436 PR PROF_DR, EMANOIL BABUS deciai personale, Acestlucru era posibil numai atunci cind nu cxistau prevederi legal, cu condita respectiri dreptuluicutu- mies, tipic greces, care nu a incetat si coexste cu dreptul 1 rman scris. Impiratul putea face chia lei, insi cu respectarea fondulu legislativ anterior, ceea ce interziceaeditarea unos legi arbitrare sau prea indepirtate de legislaya deja existent. Bizantinii nu au uitat niciodacd principle fundamentale ale staului, si anume distineza cae tebuie Ficut tn cazul i ppiratului tere autoritaea sa publici si persoana privat, con- fuzie care rsca si duct la tiranie. Suveranul nu avea dreptul si confunde finangele statului eu propriul siu buzunar. fn acest sens, Alexios Comnenul era acuzat de Zonaras ei nu mai me- iti numele de basleu”.' In viretea aceloragi principi, pare anormal ca impiratul in functie si dispuni dupi bunul siu plac de tron. Decizia lui Monomahul de ya alege el insuqi un a 3° apare in viziunea lui Arcaleates ca ‘un exces de putere. Bizantini erau de asemenea convingicife- care imparat era investit cu datori fay de inteaga comunitae, ‘pe care nu putea si le ignore, i cu atit mai puyin sli se sustra- {gi Funcjionarii statului, de care depindea binele publi, aveau atributii care nu puteau deriva din simpla fantezic imperial Pentru Psellos generozitatea lui Mihail al V-lea, care promova pe fiecare mai degraba la intimplare, yera pur si simplu haos” Constrins de Biserici, armati, popor gi legi scrise sau ne- scris, impiratul, care trebuia si se teamd ch intro ai risca si fie abandonat de Dumnezeu, sfargete prin a fi mai degrabi un ‘om fragil. Pentru a promova ordinea gi stabiltatea in imperiu ‘era nevoie de impunerea unui principiu car: in teburile sta- tului nu putea fi ales oricine. Anahia gilupta difertelo Fati- ‘uni nu puceau fi ingiduite. Rizboaicle civil sau loviturile de stat aveau drept consecinga, printre altel, gi provocarea unui adevirat vid de putere, care ducea la anarhie i rulburie. "TBIDEM, p13 ™ 29.1 Paleologii si ciderea Imperiului Bizantin (1261-1453) Cracadle yi dominaja latin’ au lsat Imperial Blentin two ede tputareexnomick secenua, un teria pepiieeeiaph or perseprey pm as ‘Conseiicinopol, palate gi catereintegi se gicau tn rind, i ora i evenevc gre de pura clr nimple in 1204, Ceklate loc le mperua era de asemne agines capitalei,speranele revenirit la prospertatea de alatidati fi- ind nin nent ete gor cron lm eed Sia pm, tema on se Mic, a tertocal imperil de ofp Europe, ls Ta (Ga si a 6gatte a Mecedonigii.un corp debit, bie gi miaerx ‘bil, avind un cap enorm, Constantinopolul” (Ch, Dichi). De jurtraprejar craw state independente sau ostle: Tixbizapda, ‘gate pind la cuecrirea de a selit din proprille resurse; ‘Despotatul de Epr si Ducatul Nepratos, sate grey care ac- septa del de ret Seca Bizving. Ductal Ate ‘a continuat si aparjind francezilor, dupa care a trecut in mina ‘ala, iar{Principatil Moreei a revenit in cele din urma iimperiulu, In sic, nenumdraele insule gi o mare parce a lo- calor de coast era in mina gnovezor fs venaienloe eva mai departed est imperi dioct at a ago ‘iseau statele din Occident, Serbia Bulgaria gi tui Aceastae ia cand trupele lui Mihail al Vill-lea Pale- cloal 12591383) fu puns In Contannopl ln sca ulkima perioads din storia Bizanqului (1261-1453) distingem doua etape: domnia lui Mihail al VIt-lea gi cea a succesorilorEee 438 PR PROF DR. EMANOIL BABU sii, Anul 1282, cand moare Mihail al VII-lea i ajunge la ron ‘Andronic al T-lea (1282-1328), a marcat de fat o ruprutd in- sofitd de decadena bizantiné; |lIelee a avut ca prin- __sipal-obicetiv impiedicarea ofensiveilatine in Osient, activi tea gi succegul politici ficind din el ultimul mare tmpirat al Bizangului. Un om singur nu putea insi inlivura cauzele pro- fande ale declinului unui imperiu epuizat; de aceea, suecesorit sii nu au putut face altceva decit si intireie deznodimintul jnent. Andronic al T-lea (1282-1328) i Andronic al Il-ea (1328-1341) au asistar neputinciog la cresterea puteriicurci- Jor in Asia. Joan al V-lea (1341-1391) gi Joan al V-Jea Canta- cuzino (1341-1355) au vizut cum sitbi lui Dusan ajungeau la porgile Constantinopolului precum si primele cucerii tur- cxjti in Europa. Sub Manuel al I-lea (1391-1425) si loan al Vill-lea (1425-1448) progresul curcilor a redus imperil la capital si la imprejurimile acesteia, jar calicoriil umilicea- «ale ultimilor doi tp Occidenc pentru a cere ajuror au rimas INu se dorea decit profitul de pe urma mizerci Imperiului Grec, pentru al domina rligio, pentru al cuceri politic y 2-1 exploata economic’, spune Ch. Diehl. Deznodi- ‘mancul era deci inevitabil ga survenit in 29 mai 1453,eind tim tmparat bizantin, Constantin al X0-fe,¥ frit eroie pe zidurile Constantinopolului asaltat de cu 29.2 Situatia interna gi externa a imperiului fn ultima perioadt 2 Imperiului Bizantin tmpiragi au foet newoti si ficd fax unor mari difcultiti financiar, introducind noi tae gi imponiteasupra unor catego sociale excepate pind ‘nunc. Din picae, aeste masuri nu au putut fi eficienteint-un statal cirui comer, se flan mina strdinilor Imperil nu mai pu- tea inteyine flota si pe soldagi armateicerestre, pti foarte iu, BIZANTUL:ISTORIE§SPIRETUALITATE 439. fapt pentru cae aveau loc in mod frecventyalis, Ca intordcau- fa la Bizan,disputlereligioaeau fost reflex agitayei polities, ‘mai ales al disputei in jurul uneieventuale uniricu Roma. f Dupi moartea lui Teodor al II-lea Laskaris (1254-1258) co- roana imperial a revent fului situ minor, Ioan al IV-lea Las- kavis (1258-1261), regen fiind asigurati de un personaj de conditie modesta, George Muralony In faya acestei situaii, aristocraia condusi de Mihail Paleologul a reacionat violent: Muzalon este asasinat, iar regensa preluati de Mihail Paleolo- sul. Acesta provenea dintr-o familie aistocraicd, avea sprij ‘nul armatei si al cleruli, ascensiunea sa datorandu-se merite- lor sale gi situaiei externe care impunea 0 conducere fermi. Tot ‘acum asistim la aleituirea unei noi coaligt occidentale con- dusi deManfied, rege Sicilici si ul natural al lui Frederich al IL-lea Hohenstaufen, care, nelingtigi de consolidarea Impe- riului de la Nioeea, se sociaad cu despocul Epirului, Mibail al Tea (1237-127), imporriva op acului Bizantin. Alianga a ise spring la ogee ss neinigtc gi el de ascensi- zea Imperiului Bizantin In cud acestordifcultyi, Mihail a VIlI-ea, cu spijnulfrateluisiu loan Paleologul, a obyinut 0 victorie strluciti in toamna anului 1259 pe Valea Ratagonici, luindys chiar prizonise pe principele Abaici Ela fost mai tir ziu eliberat tn schimbul cedirl unor localitii din Pelopones. In vederea anihiliri unei eventuale contraofensve a veneieni lor, Mihail al VI-ea a incheat in 1261 0 aliang’ cu Genova, ‘area permis pitrunderea pe piaa bizantini a acestei republici ‘maritime. Genovedi preiau practic in acest fel suprematia co- ‘mercial in Orient, deyinuti pind atunci de venetieni.! Un alt eveniment deosebie de important a fost Incoronarea lai Mihail al VIlI-tea in Biserica Sfinta Sofia de cftre Pari- "Ve BALARD, Bloomin ox Moye yon 1989; dem, La oman sn, Roma, 1974; M-BALARD, A-DUCELLIER, Clara “Mays A Pat, 995; Fe THIRIET, La Romantic, Pri Re, 1989440 PR PROF DR EMANOIL BABU arhul Arsenie{B€T5 august 1261) Actul simboliza renajterea Imperiuli Bizanin i crear uni noi dinar, care a dom- nit aproape 200 de ani. [n’schimb impiratul legitim, Ioan al TV-lea Laskaris, a fost izolat. Pe plan extern, in aceasti perioad’ Imperiul Bizantin era ameningat de occidental: Grecia continua si fie sub domina- ti lainlor prin despotatele de Epix, Morea, Atena,Ahsia,iat pote de Bie! el deb Ts ran ole pes Bizantin, fn nordul Peninsulet Baleanice, sbi i bulgai i smirisriregatcle in dana bizantinilor, darn era in stare sk ‘organizer ayn ole de mare amploareimpotiva imperia- lui decie printr-o politici de aliange. In Occiden,inamicl cel mai putcrnic era Regt Sci, care devenise foarte periculos dupi moartea lui Manfred, un -dugman al papalitiii, cu Carol de Anjou devotat scaunului pa- pal Incepe eel petioadi de allane conjuncture cu sib Ia Urog sau cu bulgari aruli Constantin imporciva lai Mic hail al Villa, pase la cale de Carol de Anjo. Mihail al VI les dovedita f un bun diplomat, reujnd si rxalve fculejle in care se afla mai mule prin abilitate politics dece prin forya militar, De parte sa -a av i pe regle Franc Lay dovic al IX-lea, cel care, prin participarea la cruciada imporriva ‘arabilor ipiedicat pe fratcle siu Carol de Anjou si atace Constantinopolul, Situatia conflictual a fost arenuata ‘area pe scaunul papal a lui Grigorie al X-lea (1271-1276), care in schimbul neutralitayi lui Carol de Anjou fi cere lui Mihail al ‘VIII-lea accelerarea tentativelor de unire. 29.3 Incercari de unire cu Roma Bizantnii se aflau in faga unei alegeri delicate: fie erau ac- ceptate condigile latnilor gi astel era reconstiuité lame cre- !IZANTUL ISTOREE $ SPIRITUALITATE 441 tind in vedereainlituriitpericolului otoman, cu riscul unei cvidente dsolutitine-un cretinism cele devenise deja str fie i prezervau spritualitatestradjionall prin abandonarea “oficre!sperange de conserves Imperiului Oriental" Alegind cea de-a doua soluie,bizantinil au ales moarte lor politic, in- fedngetea de etre turc, i au respins moartea cultural ce le fi venit prin unirea cu Occidencul. Mihail al VII-ea cat si convings clerul ortodox de necesiate infipeuii uni ce Roma i fn ciuda unei oportieyidente, a timis o delega- sie la Lyon, formaci di fosul Pati German, marleisto- fic gi gm de stat Georg Acropalits gi mitropoltul de Niceea, ‘Teofah. Intre timp, adept unirii Lau cistigat de parcea lor gi pe Ioan Vekdkos, un teolog de frunte, care pani atunci fusese lun adversar al unirii. Chiar daci divergengele doctrinale nu se agers lar dogma romani ves un partan prec lan os in scl al Xe sau pelos Dio Clo nes. in secolul al XIV-lea, bizantinii aveau mati rezerve in pri- ee per pageant rare ahionpey ars mpel prectesiaplopedinpeiojms are shan poop argo denté a Rome in secolul al XI-lea. Daci recunaagterea supre- ‘matiei ceoretice a papei putea fi admisi, nu putea fi tolerata ima- pect uel dogme dec scna, Nici paca ini ‘uy acceptau ca papa si devin in afara sinodului o autoritate in materie de creding’. Dupi reforma gregoriani insi, autocratia nafacspats scala une, Soni pines ‘x8 de Roms, unirea deveneao afacre pur politics, ce urma aire Baap oman iol olen hae anes ake toe ‘ie 1274, nu a fos infeleasi nici de cles, nici de popor espns Tier CENNNOEOLOS, ny Add Rl ne Cambridge, Manche, 1959, Cepia ace Incr se fer unin dele yon din 1274