he €uvant tnsinte Prezenta culegere de probleme este elaborat® In conformitate cu programa analitict a cursului de Rezistenja Usterialelor —profil con- structii gi mecanic- din fnvAj%mantul superior tehnic. Ea epare $n coninuarea primului volum (corespuazand pirgii de curs intitulataé SOLICITaRI SUSPLE),celui de-al doilea volum {corespunzand p&rtii de curs intitulats SOLICITART CouPuSE) gi cuprinde cinei capi- tole:Bare curbe plene, Grinzi pe mediu elastic, Solicitari peste limita de elasticitate,Flambajul gi Socul;velumul reunegte un nuntr de 121 probleme rezolvate complet. Ga gi cele douk volume precedente, acesta conjine prebleme grupate, ca gradatie gi scop,{n urmStoarele cinci categorii: a) probleme sin,ie menite s{ familiarizeze pe student cu aplicaret teoriei gi si-i formeze deprinderile de caleu?; b) prebleme mai complicate care st-1 ajute la deduceren elenen:e— ler de caleul gi la stabilirea uncia seu ei multer chi de rezelvar +@) probleme de natura eelor intAlnite tn preiectare; @) probleme mai dificile,de multe eri cu caracter teoretie,cars stimuleaz% tno géndirea tehnick; : e) probleme din alte donenii,pentru cultura tehnick generald. La alegerea preblemelor am s:lectat'un numir de probleme specif i- ee prefilului aecanic,din dorinja murturisité ca volumul si fie util gi studentiler Facult&jii de Utilaj gi Magini de Construetii din cadrul I.C.B.;de asemeni am preluat un numir de probleme propuse la Departe- mentul pentru $tiinje Ingineregti. Dorin s4 precizim c& rezultatele numerice au fost obtinute pe un minicalculator,de aceea valorile numerice cuprind mai multe zecimale; in schimb rezultatele finale au fost rotunjite,tinand eeama de aproxi- matiile care stau la baza teoriei. De asemeni, doin s& atregem atentie cM unele valori numerice care sunt luate din standarde (de exemplu coeficienti de flambaj) pot fi mo- dificate odath cu revizuiri ulterioare ale standardelor.Ceea ce trebu- ie s& fie rejinut in acest caz este algorituul de calcul indicet. Autorii vor fi recunoscHtori tuturor celor care vor semnale unele . ine vor face sugestii fn vederea unei viitoare reedit&ri.De erori meni {gi exprin& muljunirile d-lui prof-dr.ing-Veleriu Petcu care a ci Mri peste linita de elasticitate" gi ne-a facut tit capitolul “Soli prejioase observatii gi sugestii. AUTORIZCapitolul 13 BARE CURBE PLANE. 13.1 Brevier teoretic 1. Ipotezele care stau la baza metodelor de calcul sfnt urnitos- rele x a. axa barei este o curb& plan,iar planul acestei curbe este plan de simetrie al berei. i b. forgele sint cuprinse intr-un plan care este planul longitudi- nel de sinetrie al barei- ¢. Zete valabil& ipoteza sectiunilor plane. a, Stat neglijate tensiunile normale dup razele de curburi 2. Relatii diferentia 2 tnetretr are Dacd se noteaz’ (fig-13.1) N - efortul axial, @ = forta tdietoare, M = momentul facovoietor, Pp, — componenta tneircdrii normal% la axa barei, le intre eforturile sectionele si componen- py - componenta tneircirii tangenté 18 axe varei, ds = gay elenentul de arc, @,) R. ~ raza de curburd a axed parei fn eectiunea considerat’, - Unghiul la centrul de curburi, jle precedente subzi: ” ' ~ e e = s s etoda coe= 3. male.G «Tensiun ile normale produce barei de efortul sormal N gi momentul gorul relatiei RH. St aee ae tn care cota z se sisoaré de las tate al sectiuni este un coeficient adinensicnal care depinde ds forma sect! yersale. Pentru secyiunea dreptungniulers b-b,avem sau gub forme unei serii de puterd (eetepiiie (2) gf Ce?) stat: velabite peat’ n/29< 2) Pentru secyiunee 2) sven (di prin centrul de greu- @) ay trapezoi—R - distenta de la centrul de curburd al barei la centrul de geeutate al sectiunii, R, - distanta de la centrul de curburd al barei 1s axa acutri leas’ ca axX Oy (4n cazul fncovoierii pure), a, =R-R, distanga de 1a centrul de greutate le axa neutri, 3 A - aria sectiunii transversale, S_ = monentul static al sectiunii transversale fn raport cu axa neutra (in cazul tncovoierii pure), @ ~- distanta de la centrul de curburs al varei le fibra ta co- “ne se calculeaz& tensiunea normal’ 0, z ~- @istanta de la axa neutr& la fibra unde Se calculeazt (oa u Gs5- (a) 5 i simple,tensiunea normal’ @ se determin’ cu =" jutorul releyiei ea = —. 4 58, tensiunile 0 veriaz% niperbolic pe Indlyicea sec Yonentul static S, este det de relatia S, = A(R - R,) = az, . fe Raza 2, se deternin& din expresia oe Say? Expresiile analitice ale lui R, pentru citeva forne de sei uguale sfint date fn tabelul 13.1. Roz 3 (kr) In cazul soliciturii compuse (solicitere axial& cu tr actionind fn centrul de greutate al secti se obtine prin suprapunerea efectelor «zy Po oe ea {z) 7 = NR 8, Tensiunile tangengi: ale se celevieaz’ aprox: eu ejutoral for- mulei lui Juraysb Am=209-268in 0 TOP + NAT ore sin BE. dacé a) relatiile de definizie ale 1ii ",T Fig.13-4 242 Rezolvare. a) Inelul cu trei articulatii este static det: nat.Meavind inckrc4ri distribsite pe jumfitatea de inel 0-6,rel. diferenjiale vor putea fi utilizate pe intervalul O-€,cu cond ai se exprine conditia c& momentul fncovoieter este mul tn latia din 4.Alegind variabila unghiulars Y,Telajiile direr. ge scriu: an = Sine i oy a7 Tee) fy Oa Gp = ee Elimintnd pe W tntre prinele douk relatii,se obt ferential’ in T : ay’ avind solutia general& T= a sing + Boog , (>) fm care A gi 3 sfnt dowX constante de integrare. Din @ doua relajie (a) se deduce,prin derivare a N= -dcosy + Bsing , (c) iar din a treia relatie (a) se deduce,prin integsrare M = a(-Acos@ + Bing + 6), (a) unde G este a treia constant& de integrare. Conditiile la limit& pentru determinarea lui A,B,C se scriu: Be -pentra p= OT, =-F gi ML=0, ~ pentru p = 91 — My = 0. RezultX ugor P P azsc=—-, 3=-, : a5 z valori care,introduse in (b),(c),(d) ne dau expresiile eforturilor sectionale - Zein (+h , Vs Te T = - cos (P+) , Ce) \3 rs * a Pal_. Ta a x ‘2 T. = Slein (y + 3) - | = - 2parsin S-cos (§ + Z)- Wee ee ie 2 2°6 Bs Pentru diferite valori we(o,),{n tabelul 15.2 sint date ve~ lorile N/P,1/P gi W/Pa.13 Tabelul 13.2 % | .o,s775| 0 {40,5 | +0,28868| +0,57735 (1) valoare la dreepta sectiunii 0 (Y= +&) (2) valoare extren4 pentru moment (3) valoare la dreapta sectiunii 6 (Y=T- &), valoare extren4 pentru moment. b). Se desfac articulayiile din O gi 4;se obyine un arc tneHr- “eat doar la capete.Rezult& c& reactiunile din 0 gi 4 trebuie s& fie dirijate dupi linia 0-4,de aceca tn 0 trebuie s% apart o components H,astfel inctt 2H/P = tg 30° (fig.13.5a).Se deduce E = $tg 50° = = gi rezultenta pa\/Z) +e? ah + =k. BNE ENE ae VS ae Arcul 0-4 fiind simetric faté de mijlccul lui,reaulta cd tn 2 se vor regXsi efortul normal N, = P/2/3 si T, = P/2 (datele munerice stnt tn valoare absolutd,eforturile N reprezentind compresiuni).\ Plectnd din 0 tn sensul cresc&tor al lui y gi utilizind rela- $iile de definitie ale lui N,T,M,se regisesc expresiile (ede : Pentru arcul 4-6-4',acesta este tnctrcat ca tn figura 13.5b.In~ troductnd varisbila unghiuler& @,se poste scrie: z= B. Ns - ——cos 9 - Ssin @ NS . : oe B 1 = - —2sin 0 - Ecos 0 nS an u - 3 Vai oe aa Ms wa + f3sin @ - cos 9) lo €i0,2)) - Prin schimbarea de variabilS unghiularé Pig o=9- ; oS ge regisesc expresiile (e). Diagramele de variatie N,T,M sfnt redate fn figura 13.4b,c,4- L322} Un inel circular de raz a are dou¥ articulatii sitcate da extremititile unui diametru.51 este fnefrcat cu 2 pereche de for $e P avind suportul paralel cu linia erticulayiilor gi definit prin unghiurile « (fig.13.6a).Se cere s& se traseze diagramele N,T,¥.Ce devin expresiile eforturilor secjionale pentru x= 0 7 Rezolvare. Un contur frchis avind dou’ articulatii constituie un sistem o dath static nedeterminat.Pentru a respecta condiziile de (simetrie (fat% de diametrul perpendicular pe linia articulat sistemul de baz se va objine prin introducerea unei extremitatea din stinga a diemetrului perpendicular pe 1 latiilor initiale. Se desfac cele trei articula: gi din conditii de ech Zult% ch cele dou% arce sferturi de cere au reactiuni treilea arc senicircular rezult& ca singure tnckrcé: forte P.Alegind ca variebil& unghiul § (fig.13-6b),se obtin urniton— ele exoresii ale eforturilor sectionale: = perechea de Nil p~-a6 18. Mo/Pa=-sin? + sin« : me-sing Ny + -Pein ¢ , 1, =-Peos » M,=-Pa(sing - sinc) — [pe (a,T-x}] . a Ca necunoscutS static nedeterminatS se introduc® perechea de no-~ mente Ke Dupf desfacerea celor trei articulatii ale sistemului de baz gi exprimarea conditiilor de echilibru (pentru X = 1) se objin eforturi- “le sectionale 3 Variatia lui M, este redata in figura 13.6c. on? i a=-4Tsing , ta- hose , a= - sin [rel-F Variatia'lui m este redat’ tn figura 13.6d. Oe 4 | | : M/Pa pentru a =30° M/Po pentru x=0° Fig.15.6a,b FigelS .6c,4,¢,2£4326 qT Scuatie canonicl pentru deter -inarea necunoscutei K se va ca pentru barele drepte: serie Sir tn care +30/2 3 +39/2 Oy = dpde= a sin’g-ap= EE, 1/2 2/2 ue \ (sing - sinx)siny-dy= Ea x T |S - fein 2g+ sinc sean a -2 " Pentru intervalele PE(-B,a) gi ~E(T-x 4) you avea x= -Za~ 9+ Zein 20) vs 2s - gl«- q. Fain 2a)cos 2, eas Ba Fs dein 2x)siag Pentru intervalul ~e(«,T-a) rezults wa -Za-] + gain 2dsin y - Ping = PG + + gpsin 2ce) sin Py T= -Ra-F + sin 2adeos ? - Zoos? = P+ $+ Asin 2woose, tl S = we - Ble ] + dein 2wsin ¢ - Pa(sin y - sine) = _ = -Pe[( + Yarietia lui M pentru «= 30° este redati fn figura 13 role + qqoia 2edsin » - sina | z a 1m cagul particular “ = 0,expresiile precedente devia: u=-Jeinyg, a8 P t2-fcosy, us - Being yeloT) « Yarietia lui M pentru acest car este redats fn Sk se deterzine distribuyie t ‘tro baré curb’ de sectiune p¥trata,soli I 215-7),20 urmitoarele trei cazuri: a) R/ai= 10; b) R/a = 5 gi c) R/a = 2,unde R este raza de curburi a barei,iar a este Isture se itat® le incovoiere puré sectiunii transversale; 4) s8 se compare rezaltetele tazate Pe jizeree fornulei lui Nevier pentru bara dreal = 6 kNm,a = 6 cme elvare. a) Din reportul R/a = = 10 gi s = 6 cm rezulte R = 60 cm gi apoi R, = R - a/2 = 57 om,R, = R+ e/2= = 6 cn. Din tabelul 13.1 se deduce pe: sectiunea a +6 RF ae = 59,95 cre ae eo vee Momentul static se objine apli- efna relatia (3) (Srevier teoretic): = a = 62(60 - = Ss. = a(R - R,) €7(60 - 59,95) 21,8 om. mensiunile extreme se produc £2 fibrele cele mai depfrtate de axa neutré,unde = R, - Ry = 59,99 - 97 * 2195 om pis 929 = Otters ones Figel3T Digs Fy Din eplicaree releziei ise: teoretie) rezult& 2 1 60000 2,95 sy eo Soy = eg = ea Sree = 172525 cetven mex Sy Bo - 71 1,8 59595 - 29 ; w Zo _ 60000, -3,05 pe Onin S$) 5-2 | SESS 0s + 3505 -1613,76 dat/em” = In dreptul centruiui de greutete (z = -2,) even -2 i 6, = 2-32 +- he - 60000 2 27,76 aaN/on® « iy Fens 70) 6°6019 bd) - Din raportul 2/a = 5 rezultS succesiv R= 30cm, R= 27 em, Ry = 33 om, 2, = 29,90 ca, 3, = 346 em? 121 7 2:90 Cz) 22 = -3,10 ca , Taax 7 #279012 dat/om?, Taj, = 1569556 davon? « c) Dia raportul R/a = 2,rezults succesiv 2 = 12 cm, Ry 2 9 cm, Ry = 15 ca, R = 11,745 8, = 9,1548 ca, 2, = 72,7457 on, 25 = -3,2543 cm, ca, 2 i Gpax * + 1999;46 dati/en*, Tyjq = 1421590 dati/en? « a) cu w = 09/6 = 36 ca’,din aplicarea forsulei lui Navier se obtine 60000 _ 4 a 2 Gmaxt Tain 7 £59 2 £550 7 £2565,67 aar/em” « Rezultatele numerice sint sintetizate fn tabelul 13.3- Tabelul 13.3 Teneiunea 2 He i ae | normals | 8 a Waser re > Tuax | 268667 | 275,25 | +1790,22 | +1999,46 | G od chs 0 0 oR ° = 27,78 | - 55,56 | - 138,89 (a -1666,67 -1613,76 -1565,66 | -1421,90 Din rezultatele numerice obzinut: $a de tensiunile calculate cu ajutorul t% cu reducerea raportului P/a. S& se determine tensiunile normale extrene intr-o con— Rezolvare. Pozitia axei neutre fayk de centrul de curburi se calculeaz4 cu ajutorul relatiei (vezi Tabelul 13.1,cazul 9): p, = Var =a pee EnY. 2a 762 + Viigo? — 30° _ ; 4 = 144,838 cm Pouitia axei neutre fay de axa ce trece pria centrul de greuta~ te este : 144,838 = 5,162 cm. ita Syata 2 + S547 + 12) 55 6+ 2s 2+ Ble eB = +0,08027 , ets = ae Ben = 2p fae = 48 cn” « Efortul normal care apare in secyiunea 8-C ste N= P = 6000 dat,iar momentul incovoietor M = +NR = +6000x12 = 72000 daNem - Foraula care determina tensiunile C= A * ERS 2) ge reduce 1a ultinul termen deoarece forta P trece prin centrui ¢e curbura = Tm a7” ak AW ab ‘ Astfel se objine a Mz = WHz. x C= sR 2) 7 ERG - 2) gau numeric. “Gs GpeeeTaie Ta = 1957, 244335 (z tn om, © tn dali/em®) « In punctul 3 (z = 45 cm) corespunde =~ Go." 1597)2443 9 = 1212,3 dati/en? < 1200; fm punctul ¢ (z = -7 cm) Gpin * 195724455 = -573,7 a8 | Im camnl particular considerat aza neutr4 trece Pp centrul de greutate el cectiunii trapezcidale-Distributia tensiunilor normale este dat& In figura 15.10b (vezi problema 15.6)« Un efrlig de ridicat,de axi circulars gi de eecjis- trapeze: dal&,suszine o forth P = 60 kN.Se cere gi se verifice ten- giunile mazine in secyiunes B-C-Datele aumerice efnt acelea din Zi- gura 13.9 a.Se ve utiliza ‘a dova metod% pentru determinarea teari- unilor normale c. : [oan/em? } vig-15.10 Rezolvare. Se incepe prin 8 determina toste datele geometrice necesare Be ea, aye de Sao oa) eit set 48 12 R= = = 11,10835 cu 0” SS G6 +2 Zaye ‘ Z,=R- By = 12 - 12,10835 = 0,89165 cu» = 4ax0,89165 = 42,7991T cm? M = PR = 6000z12 = 72000 daNer » 2 a tS 0,89165 = 4,10835 cm; 22 = -(7 + 0,69165) = = -7,89165 cz ae i Gees al = 5000 , max 27 SR, - ay 5 “aps + 987,34 = 1112.34 aet/en (intindere 1s intrados)23 Mz. oe 2 “4 72000(-7,29155) — Sain * E* 55H, = a) ~ 125 a2, Togeieg = 698, 79305 = -573,73 dal/on” (compresiune la extrados). In dreptul centrului de greutate (2 = -z,) rezulta P PR(=2q) i 6,7 mee ee 2 G A AZ, \R, + by © ceea ce aratt c&,fn cazul particular considerat,exa neutr& (pentru solicitarea conpusi) trece prin G. In axa Oy (2 = 0) corespunde G, = £ = 7125 aat/en® Distributia tenoiunilor normale J pe tn&lgimea sectiunii tra- pezoidele este redaté fn figura 13.10b. 13.7] 'S& se determine tensiunile in sectiunea 1-1 situats la coljul racordat al unui cadru,gtiind eX secjiunea 2-2 de la merginea riglei este solicitat& de un moment U, = 5 tfm gi de o for{s tHictos— re @, = 6,5 tf.Sectiunea berei este dreptunchiuler# 30x80 cm, iar ra- i este R = 66 om (2ig.13-11). za de curbur§ a racordar: de proiecyii gi de momente rezults Y : : Z pentru sectiunea 1-1: = one N= -T cos 45° = 6,55 -4,5962 tf , Rezolvare. Din ecuat: yo M= il, - TyRein 45° = 5,0 - Le =6,5x0, 60x02 = -7,7577 ttm. 30280 = 2400 om? , e 4 a0. 1* 23-60 80 rae) = 0,20708 w " 60, -1 + gota a In fibrele extreme (z, = +40 wie eth om gi zy = -40 cm) reculté urmi- le tensiuni: o> ~ 4362 . TAU — ayaoroesseooseotso = FO) ~ oy = “Ba00. * Bqo0xs0 ~ 0, 207OHx2400x60(60 — 40 © = =1,915 + 5,587 - 92,051 = 48,56 dat/em™ 5 2 Gs T7S770x40 ig = “1.925 + 5,387 + proreSazgoORsCteO > OT” 217288 San/ea® Im centrul de greutate (z = 0) va corespunde: Og = -1,915 + 5,387 = +3,47 eaten? « Pozitia axei neutre este 3 (~775770 + 4596 60) Ba = 60 pyle HIO + 4596, 2260 Sr or eg ~ G.5070g ~ 775770 + 4596,2460 Aplicarea formulei de la grinzile drepte ar conduce la valorile Ini O in fivrele extrene (cu ¥ = 30x80°/6 = 32000 cn”): NUE 642 TetL G, ~ E+ i - - *Bihe? - Gates - 2,025 - 24,205 - = -26,16 da/cm* , “1,915 + 24,245 = +22,55 dat/en® . S& se determine forts P la care poate fi solicitat inelul din figura 13.12a astfel incit tensiunile normale maxime s% nu dep5- geasch rezistenta de calcul s aaterialului (R).Cu valosres P astfel determinati sX% se calculeze alungirea diametrului pe directia de ac- tiune a fortelor-Date numerice: a = 25 cm, 5= 10 em, h=5 en, 8 2 2100 daN/en* (OL 37),5 = 2100000 daN/em tos P PFig.13.12 Regolvare, Reportul a/h = 25/5 3 5 arathi cK,pentru calculul static,poate 21 utilizath expresia energiei potentiale de deformatireorespunzitoare barelor drepte- FP¥ctad o sec yi 2 dienetral% perpendicular% pe linia de actiu- 1 este cunos ne a forgeler P (fig.13.12b) reculté cd efortul s gi egel cu P/2,forta thietoare este aul¥ (din-condiyii de sinetrie), astfel incit rimine ca singuri necunoscuth static nedeterminat’ mo- mentul X. Momentul tneovoietor Intr-o secjiune se sc: wy = %- F1- cos?) , tn eure Y reprezint’ variabila ung: jalard,mYsuratt de le diemetrul orizontal in sens orar- Meglijina efectul eforturilor axisle gi al forjelor tiietoare ga expresia enerziei potentiale ¥,condigia de rotire nuls a secyin- nid cD (fig-13-12a) se serie a/2 mc! 2 \ sap = 0, @in care rezult%,dup& efectuarea tuturor caleulelor x= - dire = 0.181728 - Momentul fncovoietor maxim rezulta in secjiunea AB,unde f= T/2: Mug 7 GF - PP - dra = - bea = -0,328370 -. pentru determinarea fortei P ain conditia de rezistenti,se cal- evleaz tensiunile maxime in sectiunile a8 gi cD. In’ sectiunes AB: N = 0 gi My, = -0,3183Pa.Caracteristicile geo- metrice ale sectiunii stat: = aria A= bh = 10x5 = 50cm, = razele de curbur& = 22,5 cm, 27,5 cm» = EH 24,916 om ta 2 2 ¥ i Y 3, = 0B, = 25 - 24,916 = 0,088 om y ‘0 aq = Ry — By 7 24,916 - 22,5 = 2,416 cm, 3 = By —R, = 24,916 - 27,5 = -2,584 om 5 = 50x0,084 = 4,2 em 26 Se calculesz& tensiunile normale tn fibvele extrene. 04538; 2,416 Gt Spee = 0,2034425P x. 0,3183P*25+2,554 . Ce ee in sectiunea CD: N= 7/2 20,5? zi Hop = *0,1817Fa - = 2,5 , 0,1817P-25-2,416 5 9,01 4 oy hort Ssardgeeeo oe Q,OLP + 0,11615427 = 0,1261341P 5 op = BE - e 161 72+95+2,584 = 9,01P - 01026261? = = -0,091626P . qa vatoare absolut forta ?,,, Va rezulta din relajis 2100 i Paax = DpBOssaas ~ 109225 dem - Pentru caleulul alungirii diemetr@iui pe dir: chia fortelor se mulele lui Castigliano seu Zaxxell—¥o! poate aplica una @ poate fi utilizat% (previar teoretic)- Jinind seama ce w= -(% - Zeon p78 ecuatia diferentiais ia forna ea are solujia genevald igen? * Cosin p+ Din conditiile dw/dy = 0 pentru 7 = 0 gig =W/2 rezulta @ Pe gi 0, =0- us -tm tt =e © xpresia sigetilor devine: Semnul minus ind: jlasare spre exterior (In sens invers FAX zei de curburs). * sMungirea diametrului pe airecyia forjelor va ti3 As 2|myy| = 2-0,078472 3 sau nuserie (eu 1 = 20% = 104,167 en*): 3 39522..3x25: a a Q= 0,1483 FTooodoxc4, 167 * 0,1097 ca’ 1,1 m2 5 0, 149853-Capitolul 14 GROZI FS NESIC ELastIc 14.2 Bre: 1. Grinzile pe mediu elasti stat gris toat# lungizea lor,pe un aediu care opune rezil Vor #i tratate grinzile drepte cu sectit fele extérioare stat cuprinse fn mod obignuit plan de sizetrie lox 2. Legétura di fiunilor nedinlui cate 2 relazie de proporsionalita atre sigetile ziiw gi p= ke {a fn care k= kb 0) unde k este un coeficient de ri, iditate al zediulai elastic atie dineasionaiz [rL"*], +) -lStimes grinzii in fate de contact cu zediul elastic, k, -coeficient de proportionalitate reprezentind 0 carscteristi- e& elasticd a mediului;el este denumit coeficient de tsssre (sau de Gan fne* dul de fundatie.Zcuatia sa dinensionald este [FL-7] . 5. euajia dizerenjielS a grinzii pe medin elastic se serie: 4 ae, E,= 5 qa rE Ee cy fn care -modulul de elasticitate al aaterialului din care este f8cut& grinda, I -momentul de inertie al sectiunii transversale (fn re- port cu axa principal¥ paralel& cu fata de contact cu mediul elastic), g -greutatea proprie a grinzii pe unitatea de lungize (presupusk constants). 4. entra simplificarea scrierii se introduce coeficientul de amortizars a & : 6- \l ae (a avind dimensiunea [17+] . 5. Gu unele except: mici tn Comparatie cu valorile presi t8,ori se scade direct din presiunea admisibil’ a mediulni elastic. Ecuatia diferential&’ (d) cap&t& atunci forma ,greutatea proprie a grinzii are valori anii pe teren gi ori este neglija-29 cote 20. oa + aghe Ce) cunosefna expresia curent& a sigetilor w celelalte mirini se ex- prim§ cu ajutoral relatiilor: - rotirile ge H, = (2) a2u = momentele incovsietoare = cetres fo? . (a) 2 (h) : ow = fortele tuietoate T= -EES- 6. Solutia general& a ecuatiei (e) -cu g = const.- se scrie ws B+ apey(fx) + Agfa (Px) + Agfs(Bx) + At 4(Bx) > a = plata) + 2Ant (Bx) - 2Aefy (Bx) + Agfp(Px) | » 2 M > -28TB" Layta(fe) - 244f2(fe) + 42% (Bx) + A52,(Bx)] e 3 vs -28TB)[-a,f,(Bx) + 24pf5(Bx) - 28,2, (Gx) + a5, (82)] 5 tn care functiile f,, fp» fy.f4 de argumentul Bx au expresiile f, (Bx) = ch Pxcos Bx fp(Bx) = sh foxcos Bx + ch Pxsin Bx , f,(fix) = eh Bxsin Bx ; = £, (Pz) = sh Bxcos px - eh Bxsin Bx» der Ay, Agr Agr Ay reprezint& constante de integrare- SP) 7.. © metod% general pentru studiul grinzii pe media elestic este metoda perametrilor initiali-Dack se noteazA cu Ww,» qs o7Zo TeS- ja thietoare la ca- pectivy eigeata,rotirea, momentul incovoietor gi for paitul din sttnga al grinzii (ales ca origine a absciselor x) mirimile geometrice gi statice pot fi exprimate cub forma: w= noi (hs + Beeatt = of e pe) + 7B e, (bx) : 2) g = Proll? Be Ber 2Mob 5 (Bx)- 2HBEA (Bn), (®) (a) us fg (x) = Ef, ) + Mgt, (Bx) 25(Rx) > ii or Be) + aBratin Teta) + ze 3 (R=) ne Put, (P*) + Tf (P=) > @) 3e fm care s-q considerat g=0. Sxpresiile (k),(£),(a),(n} efat i @reptul prinei forte concentrate sau @& pe grind’ sint aplicate ferye pectiv momente concentrate i. ae relayiilor (x),(¢),(z), (a) = in expresia skgetii » = in expresia rotirii ¢ Ea [Bb p> ¢ = in expresia momentului ancovoietor i ele a ee Sea eee, io ease = $n expresia fortei -2 7, <7 [be-ap]> + pace tdietoare T 4m care seanul <. nmu2 respectiv treb. => a; )respectiy eS bie Ayentajul netodei rezid’ tn f: $iali stat cunoscuti =). 3. fnleare £ (fiz) = 2 (cose + ein Bz) , V_ (x) = {cos Ox - sin x) - x 20)32 9. Grinda de lungize infinit% ectionat% de un cuplu igine tirimile statice au expresiile: g a w= -¥,(62) > . 3 Mt, fo =e (bz) 5 penta mo) @) ma = yy (hx) » : : ¥, Ts a W5(Bx) + 2 10. Grinda de lungine semiinfinit& inckreat& la capatul finit 0 cu o forts 7, gi un moment My tiv ierimile statice au expresiile: 2 é 2B°u, 26T we ate wy (Bx - 20 Wy(fx) » (considerate actionind in sens pozi- J; - 2, 4pm 2e°9, wo ees py(hxd + Phe (ax) . : ey) qt M= My (Bx) tg Poi + =~ 2fti,p(Bx) + TY (f) 14.2 . Probleme rezolvate © grindé di 4h cu o forth concentrat P,aplicati la mijiocul deschi Se cere s¥ se determine garea punctului de aplicare a fortei Pe 5 r g = aS (EES) a. Fig+l4-1 n lemn ecarisat plutegte pe api, fiind tne%rca- derii (fig-14-1) tensiunile ce se dezvolt’ in grind gi depla- 32 i P= 50 den, ¢= 10m, > Date ou. pialul lemnos este pin avind F, = 500 da Rezolvare. Apa va exercita asupra gi tensitate p egal cu p = Tbw,in care T res tal de: amo: eizicd a epei.cu aceasta, coeficie 8 \8 Ga cepatel din stinga al grinzii parenctri sfnt ouli si anune ¥ = 0 serie Rezultk atunci uruitoarele expresii monentelor tncovoietoare gi foryelor x € (0, 1/2): as) le claret = aw = peatru's = § => fS0 gi p=+d- Din (a) rezulta atunci sistemul: page, (B+ 9208 =o, 0 kw, ky. : eu r&d%cinils = 28, si C225 - Solujia ob: este deasuora | az reectiunes ep eee ® apei,pe toatd 1 este proporsional# eu 433 Pentru grinds neincarcat% 3i plutind pe ap¥,ea este scufundats pe o adtncime f,h/1000 gi se ridict deasupra apei cu cantitatea (1 = ¥,/1000)h. In consecin}¥,condijia de-aplicabilitate a solutiei va fi w, 2 Pentru datele numerice aven succesiv: « = lo00x10073x20 = 0,02 dan/em? 4 = p= | /29coxt00 20 20, = 0,0025405475 em™*. 4xtoocoox AO" a4 = 920023405475 x1L000 = 317917365 Bt = 2,5403475 , i t 2, = ch Roos Bron Sein BE + sh Bloos St) - ~ oh Blsin Boich loin Bt - cn Bleos St) = = sn Sen + cin Hoos $f = danpt + sin gt) « 2 £, (fh) = £, = 0,6888941 ; #62) = 2,194438 if t5(BL) = 2,3408215 ; t4tBby = 2, = -2,0586086 fifo = S524 5 F(snge + sin@l) = 2,9512496. Cu’ aceste valori,expresiile suigezilor gi momentelor fncovoie- toare se scriu: se) w = 157505512, (Ax) + 1,0565385f, (8x) , [en] M > .2510,4958f, (Bx) - 1929,05452, (Bx) [aettem] » Sageata'la marginea grinzii (x = 0) este w(Q) = 1,375 en,iar sub forte ee = w(BE) = 1,3750551x0, 6888941 + 1,0565885x2,194438 = 3,266 cn. Monentul: Incovoietor este nul la marginea grinzii gi ia yaloerea maxim. sub’ forth : utBly = 2510, 4958x2,3408215 + 1929,0545:2 0586886 = : 4) 3 9408,39 daNem « Tensiunea maximi din fncovoiere va fi gz 2408.39 _- 2 = 3 =F 16,2 daN/en™ - max, 20x102 ” ee Yu,fa Inckeiere,con S% contro geasupra apei cu i a- de deforaazii 6% se determine stares de turd, " rind’ pe cediv elastic, incircat% cu o incircar g gi avind capetele libere (fig.14.2)- + Se pleact de la Rezolvare (n)(Sreviar teore solutia (*) In cezul cing capetele grinzii sict libere,condiyiile de rezemare - pentruxs 0%, 20, 7,7 % = pentra xz = ( > H, = 0, ste ios. ‘Fig-14.2 condut la ua sistem de ecuayii ozc~ geae tn raport cu constentele de intesr i = ult ci grinds duferS o tasare DAIB Ay, Ap, A544 = 0,de unde rezul pe, corp rigid w = 2/K.Momentele tncovoietoare qi forjele tiietoare <5 qule pe toat& lungimea grinzii. are.Zorespunde doar solu: la talpa de fundasie de be- pes Pe 6% se traseze diagranele ¥, t ig eDati ton armat reprezentat% tn figura 14.3 -Dab a j 1600 KN, = = 140000 deli/em®, I = 1650 dm", b* = 175 os 7,50 4, a = N, .Se va utiliza aetoda paranetrilor in 1,375 m, , = 10 dali/en*.se : \* 600k ceRecolvare. Jisind see = C,expresiile sigetii, atului tncovoietor gi forzei ttietoare se scriu: 2 wif, (px) + He (bx) - <2, [acxe,)] > - P< o,[pae,)]> Ce) Bugtq(Po + Poa (Re) * 2Ee ce, [bree I> + 2288 <2. [ata -,)p>? (») we 4 " we gue 5 ae 2 gfe > - Bs 2) [ke -ay]>> (ce) oy, xy. 1 = s2e,(Bx) + seed -2 <4 [are] > - p (a) La cap%tul liber (x =(),sudzisti conditiile Hy = 0, Ty = o. qintnd seama de aceste conditii,relajiile Os gi (a) se scriui ee s a (BL) - a a(f>y).+ £2\Rb. 2) =0, By as 2) ™, ae + —Be5(pt) - ple,(poy) + 2y¢8,) |= 9 tn care s-a notat by = i ay, by = t= api gringii. rezult& a, = by gi a = bp nd seama de simetriile Grupind convenabil termenii, aD (e) devine : ae, BO) = £2 £5 (Pay) + fo ite) mee = SRO Yo = 380 : wth of woop ste prin rezolvarea sistemului (£) se determin’ w, gi Y-2in motive de simetrié,tastrile gi monentele tneovoietcare sub cele douk Forze ‘vor £1 egale-Valorile lor rezultS din (a) luind x = . « ay? : w= Hoty ( ~ fo a = of (Pay) ae + > M+ ae 5a) - ee ay) - Pinind seama de detele ee din enunt,se obfine succesiv a rp! = 210x175 = 1750 dali/em? , jlor care eo a, = 1:37 2 { = 7,502 ay = 6,129 = zy(Beq) = 09887187 f5(Ba,) = 2,0178709 £, (881) = 0,2599925. £4 (Bt) = 2,8299222 “(Gey £, (R86) = -10 Fesaes « Sistémal de ecuasii devine: wa + 494.6558 ¥, Wg - 162,91118 fy = gi are rate Wo = 0.286717 © Pe intervalul Q-1-2 (vezi gura efnt: w= vig 1) + om = 0, 286472172) (x) = 1921412125(8>) * 1503286, 52, (R=) n= eeu x) = P52, ; ae is t5(b we : {aatic=) So 7 Sf: } E,9,f5(82) = 61569,544p(Bx) — 11155,48 4£ (Bx) a (esr) a Berta in gectiunes 1 (fata exterioarh & gtilpului) x = 1,15 5, Bx, = = 0,4266155 z ey(Gx,) = 09944797 + F°8=) > = Cer es 2(,) = 0,3522888 ; =, =) = -0,0517548 0,2864717x0,9944797 - 0» 0236435x0,3522988 = +0,2647392 om 55959,57 dex = 55,56 te a ur 0 My, = 3255960,% daNiom 32,36 tim «37 Ta secjiunea 2 (axul stflpului) x, = a, = 1,575 a,ier pentru — Wg, Mos Tp se obgine: wy = +0,2591738 ca, Zp ating = CooT%s249 dat ~ 67586 tf c > = 4602568, datlom = 46,03 tim - Pentru intervalul 2-3-4-3'-2',expresiile lui w,2,M se modifict prin adfugarea unui termen datorit forjei Py = P.Jintad seama ck BP = 180000%9, 90570272 = 0,3391744 eng 3 2 21565086 dation resulta: ct w 2.0, 28€4717f, (Br) - 0, 02364352, (Bx) b= 0, 339174424 [poe] 2 I = 67569,5442, (x) - 11153, 4842, (Bx) - 1ecooc?, Beal. ue 192141212, (8x) + 1503286, 5°, (x) - 215650862, Bee, . Pentru sectiunea 2 rezult% evident aceleagi valori pentru w gi Hy.ca gi precedent,iar pentru forts t&ietoare rezultd: 72, areapta = Ty sttnga aeeTaT, 65877,249 - 160000 = -94122, 751 daN ~ -94,12 tf. In sectiunea 3 (fata interiear4 a stilpului) =, = 1,1) + 0,4 = 1,60 a, fbx = 0,570972x1,60 = 0,5935552 ; x, - aj = 1,60 - 1,3 = 0,225 m, B(x, - a,) = 0,370972x0,225 = 0,0834687 = f sles £, (B25) 0,9793192 ; fy [Pixs = a,)} = 0,9999918 . fy(Bxs) © 1,1821094 5 Fy [Ks - a,)] = 0,1669369 £5,(B25) = 0,3518218 ; ‘ £4(Pxq) = ~0,2593270 + £4 [ACx, - a,)] = -0,0003877 « Ys = 0, 28647L7x0,9793192 — 0,0236455x1,1321994 + 0,5391744x x0,0005877 = 0,2527273 cm 5 T,, = -64042,052 dal = 84,04 tf , H, = 2598867,8 deem = 25,99 tim - In sectinsea 4 (mijlocul ctapului) x, = 7,50/2 = 3,75 a pz, = “= 1,3911375, x4 - ay = 2.375 a, Blx, - 81) = 0,8810597 24 (Bx4) = 013815526 5 £4 [BCxy - ay)] = 9,8997352 £282 ,) = 254366907; 2, [Bay 2 2y)| = 1,7267421 fy(fx,) = 1,8549690 5 u = tee = -1,7628627 ; fy Bix, = a] = -0,4545407 5 = 3 0286471720, 3813516 - 0,0255495x2,4 _ x0,4546407 = 0,2058372 ca, T, = 67569,54422, 4566507 - 1115 1484x1,854969 - 20,413 dahxo, . My = -6100800,4 datcm = -61,02 ttn. “4 pentra junttatea din dreapte grinzii,cisgazele metrice,ier diagrama 7 est? antisinetric® fai% de j (rezultatul T,x0 constituie o verificare !). 7 Diagremele de variatie ale lui w,7,% stat redat a,dsce ; @ O28 QDO 2 mes. rj 206 0266 a 2286 Fig-14.4 Qiegrama eSgeqitor vezultt diagrams presisailor Pe teres2” resjunea uexini are veloares mag 7 10x0,2864717 = 2,98 4 fem aris le ia linitt-ar fi putut 21 serise zai j}scona de faptul cA Grinda gi tnc%rerile prezinth xi de sizetrie (x, = 472);ele pot fi serise sud forma p, = 0 gi ) Talorile monenatului tncovoietor la ?efele stilpilor din beton 7 au fost calculate pe yalorile in az.Nornele ea) sec- si gonstruc$ii din bet zilor tn dreptul stilpilor pe bez: gijia ca reducerea de 20 margine. ment si nt monentelor nici dectt cele din ax),cu con dephzeasc’ 153+ p 59,12 tfim> 3, 3i Hy - Ealeecue i (oes Dac¥ se calculeaz’ diagramele iunile pe teren ¢ rigid# (adies pres toarele rezultates = 22159900 = 426,667 dat a in * = OE ZT = 40,55 ta, 2 aff - eg ay) = Play - £) = 160(1,375 - BAS) = -20 tf - nc piegremele corespunzitoare eu fost trasate te figure 14.4 4, cu linie tntrerupts-Se constats cS diferentele sint relativ mici- S% se trateze problema 14.3 utilizind metoda fortelor fic- tiwe. forjele fictive situate in sfa- Z, gi si- Rezolvare. Din notive de simetrie, “ra grinzii reele vor £4 egale dowd cite dous: 4, = x si tuate fn pozitiile indicate tn figura 14.5. g-14.5 fi determinate exprint: Fi Forjele fictive % gi Xp vor nd conditiile Hye sto a de = a ay + etet+] + ye + yes 9] of ace + 5 + yCpt = pai] 20 Ly dl g PERS a Pu + ycet-F] ~xf-ch + get +b) + ef = : +¥,(Pt- pal] =o. Deoarece grinda este tnclrcett doar cu forze concentrate atie de momente a fost simplificat nuxitorul 46, tar tn Eodasts de for- y fe tédetoare numitoral (-2). Deasemeni in ecuatia a doua s-a tinut seama ci linia de infine: | dH este anticinetrict,de aceea,pentru fortele de le stinge orizinii au fost schinbate sennele velcrilor functiilor. cana cl ‘Argumentele Qx gi valorile corespunztoare ale func}iilor yy ,¥, ae i Ro det Gy, cere interrin tn caloule ou fost trecute tn tobelul 14.1 (ain. plicatia 14.5 = reculfat @= 0,270972 =°43. eas Tobelul #4 0.5100837 | O5240107 | oslite2 9725398) | 0322369 | 06h R36 0881053. OLBSEE4S O5832846 O07 4231 OS37BT8S 1.970 6.3 a Q20I8T9S 24859055 12954818 11621075 |- 00326446 2080660.0 |-G0609435 | O0579875 j = SIG SEG |-Q0b45857 O08 6561 2.27219).2 |-0.0665/97 29619337 |-00505663 30575673 |-00466350 35676731 }-9,0258982 Blea) | 38429875 |-0.003708 Bees |4s530n2 [ons Loausmo 00122324 Scuatiile (a) devin: fait:= } X,(-0, 2073795 + 0,0075208) + £3 {0 - 9,0140542) + P(0, 2308452 - = 0,1452715) = 04 i, (0 - 0,0045246) + £,(-0,3225969 = 0,0256982) + P(0,524010 - = 0;0665197) = 0, a sau tnct -0,2003587X, - 0,0140342K, + 0,08957172 = 0» -0,0045246K, - 0,34809514, + 04574910? = 0, cu ridicinile % e = 0,339349P = 0,335345x160 =.59,59520 t? , 4, yog9tteP = 2,509511 = 209,53579 t2°. cefcuttin sigeata ta origi 8 a at + T c T Gy), = Xy [R50p) + V5 (RE + dL + % v,@) -v,(at+ 9] Be uf cee #1 clad : xLT3O + 34,(Bap + ¥5(Ba))]} = 9200570972 [55655,20(0, 2073795 ~ = 0,0165700) + 209585, 79(0,6447935 - 0,0373622) + + 160000(0,8171732 + 9,0122521)] = 0,286473 om « Se calculeaz’,iai Geparte,mMrizile w,T,¥ ta emul attlpului (sec- giunea 2): ee Blasio: +D + yjcat-Pa +3 [v5 (Bay tae + ¥5C Bt Bay ~ Hy] + [P5609 + 5 (Ba, -pay =-0,229175 on big x q + hye u = Fel [ve Ge +h) + CBC Bay +3) z [441 2) + YC 8t- Ba, +H] ~ P[¥co» + ¥4'622 - Bayh = 4602574,3 dolien 46,03 tfm . q q 1, attrea > 7 Halves +B + YC pt- Bay + 5] crt ee ee - ea} = 65877,21 dat! = 65,85 tf , =~ Ez fy @e, +B) + vic at- Ba. +D]+ To avenpts | ABI Coe ee? Vn Te 2 + x4 Gor +T) + wc pt- fa + D] + ayo + ¥y(fay - - pen = 94122, 788 daN ~-94,22 tf - zi = P= 160 tis " Pentru ver tticare 1 sttnes = 2,areapts a Se mai calculeazt Ww, & ua rot cs w & a pin motive de simetrie, pen de pe jumitatea din stinga,ier T, = ie w, = [a+ + xy g-b- raat a My = alae +p+ aye x » + Py,C = ~61003954 daiicm ~-61,00 tra . Se observi c& diferentele dintre rezultstele oud metode stnt neinsennate;metoda Sortelor fi borioasi. Pentru Un nuttr foarte mare de st (fig-14.60). Det i Ee en ;k, = Versale I= 0,2 n*, pune ijimea t#lpii @@ metoda pararetrilor initial Hoey ASS tale Pig.14.6 Rezolvare. Considerind c& grinda este de lungize inf: ne pa= a Timita le studiul unei dumSt&gi de interval (£/2),de exemplu fntre M@ijlecul ctmpului “(@) gi axul stilpului (1),presupus punctual (fig.14.6b* Din motive de simetrie,conditiile la limit% le cele dou capete $= 93 : Crees Grinda nefiind fnckreat% pe deschiderea O-1,inc4rcerea exterioar’ =O, =4 tly 71 stinga "ime doar prin ultima conditie la limit%.Jinfnd seama de conditi- 8 initi ve . as J Hale erPrestite (x)...(n)(areviar teoretic) se reduc te Torna nad sinpis: 2h 2 w= 2 (Bx) - a) x43 ue 4 = buaty(Sz) - —E—£2 (22) » a: F500 + Wf(62) » =, 2 = Betalfed + Fae (GD) - Wietad x = = ,vonéijiile la aun as feraa 3 $ 4g 7 9D) - Be (20, 2. P 7 sttaga ~ Hah + OuecG) = + 5+ Qin cave yeraltS peranstrii iaijieli =, at M? 2, Pala: SRA . 2% < ante oa notss 2,09) = 4» ee =f, sete. Se intvedne,mai departe,datele auaerice: & = 10200 ~ 2000 aeK/en , f-\ as 0,003655552 on? = 0,5655552 = p2 = 0,1356 a. ‘ga 0,3655552-442° = 0,0224992 ‘= 0,9208065 » "2. = 1,0299184 , %5 = % 6730860 5 * 0, 7TL4Ae ° ome vaisrile memevice ta relatiile (b) resaiti: = 0,2608491 om = -2750387,4 dalaa 227,508 sim. Prvsiantie pe teren si pak =k s6f1f2) - FoF 52) = someaee ets + + Upxgx2750987, 420125553, (Ga) = : = 1,6084932, (62) + + 0,3673342%5(F2) Te origine (x = 9) eorespenis r* 2,508 aan/ ettipatad (a ={/2): By, — 2,60849120,9258055 + 0,567534220,6750650 = 1,735 4aK/an* ane ea ajaternl relatiei: 4 ” ge ebsovvi of diferenta dintre prosiunca naziad p, gi coe pink ai eote misi (fig-14.S0)-De aseen oe vo poten ¢| idera,pestra sinplificare, ci presiunile pe teren sint unizerne;presiunen edie 5 Pa 2 EE Tae T2867 @anx/on® diferk ca 3, 7%,ze0pectiv 5,85 de valerile extrene caleulate prin ne- oda ozncth. Si se tratece problena 14,5 utilising meteda forteler fistive. Reselvare. Grimda fiind foarte lungk ma este necesar sf lulz ga considerare fertele fictive. © yen determina 2ntti sigepile tKipii,presiunile resultind din relajia cinpl p < Ky - Ia dreptul unui stfip (orice sttlp peate fi considerat aijieerl grinsii),aven (fig-14-7a): . Fig.14.7 ee aoe ph + 2G (280) + 2,080 see] = Far [P50 + V9 (AO + P52 ) + ¥3(980 #500] 3 musirel termeniier va fi limitat atunei cfnd funejia Ys descregte —° Gati ou cregterea argunentului- subd yalerile date tn tabelee 3 Pentru valerile funejiel Ys avem suceesiv Vs (0) = 2 gf : l= 0, 0036559522450 = 1,545 Ys. 645) = 02707 2G = 5,290 Yq (F290) = 010425 - Spt= 4,935, Ws (40995) = 0, 005446 = 6,580 Pg (6,580) = +0,0017 5pt = 8,225 yg (6,225) =~ 0. Inlesuind {n expresia lui w, resultd: , = 320000%0,005655552(9,5000 + 0,1787 - 0,0423 -_0,0054 + + 0,0017 + . ) = 0,2742x0, 6527 = 0,1755 en. Dy © 10x0,1755 = 1,755 dat/en™ . La mijleeul unei ehideri,care de asemeni peate fi aijleca) griasii,aven (fig.14.7D): . wy = Berl yg (Shy + vy 2B + vy G +... | on valerile aanerice: ' a = Antgi sedans = 0,8225 iat = 2,4674 pic = 4,1A25 1S 55,7575 2 = 7,4025 peselta: €, = 0,2742(0,6210 - 0,0150 - 00228 + 0,0012 + 0 +...) = = 0,2742x0,5864 = 0,1608 om - : p, * 10x0,1608 = 1, 608 daN/en? . Au resultat a inigiali, iderat Y5(0,8225) = 0, 6220 362.4674) = -0,0350 Y5 (9.2825) = ~0,0228 W5(5.7573) = 40,0012 Ps (T,4025) = eagi valeri numerice ca tm xeteda parazetriler 14.7] Calea unui ped rulant este o grindi metalick co reasead pe un sid (aaimilat eu wn media clastia)Grinda este tacastrati per- feet 1a una dim ertvenitéyi gi are o laagine foarte aaro.Secere:a) oi 80 saisalose evdonatele Liniei de infiuenyi a aczeatalui inseveieter de la tasastrare; b) dack asuara grinsii actjieacasi ua ai forte mebile egale P,la aistanta a una de alia,eare es- myeiului pentra eare momental inceveieter de ineastrare P= 1400 aa, a = 0,60 =, & = 20 daN/en’, , B= 2100000 da¥/en™, a) Fiind verba de censtruirea unei linii de influea- {8,0 va aplica metoda ferteler fictive.Fie 0 erigines axeler,ta ta- grinda p fi conaiderata’ de langime miin?inits deve anficient' of ve intredued doar doull Forze fictive Z, gi X,,1a a6 tririi (fig.14.8) Comaigiite eare so pan le fneastrare Feferinde-oe la slgeata © 9i re- tire en. distanzele traasferzate 5: Bx, ale for- geler eee werd atte / funcgie 2B se analose 2m fiseare a = ecuatie.Se alege etenei: aT Fig.14.8 colts a fx, = 3174. . -Ferja-anitate (P = 1) este agesati 2ntr-o Ai Ja distanta transfermath de origins @x . Os alleles ir Ferjele fictive I, gi X, ver fi determinate din eondijiiie ye = Ogi Y, * 0,eare ace ae insastrarea: a ae V5 (x) + oe + Bij Ga-0, eae 0, (x) + _ >. Simpn iri Pt SE ie) - Bien) = 0. (/2k,reepectiy 3) 7% gi $intnd cease ck Vs (Pay) = ¥g(T) = -0,0452139 5 vyisz,) = Y= 0, Y2(Pa,) = ¥4(T) = 0 5 V2(hay) = LIE) = 0, 0670197 , fieeare forth fictivi resulté direct din efte o ecuazie. @ = P 2 t % * cpossaisg s(P*) 5 % = Toetary (62) * oa) © dath precizate exprosiile lui X, gi X,,ponte fi calealat me- Reatal la fncastrare a, : eet ee Sie . Fue) - Buea + #4 (Ga) « ) b. Cm vaierile funetiiler Val) = ¥4M = -0,0452139 gt y4(Gx,) = YQ) = -0, 1540394 ‘ a alecaing pe X, gi I, cu expresiile (a), d$ine ©,0452359,, ZL Sposseaseie (P=) - PIZAEY end + vate] aes - Ys (Bx) + vatpn)] —— fanetiile w,, Ys> Va eu expresiile cunescute,resultd a= al?" 2e7P%ein x - oP (cos Px + sin bx) + oP *(cos Bz ~ = sin Bz)] = - Es fe"f¥sin Gx = - Fun) a (e) Intractt,pentra determinarea lui ope Porat P este ver exhat |result& c&,dac& se considert P = l,relatia (c) reprezint& tocmai ecuai gia linied de influenjé a momentului de tncastrare,cind forja-unitate parcurge grinda. Pentru calculul numeric se determin mai ntti coeficientul de 4) B= \-aeerosuonxrons = 900486925 om - Pentru a folosi direct tabelele,se traseazd linia de influenta a produsului BM, = -¥)(Ax) tn care f ere valoarea namericd determina anortizare tH precedent. In figura 14.9 au fost cotate atit abscisele reale x,cit gi cele transformate [xe = Ra 2s +8 Aen 2 2a ang x-0 8 VES Sse Tae Sas Se = 8 3 5 B88 Fee & SSN BR 2 8 Ps20 Gt 02 07 0% 05 06 07 08 ago it 12 13 1% 15. =e a | ! q 1 i If ' Ss i 2 8 & & ae & ree eeeR ER SERRE S SSIS oa Ss Sse ee SF es Fig-14.9 © b) Distanta transformati intre cele dous feye este Ba = 0,00446523x60 = 0,2677936- Problema determinsrii momentului ma~ xim poate fi rezolvaté analitic fn modul urmitor~ é Fie x, pozitia tn care trebuie s& calce prima roata pentru a se objine momentul de tncastrare maxim;cealalta roat& va cSlca in secyi- unea x + Ge RezultS c4,fn pozitia de maxim, vom avea x= - Elvetpx) + w(x, + Pad] - Maximul functjiei va corespunde anularii primei derivate: an 4 Sins Pla +¥5(a)] ein Px, - [1+ 4 (a)| 208 ex. oO, ae: unde rezultt - ba 48 _ 1+ ¥ (fa) 1+ 9, (0, te Po 1 yyipal ~ Ley (O,2eTTSse) ~ sists = 6, 7523245 i 149,93843 ex ; X, + a = 149,98848 + 60 = 209,98348 ca. Px, = 9,6694286 , x, = aah B(%_ + a) = 0,9372206 5 y,(Bx,) = y5(0, 6694286) = 0,32-7160 ya, + a)] = ¥,(0,0,9372206) = 0,3356892 : =o seo. , Hy max = ~ DyOOdpeTSs(OrSLTTLEO + 0,3256892) = - 193¢84,19 Aen, = 21,99 tim. ss 0 consol& ale&tuitt dintr-un profil I 20,4e aescnide bert {,,este Iincastrats in zidurie pe o lungice {.7onsola are ap da virf o fora P (Zig-14.10).Se cere s% se deternine presiuaile pe zi Date_numerice: {= 40 cz, (,= 1,10 =, 9 7 190 dat/en?, 5 = 2100000 daX/cu*. Rezolvare. Porfiunee de grinds tncastratd in zidirie se comporth ca 0 grind’ pe medin elastic-Reductna forgele de pe consol4 le capital 0 al grinzii pe mediu elastic se obtine: w= ~Pe, = -2500x110 = -27500 da™cx Fig-14.10 : T, = -P = -2500 daw . s : a pte metoda parametrilor initiali,doi dintre parametri (mM, gi % = # cunoscugi de la tnceput.Zentru determinarea lui v, gi @, v8 smut s& se exprime conditiile cl,la capitul a,u, gi 7, aint mali. i = fo. Hh BEG - ete + Hof) (Bt) + 2ertate0 ro kw, ky, ha a8 e 9 2 Fp (R0 + age *3(80 +Pu,-t4(RE3 + TQ°2,(8O = 0, ~ Seojtnd tn evidenta necunoscutele w, gi y,,rezultl : 246 80) ame? r,(8t) 1 8 2,( 80) ~ dom AEBS - a we LE08O, BoB? 2,680 27,8 2,080 “oe? FET pO - Sten - ‘| nie Oyar g Se oaatu determinasi v, si fg,presiucile p reaaltd din relagia Se calculeazi,nai departe,coeZic «9 au z pak s B= cyt (fe) + Fe fot) - BOP (80 + =e, (62) ta expresia lui B: (») Eo = 190x0, 7547581 = 147 Pentru profilul I 20 corespund: 1ayimea tilpii b = 9 cm gi momen- tul de inerpie I = 2139 cm’.cu datele numerice din enunt se obyine: = 190x9 = 17LO dat/em? , — p> \Vrarroctoeuary * 01564 owt 2x278000x0, 00 €2 = 0,000728498 cn™* Introducind aceste date = In tabelul 14.2 sint trecute valorile funcjiilor £, (Bx), £2 (B=), *) = 145,400232, (Ax) - 197,9157825 (6x) + 38, £,(62),F,(Bx) tn sectiunile obfinute prin tupérjirea grinaii tn eines ‘ —4,87388692,/8=) + intervale egale- : masaveni alo ‘ E In tabelul 14.2 sint trecute valorile + Gituate 1a intervale (/5 = 8 om.Yariajia presisni? es-e © 8 16 | 24 ae eS 42,961 pera 4-11.32 pea eer yaria$ia este 62048 | ©, 702560 0,140512 | 0,281024) 0, 421558 [oonjem*, 0 ultiza linie a fost date valo 0,999935 0,998360| 0,994758 0,983572 0,959418 tnd Bistribusi rind distribusia siunilor p pe lan) (0, 281020 0,551932| 0,842184| 1,120357) 2,3937L2 r | | | Lt: (0,019744 | 05078969) 0,177630| 0,515548 | 0,492255 trare (.Presiunile extrene ex: L ! #,(P5)| 9 |-0,001849 -0, 014796) -0,049928 | -0,218720 [oreo wgayg ek Se adgin conaizer$ad se: a nea bf aczjionat& de sozental = ms | x) [a4 »400} 88,154 33,597 [=20, 444 =74,294 | -127, 849 Fig.14.11 eRe a le sxe a, s | | = de forja nornald 7, aplicate S|x=) [242,361] 98,194 | 94,028 |=20,259) | 74,308 [--228,479 te margine, adict x) exact; xx) liniar ¢ : as p= eo eno gee =) _ 2500 #°=275000 =» 2500x0/2 ‘ i 2 wt te . | «ORO ea qintnd seama de valorile fanctiilor,sistemul (a) se serie: axa bee y geo" £ =Bh. os ee 0,2509165 ay = oa B= 26,944 - issyars @ FEO, OL T5640, 4920545 fo > TTI0x0, 4922545 _ de unde p, = ~242,362 daN/ea” » Py = > 128,473 dat/ex* . 3275000 + 0,017564x2500x1, 3957125) » __-Bezultatul era de agteptat decarece pt = 0,7, grinda puttad £ (2x0, 0175642x0, 95941615 0, 4922545 Es i 642 ac ™ * gorTsbad, 23% LOR ays TLes (= 220017564 x275000x onsiderat® scurti- ; x0,2309165 + 2x0 ,017564x2500x0, 9594181) » (ae Ge for$4 orizontal’ H trebuie si fie aplicats la extrenita— aau_tnek x Supericaré a unui pilot pentru a deplasa aceastS extremitate cu = me 13, 3540149, = + 0,2660941 5 { = 2 om (fig.14.12)-Se ve preaupune c& lungimea pilotului este foarte wa + 20,1091254, = + 0,0189142 5 Te.Date numeric ia = 25 em,coeficientul de pat = 15 dax/cm?jnodulul de elasticitete E= 100000 daN/em?.4 Pine i condigii 1a linitd: w,=A git, =0- Be atest xy Pig-14.-12 Pp eo “4 x x Pig.14.13 sl Rezolvare. Pilotul fiind asizilat cu o grinda de lungine infinit&,ecuatia fibrei medii deformate va fi da- th de prima relajie (s)(Breviar teoretic). La capitul 0 trebuie si fie satisfucute urnitoarele Pentru x = 0,din (s) se deduce 2n : f A= - 228, ae unae t 7-H Adnigfind c& presiunile terenului asugra pilotului se listribuie uniform pe diametru (k = k,d),aven 4, 5 Sh (ae = 0,01487 co > . 4x100000x—-q— Fora totala va fi Bee Agen ny LSx20Ko 0 ioe m= -25 Hat, *- 3 eGrgtEaT = 7e7etere seh = 72952 tf (semnul uinus apare datorit&é cencului dife it el forgei tBietoare gi stigejii pozitive). Dous grinzi tnerucigate,actionate In punctul comun 0 de o fortaé P,sint rezenate pe teren.Sk se studieze momentul fncovoietor in cele dows grinzi avind coeficientii de anortizare f, gi ,-Lungimile vor putea fi consi- derate foarte mari (fig-14.13)- Rezolvere. Cele doud grinzi au o actiune reci- proc&,cu conditia ca sugetile celor douk grinzi s& fie egale in sectiunea comun&.Desfdcind legitura uv (presupus% pendulard) va trebui si introducem forte @e legituré x. Kiegtnd originea x-ilor sub forji,tinind seama ¢% cele dou% gringi independente stint actionate de forte X,respectiv (P - X) gi ci Y5(0) = 1,resulté toxey (B- OR WS oe "2 ~ tee (s-a presupus c& grinzile au aceeagi 1jine b). Din egalarea celor dou% sigeji se objine pee pee edo kiie (a) J 2 * 82” Bip iPa i 4 _Gele doud grinzi vor putea fi studiate indepen53 Capitolul 15 SOLICITARI PESTS LIMITA DE SLASTICITATS 15.1 Sreviar_teoretic 498 1a tntindere, tensiunile Piind mit& este: 1 stripuite pe sec}iune,efortul axial Lis Yop = TA (4 reprezentiad aria secsiunii “transversale a barely curgere a asterialului). pentru o bar’ onegen% supusd 1a co uniform dis ger O, Limite de mpresiune, efortul axial Limits este A Gas earn de flanbaj (corespunzitor subtiriaii tn care @ reprezint& | parei)« Pentru’bara cu secyiune neomogent supuss 12 ¢ntindere,efortul e- xial limita va 22 det de expresia By 7 Gita z unde indicele i se yeferS la fiecare materisl,admitind e& fiecare ma- “terial se fncarc& dup% capacita’ In particular, peatre un sttlp tea sa portantu. de beton armat,efortul axiel linits (a) este Ry = PCSgR t AaTe) + ri la armitucg gi respectiv la > welte se va lua p= 1- pt curb& caracteristic® » se reve! omprimate care nU stat 2 te utilizatt dre| ta care indieii a gi tru stilpi sau bare ¢ 2. Pentru materiale es enatizatt curba lui Prandtl (fig.15-1)- ' 3. Tntr-o sectiune supus sch fait unui moment fncovoiet tificd In Intregime se formeazs o art {eulagie plastict .Momentul tncovoietor xrii articulajiei ‘corespunziter form ‘plastice se numegte moacat Limit’ sau | moment plastic 9 Womentul tncovoie _atingerii Linitei de curger 2 tn fibra Fig.15-1 yurgere de fibr Mogulul de rezistents ples (iy) se definegte ca suma eton ;pen- 4 achive or care 0 oe i se noteaz’ Mg sau Hy" tor corespunztor cea nai depirtaté este aunit moment S¢ momenteh® 56 atice ale celor dow zane i ssprinat’ gi 3 ieee prizati gi tntines) ta rogert so eo: ies aintre Srsauear de rezisten; i tens elastic (W.,) reprezints oie eres jiunii : os o2h , as &) Pentru o sectiune oarecare di i: lublu sinetrict,lucrin 2 to-plastic, subzista relayie es erate w= 0,8) +4), care S, este nomentul i ‘ pl static al celor doud zone aargi : e nom ne marginal tie icate ale sectiunii fn raport cu axa neutr,iar ¥_, est : ee 3 stenj% al miezului elastic. : SE pare Pentru o sectiune dreptunghiular& de tn<ine h,le care {n<izes soot el ay partial’ a sectiunii are oe “Pentre nonental plastic, prin ae e.cu relatia My = ¥Q)°T, e 1 gi S: ‘al eS, sia , BS Speen ta) af: Tensiuni renenente.Fie un moment ¥ care solicit& 0 sectiune Stadiul elesto-plastic.?Pentru descarcere se aplicd un coneat ¢ ) Se fine seena ci materialal se comporté elastic.Din suprapuneree ip ee distributia tensiunilor remanente;ea este ae = at principiu de rezolvare este valabil gi pentru solicitiri,in principal pentru torsiune. . ; : ae Zonele plastice tn lungul axei barei.Cind nonentul fneovoie- a axei barei,sectiunile transversale vor avea gi Zone plastificate diferit. a Pentru secjiunea dreptunghiular& de tndltime h seine ea mie ‘elastic este data de expresia: e sk n\/ is : 7a) i ‘Din variajia momentului facovoietor = tn lungul exei grineii vor Pcunbele care separi zona elastica de zone plastics (axa grinzii : gas% ca ax a absciselor). = Starce linitk a sectiunii sclicitatS la Sncovoiere cu solicitoy3D axiel% se deternint cu ajutorul unei curbe de interacjiune;pentra gecyiunea dreptunghiuler® bh,acossta are expresia ne ed: wot) =1 () “pt “pl op bat i ra Bo 7 Gq, HE reprezinth efortul axiel,respectiv tot txcovvicler care aczlonina fiecare singur,ar duce la plasti- totalS 8 sec}iunii la solicitare axialS;respectiv 1a tncovoie— dul de comportare ficarea atia (£) aefinegte dou’ arce de peraboli.Domen re.Re: elastica’ este dat de un romb determinat de relatiile (2ig-15.2) a it £ tqeel- ce) yi a _plaskficarea, tolole Oo secteur comportore slosto~ laste strhearea in Peele morginole comportare elastice = $2.2235! a fi S550 = 157521,75 dak ~ 157.5 t- Sporul de capacitate portacth este de RS = v-tcog = 7 Mot. In prezent calculul sectianilor de deton “conforn aetodei st&rilor 1 e de beton st clase de beton gi se consideré ci nu exist,practic,piese comps fn care | t a ee Boe ae Nernst eee ts caleulal eee se adzite © exeontricitate construc i pean eget eu 8/30 (nh -fn¥ljimea secyiunii),ins% si 2 ex R -rezistenja prismaticd a betonului Se a& o sec{iune T sinetrick gi se cere: a) st se deter (= 145 daX/en® pentru B 200), “gine Entra ce poziii variaz’ axe neutr# oiad secjiumes este solici- a -coeficiental de sigurants (= 2 pentru raportul dintre efor- " ¢at% la incovoiere din stadiul elastic pind {n stadiul plastic (Tig. tul regultat din incdrcarea utild gi cel requltat din tncir- [45.5a)} b) modulii de rezistent% elastici gi modulul de rezistensE carea permanentS a/a, £2)y "plastic ai sectiunii date; c) coeficientul de adaptere plastic’ «, A, varia secyiunii betonului, : a séctiunii; 2) momentul de curgere si momentul plastic. 2] We - - A, earia seczinnii arm&turilor, a= 28 raportul dintre nodulul de elasticitate ol arnuturii 9! gel al betonului sau coeficientul de echivalenga (= 15 pentru proiectarea gi verificarea secjiunilor), -coeficientul de armare. du datele numerice din enun{ resulth: ay = 35x45 = 1575 cm » 2 ay = 8-L22° = 50,41 cn” pe 3gnsk = 0,0193 (1,93% procent de armare)- | Deoarece procentul de armare este mai mic de 3% se admite ca Ap ; ie e& reprezinte aria tntregii seetiuni (deci fHrk a se sc&dea A,)- j zs ahs G, = EE = 72,5 aan/en® = is : . = a. b c Ws 72,521575(1 + 1520,0193) = 147244,78 das 147,2 toe 5 2 Fige15.5 Pack s-er lucra cu valoares real& a coeficientului de echivalent? (m,,= 290000 dat/ea® pentra B 200 conform vechiului S743 1546-50) ar Rezolvarc. a) In stadinl elastic,aza neutr’ trece prin centri 4 e greutate ai secyiunii definit pria cote tq : resulta : = z100000 Bend se caepsee = 8-6-7 .58 = 34.5, = 35,8538 - a a 7,24 6 die? 4 bee 2 peck ¢ axe neutré taparte sec$iunea tn douk perti de Tn stadist pl sgile imotrcare adnioibita ani mick w = 150.2 te. Pid ccnle,docarcce SnXltinen inimii este mai mare dectt 16}imea thied ; gid (le grosini egale),axe neutré va thia inime.von preciza pozijia ei prin cota z, fat de baza sec$iunii;atunci - aje7 $907 = 45d ae unde 2, 2 4,58 + 6 Fag’ de In¥ltimea totalA a secjiunii de 6a,variatia pozijied In stadiul-plastic aza .eutr§ faparte sect de arii egale;deoarece 144i) jnimii (la grcsiz axei neutre este de 4,3a — 5,833e = 0,667a,adicd este relativ redus&, t8lpii este aa. b) Momentul de inertie are valoarea egale) axa aeutra va ia talpa.Tox pr: fia ei prin cota 2, fata Tey 2 a,ozze"o, . ihn TResolvere? + tn zona elasticd re (2) FQ) : 3, + ML 2TH * 1,258°C, « Zona elastix GeBE ; Se d& 0 sectiune T simetrict gi se cere 38 se determine: e a) fntre ce pozitii variazd axa neutri cfnd secjiunea este soli: citat% 1a Incovoiere din stadiu: elastic tn stadiul plastic (fig 15.6);-b) momentul plastic sl sectiunii. - fn zona plastic’ ré& (r,,r5) GaG_. e Relatia de echivalenga : re determind momentul de torsi- une My se scrie x, ° uw, = Graa = er: a Ve | carson = Rezolvare. In stadiul else tic,axa neutra trece prin cens | trul de greutate al secjiunii | definit prin cota 2qi sees 2g ‘o r e x7 ar + a rear = 9G, S cE Fo61 safe $r} - = 2): Cea ae ala (8) i fa care W, q; Teprezinté nodulul de rezistent% polar el niezului e- lastic,iar ¥ reprezint& modulul de rezistens polar a inelului plastificat. Cind ry = rg secjiunea este solicite!# elastic (cu-curgere de fitra) p»pl pie ermal SA " n Hee 1G = Yeerbe 5 (b) efna To ty secjiunea este Se igi fa fntregine Men 7 HME - Pe, = He, sa (e) Se mai"poate forma raportul Mepu Stiol 7s Meier Mee 3 care caractsrizeaz& sporul de capacitate portant’ dutorit plastificl- rii. [H5cd] (0 bard Ge ctel de scojiune circulart (disnetra 2) ote cu- blu tneastratt gi solicitatt la sferturile deschiderii de cuplurile de torsiune Hy »respectiy 2h, (fig- 15.a).Se cere sz se calculece valoarea fl, pentru care se produ- a) curgerea de fibrd Gt, e) b) soliciterea elasto-plastics, raza niezului elastic fiind 4/4; e) plastificarea totali a sechiu- mii (uy. 2)» 5 Z a) entra ce valoare a lui rs momentul de torsiune care solici- tG elasto-plastic secyiunea este egal cu senisusa mosentelor i, at Moi? Rezolvare. : tréri stat: Fig.15.8 se in secsiunes cea nai solicitats @) Momentele de torsiune la fncas~ 62 ef ao st ret: my su he oy = t,1 7 4o°G¢ + 2hotap Be . Z eet: He ae 4, Cameo eon mee Fo i Culegere de problene, vol.l,cap.6,pct.6) Rezult& c& zozental > torsiune maxim se produce pe intervalul 3-4. In stadiul elastic aver < = xe Me io-4 7 OoMt,a1 = Sots = po fa) 1440 = 34898,61 d@aNcm « Se utilizeazd relejia (4) de le probleza ar-15.. ry 20, 7g = &/4, rr, = a2: 3 a a Gs a = Sar? = 129%, 2% 1 - de, = = oy Ave, Mi, internediar , Ob) 7 oT 3, My jintermediar = anes, (2 Smt, Biieedancaian = 258-6? 1440 = 45077,37 deen « 2 Y Wo 7 ae He, T3 ; Te? .2a4o = 46531,48 deken « a ae Te . v3 Se) Me = alle. + Me, pi) = 38 +e. = Ree, Din relatia (b) se decuce ee : cu conditia ue Ghat, Toee,)s beuind r, = 4/2 gi tintnd seana de valoarea lui M, se objine63 4, fe - & Fee, = rr = 0,799Td « S¥ se calculeze modulul de rezistent& plastic gi coefi- cientul de adaptare plasticK pentru o sectiune rombic’ (£ig.15.9)- Rezolvare.Modulul de rezistenta elastic Pig.15) 2 "SK ee uetermine curba de plastificare 1a o grind’ simplu “pezematd ae secfiune dreptunghiulari bh gi deschidere { ,incircat® cu 9 fnckreare uniform distribuité p (fig.15.10). este . ee: bhi Wa tore aera moanlul ade ree plastic a- vem: 2 = gL bh hb _ bh’ ooo 5 tee Bee a de eee plastica a sec- giunii este i Wot Bho ala oa val ‘bh’ 12h Ci #ig.15-10 . Rezolvare- Alegtnd originea la mijlocul deschiderii unde se pro- duce ‘momentul maxim © spt? ax 2 = Mp? oxpresia aonentulat eine tntr-o Soo curenth x este: (x) = ee - 2 = Me = 2 . “a peers co azerenin ae dati de releiie Cextirer ise teo- Hy @ - a : ae - a th dup toate patie aratl cH plastificarea se propagi liniar tn lungul sxei grinzii. totals de plastificare se ebgine luing c = b: a> Et omit. a ae curba de poder la o consol& ce sec- 35.6] S& se determi. i deschidere £ ,tacarcath la wirf cue for3s fine a@reptuighiulert bh ¢ i oncertrats P (fig-15-11)- i Ro Fig.15-I1 Rezolvare. Komentul incovoietor tatr-o sectiune x de la incastra- re eate ; =p S572 mG) = Pea = e =H P is (c) rezulta * Bgalind cu momentul dat de relat: Sees x 3 + ac c= ue = ~ Gurbe de see este o para mate ae ics rezultatal obtinut observind ci o consol 2 Le capital Liber,poate fi privitl ca 0 t8,facdreath 1a wijlee cu o for~ bold care se intinge pe o tun “Bots. & ge exp: 8, in- creat cu o for$% concentra a _ fumBtate aintr-o grinds simplu rezema' Sern eeee oo $& se deternine curba de plastificare la o grindi simplu pezenat& de sectiune dreptungaiular’ bh gi deschidere (,{inciimcat& cu 9 tnckrcare triunghiulars p(x) = pt (fig.15-128)- a a So as7735t et VE a. arene ozs | azset | atest! 205tl ; Fig.15.12 wezolvare. Deoarece mu existi simetrie fajh de o sectiune a grin- ge originea x-ilor la capitul din stinga- nii,ee ale, ymomentul incovo ietor Pentru incércarea triunghiular’ p(x) = px/6 2 zu ma) = BEG - 5 : are expresia Forja tdietoere se momentul tncovoietor maxim are valoarea A 2 3 = Be ; Max 9 oo 5 momentului fncovoietor devine: ww a VE a i ; “gu aceast& ultimt valoare expresia Se egaleaz’ cu momentul dat de relajia (<) : 2 plete Malt so) 2 hae G = z amuleaz’ tn aectiunea x/f = 1/V5 = 0,57755 iar Secjiunile tn care apare curgere de fitri rezultS din relajia recedentA lutnd ¢ = bi Bee zeke oan Ue Heuatia precedent& are do| 2 : = z= sau nuneric 55 -f * 90,2566 = 0 - £0;2)> ui riddeiai cuprinse tn intervalul x FL 2 o,27811 gi Foo pentru x/{ = W/V3 reaultd c = 0 (secjiunea de aoment tacoveietor ee transformS tn articulatie plastica) - cat% tn lungel grinzii este redat& fa figure 15.125. “Mot. Pentru gisirea rudicinii x/ pria aproximatii succesiz7e, noteaz’ x/t = u,iar ecuatia precedent& este seris& sub forza ; = 02566 | Papers = 0,rezultS a; = 0,2566 gi,in final, Zena plastifi “Gu valoares inigiald uy = = .-. = 0,278110601- ‘Pentru gisirea ridicinii x,/| jar ecuajia de gradul al treilea este scr = Lyrezult® a; 7 0,9622 si Uy, = Yy5 * E ,tot prin aproxinajii succesive, se is sub forza pteaz% x/f = u, Gu valoarea initial’ u, 251506837 - (£ig.l5 Va) este se=- Un resort elicoidal avind pesul (£ig-15.19>) Se cere 53 mat pind la-stringerea coupletd a spirelor67 se detersine pasul resortului dupt desclrcare.Date mung: 6 de fafkgurare D = 20 mm,diametral strnei a = 4 an,pasul h = 10 ma,no. Cae dulul ae elasticitate transversal G = 81000 f/an® jeurba caracteris Erie ik ‘| Gal integrals care intervine tn Rey erases GoFeste de tip Prandtl,avind G, = 200 K/nm* (fig.15.13¢). og: dionetny, Re. 2+ La serajul complet,o spirS coboar cu cantitatea jnta aria cleaentari tn curba caracteriaticd 01 .Ea trebuis Ap zh-a@. t& pe doud intervale (elustic gi plastic), tintad seara cB per- “greapta lui Hooxe avem G@= GT: (al De alt& parte aceasté deplasare poate fi evaluat% ‘ca rezulting in rotirea de torsiune a lungimii unei spire,fie tc Snax aber F a rar) Batter = E+ B, oO Te Ay = B+ 0 = E% , ; (by In care 1 = QD reprezint¥ lungimea unei spire. Rgalfnd relajiile (a) gi (b) oe objine torsiunea specifi strmei ctnd regortul este comprizat la limit®;numeric avem eas Seselice Shee a at = $Upex - Fe) a= g-B=8 - 2.10 —4 ~ 9, 0095492 on? (e) mu oumeric = uk ena coe 1 = 202(9,0190985" - 4-0,0024691" = 4,641644-10°~ 8, Mai departe se obgine | “ “puctnd aceast& valoare $n (g) rezuiti numeric = ag. 4. 5 - Vax = 39 = 3*0,0095492 = 0,0190985 , (a) S cceuaatt Socata tae B.* Toonz Te & * sigag = 0)0024602 fe) in baza relagiei s 3 Rust °° ich la descircarea elasticdjnuzeric ave= Pastrind ipoteza secjiunilor plane,ca.tn cazul torsiunii slesti- ce,ae poate eerie relajia dintre lunecarea speeificy T specifict ¢ 1a o aistanja curent&S r de central sectiuni. orsiunea leterminX torsiunea specif: = . ap 2S 2TE = 0, oc1645226 me Ge, a1ooc ys “gractinnea de pas cu care revine epira se dedu: Taro su =f. () ce din (b),Snloce- Momentul de torsiune care solicité sectjiunea transversal a sir- mei rezult& din relatia de echivalent&s re Me T¢2+9,001645226 = 1,0357 am « 2, = Bo, = x= \ Geayiante = Ai\“coeer 3 = Arye Ste 52 ae 2 Pasul cSutat va fi atunci oh (ap este unghiul dintre dout raze infinit apropiate,care servesc la definires elemcntului de erie}. Inlecuind raza r din relatia (£) gi schimbind tn oonsecins% lini- ta superioard’ de integrare,results Tnax Ciak al ote at 5 a phot OS 4) crear , z unde 2 este dat de relatia (ce), =a+h, = 4° 1,0337 = 5,05 mm « = Brezidual 2 on iti isl % i hi 4 este plastificaté parti: eii| Osectiune dreptunghiular renin es aS se deternine eferturile pb) pentro ce mn zona COn- a atins li- aati pe o fndltine c,iar fn fibrele sarg i b).Se cere: a) de curgere.(fig-15-13a, ae : due aceast& distribujie a tenaiunitor 7; momentul Incovoieter este maxia? ‘M care pro mare a lui ¢;; + Rezelvare. Se evaluens’ fortele 7, gi Fy apbeeg - a= de F =e, 22° 7 os es69 si bratul de pirgnie al fortelor F5: distanja de la forte Fy “la axa y:. Bfortul W va fi dat de expresia x = -! aps of Na -F,- 7) +%Q = wed, = -T,bh'G = Nye fn cere Bp s bb . Momentul M va fi dat de expresia a = & Figs15.13 m= Fry + Py2g = Gpoa-2 ge + GPE 2).3in - 0) = a : ; De eee theory es cue Z ee 3 = PE + 2g) = 5 te - A 2 ae fm care By =Opb°/4 b) Nottna 11= Zexpresia momentului {ncovoietor se scrie wen oy Yaloarea extrem a nonentului se objine anulind prima derivata tn report cu: 2 S = ee a To ‘de unde 1) = 0,25 gijmai deperte me Max = 30h + 025 - 220,257) = 0,75, = ,Bfortul axial corespunzdtor este vo N= -HLyn = 0,258), - Te 23 Se a8 o grinds siaphu rez jinedrcaté 1a aijlecul deschiderii eu ¢ fer;A concen valuese influienja fortei tdieteare asupra tnsaredrii 2 uradtearele ipeteze: a) stnt luate tn sensiderare dear sene=* Gare o distributie parabelicA pe tndljiaea secyiunii (75.7, |g) Gare o dintribujie aniferad pe tadljines sec; unii (P5,)- griazii se censiderd curva caracteristisd Prasitl, ele taeeveisteare (?,,), materialul izelvare-- a) Mementul tncevoietor care,aczionind singar,glasti- ‘tal secjiunea este 2 : th’ yr Foti Sera? ‘infnd seama c& MLo, = pt/4,se deduce la linitd (i au 4¥ ST, pic a Pacey Ten = bb si fintnd seana cA b/f 2 l/s: Poy = BNpn = 022% 1 + Lutnd Ty, = Tpn/V3 = iyi? aueaaee’ @ egguaatesn ae yiarul teoretic),se poate scrie: tad Bo efiune (g) (Sre 2 } me 4G, aed Cr eS Va are,pentra eee ezaL ey ecuatia de gradul al doilea 2 tiga) + itm - 19 “4 rid’cina convenébila pels 3b 3h *pL son[ 3a *\ 5a) * :| & cu notatia precedentd Noy: ore Scale? dene " ‘ Fo. sf a Veo + alee 0,12392% jalar a loi G pe taalyi- c) Dac& se admite distributia dreptuas:. ain (e) pria suprimares | sectiunii,ecuajia de interacjiune se deduce a Bae S2 gee te 2 ai’ Fy ot fie 2 ie Seda fie - 2-6 cu rii@icina convenabili pe, 2 | = $8 +\/tg-a) + Sin. = 0,22557R, pL 5; i Bi ples M1 ° Se censtat& tn primul rfnd c& forma diagramei @ (parabolic sau dreptunghiuler4) nu influienjeaz’ sensibil valoerea forjei limita, ai- ferenta fiind de oumai 9182032 559222 Ti 00s = 0,285 5 {nm al doilea rfnd,luerea tn considerare a fortei tdietoare reduce cu fAunai 1,5...2% valoarea fortjei limit& determinatS doar pe baza momen- tului tncovoictor (fn limitele ucuale ale raportului h/()+ 15.15] Un cadru plan tn form de [_ este acyionat de dou% forte P egale gi de sens contrar.Sectiunea inimii este dreptunghiular&.Pen- tru o curbd caracteristic& de tip Prandtl cu C, = 2400 daN/cm* se cere: a) forta P. pi core plastific& complet sectiunea cea mai solicitatt: b) sporul Se capacitate portant& datorit plastificirii; ¢) tensiunile remanente la descArcarea totald a cadrului- Datele numerice stnt trecute fn figura 15.1éa. Regolvare. Diagrana de momenta din figura 15.14b arat% cH toatl inima cadrului este solicitat& de momentul maxim Pa. a) Folosim relatia de Antenactiune (2) (Breviar fuceetie) ta care My = 0. > wy Ee HP, Ms Pe gi ebyinen 2 Fa ‘eer hoe? en mJ Gare se mai ecrie sub fersi adinensionalad Ss 2 P 2 ‘om . $cn- 10. Rezelvtad ecuatia de gradul el deilea tn raport ou P gi retintnd rigicina pesitiva,aver La oes, it (£4, — 25382 65 = 23 2 PsP Lf 2a sic Cu valorile hg dia eauzg rezal- th: pt > 2400x6x12 = 172800 dex , 4.) = 2400-5812 saizt eee sane ante 2 fio5 = 10) _ Por 172000 (V102,= 10, = 172800x0,14677 = 25361,65 daz. b) Din caleulul elastic ar fi regultet ~P,3.P , Sa eh a arte? de unde Pap, = Gob = 518400 datvcm , sau numeric = 272860 , be py = SECO = 15709,09 dak . ¢) Sporul de capacitate portants este P. (oek - 2)-1008 = Fy = 61,45 » Pozitia axei neutre este dat& de relatia = -2#-\/ + 1 = 0,14637 de unde c/2 = 0,14677x12/2 = 0,88 cme g-15- be zeL $5200.13 14 -3874,7 dat/en* , +3170,2 dat/en® . ja de momente tn report cu centrul secsiunii = = 352,245 % 3522,451 *< 5 ty 25 + Zo(x - 7)0,G - 1 - >) + don = 2G - Be *easiunile rezanente stat trecute tn figura 15.1l4e. a 45 ne ; i ‘ z -H0. (ob) 35.14 0 sectiune dreptunchiuler’3 th este solicitat% de o forsy Din triungnivri asenedea rezul th * y axielS de compresiune M =/-0,4N,, gi de un moment inceveieter M = ae cere sé se arate mogul tn care este solicitath sectiunea 5 Cease (G1> 0) = (e) determine distributia tensiuniler normale pe Inkljimea t “Introducing netatiile sectiunii.Indicagie: se va exenina cozul cfnd s-a plastificat dear 5 : nee narginea comprinat’. ; my 7 Om at By ta) Rezolvare. Reprezentind tn planul N/N))/6/M,1 punctul de coordo- unescutele adimensionale ‘s zx Mot nate (0,4; 0,7) se constat cf aces- F-5 G57. my =n, 2 (e) ‘ta este situat tntre parabola (f£) qi fabs: ecuayii devin @reapta (f')(Breviar teoretie),ceea 1 conn 2 35 (2) + e= == B 2 ania =) + $3 - 25- 45-1) ee =m. (gs) “Gatreductné valorile numerice din enunt M = +0,7 gin = 0,4,c¢)° ce aratS c& sectiunea lucreaz% elasto- plastic (fig-15.16). Pentru gisirea distributiei tensiunilor pe fn<imea sectiunii este examinat cazul din figura 15.17. ecuajii pot fi scrise sub forma Wecunoseutele x gi y precizeazd E= 2 - 0,8n+7 es) forma diegramei;ele sint reprezentate et i,2 a Mj tn figura 15.17. ey 2 ob) + ) = 292-9) + FG - 26- (5-4) + eo oy ae Pentru determinarea aecunoscute- lor x gi y se scriu dowd ecuatii de Pig-15-16 echivalent’. : -0,7=0 G) a jinut sea- A forja N este de conpresiune,a.tfel Incit s-a luat n= 70,4 + | Bezolvarce eistemului neliniar de ecuatii trebuie f&cuth nuze- prin tncercéri.Se va aplica procedeul urmStor- "= Se aX o veloare lui qi din (h) se objine & j 1. objinute se intr# in ecuatia (i) | Se va observa ci,la ccrierea ecuajiei de proiectii,s-i cu perechea de valori astfe: calculeaz® (g,)) piat ce se obyine $ (5,9) = 0 - Yom fncepe cu 7 = 0,15 rezult® imediat § = 0,779 si 39) = =0,80625 - "'Se reincepe cu o nou’ valoare pentra y,23¢ ") fesive sint trecute fn tabelel 15.1- ) Aga dar aven rHdlicinile’§ = 0,7005 gi 9 = 0,575 - Gu rSdXcinile astfel objinute results i ae a iets ws a Ce eae GTO eas 0,920, - ) Distripujia tensiunitor este redeth fn figure 15-17- = 0,2;rezultatele Fig.15.17 Bouapia de proiectii pe axa grinzii byG, + P(x - wT, - Bh - IT - = OGa plastificarea toteli = sec;iunii ia Aven,mai departe : ¥ o = - = ~ iss; s eS ac 5 WM - Morac * 2p et ys BO - Bs 1 (b} -0,90625 -0,14 $m care Uy) = Wy1-G, represinta aoacatul tacovoister care, acy jgur,ar duce la plastificarea totalS a sectianii la fncovoie: +G, este momentul tncovoietor relatiy la sec- 0, 708333 | -0,060623 0, 702083 | -0, 020000 6, 700521 | -0,000000524 0,7 PO,02 Moajae * “p1,ac jiunea de arie A., Wy "Bedulul de recistentl plastic al tatregi eecyiuci, "y1,ae -modulul de rezistens% plastic al sec;ivaii ge a- Fig-15.18 . q Sh se generalisaze formula (f)(Breviar teoretic) pentru s — etarea limiti a unei sect$iuni dublu simetrice solicitat& fa fncovoie— re cu solicitare axialX.Se va admite ci sectiunea nu prezint& varia- $ii in trepte (£ige15.19a) Bo: m Din (a) se deduce 2 NA P Gap) sl. pl ay Introductnd aceastS expresie fn (b) se odtine W, 2 2 a Lac,so) 8 ratoe omy) (peer) = LG See ceasth ecuatie reprevint’ curba de interactjiune tntre aczent gi for- a axial% care duce la plastificarer complet a sectiuniijea genera- eazK relatia (f) din Breviarul teoretic. Begtru secfiunea dreptunghiular&é bh rezult® ¥, = 2 2 pL scar. pevys (ea) 2 1 z pl bh°/4 (be)~ _Pig.15.19 Regolvare- Fie combinatia de eforturi secjionale N,M care duce pec rtines transversal¥ dreptungsiular’ bh a ae Se ‘Ye plastificarea totelé a sectiunii. i © actionat® deo for$S P la distanga ea de una din margini (tig. (eos “gnltimea zonei pentru care disgrane se reduce j.20).Se cere s® se'determine forza capavild ctnd tailjinea secyis- i (hy variaz%.Calcului se va face prin setoda rezistenjelor aczi- ile gi prin metoda la rupere ean zy ees fespectiv Py) Rezolvare. a) wetoda rezi ile. Pie 4 = bh eria sectiunii treneversale gi 7 = ba°/é nodulul de tezistenjS.Totfad cu 1 cea mai apropiati,respectiv noteazé cu ¢ i cu 25S tn¥lyimes zoned comprimate ,respectiv . a ntinsi:care dau momentul rezultant M (h este portiunii din zona 1 ‘ ‘tnSigimea sectinnii). “Fle tnct a ~aria tntresii secgiuni, 7 Be “aria zonei corespunzdtoare efortului axial N. tits gig” teasiunile extrewe la zargi pe jppece =< ea asi depirtatd de punctul de aplicare a foryei >, vom eves (fise & A, a r- Boy 8 (a) Oa) we AG, > Go = “pT is, Heprezinta efortul axial care,acyionind singur,or duce Bs"Pig.15-20 2G - a) a PB a Ss . ke = BT. iw a 5 ee : Pentru h = 2a G'<0 (compresi jpresiune) gi |@'|> te 4m contiauare ne vom ocupa doar de 0".Ta oe te ae e fott, rclapia (a) se deduce sear =|G,| si din ; oe “a care mai ake fi scris% sub form’ adimensional& cae aa spapene: Distributia tena ionsn & ctna seetimnee 1S Din ecua;i2 de pr i se obgine Tabelul 15.2 tn care s-a notat ‘hag + fe Bouajia de someate stadilita poate fi scris sub foraa precedent 2 tf aa 2. 2aa. Ce) (ea), results 2 anes 2a. ase 3 era BGs ce eee Bliminind pe 2, tntre (ce) gi ecuajia de gradui al doiles 2 1 d+ a= 2h-g=0, pAdicina pozitiva convenabil’ — (£3 piso -28 ta, 2-gr?2 Pentru diferite valori ale raportulai h/a > 2,in tabelul 15.2 a8 % trecute yalerile repertului P. pil (000, ys sbpinut& prin intreduceres unui ¢ Porga adaisibili P, va i “cient de eigurants : P etiy Pps te i] = aoud forte P, gi Fp, tn functic de voriatia ra- e tn figura 15. oat 1 calealului elastic,c% pentru n/a (2; 6) va- ul cempresiunii simple : Yoriatiile. «ele ~ pertului h/a sint redat Se ebservi,in cazu: Joarea fortei B, este mai mick aectt tn caz! (h = 2a) degi secqiunea este mai mares| i P E P. o 294567890 6 a ip = * Beha = R agrees Pig-15.21 ‘ ; ae is s ~ : le un lth i 15.17] Un sistem de trei bare dispuse simetric este actionat ai Ay de forja P aplivatt tn nodul 0 (£ig.15.22).Se cere valoarea fortei P Py = Gly (2 + 2p2rc0s%) = Ge (hy ehooesie = {e) pentru care: a) se plastifick hara cea mai solicitat&; b) tntregul 4 - sisten se plastificd. tru aceast’ valoare a fortei P,in barele CA, 0A" corespund e- : oe : z ; ; é Tyg = FAcose + * (2) Ge GA GA “Barele 0A,0A' se vor plastificd atunei cind Bp, 5) = Taz» ala AAN2 wi ; tncit ele mai au e capacitate de tncircare - oe : d AN, = Bp 91 - ¥2,0 7 Tate 76 -Apenetx = Tzlpsin’x. (6) ap 2 _ Pentra tae spor de efort va corespunde cregreres forjei > 5 = 4 (61g-15.230): 2 > 2 es 3 AP = 2i,cos = 20;Agein eos. 2 ST =) - Forts vlting va fi atuncd a = By +AP = 0, (4 + pe + 26, zagpinhcors : ‘ #1g.15.22 j : aye = + . cativansl In stadiul elastic, eforturile X, gi Ny fo eistenul (Ay + Zageos x) © dat® static nedeterminat au expresiile Ba aceesgi relatie (i) se poate ajunge direct considertnd 1 ie = Soe Uy = eho gi ecriind eciiatia de echilibru (fig.15.22c): ja a geeaiag Deere see aperose Py Ry, + Az, 008 & = G,(a, + 2a,coe%) (3) 1- intermedierd 3.In aceast® sectiune este aplicat® o fort concentraty P (#ig-15.252) SU ee dedack forta P,, care duce le spariqia primei articulagii plastice gi forta P, cate duce la transformarea grinzii tn mecanisn. Rezolvare. Grinda este o dati static nede. terminata.Diagrama de momente este redat% tn figura 15.25d-Admitina cha b,rezulty c& hy] > [¥5| B Prima articulajic Hlaatics se va produce tn tncastrarea 1,de unde rezultt ae = La aceasta valoare a fortei,momentul fn fn- castrarea 2. rezults (fig. 15-23} capacitate oe tee #4. ao " eo Rezult& o rezerv# de eds, Me) = Ppp FAP ws By la acest rezultat se ajunge aslt mai gic’. Introducind articulagii plastice ee virtuelt § articulajiei 3,ecuazia de @ (vexi figure 15.23e,£): = & fs 252 urG+ Ps egisegte rezultatul precedeut. fno2.gi2ge lucru cecanic +, fe forta ultim& cere duce la transformarea grinzii tatr-un zecani fe . Rezolvare. Se va aplica aetoda r virtuale care duce la ediat. roduc trei articulayii plastice tn secyiunile 1,2,3 unde apar zoméntele plastice Ho 15.24b). Diad o deplasare virtuels § articolagiei 5,deforzata este aceca igs indicati tn figura 15.2. lepiile 1 gi 2 se fin articulagie’S se #,,iar ce ite My pl ce perechea de 15.24c) .Rotirile virtuale au ralc— rile POs “Din relajia precedent& se deduce + Reb > Se = Be 583 Se a3 grinde continu’ cu dou’ deschideri egale t,tnear— esta cu dous forse concentrate P la nijlocul fiectrei deschideri (fig, 15.25a) Se ceres& se determine aJricea forzelor P care transforma fa- tr-un mecanism aceast& grind&.Indicajie:se va utiliza metoda biogra- fic gi metoda deplasSrilor virtuale. e = « Rezolvare. a) Metoda_biografick .Cal- culul tn domeniul elastic con- dace la diagfama de momente Pp (i mi wt “l we tati ci momentul maxim se pro- duce pe reazemul 1. Dac& se noteazé cu P.. tora $a necesar4’ transformarii sec- $iunii 1 fatr-o articulatie plasticd,vom putea scrie: tePpr? = Mpa unde May 7 CoM e1 3 de aici rezults 16%, Fp.” so ‘ La atingerea acestei valori Py erinda continu se transfor- m& tntr-un sistem de dou& grinsi independente 0-1 gi 1-0',articu- late Intre ele pe reazemul co- mun 1. = "Im aceast& situatie,in set- §iunea central 2 din prima des- chidere,monentul tncovoietor est! Pigel5 .25 5 7 My = F2P pa’ > 93 @ectiunea prezint& astfel o rezervi de capacitate portanté 6 Mor 3 fe Boa E Am = Mb - > Bi + : Aceasta tnseann% ct,pe fiecare deschidere,mai poate fi aplicat ette o forth P astfel tnctt tn sectiunea 2 si se formeze o articulati® plastic (fig.15.25c)-Diagrama de momente suplimentare (produse numai trasatk tn figura 15.25b.Se cong. “& ge forjaAP) este redat& in figura 15.25d;ordenate @iagrane este API/4. Din egalarea celor douk nomente Ax, = By, > ar = 3 : Incdrcarea totel& care transfora’ grinda continuS tntr-un seca- y, x, 2 Ete ear 1 P= Py are A GE Fajt de valoarea P,, 1a care se ajunge th baze unui ealenl elas- tie (aparitia primei articulatii plastice),corespunde un spor de _ rezulti nism este: i= 1,125 ori adic de 12,55 u + 2 b) Metoda deplastzilor virtuale. Pozitis erticuleyiilor plas - tice care transform’ grinda contonuy intr-un necanisz este ineciat: " deoarece aceasta este tnefrcatk doar cu for;e concentrate (: DatoritS simetriei ne putex linita la o singers éeschidere- articulatiile plastice permit o rotire virtual @ si o deplassre | virtuals a forged P,,ansme of/2 (£ig-15.25f) Beuagia de luera aecanie virtual se scrie yt = 2 meomple ie 1s ” din care reghsim valoarea P, = Si,/t + SK se determine forta care transforma intr-un mecanis= grinda continu de sectiune constant’ din figura 15.25a-Indicazie:se va utiliza metoda biograficS gi metods deplastriler virtuale. grafic’. Din calculul static rezult® c3 cfmp,in dreptul forgei con Rezolvare. a} Uetoda monentul fncovoietor maxim se produce In centrate (fig-15-265)- Forja Linité se deduce din relatia 5 Bp w= e?prt * Sr de unde mie se so pl = OE Momentul pe reazem deviner3aining o rezerva Ly iar * Dacl fn secyiunea 2 s-a se format o articulatie plastics, pentru un surplus de fnc&rcare, grinda contimud se comports ca 9 srind% cu consol& 2-1-0" ca- 4 ‘pe mai poate fi tncBrcatS 1a ‘capitul liber cu forta AP, ast- B.S: fel ineft,pe reazemul 1,monen— zenul B va tul s% fie tocmaiAx): tick ayind gi eS Ard % & iL de unde feat cae sizplu rezezat® 35, d eid oat gi Snc&rcatH cu incarcarea p_ _ Forga totaly este atunci Gilatie (fn cimp). = e. M Rezult® reactiunea : i 6: 2g, Mot * Bs Py tAP = + tp) Se Se - ate ~' 4 = eee < 1 thietoare Se observ c& s-a obbinut s Pig.15.26 aceeagi forg% ca fn cazul tnefr- e&rii ambelor deschideri (vezi problena nr.15.20). f bd) Metoda_deplas4rilor virtuale. Din schena deplasarilor virtuale regult& aceeagi ecuajie de lucru aecenie virtual ca ta proélema ar. 15.20: Tey eV, - Px ul. fncovoietor ee HGz) = Tx - mentul fncovoietor va fi maxin orga tkictoare: aes Malt ee espunzdtor acestei abecise rezultu: a ~ 3Mj,9= 9, de unde Grinda rezemat®-incastrat% din figura 15.27 este incarca~ t4 cu o tnedrcare unifora distribuit% p.SH se determine: a) incErcares) Limitt elasticl p.j >) anclrcarea limit plastic p,1; ¢) tacurcercs ultim’ p, care transform grinda tatr-un mecanisn; 4) eoeficientii a adaptare pentru fiecare etap& de-inctrcare; e) fncdrcarea maxima adai~ sidil& pentru un coeficient de sigurant% c.Date nume: ¢= 6 m,pro- £41 leminat 1 40, €, = 2400 da/em*, c = 2. Rezolvare. 9! Diagraze de = mente este redath 2 fi Sara 15 .: momentul pe r: fare introduce o a do: tn secfiunea x, fn care se anu 2 Mars Vx, - "oto 1 Pot My 2 a ee ee a doi membri reguita relajia care determinS tnocircarea2 - iar, + =O, cu ridcina cenvenabil’d a . a, 2 (6+ ware 3 nese - a etienatie! ain efmp devine (fig.15.27)): 3r (eth V = (V2-1)f = ¥2 : (6+ NaBH Be gin ale “= 3 0,414226 6 @) Pentru profilul leminat I 40 corespund: * We = 146o en? 2 Wyy = 2S, = 29897 = 1714 cn? Wi, = 1460x2400 = 3504000 daNem , Sn 1714x2400 = 4113600 daNca , en, 6 823504000 ee ace = 77,867 dal/en , ou, Pee a ea = 91,415 dat/ea , Pa 21, 65605 23280 = 153,199 dati/en Coeficientul de adaptare plastic& de la curgerea de fibrX la pro= ducerea primei articulatii plastice i os = = ips lim: i @ Goeficientul de adaptare plasticd la transformarea grinzii in née treee do In ealcalul olestio lm meeanion.Indieatio:se va neglije ectul ferjeler exi- ale asupra plastifiedrii sec- tiuniler. a) Dacd se notes’ @aleulul elastie indied selu- gia urakteare: 74° wnomente 1a aeder{ ea | Pager Me ed” ausarercert Wbt- t+ Porit- Diagrama de moneate este redat ta figura 15.28b. Daterit& antisimetriei tm- ebreirii gi simetriei struct vii apar cencemitent erticula- fii plastice tn reazenele A gi D;eadrul devine dublu articulet. ~ ¥ Pentre =, x= ¥, =| BSH (curgere de fibr&) By P, 2, ots Sa.Ppn . Po . 193.299 » = = Pp Pe Be: 9 1,457 2) IncBrcarea aaxim% admisibils este pes 2a 21203199 = 66,6 dott/om = 5,66 tf/m + canisa 2, = Baier DD, (a) rs Se a& cadrul portal dublu ineastrat din Pigura 15.26.5° eere of se determine: a) forja F, pentru care se atinge curgeres {3 ; : : : - fibrole nerginale din sectiunea cea mai solicitath a cadruluij >) £7 ae qa Fy care produce prina articulatie plastict; «) forte 7, care t form cadral tntr-ue meeanion; @) operul de capacitate portants cist - Fat Biaier 1) Batt (articulejie plesticl) a2,Peatru F = F,, tn celelalte dou noduri corespund mozentele: i Moi 2(ék + 1 to oe weet wee + cco ke skit Si pliay Seopiunile din B gi C au o rezervs de capacitate portant Ally = Mp - My = Mpa - ETH, Ee Ts i) $% aim un sporAF tncSrcarii orizontale.Pentru cadrul dublu articulat rezultat diagrama de momente a fost reprezentatd tn figu- ra 15.28 c;fn nodul B corespunde Sag! au, =4B . : ta) ggaltnd cu valoarea (c) reaultt De ee : (e) c) Peniru valoarea : eet oo ou el B+ Fy tor + a jeekagn 9 a eadrul inipial se transfora% fatr-un aecanisa. Sperul de capacitate portant de la aparitia prinet erticuleyit plastice pin¥ la ee cadraului ta mecanism este: 22ers i zr 2UG= ok e+ i * ey cia Sporul de capacitate cit cind se trece de la curgerea de fibr& La transformarea cadrului fa mecanism este: 4M, F, pr u ee gs a = bl 26K +) 2 xa’ FR Mp acee +a) Me ceed bh 3k +1 Pentru datele oumerice I, = I, gi h = 0,6 corespunde k = 0,6 gi ale eee es b27 3 qn cazul aplictrii deplastrilor virtuale,se introduc articulagii tn toate nodurile cadrului.Pentru o rotire virtual¥ 0a sttipilor,ri= ga se deplaseazt lateral cu @h,fSrA a suferi rotiri, (fig.19.284) .t- troducind’ momentele ‘My recustia de lucru mecanic virtual se serie Fyeh - 44,19 = 0 > de unde rezult& valoarea objinut& anterior a 15.24. Si se deternine Incarcarea ultind (P,) a unui stilp - sectiunea circular&: 2) cu diametrul constant 2€; 3) eu @iaze- variind liniar de la @ (le vir?) le 24 (la bazd); <) cu @iaae- yeriind parabolic @e la @ (2a virf) la 2a (le baz&)(fig.15.29a). Ks Rezolvare. Se alege erigines x- iler la capitul lider. a) Momentul plastic al sevtiunii este a= T%p * peters ce Ecuatia de lucru mecanis virtual se serie (admitind e% se preduce e arti- eulajie plastics tn 15.290): ecjiunes x (fig. 85,07 Py =o —> P= Yalearea ainiad a ni P, va ce oO Teepunde cazulei etna x=! ,deoi b 5 20,0? ge is = Pig-15-29 sae (a) Diametral @(x) variazd dup legea €(x) = €(2 + P gi dees 5 3 I a Bye Te Pp - agi ecuajie de lucru mecanic virtual va resulta (fig.15.28b) @ 5 Pt cS a+ pe ge a+ 3) ¢. se ae = 5% 3 jeep G-iacP ex = oe ultinS va fi 5 o.4 3 Pat eee =1,15-5- +S : 2 92 ‘Aina ca ie panetul b) as gisegte x= //5 = 0,44724 gi ‘ pena : a Py 1,150 |. : sae ers "Pentru mecarismul de Fupere combinat (vezi de lucru mecanic virtuel se scrie Pyfo+ Pah = Srey) 20, Se censtati ch legea ae variatie a diametrului pe tn<imea turnulni infloienteaz& tn fearte mich misur& atit pozitia articula- piel plastice,ctt gi valearea lui P,- S& se determine tncircarea ultima la cadrul din figura 15.50a,tacBreat cu fortele P, gi Py.Discutie-Aplicatie pentru ?) = =P, =P gi |= 2h,determinind mecanismil critic. xs bets dea. 4 < In Beis ao mecanisaul de etaj (vezi figura 15.30a) ecus- ducru mecanic virtual-se scrie Byrne - 2u(TT2) .g =0, de unde mo $Pzh. (e) Din compararca relajiilor (a) gi (b) rezulta 3 aD) 4uGT) tnae pendent de'P,,Pp, ( gi bt Din compararea Pee (b) 32 {s) resulta ° w(it) < uCiIE) pees bya bac aa A RAR. ; @ In sistemul de axe PLOP,,relatia (@) reprezint& ecuatia unei je care separd domeniile (P,,P,) pentru care se produce an meca- de etaj,respectiv mecanism de rupere ceabinat (£ig.15.51). : % Pentru cagul numeric é@in cenunt result® eX punetul (P, > P,P, = P) este situat deasu- pra dreptei P, = 2P,,deci aece- nieaal eritia |’ “nate Nett. Cadrul este o dati terminat gi fn tea- te cele trei seb: s-a0 for- mat cite dou articulatii plas- tice,ceea ce aste cerect. . Pig.15..50 -Rezolvare + Se pot forma urmStoarele trei mecanisme: (I) mecanism de supere tn rigla 2-3-4; (It) mecanism de rupere conbinat (ou dispe- ul de etaje rifle articule}iei tm no¢ul 2); (ITI) mecanioa = - Pentru mecanisnul de;rupere “in riglt (vend figura 15.30b) ecuayie ; de lncru’ mecanic virtual se serie34 = 93 : git cee pl “a+ ae] * i) In sfirgit,pentra mecanisnul de etaj (veri figura 15.524) ,ecca- , ae lucru mecanic virtuel se scr: py-ho-- 4eai(TTT) 9» 9 - z, a wD te) _ Din compararea momentelor ultime date de (a) gi (b) results 1$9) (2) Sag: : Mai < Mer dack Pp > REPL: fa _ In med asemAndter subzisté inegazitatea (xm) (IxI) Ma. < EST o> wtp, : 2 Ce) Relajiile (4) gi (e) reprezinté,la limit&,ecuatiile unor drepte find prin originea axelor P,QP,-Aceste drepte separl cele trei re- fm care umul dintre mecanismele de cedare este critic (tig. ~, Pig.15.32 Rezolvare. Aceastt problea generalizeszi problena 15.25 prin prezenja forjei Py 1 aijlocul riglei. Yon exanina urm&toerele trei mecanisme: (I) necanism de rupert “gn rigia 2-3-4; (II) mecanism ae rupere combinat (cu disparitia 97) ticulatjiilor tn nodurile 2 gi 45 (TI) mecanismul de etai- Pentru mecanismul de rupere ta riglt (vezi figura 15 ~32b), ec! - ghia de lucru mecanic virtual se serie: ' gy oho - xP. -2kngy 2-0, @e unde a ey tee ; Mote Pee ey Pentru mecanienul ae rupere combinat (vezi figura 15 s52c) eam atia dé lucru mecanic virtual se serie CIE). CEI ore BP cfo + Poche - aMay - su Oo = 0, ae unde5 36 Capitolul 16 3143 TEA FORMZI SO: OL api _ STASILITAT BA FORMEI SORILTERULUI G-5 ex {in metode stirilor 1amita) bel 3 PP (P din relatia (a) este coeficientul Se flanbsj funcjie de subj: inea A fn uetoda rezistentelor admisibile (aplicabiir | @e lenn,la podurile netalice gi 2s unele constru Brevia- teorst 1. Forja critic’ de flambaj a unei bare drepte de lungime si soment de inertie ainin al sectiunii transversale I ere expresia din relajie (e) este coeficientul de flambej funcgie de s Agi de excentricitatea relativ’ m in metoda stérilor 1 cabil& n constructiile civile,industriale gi agricole gi unele con uctii hidrotehnice). 4. Pentra constructiile de lemn,coefi os Li Pt GP a z (a) sau,sub forme standard ul de flazbaj are ex- Pane 2 ° 4 (by. 2 siile (STAS 856-71): In relatia (a),v? reprezint’ un factor numeric depinztnd de con digiile de rezemare la capetele barei gi de modul ei de fncircare;in relatia (b) bara este considerath dublu articulat& 1a capete, inst a- vind lunginea /,,denunits lungime de flendaj. Pentru gapte cazuri curente (clasice),valorile lui Poy date de (a) gi (b),precum gi ale lui fo au Zoot tresute ta raveial 16. * --Forga critics de flambaj data de una din relajiile (a),(b) mai este mumité fort’ critic! fuler (P). : 4 Pentru grinzile cu aibrele metalice lunginile de flambaj ce iau conform datelor din Tabelul 16.2. _ 2. Rezistenta critich de flambaj se determinS,pentru domeniul elastic,cu ajutorul relejiei i 2 Peis 0,845) pentra domeniul plastic (A £75) (5°) p= o,32290)° pentru domeniul elestie (75 ¥A€ 200) (27) erice esenji de lemn. *Yalorile pin funcyie de Asint redate fn Tabelul 16.4. 5. Pentru podurile metalice de gosea (STaS 1844-75) gi ae cal srath (STAS 1911-75),valorile coeficienjilor de flenbaj P stint fenegie forma sectiunii (grupele a gi b).Grupele de secjiuni a gi b stat re- 4n Tebelul 16.56. Cocficien}ii de flambaj P tn fanctie de A stint date pentru OL 37 asele 1 gi 2) In Tabelul 16.6 pentru grupa a de secjiuni gi tn Tabe- 1 16.7 pentru grupa b de sectiuni. 6- Pentru constructii civile,industriole gi agricole (STAS 0-78) coePicientul de flanbaj are o expresia de forme = @,. = = 2G, (CaAzay ¢ (ed tm eure A este coeficientul de zvelteje sau sudtirinea barei, a es g- oe Oe eT YZ — coeticiental ac zvetteye 1a linita de elasticits : : : t e 2 RJ c p= Pentru deneniul plastic (ASA_) sint utilizate formule deduse 2° perimestal de tip linier sau parabolic (vezi Tebelul 16.3)- -3. Verificarea 1a flanbaj const& in compararea tensiunii conv Hansie Gp ea rezistenje aénisibili sas rezistenja de calcul la compre * siune care cocficientii a gi b sint func}ie ce marca ojelului gi de forme tiunii transversale (precizat% prin grupele de sec}iuni 4,5,' S -vezi elul 16.5q);pentru mrcile de ofeluri pentru care stint deti coeficien- “P,formuls (g) este deth cu valorile nunerice ele lai e gi b- Valorile coeficientilor ~ tn functie de subjirimea A pentru UL 37 vgrupele de secjiuni A,B,C sfat date in Tabelele 16-8, 16.9, 16.10. . Yelorile coeficientilor Y in func}ie de sudjirimea A pentru OL T a OL 2 45,erups de sec}inni A,eint date tn Tabelele 16.12 gi 16. 124 deubaj se face prin tucerctiri sau tn basa, So- & = €g, {Sa metoda rezietentelor edaisibile) : (a) =) Datoritk nunfrolui mare de tebele utilizate tn acest capitol® dee eo fost grupate La sffrgital reviarului tesretic. nerea lez: J. Dine:paor metode aproxizative,dupi care verificarea tensiunilor este obli- torie. see s Bes ~ denuait coeficient de profil,poate fi considerat constant. Yalorile coeficientului de profil k (peatru bare metalice) sfnt date fn Tabelul 16.13. Pentru expresii liniare ale reziste tip Tetmajer-Jasinski;vezi Tabelul 1663) tul c& reportul (bh) nei admisibile de flambaj (de Gar 7 4 - bA (a,bd> 0) (i) aria necésark este dat de relajia vp2e + 2Pa + ob, [Pie + 4a” a = £ i ; ec a e Pentru expresii parabolice de forna Gar = Fac (ASA) (x) “reqult& aria necesar’ Tag - 5 jac Tare, 2 Be a Oy = P+ Set Sree “Gag 7 = GAS i fn care Gare reprezint& rezistentja admisibils la flembaj la limita de elasticitate. if Pentru sectiunea circulars (k = poste considera valoarea medie k = 12,5.In casul construcyi tn domeniul plastic poate fi utilizatt relajia (f"),ajungindu-se 1 mula de dimensionere eee note nec = Gee (hp tn metri, P tn dal, 2 Gy. tm aall/om™, An. 7.2 Pentvu dimensionarea elementelar' metalice comprimate, metoda st&rilor limith se procedeaz# dup& cum urmeazi: = caleuleaz% coeficientul 5 RR. mas (vezi Tabelul 16.14) @ ues = caleuleaz¥ coeficientul Tel Metoda coeficientilor de profil & se bazeaz% pe consideren~ 49-2 12,56) gi p&trath (x = 12) 66 etiilor dé Lemay a io in om dupa 98 ef Sars = calculeaz® factorul ta furctic ; unesie 2 oP B,C (vezi Tabelul 16.15); pie ee _ ~ calctleaz& aria necesar® le te Ane “SE. - fey Matoga A/VE ‘ const in exprizarea ceeficientulsi A f Sa 4/8 tie de AseuP.Dizensionaren se va efectua ta modul |= se dau forja axial& N,lungimea de flazhaj 7 i i 2); Ais, _ = se alege forme sectiunii gi dundi gi recultt coeficienta ul 16.13); cae s¢ calculesz¥ coeficientul ¥ cu ajutorul relatiei (p) qi cores or se citegte din Tabelul 16.16 ccefici a urettor: S83 o4slutut i de > ntul de flanbaj se calculeas& aria necesar% cu ajutorul relatiei Anec = PR * Mietoda de dimensionare poate fi u admisibile,tnlocuind pe w cu F toda (Zorg nornatt) pe Ry izat 3i fa x Orespondenta dintre coeficientii i coe? nai $gi P (pentru poduri) es. an Tabelul 16.17. eau ery . Pazelor aproxinative: dz cal- 7 8 alegs o sectiune oarecare la care se fixeaz% lAtimea b izeazi 1igimea b gi din Tabelul 16.18 se citese razele aproxinative de inertie care forma. ~~ i sm es Ss y SHH gid ® gi @ sint coeficienti numerivi tn tavel); > cunoseind pe h gi b rozult% imediat i gi fiiad date lungimile de flambaj gi dedue AL 5 ambaj fs, ip 22036 ded 3iA,; Bb din tabelele coefici atilor de flanbaj se scot O, si—,; alee Gnd z erificerea tensiunilor conventionale eproximative se face cu elatiilor =~ MEAit ede wae axel: cu 0) 1 ah + (r) 3. Influeata fortel thietoare se ia In considerare la calealal cu sectiane compust talocuind eoeficientul de zveltete real cu y le qi este prin + de 2veltete transforsat,pentmu verificerea tn raport cu barele cus a tate materialul: ~ penira scliderizeres cu 2¥breluge ia 2, A Acasa ¢ Ret ES ee © ‘ntregi a bered, normale a diagonalelor din panou, 9. Flambajul prin jloul nr.16-21, tncare 4 -aria sec$iunii Ag cerie sectiusil AL seria séc$iunii & -unghiul dintre — pentru solidarizarea cu plicute Me Ao +a}Go +r : e) sie al unui element component at barei nontantilor, axele diagonalei gi nontantului; B21-2 S =) reprezintA forts criticl dup% suler). Pentru valori N/N,<0,9 (orieatativ),relajia (x) poate ft tnloeuits formula enpirie# a lui Jasina G, max Pe @corespunde planului momentalu tneovot Pentru barele din ofel1,STAS 10163/0-78 prevede’ formule de salcul = momentul de iner compuse tn report cu axa proprie, » rmomentul de inertiie al unei pl&cuge ralelf cu grosimea acesteia, = distanja-aintre axele proprii ale celor componente ale barei, y f, = alotanga tntre axele a dou pl noului (tn STAS 10108/0-78 este Lim: 401,)+ : : ty ~ Feza de inertic minink e sectiunii unui sin ta care I, fn raport cu axa pat {a} tara ; tor #- douS elemente Acute,adich lungimea pe- itata superior 1a acoperitoare. Mote. st ta rezolvarea multor probleme de flanbaj intervine Wivarea ecuatiei transcencente tg u/u = © (¢ 0 valoare constant = 0), Me Tebelul 16.19 mi fost date velorile funchiel PF = tg u/u peatra valori guar element- sired Pte cease Dack oe Ss renstis (t) capsts forma mei simpld ; Aw =f es BBbrelutele se calculeaz’ cu ajutorul relatiel ae _ efortul ce revine unei zHbreluje din forte tBietoare # 4 caloulat;ca la o grindd cu zabrele, ~ #im&-de pe bar’ p foeticientul de flambaj winim el zbrelujei, tn cere (Dlel . Tabelul 16.2. (OLE WEL e PEL ReaD? o.725t Elezentul S IS, ; . 2 : celelalte = —_ 8 ™ 3 ie Ki ok | Be [8 ‘S| ae SE. 1S I 2 zg tl a. le] SS Sey | | < a ce > Ta formule C,,, resulta tn det/en* . = (pe), Bane canstruetile din lemn. Tabelul 16.14103 Tadelul 552 Aleaerea coelicienttior de Mambaj ¢ onstructii civile,iniustrisie si agricole{conf:8TaS lele8 /e-78) [isaoan Ge | Tipai ker ce | ees cortcrahii © = esas Tabetut 16-4. In fence ce Re Coeficientii de flambaj pentru construetii din ema a. Tuburi laminate la cald, f4ra sudura “b. Profile dubiu T laminate sau sndate din tabli oxicu- pata, care flambeiz4 in plan ~~ paralel cu inima a. Chesoane sudate, profile Wii solidarizate. Yi B. Profile: dubln T laminate set sudate din tabla. oxicu- cupata, care flambeaza in . plan paralel cu talpile | Profile deschise cu axa de simetrit = flambaj in plan paralel cu axa de simetrie y—y = flambaj in pian pernendi- ular pe axa de sime 0,091 0.08L 0,086 | 0,085 0,077 Flambajul se produce prin tncovoiere-torsiune dacs @ pentrn % in raport cv axa de elie este mai mic decit ¢ penta i in raport cu axd perpendiculard pe axa de simetrie; est az verificarea picrderti stabilititii |1,000 19,904 10,988 10.083 10,977 lo,o72 Jo,956 {0,960 0.955 |0.950 | 1.0000 to {0,945 10,939 lo,934 lo.929 |0.924 |o,9%9 |o, 014 [0.908 [0,903 |0,898 1,002.0 20 10,893 {0.888 0.383 10,879 |0,874 0,369 {0,964 [0.859 0,854 |0,850 14,0043, 30. {0.845 {0,840 [0,836 [0.333 (0.825 10.822 [0,821 |o,813 0,808 loreos | 10063 40 |0,799 |0.794 |0,790 10,736 [0.781 10.777, loa 0, 768 0.764 0,759 | 1,008 7 50 10.755 10.751 {0,746 |. 722 | | (alee ieee 60 j0;712 10,708 |p, 704 0.700 {0,695 0,591 70 666 662, 10,658 |0,655 [0,639 |0.647 10, 641 10,635 {i 80 (0.628 (0, 624 [9,619 |0;515 |0,610 (0,506 |3,022 6 90 {0,582 |0,579 boars 10, 569 10,559 | 1,029 7, too {9,331 jo, 524 lo,5i7 I as jo, 501 10,490 lS \o,471 lo, 463. 0.454 | $,045.6** F 110 }0.430 0, 423 10, ia | | i | 120 19,375 10,369 10,363 10,357 (0. ‘| bo 10,510 10,305 {0,301 10,296 10 lo,268 [0,264 [0.260 0.257 \ 150 10.234 10,231 10,219 j0,216 (0,215 160. 1,205 10.203 Io, 191 10, 89 170 _|o, 187 |0, 185 |o, 182 [0, 180 10, 170 |0, 163 180__'o, 167 {0, 165 0, 163 |0, 161 40, 159 {0, 158 |0, 156 (0, 154 0, 153 0.151 | | agg 190 _[o, 149 Jo, 148 |0, 146 |0, 145 10, 143 |. 142 Jo, 140 fo, 159 |0, 158 10, 136 200 134 lo, 132 |o.'13r Jo, 130 fo; 128 Jo, 127 [9.126 }0, 125 |0, 123 210 {0,122 |o. 121 fo, 120 0,119 0, 118 |0, 117 Jo, 116 '0, 115 j0, 114 |0, 115 220 JO, 11150, 11€5}0, 1095}0, 10850, 1075}0, 106610, 1056/0, 1047/0, 1038}0, 1025 2230 lo, 1020/0, 10 110, 100310 0994/0, 0986/0. 0977| 10,086910,0983) 10. 0953}0.045 240 _|9,0937/0,092910..0922}0.0914|0, 090610, 0899|0, 0892|0,0885|0, 0877]0, 0870 3a. ese lee oe a Sree + pent OL 37clasele 1 512, p se calcaleazd cu valorile din acest tabel multiplicate ca #- °° aceasti valoare este valabili pentra A= 100... 104- A= 105; pentru A= 106 pentru’ = 107 k= 1,0766 k= 1,0506 109; d= 1.0900. 108 Tobia! 16.8 JURI CU Re = 24 daNjeomt (OU 32; RCA 32) Ane e, sat $431 }* = |e. —}- 5 ae @ = [ecscs + = (nets = a) 3 F Covlicentii & Habel = ee} 0 Tiles Ss eae ee Weer eae @ {1.0001 1,000] 1,000| 1,000) 1.000| 0.999) 0.909 | 0.999 | _0.998_|_0.998 0.997} 0.997] 0.996] 0,995, 0,995] 0.994| 9.993 | 0.992 | _0.991 | 0.990 0 | 0,989) 0.988| 0.987| 0,985, 0.984| 0.982! 0,981 | 0,979 | 0.978 | 0,976 0.957_| 0.955 0,974 0,972} 0.970] 0,968 0,956] 0.9641 0.972 _|_0.960 10.952] 0,950/ 0.947| 0,944, 0,941 0,958| 0.935 | 0,932 | 0,928 | 0.925 0.921] 0,918] 0,914] 0,9101 0, 996{ 0.902| 0.898 _|_0.893_|_0.889_| 0.884 “60 | 0,879| 0.875] 0.870 0.865, 9.8601 0.8541 0.849 | _ 0.845 0.838 _| 0.832 0.808 0.801] 0.795| 0.788 | 0.782 _|_0.775_| 0.768 0.741] 0,733] 0.726| 0.719 | 0.712 | 0.704 | 0.597 — 0.645 0.638 oO. 0.573 | 0.566 | 0,559 | 0,553 0.668) 0, 660] 3} 0.623 | 0, 594|_0. 587) 0,526 0.519) 0,507 | 0.500 | 0,494 | 0,485 | ova? | 0.42 | 0.456 | 04st 0.386 | 0.382 0. 464| 0-458] 0, 0.410] 0.405] 0.400) 0,596 | 0,364) 0,359} 0,355] 0.351 j_0.347_| 0.343 | _ 0.539 a 0.324| 0,320| 0.316] 0,313 | _0.309 0.289] 0.286] 0.283] _0,280_}_0,277 .274_| 0,271 0.260] 0.257] 0.255| 0.252 | 0.249 | 0.247 | 0,244 0,225 | 0.223 | 9.221 201 | G d fe 8. ia 3 2 ; at: 3 |bOFELURI CU f,=25 ¢aN/mm* (OL 33; RCA 37) on (once + sai @ Cealicientis da flamoat @ ast a= B . Tabeint EE OTELURI CU R. = 24 N/mm (OL 37; RCA 37) cs ese na ° AI | = (na = = Tans baat 0.840 0,77. a.714 |_0,707 0.646 |_0.639 0.580 _|_0. 574 0.519 | 0.513 | 0. ——$<—$ a 0.464 | 0.458 | _ 0.455 o.sis | Sie swe212 OLT IS Tabelut. igienti de {a Q Ofeturi eu Gurba A-23 (STAS 10108/0- nt aN fru Tabelal Sie | Open cn daNimm? 1,U00 999 0,999 909 fli Civile. jue | ‘ 01998 3 01992 ; striate si agricole | Gurba 0,986 i 0.980 { 62 q a ea a ae pf 2000 | t.000) | 2.000 op 0,898 ) 98 0,985 , } 258 0,817 805 912 0,753 0,682 o.s10 ot2 b 479 , , ; 558 | 0,951 0,125 105 i 0g03 | 9 190) O18 Sel (ooms a) Curba 4-23:9,= | 06165 +5 eee Tedeiat 1613. corhrsore PlatbandS 250 x 8 pind la 600 x 15 ‘Distanta inte inimi 2 a= 136...324 =m | Distanya intre aupi f= Distanfs o tatre inimi, ast- fel fncit Lebily IRhIo 2,85 i | U sla U 30 i B | nituite sau sudate, (24 8,20 interspatii vsaT 3 Distanta a tatre inimi astfel| ow incit 1.31.11,a i Tero) 69h | Golo | S BFF | voc ) o9r'0 | oOxtysr | oesto | oLtsri | Oxc'o | oBtLEr sor rae ora | care | gozto | ricer | sor ’] vorto | ootzbi | zecto | ovrhiy | gi9to | oFteel | oor sor | coro | steer | onzto | zor | oor | Czcto | orsiti | gecto | rive) t69'0 | OOIN | 86 rors | coz'o | etror | ovzto | gicse | car | eset) oxtozl | 22970 | Oc'HT ) O69°0 | OF sO | 06 oezto | otese | zezto | atove | ost | ogsto | oot | sot | aRthn | 9%2'0 | FricG | SB zoe wo | atsae | ecto | Stoke | LT O19'0 | OL OL | 6940 | 90796 z9L'o | £9"10 08 itive | aezto | strc | gozto | Zisce | oct sod | sete | oeeto | extew | Socto | cutie | se etre | eeeto | ctsee | eszro | 101g | sor goto | oFtrs | boeto | gorda | 97B'0 | cote | oe Che’ | wero | ecco | aoeto | S'zor | 091 | weeto | cect | zouto' | Glick | se@io0) eriok | soe 4 iene | oszca | gtosz | gneve | Stee | scr | Seto | votod | oreto | zeico | GL8O | 80109 | o9 c'O8T foro “Sele gc 'o 16s | 0c) gs CHD L680 OF os 206'0 cots ss ONIZ zocz | eccto | tere | cr | izeto | artes | e890 | Octes | I7ald | ofize | ue « ztehz ctorz | zecto | o'sez | or | ecto | 9c'sr | L06%0 | Octer | oro | cyior | cb oree o'sez | oor'o | Feiz | cer | iss | ¢orzk-) ccoto | botik | eso'0') color | oF £*RIZ eO1e | 9eb'O | -€*6or | OF geive | sto‘o | On'se” | p60.) Foie oe ztroz | 90F*0 esrco | giest | sci | 1t0'0 | Gore | o96'o | coroe | peel.) okie | oc L*061 a 9°78 CBr “0. G'tLT | OT 166'0. 49S L610 gy ie 726'0 ec ice cz Eley | ost’d | ctoor | custo | gas; fer | eoa! zctoz | se6'0 | sitoz | ogo‘o | m0z | oz zcor | esr‘o | Feeci | ofsto | oth | on | zse‘o | ci‘st | O66'0 | co's | Foo'o | sovcy | St o é e ren nes ae s | 3 [a3 Tee [3 3 eaing @ eying yeang nang) aeamg v vain “OL 9F APL (eyonjaHu 18 ayoensMpIS aHLaI9 [HoMAySHOY) ze VIE TS Ze-TO BANA | nyuoP90D arootee | Love's | rorrice | ator [ 2 beotz CORE Feae'c az) OLsr'o 9 660'T Tiektt THTL OT |G ORR TEE Forg'29 | C6 ZELRT 0660" 6 FLG'F Liz | 9160 £566'0 ostell we] reartie | $616'0o | 0'6 | £9001 OGLE 9eic'k | 9%) ORFE*O £8680 LOL Z| OLcoor | oseeike |otg | ft Fore £ 661 'F cz} o9ueto 0 F08‘0 $180'r z | 81690 | TSHO'LE | O'R 1 ga0'e z HERE Ft] Le9et0 911L‘0 £1960 CAVETRE | FOE 9 "er Gamer | ote 8 0OR'e ORE giz | ovcc‘o £179°0 9 soR°0 cocorst | oozetor | Teistoe | otc £ teo'z eshte | zz] ooo ‘0 Recs ‘0 DELO gsortt | geestoe | aceete | eto oesetz 1 8z9"Z vz] chico L GRR. 6 £¢9'0 oor | RgLk zz | 1 ergter | nt 9.26641 vecctz | ot | Loeto Face ‘0 1 7zc'0 Bho RSCL'ST uelzice | ote £ FART CLES | $61 | F 8800 1e1z°0 10k 0 BLE9'L hoe'cr | og Roe'Ry | ote LeeL 4 Foge'z | 061 | $Lcoto 8681 ‘0 $ oge'0 zero | cHe'e GROLHE | CF 6 989'1 Rogo'z | ca | 1 Roto £660'0 1 ¥sr'o dc90% | Bos %6 gost | otk RCT Luo | oRT | Fez0'0 1 £L0'0 sszr'o Gorey | RRO Looe | sty OTE oan) | ser] 2 or0t0 £8¢0'0 6 660'0 \ ombiz | oer ts tevety | ote Feroest oseot | oc | Troe 76¢0'0 £6900 thee ROLE Tee ard T Ror" £19C'T col | sco'o 86100 £ ££0°0 (ae S [sfESy, aster v aed y rauny naiant © ? 4 - or MPG uh par ap AeA, qsno natal 2 pmjartegstives onaere a, % [HINYHI}YBOD a2 eqpnanaqiad 2 mynyuaq24y90> mien,us nq 4 * rabetul 6.17. ‘Valorile coefictentilor ¢ = 3/¥> pentru OL 37 (Poduri metalice) ee a Sepene | Secon 5 3 Section 3 1 Seetinad 9 | Snes: Galciace Eee i feelae, 1s | 15,51 | 0,935) 11,36 | 0,919) 5 0,323 | 248,08 | 0,296 20 | 20.92 | 0.914 21,16 | 0.8931] 140 0,300 | 266.30 | 0,275 23 26,44 | 0,894) 26,32 | 0,369|/ 145 0,280 3 32,10 | 0,873} 32,64 | 0,845]) 150 14262 35 ‘37.89 | 0.853/ 38.61 | 0.822]) 155 0,245, 40 | 43,81 | 0,834) 44.75 | 0,799]] 160 0,230 45 | 49.88 | 0,814) 51,05 | 0,777 165 0,216 50 | 56,10 | 0,794) 57,54 | 0,755]] 170 0,204 55 | 62,49 | 0,775| 64,22 | 0,734l] 175 0, 192 60 | 69,04 | 0,755| 71,09 | 0,712] 130 0, 182 65 | 75,79 | 0,735| 78,18 | 0,691] 185 0, 172 70 | 82.74 | 0,716] 85,50 | 0,670] 190 0, 163 75 | 89.93 | 0,696} 93,08 | 0,649!) 195 0,155 30 | 97.38 | 0,675] 100,96 | 0,628I! 200 0, 147 35 | 105,15} 0,653] 109,20 | 0,606|] 205 0, 140 go | 15.22 | 0,631) 117,85 | 0,585!) 210 0.133 95 | 122,02 | 0,606 127.09 | 0,559]) 215 0, 127 too | 13863 | 0.577] 157.29 | 0,531)) 220 0, 122 tos | 143.68 | 0,543] 150,07 | 0,490]) 225 | 0, 116 10 157,69 | 0,487] 164,70 | 0,446]} 230 0.11 tis | 172.35 | 0,445] 180,01 | 0,40s|] 235 0. 106 E 129 | 187.66 | 0,409] 196,01 | 0,375]] 240 .1022| 784.05 | 0,0037 125 | 203.63 | 0,377] 212,69 | 0,345] 245 | 782.54 | 0.998 1| 817.17] 0.0399 139 | 220.25 | 0.348] 230,04 | 0,319]] 250 | 814.54} 0.0042] 850,76 | 0.0863