate menite s& ridice moralul si dorinta de perfectionare a tuturor celor care au nevoie doar de un mic impuls pentru a indragi FIZICA. Prin continut si prin selectia problemelor rezolvate, lucrarea se adreseaza si ii vizeazd in mod special pe cei dornici de a invata cu seriozitate si profunzime nu numai FIZICA, ci si celelalte discipline cu caracter educational". AutoareaMECANICA Sa Introducere. NOTIUNI DE CALCUL VECTORIAL I. CINEMATICA I. DINAMICA Ill. ENERGIA MECANICA IV. CONSERVAREA IMPULSULUII NOTIUNI DE CALCUL ntroducere VECTORIAL Vectorii sunt mirimi caracterizate prin modul si unitati de masura, punct de aplicatie (origine), directie si sens. ‘SUMA VECTORIALA a S=a+ S= a? +b? +2abcosa Directia si sensull se obtin cu regula paralelogramului. =| |>5=y 2a’ (1+cosar) » a |= 2acos— Suma mai multor vectori se mai realizeaza astfel: Se agazi vectorii cu originea unuia in varful celui precedent. Suma lor este vectorul care uneste originea primului cu varful ultimului. D=a-b B= a’ +b’ -2abcosa Directia si sensul: originea in varful scizatorului si varful in varful descézutului. |=>B \2a"(1- cosa)Fizied — sinteze si complemente - probleme rezolvate PRODUSUL UNUI SCALAR CU UN VECTOR P=a-b sisensul lui 5. Este un vector: PRODUSUL SCALAR A 2 VECTORI a|-|B |cose Este un scalar: PRODUSUL VECTORIAL A2vectort P,=Gxb Este un vector cu: |B a|-|5|sine - directia perpendiculara pe (a6 ~ sensul dat de regula burghiului. Versorii sunt vectori cu modulul egal cu unitatea, iar directia si sensul sunt cele ale vectorului respectiv. in sistemul rectangular de axe, versorii se noteaza cu: i(pe axa Ox) J (pe axa Oy) E(pe axa Oz) i+yj+zie are modutul: ih=VF-F = yx? +y?+2? Vectorul TI CINEMATICA 1. MISCARE, TRAIECTORIE, VECTOR DEPLASARE Mecanica studiat& in acest capitol este mecanica clasicd newtoniand, bazata pe cele 3 principii ale Iui Newton. Miscarea unui corp este schimbarea pozitiei sale fata de alte corpuri. Un corp este in repaus daci pozitia sa fata de alte corpuri nu se schimba. Pentru a studia miscarea unui corp, se alege un alt corp de referinta, numit sistem de referintd. Miscarea corpurilor se studiazd, de cele mai multe ori, inlocuindu-le printr-un punct material care este caracterizat prin masa corpului, neavand dimensiuni geometrice. in timpul miscarii corpurile descriu curbe, numite traiectorii. Sistemele de referinta se reprezinta prin axe de coordonate, in plan sau in spatiu. Pozitia mobilului in spatiu este precizata prin vectorul de pozitie, care are originea in sistemul de axe de coordonate si varful in pozitia punctului material pe traiectorie. Deplasarea mobilului este variatia coordonatelor sale: Ts vectorii de pozitie in punctele A si B ale traiectoriei vectorul deplasare OsseRvaTiE: lungimea traiectoriei difera de vectorul de- plasare. EXEMPLU a6 Sa se calculeze: A a) spatiul parcurs; b) vectorul deplasare pentru un mobil care merge pe o traiectorie circulara de razii R, intre punctele: LA-B 2.A-C C 3. A— A (dupa parcurgerea cercului). REZOLVARE: 2aR_ «aR 1a) San = 3.a) S,,=2¢R; b) Ary, = Rv2 ; b) Arye =2R ; b) Ary, =0.Fizicé - sinteze si complemente — probleme rezolvate a 2. VECTORUL VITEZA. VECTORUL ACCELERATIE Viteza medie a punctului material, care se deplaseaza pe 0 traiectorie oarecare, intr-un interval de timp At, este: meds aa 77 (este secanta la traiectorie) T,sTy — vectori de pozitie Viteza momentand este limita spre care tinde acest raport, daca At 0; ¥, rmomentana = fim (este tangenta la traiectorie) PROBLEME 4. Un corp se deplaseaza dupa legea: x = 8 + 20t - 2t?. Sa se calculeze: a) viteza medie in primele 3 s; b) viteza momentani la f = 3s. REZOLVARE: a) t, =O=>x,=8 Ax 42 =—=—=14- t,=3s> x, =50|> Y= ge 7 g 4m D) Vnom = 20 4t la t=3s = Vom = 8 m/s 2. Un corp se deplaseaza dupa legea: x(t) = 2t? + 5t + 3 (m). Care sunt vitezele momentane la momentele: a) t; = 3s ; b) t, = 8s? REZOLVARE: v=x'() =4t+5 a)v,=17m/s; b) v, = 37 m/s.Va ‘A (variatia normala a vitezei) Wt-+AV, — (Variatia total a vectorului viteza) Av _ Ave Avn —— St => fa=4,+4,] At At At Av_dv Anom = lim— =—=Vv'(t) fn ote an, CLASIFICAREA MISCARILOR rectilinie a=0 (4,=0) Miscarea uniforma a : curbilinie (a, =0) Migcarea accelerata (4, #0) un vector V4, atunci se pot defi (variatia tangentiala a vitezei) a=a, (a, #0) rectilinie 2 curbilinie Daca At > 0 => | ta, (a, #0) Daca se muta punctul de aplicatie al vectorului Vs in A si se pune pe suportul lui 13Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate 3. MISCAREA RECTILINIE UNIFORMA (¥ = constant) ave = S=v-t PROBLEME 1 Doua avioane zboara unul spre celiilalt, fiecare cu aceeasi vitezii, v. Care a fost initial distanta dintre avioane, daci un semnal sonor care se propaga cu viteza c, emis de un avion si reflectat de celalalt, se intoarce inapoi in timpul T? REZOLVARE: et, + vt, =d > ct, = vt, + vt, +t, _ €-v)t; _ d(e-v) 2 a cev (ctv)? T=t, +t, 9T=—1 9-9) ctv (ctv) _Te+vy 2c d _O—————[—————[ LSSEe Mecanica 2. Un autoturism se migca cu viteza v, in spatele unui autocamion care se migc& cu viteza v). Cand distanta dintre acestea este d, conducatorul autoturismului se angajeaza in depasire, dar vede venind un autobuz din sens opus cu viteza vs. Ce distanté minima d, trebuie si fie intre autobuz si autoturism, pentru ca dupa depasire autoturismul sé fie la distanta d, in fata autocamionului? REZOLVARE: vit 1 vt ie tt >t dy | vi Va <> Vv; a Vat EU UEIEEEIEEEEEEEEREEEEETEeETaEeeeeeeeemememeend d=? ds =v ttv,t>t= 3 V,t=d,+vat+d, V, +V5 d d, +d, =(v, -v,)—> its (d, +d.) + V5) vy. — V2 3 Trei pomi sunt plantati pe un rand la intervalul de 2 m. inaltimile acestora sunt: 2m, 4m, respectiv 1,5 m, iar vitezele lor de crestere sunt: 20 cm/an, 8 cm/an, respectiv 14 cm/an. Dupa cati ani varfurile pomilor vor fi coliniare? REZOLVARE: y yer 2+v,t=a>2+0,2t=a 4+v,t=a-2b=>4-0,08t=a—2b 1,5+v,t=a~4b=1,5+0,14t=a—4b _ 4+0,08t = 2+0,2t-2b (tnvoadte dom ab Ta Tm t=25 aniFizicé: - sinteze si complemente - Un om de inaitime h pleaca cu o vitez& v, de sub un felinar de inaltime H. Cu ce viteza v se va lati umbra lui pe pamant? REZOLVARE: Din localitatile A si B, pornesc doi pietoni unul spre celélalt, intr-o miscare rectilinie uniforma. in momentul intalnirii, primul parcursese cu d mai mult decat celalalt. Dupa intalnire pietonii isi continua drumul. Primul ajunge in localitatea B dupa un timp t, de Ia int@lnire, iar al doilea in localitatea A dupa un timp t). Sa se afle vitezele cu care se deplaseaza cei doi pietoni. REZOLVARE: Av coy eB Lr ' ' ' ! a AC-BC=d_—; eceut v4. ee es vy, V2 V2 t, 16:Sa se afle viteza medie daca un mobil se deplaseaza astfel: w) s (v2) wD s (2) _ — (t/2) (2) a 7) Prima jumatate de timp cu viteza Prima jumatate din drum cu viteza Vv, a doua cu vy y;, a doua cu vy Ss Ss Ss 2v, 2v, 2v,V, Vit, (media aritmeticd) (media armonicé) PROBLEME 41 © masina parcurge prima jumatate din drumul sau cu viteza v,, iar restul drumului astfel: cu v,, in prima jumatate a timpului necesar parcurgerii acestei distante, si in restul timpului cu v,. S& se determine viteza medie. REZOLVARE: x t, 2 cu v,, urmatorul or cu Vv; | = 2MVam__ Vie + Vs) Vin 1 ~ VitVom y+ ¥et¥e = i+ ¥5) QV, +V2+V3 17Fizicd - sinteze si complemente - probleme rezelvate am Un mobil parcurge consecutiv doud distante egale, migcandu-se cu vitezele constante v, = 20 m/s, orientaté sub unghiul a, = 60° fata de Ox, si cu v, = 40 m/s, orientata sub unghiul a, = 120° fata de aceeasi axa. Sa se calculeze viteza medie. REZOLVARE: 0 x Daca proiectiile vitezei medii pe axele Ox si Oy sunt Vine $1 Vay? 2 a Vin = Vax +Vmy __ 2v,cos 60°v,cos 120° mv, cos 60° + V,cos 120° -20-40-—= i Vix = I 20- Vinx = 40 __2v,sin 60°v,sin 120° my v,sin 60° + v,sin 120° 2-20 34g iB 2 2 ee eL my =e 203 408 1600 + 1600 std m/s 18:Un corp M se poate deplasa cu o anumita vitezA fata de un sistem de referinta O’, care la randul lui se poate deplasa cu o viteza fata de alt sistem de referinté O. Notam: Vo. = viteza mobilului M fata de sistemul de referint& O° Yo = viteza lui M fata de sistemul de referinta O Yoo = viteza sistemului 0” fata de sistemul 0 Vitezele se compun vectorial: Vo = Yo + Yoo PROBLEME * Un avion zboara cu viteza Vo fata de aer. Stiind ca vantul sufla de la Est la Vest cu viteza ¥ si avionul trebuie sa inainteze spre Nord, sa se afle viteza avionului fat de pamént si unghiul facut de avion cu meridianul. REzOLVARE: fi = viteza avionului fat de pamant ¥ = viteza vantului fata de pamant Vo = viteza avionului fata de aer w=v+¥, v sina =— Vo 2 Picaturile de ploaie, care cad vertical, formeaz, pe geamurile unui autobuz in miscare, urme inclinate sub un unghi a = 60° fatdi de vertical. Care este viteza picaturilor de ploaie (fata de pamant), dacd viteza autobuzului este v = 12 m/s? REZOLVARE:Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate = 3. Un avion parcurge distanta d, dus si intors, cu viteza vo fati de aer. Cat timp dureaza zborul, daca vantul sufla cu viteza v: a) perpendicular pe directia parcursa; b) de-a lungul directiei parcurse; ©) dar daca nu suflé vantul? REZOLVARE: b) T=t, +t, a e > VotV Vo-V 9 T=24 Yo 4 0 barca inainteazA spre Nord de-a lungul unui meridian cu viteza v. Care este marimea si directia vitezei vantului fata de barca, daca vantul suflé dinspre NV cu viteza v,? RREZOLVARE: Vy =V+¥, B=180°-45° vy =v? +Vy" 2vv,cos(180°-45°) eS Vv, = VV" +Vp +2vv,cos 45° sina’ _ sing Vo Vp A Vy _ Vo V2 sina'=sin 45° —° = vo v2 Vv, Vy 2 20:Mecanicé ® O salupa parcurge distanta dintre dou porturi in sensul curgerii raului in t, si impotriva curentului in t,. in cat timp va parcurge aceasta distanta un colac de salvare scapat in apa? REZOLVARE: th, +V,)=t(v,-v,)=tv, tv, +¥,)=tW,-¥,) = {Welbs-t)=velt +t) th, +V,)=tv, vst =Vv.(-t) t,-t t+. = ta 2tt _ tq t~t, 1 © Un elev inoata cu viteza v. in ce directie trebuie si inoate spre celilalt mal, pentru ca apa care curge cu viteza vp sd-1 deplaseze cat mai putin la vale? REZOLVARE: Vitezele se pot descompune pe axele orizontala si verticala. d L v,-vcosa vsina Prin anularea derivatei se obtine: 22 as v' sin’ @ = (Vy —V cosa) V cosa => ~~ cosa=— 24complemente - probleme rezolvate Fizica --sintexe Doi pescari trebuie si treacd peste un réu exact in punctul opus. Amandoi vaslese cu aceeasi vitez v, faté de apa, iar viteza’ apei este v,. Primul orienteazA barca astfel incat inainteaza rectiliniu si ajunge exact in punctul opus intr-un timp t,. Celdlalt orienteaz& barca perpendicular pe farm, ajunge langé celalalt mal, apoi vasleste de-a lungul acestui mal pana ajunge in acelasi punct final, in timpul t,. Care este raportul ty/t,? JREZOLVARE: ’, - timpul in care se parcurge distanta AC t)"" Ss 1”, - timpul in care se parcurge . distanta CB ViWe-Va) Ve~ to _ VW-Va) t V0tV)@%-va) t_ [Yor Va t. V¥btVe 225. MISCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATA Legea vitezei V=v,+at Legea spatiului at” S=S, +vot+— 0 + Vol +S Ecuatia tui Galilei v5+2aS PROBLEME ¥ Un mobil porneste uniform variat din originea axei Ox, cu viteza vy = 15 m/s. Dupa un timp t’ mobilul trece prin punctul de abscisé x’ = 10 m, cu viteza v 10 m/s. Sa se calculeze: a) acceleratia; b) timpul t’; c) distanta parcursa in acest timp; d) viteza medie in modul. REZOLVARE: o d=x,,+X,,—x'=2x, m+ Xm mFizicai - sinteze si complemente — probleme rezolvate ma % Un corp porneste uniform accelerat fara vitez initiald si parcurge astfel un drum d;, dupa care merge uniform incetinit si parcurge’ un drum d, pana la oprire. Stiind timpul total T al miscarii, si calculeze acceleratiile in cele 2 miscari. REZOLVARE: v=a,t, =a,t, > v’=2ad,=2a,d, > fod T_d,+d, tod a,t? 2d,(d, +d,)” Gah ge » a, =420i +4)" 12 Tdi, ® Doua trenuri aflate in miscari rectilinii uniform accelerate, pe aceeasi directie, se reintélnesc dupa t='1min de la depisire. Dupa cat timp de la prima depasire, trenurile aveau aceeasi vitezd instantanee? REZOLVARE: a,t? 2 Voit + = Vogt SA si=S, = 2AWorVu)_; a,—a, Vo, tat'= Vo) +a,t" Vor~ Vor _ t a,-a, V1 = V2 => => t'=30s 2434) Metroul parcurge distanta dintre cele doua statii consecutive in 2 min 20 s. Daca acceleratiile initiala si finala sunt egale in valoare absolut, |a| = 1 m/s?, iar viteza maxima la care ajunge trenul este v,, = 90 km/h, sa se determine distanta dintre cele doua statii. REZOLVARE: a a>0 im a=0 | a<0 eg 00 | t= 140s 1 4 : 1 ! Ge | 8 ! Vm = 90 km/h = 25 m/s | t Jal = 1 mjs? Vq_=at, => t,=2™ a 83 = Vals => 8) = 25-90 = 2250m 8 = 2s, + s; = 25? + 2250 = 2875 m 5 Un mobil se misc& uniform cu viteza v, = 5 m/s. La un moment dat, un alt mobil, care vine din acelasi sens, aflat la distanta d de primul, incepe sa franeze de la viteza v, = 10 m/s. Acceleratia de franare este a = 0,1 m/s*. Care este spatiul parcurs de primul mobil, pana la prima intélnire a mobilelor? (Mobilele se intalnesc o singura data.) REZOLVARE: xe=v,t vy ‘i at? a ee ee a 4 att 1 tkevit- at” -2(v, -v,)t+2d=0 te (wi) \(v,—v,) -2ad to= 12 a Pentru a se intalni o singura data, trebuie ca: t=t, > d= w Timpul pana la intalnire este: 2 =50s JFiziet - sinteze si complemente — probleme rezolvate Sees) 6. MISCAREA iN CAMP GRAVITATIONAL Céiderea liberd (a = g) Se da: Hex. SC Cer: te Vina H(t), VO). aad ie t, = PB hoo} L¥ & ¥ hi) ho) Vonae = V8 max + hO=h,,. 8 * vi)=st Aruncarea de jos in sus (a = -g) Se da: vp. Se cer: ty, Bra h(t), v(t). h h, PROBLEME 4 De pe un acoperis cad, una dupa alta, doud picaturi de api. Dupa un timp t = 25 de la inceputul caderii celei de-a doua piciituri, distanta dintre acestea este 4h = 25 m. Cu cat timp inaintea desprinderii celei de-a doua picaturi s-a desprins prima pictur? REZOLVARE: 2 Ah=h,-h, =e ae =8" pea, +8 _BF Ab=75 +g, + 2/2 gt; +2gz,-2Ah=0 ti+4t,-5=0 > t,=Is2. Un corp este aruncat vertical in sus cu viteza initial vo, = 9,8 m/s. Dupa un timp t = 1s, se arunca dupa acesta un al doilea corp. Sa se afle viteza initiala Vo2 a acestuia, astfel incat cele dou corpuri sa se intdlneasc4 in momentul in care corpul 2 este la indltimea sa maxima. REZOLVARE: 3 Dowa corpuri sunt aruncate vertical in sus cu vitezele initiale vo, si Vox t Do. Om, Unghiul a la care se suprapun a doua oara este: o,t=a, 27 saa —@, 5s Orn - 33DINAMICA 1, PRINCIPITILE MECANICII NEWTONIENE 1. PRINCIPIUL INERTIEI Un punct material isi pastreaza starea de repaus sau miscare rectilinie uniform fata de un sistem inertial de referinta, atata timp cat asupra sa nu actioneaza alte corpuri care si-i schimbe aceasta stare. Se numeste sistem inertial de referinta un sistem de referinté care are o miscare rectilinie si uniforma fat de un sistem absolut de referinta. 2. PRINCIPIUL FUNDAMENTAL Introduce forta ca o masur a interactiunii corpurilor. Forta este variatia impulsului ( p = MV) in unitatea de timp: A(mv) Av “a | > Fe mar N=kg-m/s? | (N = newton) Newtonul este forta care, aplicat masei de 1 kg, ii imprima o acceleratie de 1mjs?. 3. PRINCIPIUL ACTIUNH $1 REACTIUNIL Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o fort, numita actiune, cel de-al doilea corp actioneaza asupra primului cu o forta egala in modul si opusd ca sens, numit& reactiune. 4. PRINCIPIUL SUPRAPUNERI FORTELOR Daca mai multe forte actioneaza in acelasi timp asupra unui punct material, fiecare forta produce propria sa acceleratie in mod independent de prezenta celor- lalte forte, acceleratia rezultanta fiind suma vectorial a acceleratiilor individuale.2. TIPURI DE FORTE 2.1. FORTA DE TRACTIUNE SI FORTA DE INERTIE * Forta de tractiune este forta care se aplica corpurilor, imprimandu-le 0 acceleratie. + Forta de inertie este forta care se opune sensului pozitiv al acceleratiei, care actioneazi asupra corpurilor pentru ca acestea s-si respecte principiul inertiei fata de sistemele inertiale de referinta si are valoarea F;= ma. PROBLEME ee 1 Doua corpuri paralelipipedice, de mase m, si m;, sunt agezate aldturat, pe masa orizontala, neted’. Corpul de mas& m, este impins cu o forta orizontala F. Cu ce fort f corpul de masa m, impinge corpul de masa m,? REZOLVARE: my Corpurile se vor migca cu acceleratia: EF os ae m,+m, > Fa=™ma iE Fm. f=F-m,a=F-m,———__ 5 f= —?- m,+m, m,+m, 2 Obild de masa m,, suspendata printr-un fir, este mentinutd in repaus, in pozitie deviat cu un unghi a al firului fat de verticala. De bila m, este suspendata, printr-un alt fir, o alta bila de masa m,. Sa se afle acceleratia bilei 2 imediat dupa ce i se da drumul bilei de masa m,. _ i s S,sina _ a,sina S,, S)~ spatiile parcurse de bilele m,, respectiv m, Fi,, Fi, — fortele de inertie ce actioneaza asupra bilelor imediat dup ce i se da drumul bilei de masa m, REZOLVARE: m,a, +m,a, sina =(m, +m,)gsina m,—2-+m,a sina =(m,+m,)gsing a +My, m,a, +m,a, sin’ a =(m,+m,)gsin’a g(m, +m,)sin?a m,+m, sin’@ 35omplemente — probleme rezolvate 2.2, FORTA DE FRECARE + Forta de frecare este forta care actioneaza intre corp si suprafata pe care se deplaseaza, este opusa sensului miscarii, nu depinde de masa corpului sau de suprafata lui, ci doar de normala N la plan si coeficientul de frecare j. F,= uN PROBLEME Un corp de masa M se poate deplasa fara frecare pe o suprafata orizontala. Pe el se afla un corp de masa m, coeficientul de frecare intre corpuri fiind .. Daca asupra corpului M actioneaza o forta F, astfel incat corpul de masa m sa alunece, care va fi acceleratia acestuia fata de M? REZOLVARE: ght ¥F st a=a,-a,-F AME, ELA g eh) 2" Pe o masa sta o scandura de masa m, peste care este asezat un corp de masa m,. Coeficientul de frecare dintre masa si scAndura este j.,, iar dintre corp si scandura y1,. Cu ce forté minima trebuie trasa scAndura, astfel incat sé alunece corpul de masa m,? REZOLVARE: t Fi=Fa “ ™) &, ma=m 48 ¥ TF anne a m —— F=(m,+m,)a+4,(m,+m,)g —é_t_| __ F=g(m,+m,)(4 +44) 36:Mecanica ® De un tren de masa M, care merge rectiliniu uniform, se desprinde la un moment dat ultimul vagon de masa m. Acesta parcurge o distanta d pana se opreste. La ce distant de vagon se va gasi in acest moment trenul, daca forta de tractiune a locomotivei a ramas aceeasi? RREZOLVARE: at” S=v,t+—-d Vott+ 2 Scriem formula vitezei si ecuatia Galilei pentru miscarea vagonului: V;=Vo-ngt=>t=~ (vy, =0) ug 2_ ya Vo v; —2a'd => ds (vv, =0) 1=Vo Que (v, =0) 2 4 ve, umg vo ug M-m 2)7g7 ~ d-d m =2d Ss Wom 37Fizica - sinteze si complemente — probleme rezolvate 2.3. TENSIUNEA IN FIR + Tensiunea in fir este forta care apare intr-un fir asupra caruia se actioneazi cu o forta (sau se atarna un corp greu). EXEMPLE DE SCRIPET! Scripete simplu ideal Sa aflim acceleratia, tensiunea in fir si forta care actioneazd asupra scripetelui. Rezultanta fortelor: R=0 G,-F,-G,-F, =0 m,g-m,a—-m,g-m,a=0 au <~<. m,-m T=m,g~—m,a=m,g~m 28 ~M,s 28 2B +m, _g 2mm, a o Feg 4m,m, T _7 _ i Se ™m, +m, Pohieds | Book m,+m, Secripete dublu =2|a,| ma, =T-mg m,a, =m,g—2T m,a, =m,g—2m, -2a, —2m,g a,(m, + 4m,) = g(m, —2m,) m,—2m, a,=8 m, +4m, 38: ={a 8|4, | ma, =T-mg m,a, =m,g—8T m, —8m, a,=g-2 n m, +64m, Formula generalizataé pentru nscripeti: PROBLEME 1 Un om cu masa M sustine un corp cu masa m cu ajutorul unui fir trecut peste un scripete fix. Care este forta de apasare normala a omului asupra pamAntului, dacd firul este inclinat fata de vertical cu unghiul «? REZOLVARE: T=mg z t N=G-T cosa a a N = Mg~- mg cosa (a ae Whe 3DFizicé — sinteze si complemente — probleme rezolvate B poua corpuri de mase m, si m, < m, sunt suspendate prin fire si printr-un scripete ideal (vezi figura). Unul din firele de suspensie este taiat. Dupa cat timp viteza corpului m, atinge valoarea v? REZOLVARE: MOGET LEP EET ETE” m,a, =m,g-2T m,a,=m,g+T m2 72 e@m,+m,)-a(4%*m2) m,g ~2(m,a, -m,g) v (4m, +m,) 2g (2m, +m.) © De capetele unui fir trecut peste un scripete ideal sunt legate 2 corpuri cu masele m, si m, > m,. Daca sistemul este lasat liber, si se calculeze indltimea maxima la care se ridicd masa m,, cunoscand h, (vezi figura). REZOLVARE: -m, m,+m, v = 2ah, = viteza pe care o are corpul de masa m,, cAnd cel de masa m, a ajuns la pamant. m, Corpul 1 va ajunge la: > H=h, +h, =h, + 2g H=h, +2 > gMecanica 4 Sa se afle acceleratiile si tensiunile din fire pentru sistemul din figura, cu scripeti ideali (m, > m, > m,). REZOLVARE: 21. jee “8 am,m, +m,(m,+m;) T T 2gE-T = E+ 8 2 ms; Py 4m,m,m, =p mlm, +m,)-4m,m, a **'m,(m, +m,)+4m,m, m,(m,; ~3m,2)+4m,m, ae 23-8 m,(m, +m;)+4m,m, aa)Fizicé: — sinteze si complemente — probleme rezolvate saa 2.4. ECHILIBRUL FORTELOR PE PLAN iNCLINAT \? x a x: ma,=G,-F, F=nN y: G,=mgcosa ma, =Mgsina-~mMgcosa =F, =4¢mgcosa a, =g(sina — cosa) mia, |=G,+F, mla,|=mgsina + “mgcosa a, =—g(sina + cose) x: ma=F,-G,-F, ma =Fcosf~-mgsina-4N y: N=G,-F, =mgceosa—Fsin ma = Fcos f ~mgsina - 4(mg cosa —F sin £) a= FCosB+ HIND) _ 9 (sina + pcos) m 42=x: ma=F,-G,-F, ma = Fcosa—mg sina-N y: N=G,+F,=mgcosa+Fsina ma =F cosa —mgsina — — (mg cosa +F sina) _] F(cosa— sina) m —g(sina + .cosa)| Planul se mised cu acceleratia w. Forta care actioneaza a: F=1,+T, =| F|=2T cos x: ma=G,-F,-F, ma =mg sina-m w cosa-yuN y: N=G,+#, N=mgcose+mwsina a=gsina-—wcosa- —w(g cosa + w sina) a=g(sina - zcos@)~Ww(cosa + sina) x: G,-F,-Gy-F,-F,=0 m,g-m,a-—m,gsina—m,a~pN=0 y: N=G,,=m,gcosa (m, —m, sina— wm, cosa) m,+m, v G 2 supra scripetelui: o0°- } 2 2T. co 45" = 2) 2 43Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate x: G,-F, -F,-G,-Fi-F, =0 m,gsin B-N,-m,a-m,gsina—m,a—pN, =0 y: N,=G,,=m,gcosa yy: Ny, =G,, =m,gcosh ang MiaGsinB—noos 6)—m(sing + Heose) m,+m, fo | i, |-| 7% |=G,, -Fa-F, =maletsin 6 - 00s 6)-a] |F = 220s 8+) 2rcof r-24F) 20 sin SP isss Mecanicé PROBLEME 1 Pentru a mentine in repaus un corp pe un plan inclinat de unghi a, trebuie aplicat o forta minima de-a lungul planului F,, iar pentru a-l trage uniform in sus de-a lungul planului trebuie aplicati o fort in sus F,, de-a lungul planului. Sa se afle coeficientul de frecare. REZOLVARE: By G, LS & <) F,=G,-F, F,=G,+k F, =mgsina-yzmgcosa F,=mgsina + umgcosa F, _ sina~ycosa FE, sina+ cosa 2° Stiind cA, pentru a mentine un corp pe un plan inclinat de unghi a, trebuie aplicata o forté minima normala pe plan de n ori mai mare decAt o forté minima orizontala, sa se calculeze coeficientul de frecare dintre corp si plan. REZOLVARE: F, = nF, mgsina = “(mg cosa +F,) | mgsina = F, cosa + u(mg cosa + F, sina) uMgcosa + uN, =F, cosa+umgcosa + uF, sina HN=cosa+ psina __ cosa “nosing 48Fizicdi - sinteze si complemente — probleme rezolvate 3 De-a lungul unui plan inclinat de unghi a, este lansat in sus un corp cu viteza initial vp. Coeficientul de frecare este p. Sa se afle: a) indiltimea h la care se ridicd corpul; b) viteza v’ cu care revine la baza planului; ©) timpul de urcare; d) timpul de coborare. REZOLVARE: vF0 a, =-g(sina+ cosa) 2 2 Vo vi =Vvj-2/a, |S, = ; V5~2| 8 Snax nd me 2g(sina + 4 cos@) a) 2 h=S,,,, sina > So 2g(1+ u ctga) a, =g(sina~pcosa) v,=0>0=v,-|a, |t, >t, = a 3 Tay os * g(sina + zcosa) te 2ve oe b= p35 OO ® 2 2g? (sina + uwcosa)(sina ~ cosa) 1 Yo res 4 t= noe cos? a) 24 Un corp este lansat, cu aceeasi viteza, pe un plan inclinat de unghi a si pe un plan orizontal, ambele planuri avand acelasi coeficient de frecare. Stiind ca distanta parcursa pe ambele planuri este aceeasi, si se calculeze unghiul de frecare. REZOLVARE: Unghiul de frecare o este unghiul pe care |-ar avea planul inclinat, dacd un corp cu coeficientul de frecare u. ar cobori uniform. Deci: mgsing=)mgeose > p=tgo O=vj-2a,1 (pe planul inclinat) O=vj—2a,l (pe planul orizontal) a,=a, => g(sina+pcosa)=yEg “u(-cosa)=sina 2sin = cos 7 _ sina 7 Sin 085 = 180" Tosa 9 —COosa 2sin? > tgo-ce2-te(2-2) _a-@ 7 5 Un corp este aruncat in sus, pe un plan inclinat de unghi a, si apoi revine la baza planului. Daca timpul de coborare este de k ori mai mare decat timpul de urcare, cum depinde coeficientul de frecare de raportul k? REZOLVARE: g(sin@ + cosa) a, = g(sina — zcos@) la tagts Seu = 3 2S vx g 8° (sin? a ~ 4? cos" a) te fe => k’sina—k?ycosa@ =sina + wcosa k?-1 k?+1 ap cos a) He tga 47Fizicdi — sinteze si complemente - probleme rezolvate 5 2.5. FORTA CENTRIFUGA SI CENTRIPETA ¢ Forta centrifuga este forta care actioneaza asupra firului de care este legat un corp ce se roteste. + Forta ceniripeta este forta care actioneaza asupra corpului care se roteste. Fay = macy APLICATI Suprainaltarea la eurbe a soselelor sau a sinelor exterioare de cale ferata ® Perioada pendulului conic Corpul suspendat de un fir in 0 descrie un cerc in plan orizontal. ° iga = fet sina _mo’R cosa mg sina = R 1 -_§& cosa T= > T=20|! o g ®) Apisarea normala a unui vehicul pe un pod convex si unul concav ‘ N=G-Fy “ N=G+Fy = ea 2 4S:2.6. FORTE DE ATRACTIE INTRE CORPURI LEGEA ATRACTIEI UNIVERSALE Forta dintre doua corpuri cu masele m, si m,, considerate punctiforme fata de distanta dintre ele, situate la distanta r unul fata de altul, este o fortd de atractie care actioneazi de-a lungul liniei ce uneste corpurile - aceasta este legea atractiei universale, formulaté de Newton, si se exprima prin relatia: a FeK™™ | gu FoK TURE ror unde K este constanta atractiei universale: K =6,673-10"' Nm?/kg? K este numeric egala cu forta exprimata in newtoni care se exercita intre 2 corpuri, avand fiecare masa de 1 kg, situate la distanta de 1 m. Campul gravitational este o forma de existent a materiei, distincté de substanti, care face posibila atractia dintre corpuri. OBSERVATIE Conform legii atractiei gravitationale, orice corp trebuie privit ca 0 sursi de camp gravitational. Intensitatea cémpului gravitational intr-un punct este forta cu care acel camp actioneaz asupra unitatii de masa aflata in acel punct in camp: reF m Pentru campul gravitational al Pamantului: P=g, =9,8m/s* M, . P=Kee Ja suprafata lui: R Dacé un corp se afla intr-un punct A, la distanta h de suprafata pamantului: 4DFizicé - sinteze si complemente — probleme rezolvate PROBLEME | Un corp cu masa m; se afla la distanta d de un alt corp cu masa m,. SA se calculeze intensitatea campului gravitational intr-un punct situat la r; de m, si lar, dem,. REZOLVARE: m, a m, yy +l, +201, cosa hh 2 Stiind cA distanta PamAnt-Luni este d si m,=81 m,, s& se afle la ce distant cAmpul gravitational rezultant este nul. REZOLVARE: P Tot L hey => i \ , ' pel, ' : 1 > \ i sim, => x oe = epee oo ee x @-x)? 10 =. Un satelit descrie o orbit circulara in jurul Pamantului, la inaltimea h = 15R. Ce viteza are satelitul pe orbita? RREZOLVARE: mv" g,_ RFR mv" em g&. Rk . 16k "e* BZ (R+hy 16Rg,R? _ Reo REo v="GerY 16 56:2.7. FORTE ELASTICE + Forta elastic este forta care apare intr-un resort sau un corp elastic deformat. Sa studiem alungirea unui resort. Forta de tractiune: = F=k-AT Forta elastica: F, =-F=-k-Ai F N : kea (B)s = (kg-s”) k - constanta de elasticitate (constant de resort sau corp elastic) este numeric egala cu forta care produce 0 deformatie egal cu unitatea de lungime. LEGEA LUI HOOKE F_ Al F aa eT g_ ~efort unitar (6) Al o=E-e 7, ~alungirea relativa @) A N ae — ear (ke-m".s?) Al/l, m' E-modulul lui Young: efortul unitar care produce dublarea lungimii barei. E-este o constanta de material. 8 k=E> Jy Se poate deduce expresia energiei potentiale elastice din unitatea de volum a unei bare in functie de o sis. — Ep _ (ANP _ES(A/) _ Ee? rs US ws 2 Tinand cont cd o = Ee, se poate scrie SEFizicé ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate LEGAREA RESORTURILOR: Serie Paralel Fore Al, = Al, = Al A Al = Al, + Al, , F_F.F F=R+h 7 k,,Al =k,Al+k,Al ep =K, +k, PROBLEME “1 Un resort de constant de elasticitate k se taie in n resorturi identice, care se leaga in paralel. Cat este constanta clastica echivalenta a acestui sistem? REZOLVARE: 2. 0 bili de masa m se roteste cu turatia n, find legata de centru printr-un fir elastic. Care va fi deformatia relativa a firului in timpul rotatiei, stiind cé la 0 fort F, firul se hngeste cu x,? FREZOLVARE: Woes k Al=m 0°(1+Al)Se Mecanica Un corp mic de masa m este asezat pe o scandura orizontala si in acelasi timp suspendat printr-un resort vertical nedeformat, de lungime I si constanta de elasticitate k. Scdndura este tras orizontal uniform, iar resortul deviazd cu unghiul a fat de vertical. Care este coeficientul de frecare dintre corp si scindura? REZOLVARE: F, =F, sina =k Alsina F, = #N= x (mg-kAlcosa) 1 wait -1) (2 -1)sina = u[mg-k/,(1-cosa)] cosa w,( i -1}sin cosa mg—ki,(1—cos@) Doua corpuri de masa m, si m, (m,>m,) sunt legate printr-un fir trecut peste un scripete ideal. in firul de care este legat corpul m, este inserat un resort foarte usor de constant de elasticitate k. Initial, sistemul este blocat. Lasand sistemul liber, sa se afle cu cat se lungeste resortul. JREZOLVARE: ese k-x, =m. rms Ls, Ax =x,-x, _ ay Ae _ 2gmm, mg k k(m,+m,)_ k te neem Mom, my m, k m +m, Gy VG, Fy 53TW "ENERGIA MECANICA 1. LUCRUL MECANIC. PUTEREA Este o marime scalara: F, F; = F|-| djcosa Ez Ol > Lp, = Fd (@ = 09 (ucru motor) c n Lp, = -Frd 180°) (lucru rezistent) Ly = 0 (@ = 90) (Ly =N-m (kg-m?.s?)=13 Lucrul mecanic este aria cuprinsa intre reprezentarea grafic F(@) si axa Ox. AF F F, F, i 4, d Fyf------ J ° L= Fete . 2 x 2 L=Fqd,+F,d,-F,d, . kx? L=atiaoro ==> Puierea medie intr-un interval de timp At este egal cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat si intervalul de timp. AL ie P=—7 sau daci L = constant =| P= ljoule P)g === = 1 watt

ba 3 _kx? kx? _3kx? L, 2 8 8 REZOLVARE PE CALE GRAFICA: Fe L, __avia trapezului L, aria triunghiului C3 kx\x1 kx+—| =.= 2 L, ( _2 } 22 _3 ; Ly kx x 22 oO x x ae 2 x 2 2 Un corp cu greutate de 30 N este deplasat pe o suprafatd orizontala de fort constanta F = 50 N, care formeaza un unghi o. cu directia miscarii, astfel incat forta de frecare sa fie nuld. Cat este lucrul mecanic efectuat de fort pentru deplasarea corpului pe distanta 12 m? REZOLVARE: F,=uN=0 . =Fsin =0) N=G-Fsina | > C=Fsine (N=0) 303 sina =>=— == 50° 5 r 55Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate a 2. ENERGIA. POTENTIALA. ENERGIA CINETICA. CONSERVAREA ENERGIE ¢ La ridicarea unui corp la o inaltime h in cmp = meh (@ = 1809 gravitational, lucrul mecanic efectuat de greutate este: + Daca un resort este deformat cu Al de catre 0 fort, lucrul mecanic al fortei elastice este: in ambele cazuri, corpul capita o energie potential egala si de semn contrar cu lucrul mecanic al fortelor. Energia potential este deci: kx? E,=m-g-h ~ de pozitie: -de deformatie: | E, 2 Daca fortele isi inceteaza actiunea, energia potentiala se transforma in energie cinetica (de miscare): E-mu 2 Energia total se conservit. Putem urmari conservarea energiei in diverse situatii. CADEREA LIBERA Ayv,=0 AD E,=mgh 2g (a-h) > E=mgh => E,=mgh aS —teorema variatiei energiei cineticecomm Mecanica 3. CAMP CONSERVATIV DE FORTE. RANDAMENTUL PLANULUI iNCLINAT B Lucrul mecanic efectuat pentru a ridica un corp, in camp gravitational, la o anumita indltime, nu depinde de drumul h Urmat, ci depinde doar de masa corpului timea la care trebuie ridicat. De aceea, cmpul gravitational este un camp conservativ de forte. ES WN »=mgh=L, L, =(mgsina+ym geosa)! be de, P, ~ puterea utila, P, - puterea consumat& Randamentul planutui inclinat n : mgh ~ mg (sina +pc0sa)/ Ising ~ I (sina + scosar) = T ~ l+yuctga Dac coeficientul de frecare 1 se exprima prin unghiul de frecare @, u=tgo atunci: sing a sing sina +———. cosa cosp sin@-cosp sin(@a+9) BFFizicé ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate PROBLEME 1. Sa se rezolve, utilizand att legile miscarii, cAt si legile conservarii energiei, urmitoarea problema: 7 5 Un corp cu masa m, coboara fara frecare pe un plan inclinat de D' jnaltime h. Ajungand la baza = . ~ i planului, corpul se deplaseazi cu Fy B 5 frecare pe distanta d= BC. Apoi > urc faré frecare pe o suprafati a curba CD. Sa se afle: a) Viteza v, in punctul B; b) Viteza v, in punetul C; ) inaltimea la care corpul ured pe suprafata CD; 4) Distanta fata de B a punctului in care se opreste corpul dupa intoarcere. REZOLVARE: Legile miscarii Legile de conservare a energiei mv3 @)v, = ,J2a—!_ = Jogsina—b_. aE, =E,, >mgh=—5* sina sing v,=\2gh b)vg=vg-2ugd Vo=V2gh-2ugd > Vo = 28 (h— pd) Vo =v 2g (hyd) 2 o)vi=vh-2 gh! (camp conservativ) c)E.,=E,, > “Y&=mgh' v=o W=h-pd W=h-yd d) 0=v?-24g (d-x) @)0-E,, =Ly, —yd)= . mvé 2g (h- pd) = 24g (d-x) ~My --umg@-x) x=2a-h a x=2d-h Hu& SERED Mecanica .2. Un mobil este aruncat cu viteza initial vo, pe vertical, in sus. Sa se afle momentele de timp in care energia cineticd a corpului este egala cu energia potentiala. (Discutie) REZOLVARE: =mgh st’, 2g (wat- 5) (vo - t)” = 2g vot-g7t? 2g°t? -4v,g t+v5=0 t, si t, corespund celor doua momente de timp, la urcare si cobordre. 3 Un corp de mast m cade de la indltimea h pe un platan de masa neglijabild, fixat pe un resort de constant de elasticitate k. SA se afle: deformarea x a resortului de catre corpul in cddere si sA se compare cu x, (deformarea static’) a resortului, daca acelasi corp este agezat pe platan. REZOLVARE: kx’-2mgx-2mgh=0 ~Me,mg },2hk x= k FS K leone Semnul () nu are sens fizic. x= 16 2) 0 in punctul D: mg = kx,icét - sinteze si complemente ~ probleme rezolvate #. Un corp de masa m este asezat pe un plan orizontal si prins de un suport vertical printr-un resort cu constanta de elasticitate kk. Corpul se misc pe plan cu coeficientul de frecare y. I se imprima corpului 0 viteza initiala v,. SA se calculeze distanta pana la care se indeparteaz corpul. REZOLVARE: k . E,=L;, +E, = M0 _ ymgx+k* E | aaa 3 1 kx?+2umgx—mv3=0 OOo x ~pmgt+y’m’g?+kmvi k 5 O haltera formata din 2 bile legate intre ele printr-o tija subtire de lungime | si de masa neglijabila este fixat printr-o articulatie la distanta fl (f<1) de una din bile, astfel ineat se poate roti liber in jurul articulatiei in plan vertical. Lasat& liber din pozitia orizontala, ce vitezA va avea bila inferioara, cand haltera trece prin pozitia vertical? RREZOLVARE: 2 2 2 fl etm t=mg(-l-mgfl o'((-f?F + £17] = 2g 10-26) v=o(1-f1 a-f1 Tp ve et 1 veG-0 (28) oe oR © Pamantul are raza medie R, = 6370 km, iar la suprafata sa g, = 9,8 m/s?. Un corp de mas’ m = 100 kg este deplasat uniform de la suprafata PamAntului pand la inaltimea h = 230 km. Ce lucru mecanic se efectueaz& pentru aceasta deplasare? REZOLVARE ———- L=Fheaieh = Go -G, -h= /mg, ER he h P L=mg,h Rp =217,55MI Awl? 60:7 O mica moneda de masi m alunecé fara viteza initiald si fra frecare, din varful superior al unei sfere de raza R, fixata pe o suprafata orizontala. Sa se determine: a) viteza monedei in momentul in care paraseste sfera; b) energia potential a monedei in momentul in care pardseste sfera; ©) viteza monedei in momentul in care ajunge pe masa. REZOLVARE: a) Ep, = Epy + Egg 2 mg 2R = mg R(1+cosa) + a 2 gR(l-cosa) = = 2 F,=G, = 7 =mgcosa => v2 cosa =—— vv RO--) = sR( Re. a 5 byh=R+Reosa =R+¥=R+2R _5R g 3 3 E,=mgh=mg = G1Fizicé - sinteze si complemente — probleme rezolvate am ® De la ce inaltime minima trebuie s alunece liber, fara frecare, un corp, pentru a putea descrie o bucla de raza R? REZOLVARE: 4 F, a Ic 2 mgH=mg2R+ 2 Z H . mv? Gor 2 me R 8 gH= err +8 De la indltimea H = 2R alunec pe un plan inclinat, fara frecare, un corp mic. Planul inclinat continu cu o bucla circulara de raza R in plan vertical. La ce indltime se desprinde corpul de bucla? REZOLVARE: E,, =E., =E,, +E. eg ae T Mee PA 2 mg2R=mgh+ ot g2R=gh+ 88% h= ar-BR Rgcosa 2 els 3 62:Mecanica Se dau: m, |, a, B. Sa se afle: Va, Vay Vo- I-h=lcosa = h=((1-cosa) >»A I-h'=/cosf => _ h'=/(1-cosf) A va =0 E,, =E,, +E, 2 . mgh=mgh'+ 8 vi = 2g (h-h') = 2g I(1-cosa—1+c0s f) 2g I(cos B - cosa) E,=0 F,-™ve 2 (oh mv. v, = /2g/(1—cosa) 9 & 1-cosa = 2sin? a Vv, = 2sin& fal 6SFizica - sinteze si complemente — probleme rezolvate Saaoe Se dau: m, I, , B. SA se afle: T,, Ts, Te (tensiunile in fir). ,=mgeosa => T, =mgcosa retary a 8 - minima 2 mV; T, =G,, +Fy, =mgcos f+ = mgcos +". 2g (cos B — cosa) T, =mg(3cos B —2cosa) 2 To =G+F, =mg+"te = mg+2gI(1-cosa) T, =m g(3—2cosa) — maxima Toe mg(3—2cosa) _3—2cosa Trin mgcosa cosa oo a cosa 64;IV CONSERVAREA IMPULSULUI 1. LEGEA CONSERVARII IMPULSULUI Daca sistemul este izolat sau dacd rezultanta fortelor externe este nuld, impulsul total al sistemului se conserva. PROBLEMA ‘Trei barci merg una dupi alta cu viteza v fiecare. in fiecare barca se afl cate un om, astfel incat masa barcii si a omului este M, iar in barca din mijloc mai exist doi saci de masa m fiecare. Din barca din mijloc sunt aruncati cei 2 saci, unul spre barca din fat, celalalt spre barca din spate, cu aceeasi vitezA relativa u fata de barca. Care vor fi vitezele finale ale barcilor, daci sacii sunt aruncati: a) simultan; b) succesiv? REZOLVARE: a) mom Weo o Pi MIRE {mM >a Ma 3. OV 2 Vv 1v Mv+m(u+v)=(M+m)v, Barca 1: v,=V+ u M+m Barca 2: (M+2m) v=m(v+u)-m(u-v)+Mv, v.=V Mv-m(u-v)=(M+m)v; Barca 3: v3=V-66: ze si complemente — probleme rezolvate b) Cazul 1 - se aruncé intai spre barca (1) si apoi spre barca (3) Barca 1: Barca 2: Barca 3: Mv+m(v+u)=(M+m)v, v,=v+——u ; M+m (M+2m) v=(M+m) v',+m(v+u) m ut M+m (M+m) v' ‘m(u-v',)+Mv, vem M(M+m) v= V,= Mv-m(u-v',)=(M+m)v; _m(M+2m) (M+m)’ V3=V ©) Cazul 2 - se arunca intai spre barca (8) si apoi spre barca (1) Barca 3: Barca 2: Barca 1: Mv+m(v-u)=v3(M+m) mu M+m V3=V- (M+2m) v=(M+m) v",-m (u-v) mu v'g=Vt 2 M+m (M+m) v',=-m (u-v',)+Mv,, m’u Vy aE M(M+m) Mv-m(u-v',)=(M+m)v, ,mM+2m) |, (M+my vj=Vv2. CIOCNIRI + Plastice (corpurile de mase m, si m, pleacd impreund); * Elastice (corpurile de mase m, si m, pleacA separat). Ciocniri plastice Legea conservarii impulsului: m,¥,+m,¥, =(m,+m,) i Legea conservarii energiei: mV; ,m,V; _ (m,+m,) u? 2 2 2 (Eg nu se conserva) +AE Ciocniri elastice Legea conservai m,¥,+m,¥, =m,v',+m,¥' Legea conservarii energiei: mV}, M,V3 _ MV 2a eas (Eg se conserva) CIOCNIRI UNIDIRECTIONALE Ciocniri plastice m,v,+m,V, m,+m, m,V,+m,v,=(m,+m,)u => u mV; _ (m,+m,)(m,v, +m,V, 2 2 m,+m, = mum, =v)" 2(m,+m,) 2 } +AE m,m. 2 =v, = am. HVes Wea]; ) opm | ~ mas redusa >| AE =Fizieé - sinteze si complemente - probleme rezolvate Ciocniri elastice my, +m,Vv, =m,v\+m,v', mvi mv} _mvi mv! — 2° 2 m,(v; ~ Vv )=m,(v',-v,) m, (vj ~ vt) =m, (v3 -v3) VitVi=V2tV, > vL=Vv,+Vv\-v, m,V, +m,v, =m,v+m,v, +m,Vv}-m,v, vs (tm, ~m,)+2m,v, m, +m, v(m, —m,)+2m m,+m, Cazuri particulare Daca o particula de masa m, ciocneste cu viteza v; un perete cu masa m, >> m, si vy = 0, atunci: Deci, particula se intoarce cu aceeasi viteza si peretele ramane pe loc. 68:PROBLEME : aa8 7 Doua corpuri de mase m, si m, aluneca fara frecare pe interiorul unei sfere, pornind de la capetele diametral opuse ale diametrului orizontal al sferei. Cu ce unghi fat de vertical vor devia corpurile dupa ciocnirea lor plasti REZOLVARE: m,v—m,v=(m,+m,)Vv' (2 ieee ante Va———4 y= —4 J2gR m, +m, m, +m, . vy" =2g R(l—cosa) 2 m, ~m, (y=) 1 cost (m, +m,) nye ny 4m,m, 08a = (m, +m,) are ciocneste elastic, dar nu centric, o bila identica aflata in liard), cat este unghiul dintre directiile bilelor dupa ciocnire? 2. Daca o bil in mi repaus (bile de REZOLVARE mv)’ =(mv,)* +(mv,)? +2m*v,v, cosa fi ny 2)° +2m7v,v, 2 2 2 my mv, mv: —— 24——2 => cosa=0 => a=90° 2 2 2Fizica - sinteze si complemente - probleme rezolvate 3. Doua bile de mase m, si m, sunt suspendate pe fire paralele, astfel incat firele se ating. Prima bila este deviati pand la o iniltime si lasat liber. La ce inaltime se ridica bilele, daci ciocnirea este: a) elasticéi; b) plastica; c) cat este caldura degajata in ultimul caz? REZOLVARE: m,V, =m,v',+m,v,+m,v, > iV; =M,V'+m,V, +M,V, 2 2mm, 7 m,+m, 70:® Un corp de masa m, loveste cu viteza v, un alt corp de masa m,, aflat in repaus. Dupa ciocnire, directiile de miscare ale corpurilor formeaz unghiurile 0,, respectiv @,, cu directia initiala de migcare (¥,) a primului corp. SA se afle vitezele finale. REZOLVARE: Proiectia rezultantei unui vector pe 0 axa este suma proiectiilor componentelor pe acea axa. Proiectand pe Ox si Oy, rezulta: Ox : m,y, =m,v',cos0, +m,v', cos, Oy : 0=m,v',sin@, -m,Vv' , sind, m,(v, —v', cos6,) = m,v', cos8, m,v', sin@, = m,v,, sind, v,-v'cos@, _ cos, vi sind, sin 0, y, sind, sin, + 4,) m, v, sin, ~m, sin(, +8,)Fi icéi — sinteze si complemente — probleme rezolvate mi ‘©. Doua bile de mase m, si m, sunt suspendate pe doud fire de lungime 1, si L,, astfel incat bilele se ating. Prima bila este deviati cu unghiul a, si lasata libera. SA se afle unghiurile a’, Sia’, cu care deviaza bilele dupa ciocnirea elastica, si unghiul a’ dupa ciocnirea plastica. REZOLVARE: Ciocnire elasticé L i 2 a, m, m, 2m,v, ay 2m, TO ——A—— => sin =. ftsin m,+m, 2 mt+m, ji, 2 Ciocnire plasticd m,V, . at m, eG ———- > sine = —4 A sin m,+m, 2 m+m, V4 2 Pamantul are raza medie Rp = 6400 km. Un corp de deplasat uniform de la suprafa{a pimAntului pand la inaltimea h lucru mecanic se efectueaz pentru aceasta deplasare? 6 100 kg este 230 km. Ce REZOLVARE: La Foags b= JG,G “b= Img, me, a R, L=mg,h——*— = 217,55 MJ R,+h >Mecanica 7. O bila cade liber de la o inaltime H, lovind varful unui plan inclinat de inaltime ‘hh (unghiul planului este «). Daca ciocnirea este elastica, la ce inaltime se ridica bila fata de plan? REZOLVARE: Vo = ¥2g(H ~h) B=9-2a A vosin? B _ v,cos* 2a mg 2g Big =(H—h)cos? 2a - 2 cos fsin 8 2 (H—h)sin2a-cos2a & & h'= xtga = 2(H—h) sin2a-cos2a-tga Y= Diya, +h! = (H—h) cos 2ar (cos 2a +2sin2a-tga) © © bil cu masa m = 0,8 g, lAsata liberd de la indltimea 9 m fata de 0 suprafata crizontala dura, ciocneste inelastic aceasta suprafata si urca ia indltimea 4m. Durata ciocnirii este 0,2 ms. Cat este forta medie cu care bila a actionat asupra suprafetei la ciocnire? REZOLVARE: __ A(mv) At h=9m v,=/2gh Vo F Viet _ [h=4m p_m(v,-Cv,))_my2g Wh+ vb) _ | me, oo At At mv, 1 F_0:8:10% -2V5 -(3+2) =89,44N 0,2:10% a FSFizieaé - sinteze si complemente — probleme rezolvate Sa 2) Pe un plan inclinat de unghi « = 30° cade vertical, fara vitez initiala, de la o inaltime h, o bila. Considerand ciocnirea perfect elasticd, si se afle la ce departare de planul inclinat va lovi bila a doua oara planul. REZOLVARE: al Be b+x=/cosa “YB «sin 2a B p= 28H sin 2a +cos2a & x =Icosa@ —4h-sin2@-cos2a y, FB gy V1 2 22 x x=vsin2ea-t => t=— vsin2a 2 y= voos2a-1+ 8 =Isina 2 x Jsina = vcos2a- +8. vsin2a 2 v’sin? 2a a 2 ee: a -8) Ste na +3h?-3/h 3h =30 ah 43h? 4 1=4h 74:TESTE-GRILA MECANICA Un automobil urcd uniform pe un plan inclinat de unghi mic (sina. = a, cosa = 1) cu viteza v,. Cu aceeasi putere a motorului, el va putea cobort pe planul inclinat cu viteza vp. Care este viteza de deplasare pe un plan orizontal, cu putere dubli faté de cea folosita pe planul inclinat? ww A. v= B. v=2 vy, C ya 4M Vy+Vy Vv, +V) b ya 2a Vit¥, Un corp cu masa m, = 0,5 kg si viteza v, = 10 m/s loveste un alt corp care se misca spre el pe aceeasi directie. Dupa ciocnire corpurile se opresc. Calculati modulul impulsului pentru cel de-al doilea corp. A. 10 kgm/s B.3 Ns C. 4 kgmv/s D. 0,5 Ns E. 12,3 Nm Un vagon de cale ferat cu masa m = 25 t ciocneste un obstacol cu viteza V = 0,3 m/s. Resorturile tampoanelor comprimandu-se cu x= 3 cm, forta maxima care actioneazi asupra resorturilor este: A. 37 kN B. 38,5 kN C. 40 kN D. 20 kN E. 37,5 KN O bila este atarnata de_un fir subtire de lungime / = 0,2 m si scoasa succesiv din pozitia de echilibru cu unghiurile a, = 45°, respectiv %2 = 30° si apoi lasati liber’. Se cere raportul vitezelor cu care bila trece prin pozitia de echilibru pentru cele doua situatii (g = 10 m/s2), Ad B.2 C. 2,45 D. 1,478 E.0,5 Un corp cu energia cineticd initiala E = 24 J urc§ pe un plan inclinat cu unghiul a = 45° fata de orizontal. Coeficientul de frecare intre corp si plan este 1 = 0,2. Lucrul mecanic al fortei de frecare pana la oprirea corpului plan este: A2) 3 2, c.3) 2 D.4J E.12,2) 75Fizicéi — sinteze si complemente ~ probleme rezolvate ©. O bara avand lungimea initialé L, cu aria sectiunii transversale § si modulul lui Young E, este supusd unei forfe de tensiune F. Notim efortul unitar in bara o = F/S,, iar alungirea relativa prin € = AL/L . Deducefi expresia energiei potentiale elastice din unitatea de volum a barei, w= E,,/ LS, in functie de o sie. A. 64/2 B.eo C. 0%/E D. ofe E. e0/2 7 Doua resorturi de constante elastice ki, respectiv ky, legate in serie, sustin un corp de masa M. Raportul intre energiile potentiale ale resorturilor este: Ek it Aa B. FEE Ek & Ei A 0 Be E. ® O bil& de masa m = 2 kg este suspendata de un fir orizontal / = 0,4 m. Se imprima bilei © miscare de rotatie uniforma in planul orizontal (pendul conic) cu viteza unghiular& © =7 rad/s. Sa se calculeze energia cinetic’ a bilei. A.7,35 B.5,8) C.9,5) D475 E.9,8) 2. O particula sta initial in punctul A pe o sferd de raza R. Particula incepe s& alunece pe sfer’, fara frecare. La ce unghi se desprinde particula? A. cos =4/3/2 B. cos0=2/V3 C. cos =2/3 D. g9=1/2 E. sind =2/3 1@ Un pendul conic este format dintr-un corp punctiform avand masa m = 400 g suspendat printr-un fir de lungime /= 0,4 m. Corpul are o miscare de rotatie ‘tn plan orizontal cu viteza_unghiularé @ = 7 rad/s. Acceleratia gravitationala este g= 9,8 m/s2. S3 se calculeze unghiul dintre fir si vertical’, A. 60° B. 45° Cc. 30° D, 90° E. 15° 7G:TERMODINAMICA I. TEORIA CINETICO-MOLECULARA II. LEGILE GAZULUI IDEAL Ill. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII IV. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII V. TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGAREI TEORIA . CINETICO-MOLECULARA 1, NOTTUNI TERMODINAMICE DE BAZA Pe baza experimentelor de difuzie in gaze, lichide si solide, si a migcdi browniene, s-a dovedit ci atomii si moleculele sunt intr-o continua miscare, haotica si permanent, care depinde de temperatura, numita din aceasta cauza, migcare termicd sau agitatie termicé. Miscarea ansamblului moleculelor este foarte complicaté. Un cm* de gaz contine “aproximativ 2,5-10'° molecule, care se misca cu viteze mari in toate directiile. MARIMILE CARACTERISTICE STRUCTURII DISCRETE A SUBSTANTEL SI DEFINIREA LOR O caracteristica importanti a oricarui corp este masa acestuia. Din cauza maselor foarte mici ale atomilor si moleculelor, acestea s-au comparat cu o masa luat drept unitate — numit unitatea atomic de masa. Unitatea atomicd de masé (1 u = 1,67:10kg) este a 12-a parte din masa ato- mului de "C. Masa atomica (moleculard) relativa m, este un numar care arata de cate ori masa atomului (moleculei) este mai mare decat unitatea atomic de masa. Masa atomicd (moleculard) absolutd m (exprimata in kg) este produsul dintre masa atomic (moleculard) relativa si unitatea atomicd de masa. Cantitatea de substanté are uniatea kilomol. Kilomolul este cantitatea de substantd exprimata in kilograme, numeric egal cu masa molecular relativé. Masa unui kilomol se numeste masd molard si se noteaza cu u. Volumul unui kilomol se numeste volum molar si se noteaza cu V,.. Pe baza legii ui Avogadro: Un kilomol din orice substanta contine acelasi numar de molecule N, = 6,023-10® kmo", numit numdrul lui Avogadro. Numiarul de kilomoli se noteaza cu v si este: N mV (NV - numiarul total de molecule; ND m — masa totala; V — volumul) _ Nae Wy » Pentru a intelege mai bine semnificatiile maselor moleculare relative, absolute si molare, sa luam exemplul moleculei de apa H,0. mr m H 18 18 u = 18-1,67-107 kg 18 kg/kmol Valoarea numeric este aceeasi (18), dar unititile sunt diferite. 79Fizica ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate Onsrrvarie: Teoria cinetico-moleculara explic4 proprietatile macroscopice ale corpurilor prin analiza detaliata a proceselor moleculare, care stau la baza acestora. Marimile fizice macroscopice au sensul valorilor medii ale mérimilor ce caracterizeazii procesul molecular corespunzétor. Astfel, presiunea este efectul mediu al ciocnirii numérului imens de molecule cu peretii vasului. Desi anumite mérimi caracteristice moleculei sunt intamplatoare (viteza, energia’ cinetica), existenta ansamblului unui numar mare de particule duce la legi determinate, numite legi statistice (pentru presiune, temperatura). La baza teoriei cinetico-moleculare sti legea lui Avogadro: Volume egale de gaze diferite, in aceleasi conditii de temperatura si presiune, contin acelasi numar de molecule. Ca stare de referinta se considera starea caracterizata de conditii normale de temperatura si presiune: Ty = 273 K sau t = °C Po = 1,013-10° N/m? = 1 atm in astfel de conditii, volumul molar al oricdrui gaz-este: Vyo = 22,4 mi/lanol Daca volumul gazului este format din volume cubice, astfel incat in fiecare cub sa se afle o singura molecula, atunci distanta medie dintre molecule este: Vv, : f Aone =F =i =3-10 °m 1 = numérul lui Loschmidt ~ reprezinta concentratia moleculelor in conditii normale de temperatura si presiune.Termodinamica 2. AMESTEC DE GAZE 1 Sa calculém masa molara medie aparentd a unui amestec de gaze in urma- toarele situatii: a) se dau u, (masele molare ale gazelor componente) si g; (procentele in greutate ale gazelor componente); b) se dau 1, giv; (procentele in volume ale gazelor componente); c) se dau p, si N; (numerele totale de molecule ale gazelor componente). a) v =v) + v2 (»—nr, de kmoli); m, = g;m; m, = g,m. m_&m , gm ee -—1_ =! OG Be “SE A fh 7 A b) m=m,+m,; V,=v,V; V,=v,V mV 4 mu#V x Y, V, WN _ uw, wv. V, V, iV “# # H V, este acelasi pentru cA gazele, fiind in amestec, se aflé in aceleasi conditii de temperatura si presiune si, prin urmare, contin acelasi numar de molecule (N,). HH, + 1bVo B= DAM. o m=m,+m, m_N HAN, +Nz) ye ee HON, Na HON, +N2) _ MN, , H2No Na Na Na Yan, : Ny +N. Here a AN, +N, STFizicéi - sinteze si complemente - probleme rezolvate 82: 2. Daca se cunosc: masa molar medie aparentd a amestecului de gaze u si masele molare ale gazelor componente j1,, sa se afle gi, daca se cunoaste v; si, apoi, si se afle v, , daca se cunoaste g;. wi v, Ve i _™ 8, m, sau g, = Deci: oe v,V, vy, 4% - Bw Aad, 2 MaNo Ny dar 4,V, + 44V2 = WAV, + 14Ny Co Slate LA elas A Bi * 4 ® Daca un gaz biatomic de mas molara p este disociat, avand gradul de disociere a, 8A se calculeze masa molar medie aparent a gazului disociat. Prin disociere, din cele N molecule ale gazului se obtin 2aN atomi cu masa molaré u/2 si (1-a)N molecule cu masa molara: Hens auncne = HNa exact = NN, 5 2aN+u(l-a)N 2aN+(1-a)N Haz disociat Hg disocies = 7, guadisocet = 7Termodinamica 3. GAZUL IDEAL. FORMULA FUNDAMENTALA A TEORIEI CINETICO-MOLECULARE Gazul ideal este un model teoretic de gaz, care satisface urmatoarele conditii: « Este format dintr-un numar foarte mare de molecule identice, de masa m. © Distanta dintre molecule este mult mai mare decat dimensiunea moleculelor, asifel inc&t nu exist interactiuni intre molecule, ci numai intre molecule si peretii incintei. ' Intre doua ciocniri, miscarea moleculelor este rectilinie uniforma. * Ciocnirile intre molecule si pereti incintei sunt perfect elastice. Formula fundamentala a teoriei cinetico-moleculare: m ~ masa unei molecule T z n~concentratia moleculelor Ip== Mn V’ | - lege statistica (numérul volumic) 3 @ 2 Vv’ -viteza medie patratica cu =P (p-densitatea) Rezulta Numadrul gradelor de libertate este numirul parametrilor independenti pe care ii poate avea o molecula (i). ® Moleculele gazelor monoatomice (He, Ar, Xe, Kr) execut’i numai miscare de translatie, deci au i = 3 (se migcd liber pe cele 3 axe, in sistemul rectangular de axe). * Moleculele gazelor biatomice (H,, N,, 02, aer) au, pe langa o miscare de translatie (i = 3), si o migcare de rotatie (i = 2), deci in total i = 5. ® Moleculele gazelor poliatomice (CO,, NO,) au in plus si o miscare de vibratie, deci i = 6. 83Fizicéi - sinteze si complemente — probleme rezolvate Teorema echipartitiei energiei: 0 molecula are pentru fiecare grad de libertate o energie cineticd medie kT/2 (k - constanta lui Boltzmann = 1,38-10 J/K). Deci, energia cinetica medie este: Jar pentru migcarea de translatie: care, impreund cu 3kT m Viteza termicd: ce Vv Vv Deoarece: m= => Vr= SkTN, Ng # k-N,=R -constanta universalé a gazelor ideale R = 8,3-10° J/kmol-K ,.. BRT Deci: T ul as => [p=knT n = => pV,=kN,T 7 pV, =RT pV =oRT |. (pentru » =1 kmol) (pentru » kmoli) Se numeste ecuatia termicd de stare a gazului ideal sau ecuatia Mendeleev-Clapeyron. m m Daca = in (m - masa total a gazului) pV = mn sau| py =pRT 84:PROBLEME © Un fascicul paralel de molecule dintr-un gaz cu masa molara p1, avand viteza v, cade pe un perete sub unghiul de incidenta «. Concentratia moleculelor din fascicul este n. Sa se afle presiunea exercitat pe perete, considerand ciocnirea perfect elastic. REZOLVARE: ah TSG) resiunea exercitaté de o molecula) ssa © » p = Np, = nVp, (V-volumul; N — numarul total de molecule) V=Svcosa At = p=2Svcosa At A(m ¥) Sat A(Mm¥)=2mvcosa => p=2nmv’"cos’?a BL 2n pv? cos? a@ m= => p= TBHV cos’ a Ny ' Na 2. Cat este variatia temperaturii unui gaz de mas& molard u, dacd viteza termicA variaza de la Vy; 1a Viz? REZOLARE: 2 vi BRT, aL 3R ae wt, 7, = T,= 77 3R 4, -vi) Cat la suta din energia cinetica a moleculelor azotului corespunde miscarii de translatie a moleculelor lui? REZOLVARE: igast =3 E. 3 ms soul. === 0,6 (60%) igus =5 Eccotaa 5Il _ LEGILE GAZULUI IDEAL 1. LEGEA TRANSFORMARII GENERALE SI LEGILE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL Legile gazului ideal studiaza legile generale ale fenomenului termic, fara sa tind seama de miscirile termice la scara microscopica. Se numeste sistem termodinamic acea parte din univers asupra cAreia ne fixam atentia pentru a-i analiza proprietatile prin masuratori macroscopice. Corpurile care nu fac parte din sistemul termodinamic considerat constituie mediul exterior. Propriet&tile macroscopice care descriu starea unui sistem se numesc parametri de stare. Acestia sunt: p (presiunea), V (volumul), T (temperatura), m (masa totala). Trecerea sistemului termodinamic dintr-o stare in alta se numeste proces ter- modinamic sau transformare de stare. Dac, intr-un proces termodinamic, masa sistemului rimane constanti, iar ceilalti parametri variaz, din ecuatia de stare a gazului ideal se obtine: Vv BY = const | —tegea transformérii generale a gazului ideal. ey Daca unul din cei trei parametri, p, V sau, este constant, se obtin legile simple ale gazului ideal. in cele ce urmeaza, vor fi date enunturile lor, precum si reprezentarile grafice, in coordonate: (p, V) - numite coordonate Clapeyron (Y, T) sau (V, t) (p, T) sau (p, t) Dac& T = const. (transformare izoterma): PV = const] _tegea Boyle-Mariotte Izotermele 1, 2, 3 corespund: - pentru aceeasi masi si acelasi gaz: T, < T, < T; | ~Pentru aceeasi temperatura si acelasi gaz: m, < my < m, ~ pentru aceeasi masa si aceeasi temperatura: 13 < pty < HyTermodinamica Daca p = const. (transformare izobara): v Vv pp coms! | —tegea Gay-Lussac (I - temperatura in grade Kelvin) TK) V=V,(+at) AVN, _ 1 grad“! At 27315 a este coeficientul de dilatare izobard a gazului 7 We) ideal, definit ca variatia relativi a volumului unei mase taorasg a : et mas’ a constante de gaz ideal la presiune constanta, daca temperatura variaz& cu un grad. 1 T=T+t T, =—=27315K a (t- temperatura in grade Celsius) Scara Kelvin s-a obtinut prin mutarea originii axei temperaturii in punctul 273,15°C. t Daca V = const. (transformare izocora): Pp fe const | -legea Charles T(K) P=Pol+ At) 1 -1 ——prad 27315 B se numeste coeficientul termic al presiunit, definit tec) ca variatia relativa a presiunii unei mase constante de gaz ideal la volum constant, dacd temperatura variaz cu un grad,