EVOLUTIA ISTOR10GRAFIEI ROMANE

LUCIAN BOIA

Introducere

力ゎ″
Jθgr″ S″ ″%グ θ
′ィブ
α∫″J″ θ
ノなわ″ ノθのα θ ルメル α多分 ″魂
`カ
σθrθ θ′
α ∫ノsθ ′
ブιブ
'α
s′ ο′ノ
`ν
α. J力 ′θ″
θs2′ θκ′
′πブs′ θ′ブ “Js′ α′グノ
κ θθ′
θ αノ
ρ
`α `χ “
ッθθ力Jliη πガ ゞノ′ ′θιαら〃ツ αα お″ ル ″θんをαπ″α .θα θκJJ sJ“ ′κθνθノ
αsタ
θクκθの θガθθS― ″′ι″ιθ窃′′∂4グ ル 物 ル ル′αθω″“ 錫ゲθlcg∂れグ αノbttι
`ら
フr"θ′り′
π′∫ノθrノ θ
′リム
′κグ%一 ∫υ74α ブらノ
κ 19″ νブノ′
θr. “
メ
`。
ルθ α励″ν′ ルν ″ガ″ θ ′κ 魏 sθ ″ J`′ θαなわ″ Jθ ノαノπθ α′νκ′ θ′物sι zκ αム
`ク
ル7″ イなノ物″θttθ ″′ ι“ ″α′ γ′
ル
`∫
ゎrs″ れ ″ θ ´″ S― αν ε
J′ θ″ν′4S ttθ
″ θ S力Z″ ιαθ θ″θθ″rガ た 薄θガι “ グθ “
ぁθ ノκ%“ αJ′ ′ 物 ι αSθ ′zた α ι わツ θ″
`ε
θr`gノ ″ ′ θr ι ゎ πκグ∫ ノθθκ″κzノ ″たακω″グ″γ″″′ι′α ′″勧′ ′ι♂ α″θ
`α
″ たκ%ノ ωθ .И θ “θ
αsめ た う 一 α θ″ “
なノ κ ∫
Jノ J cθ κ arii― 写,α ″ グθ
″ zノ ク
“ “ `‐
′滋写務Zノ雄力篤なわガ οgra′ α ″θ ακ夕 ∫ブθθκs″ 勧 ノ ら ′ ′κ夕 αS′滋ζ あ_― ガ
Z〃 θ″ 鋭 ′οαた θ 乃ノα′θ θα “α′ノ ″ηο″ ″κ″,2′ ′ ι θ ンブ ル なゎrたげ “
わ″
“ `Zタ
κθ∫ ″ノ・シθ (Pγ 効′ ノ
ル なαンノ ノ″″ブ θκα′ ι″ θ ´κリガ s`′ι αga s″ ´4sル
amθ ′ ′α″θα∫ “
ガ;電CJお わrノθ “
のθ α″ ιαθ O″ S″ 効ノ′θtts`″ ″αガ α″ z夕 崚7ん クカ
物 1ソ ′ グ加ノ αψル″ノ ノ
あ″′92θ ′ ″πノ′ θ ∂4.D響滋 θ%“ 物 α ガ ブ ″た
αお′ αs`θ Dα ε “ “ `乃
れ ′θたガわ″ Jグ ′θθガ′ κοらゎ′″′ ′″θ ろがαθ α′ガィブ ル
`力
__r猿;crCゞ ノた Pθ ″ αr s(η α′
αた αル 笏′%ノ rθ ´ (雰 ε∫ グsθ ttι 力cr勒 ″=
θ″θ%夕 Dα θ ″″ グισ “
Jの 物 :ダ α ブツ“ ノ
`α
。Dα θ “θ― “
″θ ´力な νみ のフ″ ιsノ θα
“ 孝
`ル ``乃 “ “
なα″ノ J″ ″ノ θκクル ″ θ ´″リガ物 sθ ε θルノαノχフ ル 名 なノαrθ ガ θ ブ″ノ姥
“
α菊 4ε zη つたシ ぉわ″ “ 「 `彦
ブθ
.

O altd temd ca-e i yf lupta netntretuptd a

poporului romdn pentru pdstrarea fiinlei de stat, a neatdrndrii. Situa[i
fntr-o zond nevralgicd a Europei, romdnii au fost nevoili sd-Si apere cu
ddrzenie libertatea, iar paginile de epopee scrise de la Mircea cel
Bdtrdn pdnd la cucerirea independen[ei tn t 877 Si apoi pentru
menlinerea Si consolidarea ei, au inspirat Si au oferit material bogat
 笏′ゎ′訪κ″θ′ sわ ″σガ″θJ″ ′
′ .

“」「′ rθ θ ιαツ″
θ″ ι″7ブ ちα′Jα θθ θ″
′θθs― α′ ″rg′ ち
′ι∫′ら θグα″ θπ′ r`″
'aFJJ JS′
κz?4グ グTI`α S17'′ α πんθJ“ α′ノναrJι ′
ブ ″J Jθ ■ Spθ θ姥′
物 ρ′θzθ κ′θα θχ′
θκ Zノ θ
θ ら Sο ι
ノαたル θ ググθ α′θ ′ノたら ′
′ ′笏 ′α ′θθ ′θ
。 θ物″%ガ
,α ′
`θ
Js′θ″JJ.
“ `ν
κθαs′rθ
α
rα あχ′/なフ
′π ´
こ〃κ
J σ κ θrθ ′
グSι α αα 2J J`′ θ εκagJグ αみノ
′α
J
Esた
“
π′α″θ鰐 ″鋭 κπα お″ 物θ夕θθ?′ ′Z夕 ′ θα″θ
ル θα′ル JSわ ′Jθグ グ `物 θZ′ ′
“ J″
ルθ″ %乙
α″θ ル sJκ ′ ″ι Sグ ι専,zκ グ 物″θαgα ル 褻 §πrα r`α ダノ
`ノ
`α
Jsわ ″
′θι″ あ滅θわ ′ガ
θZ′ 4の ′ ガε ′θκたα′ ノρ´んどαs″ zノ .Fη ″J′ α′ θθ γ
′′おわ″ “
Jα Zα ノ zz′わ′ダガη θ∫απα′ ′θS― αSθ ′ お,効
α″′ αJ θJZ`わ ′θ Z θ ノ
′ル花ρ“ ιJS′ θrJσ JJ απrグzα s ι
θ κ γ′ θtt sθ rJ`r`α お′ θr′ rqρ rJι ノ′ θr
'%夕
′
ノκθ `J′
グおθ ″ ・
tt S― α ν物″ψ ′ Jκ 島 物θ(η ´κグθ πg3η ι r″ ′ α
Cι ″
θθ″rノ ′αィブ α S'多 ι
α′
`た
滅 αf∂ イ∂αおわ″ たノJθ ″′ θzα κ′ Jε らθ α′ια〕 れま S“ α″ιαttsι κグれた α
C′ ι

`′ “
gαttJθ ι α″笏
νθθ乃ガθr θ ′ο″Jθ あ`グγ αた 物θ グ 物 ακπSθ ′ お。1′乃α κθ J′

%Zα“ %″ Jα ″αz ιグ α′ ノαπノ ηた ′″ ιl物 ′

ハウθθ′αιβグ′ ε Иγgπ s′ 2レ 昴θκ′ ゞJ′ 7ζ

`s`笏 ス
ιタ
rθ κ
η`rι ル θ ′
θα ″′
′θメリθ
′ ′ α‐ ′′αルS′ θ
θ θ″ノ″πα ′ ッ79う f∂ 5λ
",ι
И′ι
χα κルタPη ノ ″θ
%Jα ガattα ttο ′ル ′ α′ ′
らJ″ θ ′
Zsル θθガθ ちJお わrjι α7

酵 θ Иrル ′
JJ′ικaゞ ノル β9動 κPι ″Jθ θノ θz ttJル ク,ル αsθ θんθα θ冴わr
“
わα′ θ
θル ′rι zθ ′
ル θ ′θガθむ ブθ′′ gノ κα′ノ″ιろ ρ′θ′α′″グわ′ ′ ′θら′
ι ι ′″ブ
ツプ
ソιαθ%″ Jtt θπ′ 勧″ 鋭ノ asJν ル おわrノ θ
κθ′ gFグ ι′θ “′力 sι う。
“ `α
″ θκ脇″θル α bル α おわ′ Jθ グ グ θ′
P′ J“ 夕′θα′ θたαレ θ%夕 θ ′ Sα
“ θ′ “ “ Sた G`θ ry
rθ ´″θ ∫魏 ル ∫J物 ∫θ″ αノZγ ル ′ θzた 滋 `∂ ′Jガ J″ ′θ′θ
“
__Pα“ 4グ ._工 η Studiul istoriei la romani, ο α ″αJ:z滋 ∂υs勧 ′_dυ :α 勁

たαガ 物 f∂ ア
′ イー∂75加 ,,Cθ ″
ゴ νθrb力づ′ノ 〆ちθ
″rα ′ ′なノ′″ 笏 αSグ
κθ
′笏み `フ
s励 ′
′κJα リ おわガθ ググ θ ノαたθ
ん rc θπ ψノ
α rブ 効′θ ″
′′ rブ Jθ

`グ `J`巧`Jθ Zθ %こ
ル κJZお た ′″ た 。
″ θα′θ 力 θθα レ
θZttθ Sθ 笏′ α′ ダ ィ ン J′

ガο ル ガ″ ′
sι 仰方面マ功嗜蘭戒ァプケπ滋滋爾ι
“
磁
θら考′ ∫J勧 ′∫ ′ z′ ″ 石 ∫ノ効 ′″ JzJノ αガ αJ∫ ι ′ ググ χχ
ρπb′ Jι αた ψ ″ ``θ `θ
グθ ∠.D.J診 4(写 ,θ ′加 Rθ νッθ 力おたソJ7%θ "∫ Jグθ 」
,′
'α M I)`ん s%∫ Jα 4z 物
乃た ル rG“ θ
ωbι rノ θ ttJθ 乃お1/7お sθ κsθ カグ "ρ ι′ JJ〃・
"力 乃′
Cθ κ″Jbィ ブ ブル Sι αZタ ル s効 訪zJお わ″ ノθダ″9θ ノ′ θ ′κω″ αα滋4加
J“ z′ Jθ θ
z′ ′ ικJ夕 α′sι ′ z′ π
j″ JJ ′η」 prブ7π ガ α ″′α“J S`θ θ2Jπ ノκ
′ θs′′
笏
`θ
 ｔ ｉ
ヽ
動
膏  
 
ヽ肇 冤 量
彗

Ioan Bogdan, prin descoperirea Si analiza celor mai vechi cronici,

 
輩

″θ凌″θ″た 物 sル ッθκ滋 5け れた;jza″ グ′″ θ″

ζ

ρど″ヴル sα ル 物 αθι ブ
%五
印

s′
壼

β93d警 ′%ら ′
た夕″″θ 5θ ′Zθ ″α ″θ
`θ
″ θ κ″ル・・Io19FiOgraia roman五
`わ `κ
“
 

ルを
一
一
・き
´ｉ

,i problemele ei actuale, ′
η θ
α″ ′ι グθ θ βα″′
ら “ θ, 効 ″σ∂ηグ θ
〓

′`′ ブ
θ `θ
ttZ″ らsθ ′cヵ ′
グルθ νθ ノィメαおわ′ 9θ ノ
Jθ ダ″
′´κ αtt ν″θttθ αルムノα′
′ α′疹 ′αrた ρ′%加 ″ sα ′θノ
刀ブル ″θノθ α″ たαz Jκ ルla θ θ ′
θθ″″
ガ
`ル `sガ
た″θ″ ノ
θθ o Cθ κθ′%zブ ブ
ル sα ′ θsν η′ グθ θsθ わノ′ グθ ノ%ζ力θブθαsc ′ %θ ″α″θα
ノ%p′ ノ θ lli第 めガ′″ ノカ θ ″ んノ″たαθ θ″θ
“ `Zグ %プ θノ.

シ θ “
αttν ′ソαs′θブθρθ “′ `ル
′ α πブ,ハウ εθ′α ィgα sθ ′η′
∂′η ∫ノθ ´′θνα
ルηθ″ ″んた S勧 清ノ ル ぉゎ″
` `ん `sθ
ノ
θ ダ″9θ・ Cθ ′ θ グ′ ん″ブs%″′ θ ″θυ ″ガル
ρ′ Jν ノ′θα″ θ′ αε ″θ″ノ εα″ ブ Cronicele lllluntene (1899), Fraglllente de
.・

cronici si stiri despre cronicari″ 夕θ〃.Lノ タθJ′ Ⅳ ん4gα %b′ノ θ 夕ο

′
′raZ`力 ′ α″θわ % ノ
し αttsα ″zろ ′ κ″′ z′ α″ Despre adunarea Fi tipttrirea
′
byoarelor relat市 e la istOria romanilor.Dで ブなJ′ ′ q〃 ん tt αθω′
`α
ｂ ヲ

s′ νJliν s″ ρ″ %ン た ん%“ αノクκ ακ%“ ノ ′αψθ θ′α′∫ ″i可cプ ぉ滅 θθ ―

§ ョ

ρ ″θ α′ θαルィカ″ ″弓 ゎ′ %グ 物″-24″ ろんπ αブル管

 

リブθ′パ翫 なι
 

"ろ `わ
ヽ ・

θ∂″グθbsθ“
・ １
，

物″θ αgα ι ッθ′勿ノノ

θα ″ θθガrノ ノなゎ′ たθ″ θ 蒻θ ∫魏 ヵ ′
να ″″し
多
営 菫

`θ
“
 

ναあ α7θ αstt αθ″ツプ ニ″ i軌 力化浮生コな単θ7ノθプ 。 ィカ f"Z〕 r fb寧

一

′ %ら ″θ″
︰

θ9″ ′ο′グRθ ι ι α れ 物′
！

zι ″
″ ″カルPα ″ れ HistOire et histo」 ens
・
ｌ

““ `訪
 

`α
depuis cinquante anso l任 6thOdes,organisation et r6sultats du travail
 
ヽ言

histoHque de 1876)1926,。 物 2θ ι
嘔

た ′αgJれ ら ′ θα′ ル こ θ′ θ ,θ ″ α
會
 

滅9zν θltこFガ おゎ″ `眩

 

ノ0『″9θ ノ″ θ ∂κ ″ル _α ′ %κ [μ Jブ γ″Z夕 ″
″ノ ノィル sθ θ
θJ σ α′θ
摯

.
⋮

α α″ θα′ お″′ ル″θ α∫ 万ノ “ `∫

ィθ
卜

ノおわ″ ノ
θθtt Rθ ´″力
´

“ `″
“
Jη ρ ′ノ′ 二α万_α J sι θ
θルルプχξ s`′ α ″ ε
グ s効 ″ノ ′ ali Cθ s′α″″″
“
sθ % ρ わ硼″
`“ `′ “
σノ%′ θ ′ブ
ツプ θ ル `″ θヵたα′ プ.力 COntribuliuni la studiul
cronicilor mu■ tene r夕 θ の∫ ノcontribuliuni la studiul cronicior
moldovene rフ θ η′θ ′α′ れ′′ ノκ″―θα 4α ′
ブzグ 加ィブ ο鰐″∫ ノθ ″ κ α姥
`η
de probleme cohtrAt er{a “ `gノ
i stori o gr afi e r omdneas cd.
in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, cercetdrile
istoriografice au continorat, ele referindu-se fnsd la anumite aspecte sau
anumite perioade, JAra realizarea unor sinteze de ansamblu. Ilie Minea
a publicat studii despre cronicari Si despre Dimitrie Cantemir, iar loan
 二z″ 釘 αθ ι′εθ″tdeZソ θルα r`α おゎ′ ブ
agr″ 9θ ブ′κルα″ ∫JJ7α んノ
α(CroniCari
si istorici romani din Transilvania,2`dilit,f夕 θ ノ フイ〃jιわ θ κノ
J′π
α々θr励 ′∫ブ幽 イ揚 Z Zttθあ 効 KIstOriOgra重 a romanЙ ardelea面“ m
"渉
legaturtt cu des整 ,urarea vielii pohtiCe a neamului romanesc de
peste Carpali″ フ 2〃 .力 わ″ ブ
θダ″ θ ′θ″ノθンθ ttθ あ励′ Jノ α
ψι θたZα ノ
rθ σ
ιれたα
ルιソ
θノィノ
ιJ sα ル飲 ノ及
ググ
'α
αθ
″νノ
たたαルJ」臀θ
θル 〃 たι
sθ Sι
`Bう
′
(グ Iθ ικチ∫″zκ ′rθ οθZイ ン
αガ′
θ′zJ Pθ ″θ P.Pα 4α ブ
たs`ν .Zα ′∂んググ′s″ 笏
Cοκ∫´
αん′
ノ″ C CIノ π′
θsθ πSθ ノ
κ′ θsι θZグ α″′″し ノ
γθ′
夕″ブ
′θθ
″θ刀ノ
θαrノ′
θ為
`′
θ
´′ ∫
ノ凌夕おゎガο
ダィ,α れたη θ′ α こ ′πろ′ た´κグ 物 ゴ 92σ s効 冴グ
`θ “
Consideralii asupra istOriograrlei romanesti ttn ultilllii douttzeci de
ant tt ι α′θ′ θ ノ
α′″ θ 4″″ ″力′%κ θ ′
ノπ んル sθ η″ おθI Bθ gあ″
“ わ″
,
`α
″グ′́κグι
夕θθ
′θι″′ιαお た″αrar`θ ″′物gθ κ″α
′ブα
あα κ
ιル′郷ιル
αθ
ω″.力 わ″ノ
θ遜″
要グ α′θガθ
α ι 加た″ わθ′
たθs`′ グθ
ttgノ θ″∫ ノ物 ノ
ク″ι
ぁ″
θα
′%ら ノ
ノθα″ 加 ゴフイσ フИ′ ιχακttπ /Bθ t赫 sπ b″ ″z′ St五nia istO五 c五
`た
roman五 貧n ultilll五 25 ani.Constatttri gi remed五 .

弓
D叩 滋 ゴタイ4′ ι 〃κ遷″ κ%“ θ′θ θιrθ 酔 i′ ″み加グ αθガブ″たα
`雰 ` `ι
ψ ′夢あrおわ″ たらs― αzし力θ″ κθノ′のノψ′ θ′ θα′JZα″
θα_z“ 0′ S″ ′
ιzθ .動

― 夕 αη ン%′ θ′ γε″ ″θθ θルθ″ッタ脅νゎZ′.二Ittsブ ¨ ′∫′ ゆ Pasc笏

… Dα B`′ J4α θ
み」ンフ″
θ″ Cο 4s"“ ′
ブ《雰θ笏 /Zル θαんち P.P.Pα κ “αノ′θ 〃
sθ

″ “
q力 ′
ノ “
わα′
ιル お ノ θ17グ α ′θ ´″夕′´″″ ″ 物σ(η z効 ′sθ θθ′ π′グ χχ
"′ “
″″グルασ ク IntrOduction a l'historiographie roumaine jusqu'en
.・

“″
191り・Z%θ α′
θa力 ″た Sノ んた″σtt ωた αttω αガ αノα′ θs θノ
′ノ
ゎ″ ガθ″
S″夕加 jグαろ 物 ′ “θSノ カ ブル κθノ.D加
″ sα 夕κθ′∫効 ′ ノ αノル ζg′ ,′ θαた ′ 力 ′ ∫
“
′α れ `α κZ θ写フ ′加 ル ∫J′ θα ―θθα αJ′ πθ″ θ ″ α 物 ″省 ガ
`α `ガ `わ “ `霜
θαs″ θ ″inicな た》
∫ ′Jθ グ′
ら κノフf∂ ∫ノ ′´″″αsι ttzノ .

“ル ゴ
97θ Pθ 叩 ノ
′ノクル θ ろ ギ,ι εJα ′
ぉ′食
ηお漁 9′ ノ
θダ 9θ ス
クこ巧
ηブッ ノ
ゎたα
`わ `だ
dli4 C′ ガー
♂叱ψθε Q α ρ笏
わ′Jθ α′α
″わ′
θgノ αEvolulia
`グ gandir五 istorice

rom全 硬 弾 同 覧 菫 刀 フ 雨 π ァ 認 を 加 顧 ヮ ′Jガ ο′
πθ″″ σル s加7諺芽 π 商 万
α z加 ″″ t θα′ θθθ ″ノ″ θZκ ルζ g s効 ′%加 ″θ グタθ
″ス∫ θz′ た′″ θガ″ ブα
′θ
71iグ む ノηι ″θJお ′ “θ“
9ガ あ″ α ノノ叩 θ′″″む ノα″″θSι κ′ α
″ν 4
ルα ε
ωル の θ
`ノ
sた ルθ
“
sι 夕′
“ `冴
scrノ ル ヵ′ θSノ わα″
θ.シ θαS`η ′ のた虎 ル ′
`ガ
わ 物 π 勉′∫ θσθル′ νノ θ s″ 笏 冴η ″θなゎ′ ノθガル″ ″ノ物 ′θ ″ノ
θα励
`η “
ノれた″ ろθ′Jθ 夕gasノ κグ″_ゞ ′′οθz′ あ α″Zttσ ′ ブ
ィZP″ ″α α4z.“Jθ
 ακ βlθ
此ン ノα″
′ prin descoperirea Si analiza celor mai vechi cronici,
″
θιわθ′
αた aη jzaκ グ ′ θ
ανθ″夕。Siれたク z′ α″ガιSα ル シ αθθ
s′ あ θκJ%正
s′ ′
IstoriograFla“roman五
`θ
Bθ 8da4′ π
ダたガ物ゴ
9θ 5θ ルθ′
α ″
θ/力 ん
死′θ κ″ル .・

si problemele ei actuale, ′4 θα″ら “

ρι グθ θ ′α″′ ,4`ι ″σ′んグ θ
`′
periodizare, se referd la evolu{ia istoriografiei pdnd tn vremea lui, iar
pe de altd parte prezintd sarcinile noi core stdteau fn fa\a cerce tdrii
istorice. Concluziile sale sunt deosebit de judicioase, lucrarea
impresiondnd Si astdzi prin modernitatea concepliei.
in cadrul vastei opere a lui Nicolae lorga se intdlnesc qi cdteva
importante studii de istoriografie. Cele dintdi sunt cercetdrile
privitoare la cronicari: Cronicele muntene (1899), Fragmente de
cronici si stiri despre cronicari″ 9θ 〃.ル ゴ 9θ θ
,Ⅳ 力ζ gα ′励′ ノθうθ
′r"θ ″″″ θ
`売
αttsα られ ノ カ′′効勉″ Despre adunarea,l tipttrirea
izvoarelor relat市 e “ la istoria romanilor.Dでノなプ′′ 9,%″ tt αθ ιs′
`α
s′ 笏″z s夕 ′″ αガκた η%“ αノ πκ α″π ノ ′■ spθ ε ′α′∫ ″ノ η′θノ なわ″ ノθθ一
ρ 励′ J`α ′θα ル″ arθ あ′ 弓 ゎ′ ノθ′ “ t§θ%ガ 物″-24″ b′θπ zα ノわ
雰 鴎 管
物″θ gα ι
α ッθ′
ィブθαε θ θ
ガ′ガおわガθθ″ θ´ ″釘魏/ン θ″Zグ θ
みs`″ ν
″ガル
να′
θα″ sTrα αθ
`″
″ップ′励 カ セ生ョ
ン な
ザ “
θZノ θ
′.ル っf92乙 Ⅳ 力 πら′
ノθグ
″ ・
滲 ′
`α
θ
9″わルJRθ ″′zακた 物 ルθ
′α″
θα ″カ ル Pα ′
れ ⅡistOire et historiens
`訪
depuis cinquante ansc M6thodes,organisation et r6sultats du trava量
histbrlque de 1876 λ1926メ 物 2θ ″ レメ κ廷フ4あ ′ θ
α′″ Z夕 θノ ンθJθ 夕α
`α
dezvoltdrii istoriografiei romdneSti de-a lungul jumdtdlii de secol care
!

]
a marcat cristalizarea qtiin{ei istorice tn Romdnia.
in primii ani ai secolului XX, se remarcd studiile lui Constantin
Giurescu privitoare la cronicari. i, Contribufiuni la studiul
cronicilor muntene (1906) nri Contribu{iuni la studiul cronicilor
moldovene (1907), el a reuqit, printr-o analizd minulioasd Si originald,
――――
―.ラ じη οSο 7プ び ル ′′ οわル777θ θθ″r7/θ ,σ 弯夕た ′741iν ノ
わクπびア
ク ,θ θ
んOσ
`σ
i s tori o gr afi e r omdneas cd.

in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, cercetdrile

istoriografice au continttat, ele referindu-se tnsd la anumite aspecte sau
anumite perioade, fdrd realizarea unor sinteze de ansamblu. Ilie Minea
a publicat studii despre cronicari qi despre Dimitrie Cantemir, iar loan
 literatur五 romane dθ И′
ι χα″渉πPブ ′ z θた.P´ κグ ル, sι ′ γ′″
`θ `θ "ち
お α力窃S`buフ ガィぉ θ7物 9Jグ グ ノ
θ′た′αttrこ こ
写 αθグωた ιη ′
Jθ α夕″
`ε
"ガ ・12`θ あら σθs′ J為 ♪セθ″θθsπ ″ α″′なわ′ ブθち
′′ ″ メ αθ′″ な″ζ ガ′ ″r7′ θ
ブ
ε ∂′∫`η
J sθ rJノ わ′ .均θr“ ″ノ
ノ αι Sれ ε θ′′ι″ノκ′αイメ αム ναルιノ 姥 ゞノ′θ κ″笏
Js′ θガθ αJ ι
J′
Prcフ Jarノ グθν ′z%′ ノ
θ ′θ θαs″ ι Nli`θ ルθ B夕 ′
.・ θα,θ % Z
焔 ノ 腸ノ θ“
ι ακ%β .P.助∫ ル 笏ノ Wθ θル “ ζgα θ r6・ .

`力
Pι rノ θ♭″ θ名 ′θ″ノ
zα ″ νJ′ ′ α νθ ′′
θノ ιZθ κ″ θツθ′arJα おわrjθ17″ 9θ J
`″
α “
″ θ ´κ(T′ ちθ Sた ″ ′ グわα″ θ .・

“ “llledieval五 θθ″ α′θθθκθ ′

I.Istoriogra五五 ′ θ フνκZα ″冴 ρι′″刀Sθ θノ
だ ら
“
ηθ θθ だκ励ノ
Jノ″ノ
ブルタ ル′θ・助 θη′ グθ
Jκ ル あπ ηα
ゴ .お ′
θ′ノ
θ θ∂
gr″9α ′ κ Jzら αsル ッ
夕物′ タβιθ
θルルЙフリのηメ
″夕ι απZακ“お
けどβι θ
θルJ Й7π Jz′ ′ γ 夕″た αsθ θ
παノ
力 θル′
γノ
2.爵 り ηメ
“
Ⅳ HD。

II. Istoriograrla lllodern五 , θθ″ フZttακグ 滅多 s″ ご グ ″ ′θ J〃 θ

′ ′
Jブ

`』 “ ・ `′

ルπ ′ θ∫Jθ ″´κグタルノ J bπ r」鉱θ ″ηこrFiル θZ“ ′α″笏ι′

.∠ ″ ι %'ι・
`わ
f。 お′θ′Jθ ググ α′ γZ′ κお″ 脅θ α.f77θ ― ゴ
∂3の メ
2。 おわ′ ノθ メリ物― m斃銘減リ グ脅θ α.ゴ ∂3θ ―
f∂ σ″7の ,・

3.D`ル ″ θzα ん′お わ∫ α′ αθ rノ 万θ夕にθ α.ゴ ∂σθゴ7θ イフθ

の ,・

“ `θ
4. Istoriografia primei jumdtdtri a secolului ru, caracterizatd in
general prin eclectism.
III.
Istoriog rafia contemporani marxistl, corespunzdnd noilor
realitdsi economice, sociale Si culturale create tn Romdnia dupd 2j
august I 944.
Ne-am propus sd tffilisam drumul urmat de istoriografia
romdneascd de la originile ei pdnd la anul 1944, care a marcat Si tn
acest domeniu tnceputul unor prffinde transformdri.
:

ffii importante re-atird dnesti :

i

contemporane fiind de fapt opera ultimilor ani, o analizd aprofundatd,

criticd Si obiectivd - nu o simpld tnqiruire a preocupdrilor Si studiilor
apdrute - credem cd s-ar fi putut cu greu tntreprinde. Am considerat de
aceea mai potrivit ca unele aspecte actuale ale cercetdrii, problemele
fundamentale ale istoriografiei contemporane qi profunda ei angaiare
 Mai tdrziu, tn 1972, P. Teodor apublicat o altd antologie, privind de
data aceasta perioada interbelicd, sub titlul Din gdndirea materialist-
istoricE roqe!94!!4 U92l-1944). (Jnele aspecte importante qle
istoriografiei noastre pdnd spre sftrSitul secolului al XIX-lea sunt
cuprinse tn lucrarea lui Aurel Rdduliu, Incursiuni in istoriografia
宙elii SOCialQ η 酔 %″ ン ゴ9π .

Dお ′ gπ 為′ θ″κグ ルθ ′ンガθα ノ ″ガに θα′ πttκ θ ″αθ た′,ノκた″ααz

“sα θ `α
″ング ′刀%“ θ ″θ″θα ′″ L s効 ′ノ ″ 乃ノ
α″θタィ′,″ ψ ″ Jわ α″θ′ιルν ノイα
`θ
∫J αθ ガν ブ″たα 笏 ″ο ′ おわ′ ノ
θぁ ′θ ル ヽQ′Jた ε z″ ι
れた ∫ ノ′′ 0ろ ′θθ
おわ′ ノ
θ yグ θθ.助 加ソθκ″′ル″′ ″′α′αθ ωゎ′θ θ ″
ι θ″′ J sθ グ グル
“
Bノ bノ ノ
θgrι′αお わ θグαRθ ″′ κligら ッθスニfρ 7α θ
rノ
ηリガ厖aκ グ′θ rノ 。αヵ
ゴフイイ イ9(り 付%冴 ブ ル
`ル
なゎ″ ノθ grι ′ιル ′ .5-ゴ η′∫ ノν θ i Z ゴ97J′
θη″ ブ
″∂ ηグ αガブノ 9″ _ノ フ″ β滋訪ノ ′
θル な′ ο′ノθググ θ′ α′.22-イ の。
R苺ノ ″グ ′θ ∫
ノιガ,ご ε θκ sθ 協ヵ夕 s%た ∫ ノs"た 滋 ″″%″ ぁs%ら ルκノ θ z
αθ ttν ノ
めたαtt αθ ωιdo“ θ んルαお “ゎ″ たノわ″P.P,Pα καノ ′θsθ 銃プ И B`″ 0/
物ε J笏 ル 7αSε %y yψ ″ ω κθ %/Ⅳ したのD.β θ′ノ ガルみ/
C′ ″ ル名 /_Crお ′
`%ES″ “ π
ノ
α″,Zσ%rrliθ `なフ ια力笏R.Dθ な ИスDttFa,И スZ"b′ И .

`れ
--Armbrast*, $t. Andreescu $i a multor altora. Interesul penfi,t,t- Stiinla
θ′
zs′ ノ
θあρ ′ ′
2 op`′ α θ
θ ′θ″θα″ ηθ― α%」ρ′ι dαち`s′ κθ rttα ′∫グsι
`″ ` `θ `
ακ舜∫ たル′θ θα′ θおわrれ Jκ 、釧θ κ′ル ヵ′ z″ ノαゞ ブ′′ θリンル Sα ル・
“
クレノωた 2s夕 クルル ヵ θ
`θ
%た Dα θ
こ 虎 ノ′ ルψ′ θDブ ノ ″Jθ Cα κた形ノ ′α
“ `れ “ ′池 ′
sθ ′
お θ″ θα ″θαろノ妨 θκθ ググ θ P・ P,Pα κクノ たsθ %ね 鞭 ιχ
Kbgう物′ θ
θ “ “
ακ%α ″α″′′ιル暉 Иス」 み
み′ ′物θ グκ%`窮 ノ s力 θん。grグノ
″η′ クθ ″筋ル ew′ θ_Nliε θルθ んζ gα ,_И .D._旋 4Ψθ
“ θ_
`■ み sα 2_溌ψ′
αθ′ ルノ ″たαグしなゎ″ノ zノ ″.P.助 ∫
θα′ 尿7%.助 αお厖 ル ィ
雰θ ι ノ
sブ ″icz`θ θ″ “ “`o4た
Ъηノ
θ′θ .

P`4″ π 釘 た′ なわ″Jοgrグ θノκθ卵 ″θソ 乃ノs`′ θ′θθ″Sノ ″ θz

`z4θ `α
力′ θSグ権′ ノた ,literatur五`θ
rOmane τ―
―
ルノσθ θζgθ C″ ′
加ι sε tt sθ ′おググリタε ′ノた″ガs″ た′ ガθ の κνQ脅 ′ ガ′′ θα
`sた
グ′物 icgタル′ 夕 ′θガι ノ ノ
7ガ ∫ 5θ θ α′αИ ″ ′
ι α4磁 物 sθ ttJ“ b sθ ′θ′
“ `%θ `た
psノ %′″ ℃グした ∫ブ9ρ ″ θθノ ノ角 ηlstoria hteratur五 romane,tiル ハウθθ′ αθ
“ `″
f♭ 鶴 IstOria literaturii rOmane vechi aし cα r女 みたフЪ ιχσθ′θ″ガ
″″% θ%κ θα∫
′θ た″θ
α θπ′
んι″
Jノ κθαs″ θ tt sθθθ
'√
′θル W響 II, Istoria
politicd sd le enun[dm succint, /drd pretenlia unei analize, tn tncheierea
acestei lucrdri.
O prezentare de ansamblult dezvoltdrii qtiinlei istorice romdneSti vq
da o imagine *ri rohluf important jucat de aceasta in cultura
"iiia
noastrd, in miscarea noastrd na[ionald, tn istoria poporului romdn.
Cdci istoria Si scrierea istoriei au fost mereu strdns legate. Istoricii au
scris istoria dar, de multe ori, prin scrisul sau prin fapta lor, au
contribuit, ca factori activi, la trezirea qi consolidarea constiinlei
nalionale, la lupta pentru o via{d mai liberd si mai dreaptd.
 :

ξ
き
Istoriograrla lnedieval五

1.ISTORIOGRAFIA MEDIEVALA lN LIMBA SLAVA(secolele

XV― XVI)

Primele scrieri istorice rolrlanesti se prezinttt sub fo■ 11.a analelor sau
cronicilorl,a un6r m,iruiri dё date si evenimente,legate ttntre elc nu
prin logica dezvoltttrii istorice,ci prin silrlpla succesiune cronologicユ .

Sc↑ntalnesc,desigur,§ i unele ttncercttri,2n general naive,de explicare a

faptelor(subOrdonate viziunii mistice,pro宙 dettialiSte a istorici),sau o
anumita tendinta p01iticユ ,de pildtt gloriicarea domnitortlluio Cronicile
sunt scrisc,pantt la sfン ,itul secolului al XVI‥ lea ttn slavon五 ,pc atunci
lirnba oflcialtt a statului si a biseric五 ;in■ ucnta slavユ se observ江 § 1 ln

stil, autor五 cunOscand si folosind unele lucrttri silnilare slavc sau

bizι mtine(ultimele tot prin ■liett sl(Ⅳ り。 Centrele productiei
istoriograice sLnt Curtea domneaitt si m飯 通Stirile;se consider五 ,h
general,ctt prilnele cronici au avut un caraCter oflcial,flind redactate la
curte,din ordinul domnitorul■ linoblemtt mult controversat五 (siimc五
neelucidattt pe deplin)este aCeca a datttrii primelor ё
ronici.Unele dintre
ele s… au pierdut,altele s― au pttstrat ttn cop五 sau prelucrttri tttz五 ;terenul
deductiilor,l lpotezelor este astfel fottte larg,Se potte presuplllle c五
mdattt dup五 貧
ntemeierca stttelor feudale Ttta Romaleasc沈 i M01dova
§
s… a ivit necesitatea consemnarii succinte a unor evenilnente importante。
Srau.pttstrat_pe_diferite manuscrise dil■ secolul al XV.lea asemenea__
msemntti Or市 ind uciderea lui ste勧 ,dOmnul Moldovei,貧 n1447,
￨

l‐

ocupTea Chilici,i COt4ii Albe de turci m 1484)。 Ele trebuie tt i fost ま

mai numeroase si nilnic nu ne fmpiedicユ stt presupunemL一 desi nu s… au [

二塾
1
1
Considerdm anale insemn6ri succinte ale unor evenimente strict contemporare, iar cronici prezentiri mai
detaliate gi cu o mai ad6ncd perspectivd in timp. Dat frind c[ aceastd distinclie nu este general adoptat[ gi, in
plus, cele doul genuri nu se intAlnesc in stare purd, ci de obicei combinate, iar concepfia care le strdbate qi
forma sunt aceleaqi, vom folosi un singur termen, acel de cronicd (se mai utihzeazd qi vechea denumire:
letopisefl. REmAne insd de discutat in ce misurd consemnarea imediatd a unor fapte - cazul primelor cronici
- inseamni cu adevirat istoriografie. Ceea ce considerdm in mod obiqnuit prime realizdri istoriografice
reprezintd mai curdnd izvoare decdt lucrdri istorice propriu-zise. Istoria presupune o anumiti perspectivd
temporald. Totugi, prin ins[qi ideea consemn6rii continue a faptelor, aceste prime cronici au deschis drumul
istoriei.
 prezentarea, mult mai succint滋 , h istorici Moldovei mainte de 1457,
realiz`mdu… se astfel Z`′ 6Pお の物′滅θθ ´4グ s― αttθ (η ク′Ittα 」Mb/Jaν ιノ .

Recent s― a propus m壺 (de stefan Andreesct)o data mai tttzic;prima

Crθ κJθ ″α Moldoソ ιノde la inceputurile statului,s― ar fl alctttuit↑ n prilllla
j… 乱ate a secolului al XVI… lea,mai probabil↑n timpul domnici lui
SteFanit沈 (1517¨ 1527)。 Crθ ガσ
α′πノ昴乾ん′
κσ 九物rθ ,devenittt Crθ れたα
`′
施 ldoν θ
ち2n ma adausurilor tthcute,privitoare la epOca anterioartt ca
si la cvenilnentele ce au llrl■ at,a constituit baza pentru alcユ tuirea altor
cronicl,ln realitate variante mal mult sau mal pttin aSemm激 Oare ale
prototipului.Cel mai apropitt de versiunea initial五 一 prin mlloCiiCa
ぬmia ni se pttstreaztt mai idel cronica amintittt a lui stefan cel Mare一
este ttθ ′
η おcレ Iル
″ βお″孝α, Care nareaztt evenimentele de la
intemё ierea Moldovei(1359)p加 滋la ttul 1507.A fost nlllllit a,a de
c江 廿e descoperitoml sttu,Ioan]Bogdan,ctte credea c五 Jblsese redactat la
.lanttstirea Bistrila: Mai este cunoscut sub nu]mele de Zι ′
6Pお の物′
ακθκJtt α′AD′滅)ν .Alta vttiantユ este ttθ ′
Ψ おっ カ ル FZ″ ク,care
′ι
`′
cuprinde epoca 1359… 1526。 De asemenea,existユ trei versilttli ttn liinbi
Str】 ine「 Prima dintre elc,Crθ れたα θ′ しわ_garzα″ ,alos tradustt m
― perioada 1499‐ 1502 si cuprinde anii “
1457-1499;descoperittt in 191 1,a
dat cercetttorilor llnele infomal五 Ce nu se gttsesc m alte cronicio A
doua,Crθ ″ ブεα θ ′あ一 ″%sご ぅde valoare istorictt mai reduS五 ,a ttunS m
“
Rusia m timpul domnici lui BOgdan al ⅡI― lea(1504… 1517);preZintュ
evenimentele p饂 江la moartea lui stefan cel Mtte.A treia,Crθ ガσ α
θたわジθ′ θ κ夕,_cuprinz`流 d istoria Moldovei_p加 沈lal 1564(lnceputul_ _
“
celei dc― a doua domnii a lui Alexandru L“ usncanu),a fOSt tradusユ m
anul 1566. Toate aceste vari〔 覆lte ctte, chitt cand trateaztt istoria
Moldovei de la ttntemeiere,飢 l m centrul lor domnia lui steLn Cel.
Mare; do‐ vて対∝E可 硬Π来ァ七蔽Π万πお―田匿戸3=au buCurat; 5i館
:
Πlarelui voievod si politica moldovencasc五 2n
granitelor tttrii, flgura
perioada de mttimtt mttOrire a statului4.Daca p加 五 spre m増 locul

4 Din prima jumttate a secolului XVI datcazユ

わθ― ο′
,i Crθ れたαs´ ″ 滅θソθ
″θttθ ど,prezentand
perioada 1359-1512. Cuprinde,lh bunユ masurュ pe baza unor extrase“din cronici sttbe,ti,date
privitoarc la rom`逓li,bulgari,i sttbi.
 ３
１
に事
 
事 デま
聟  

pttstrat asemenea manuscrisc― ctt existau,i2n secolul al XI￢ v_leao Dar,

■５ ξ

simple consemndri ale unor fapte istorice nu inseamnd incd istorie.

ゞ
 

Intrebarea este: c6nd s-a fbcut pasul de la aces!_e_4qg!g!Ari disparate la

一

adunarea faptelor in cuprinsul unei expuneri unitare. Cea dint6i

realizare aお tOriografld rommesti este crθ κ ブθ αルノstttκ θ θ′ノ隆′ θ ,

scristt la curtea domnitOmlui,din pOrunca si sub suprⅣ egherea sa2.

Epoca lui std翫1(1457-1504),caraCtё rizattt prin consolidarea puter五
domnesti § i lupta ne2ntterupta pentru mentinerea independentei
Moldovei,a generat h chip iresc si prima crOnicユ romtteasctt cu
caracter oflcial, renectand interesele sta仇 1lui, ale domnici fn acea
pcrioadユ . De la bun inceput istoriOgrafla a/ptte strans legatュ de
realit4i19 p01iticeo L centrul desisur激 五 evenimente10r se 2』 五 h
permanen{[ pers onalitatea lui $tefan cel Mare, reflectdndu-se astfel
spOrirea autOritttii centrale,m dama privilegii10r marii bOierimi.
Yaloarea informativ[ a letopisefului
este remarcabild, calitate
explicabib prin faptul ctt cele scrise smt cOftemporane evenimentelor;
sc observtt o preocuparc deosebita pentru precizia cronologic五
,datarea
cuprinzand anul, luna si ziua_eveniコ 配狙山 直L通 。si Stilul este de osebit,
remarcttdu… se prin simplittte si vigo雛 e.In explicarea faptelor istOrice
se recurge adesea la intervenlia forfelor supranaturale3. Drn pdcate,
aceasttt prilntt cronica romttcasca nu s… a pastrat 2n original, ci prin
intelⅡ lediul compilal五 10r ulteriOare.O chestiじ me controversattt este

aceca a redactttrii prilnei Crθ κノ

σノα拗 :doν θ ち deCi a unei expuneri a
cvenilnentelor incepan‐ d_de_la intemeierea statuluio S_a_presupus cttfnc五
m timpul lui steね n Cel Mare s… a adittgat cronicii domniei lui si

た dC h Drago,p加 ュh狙 ■ 1451.S― a presupus l

一― ■ 馨 謡
♂ 翼 馨 黒 象 嘉 哩 説 躍 機 鵠 認 讐 ∫ill搬へlextthdl・ l ёel BLIIl
destule date sunt gre,着 e,m(ンθ
ガιαふ
ん′″
θν de mai tttziu.ハ Ceste ipoteze sunt foarte nesigure,i,m
`′

響僣 馨整榊 蠍≫
篇 lttζ 繁:盤it驚樹
器:讐 糧」
池:満漁l留凛辮祝電
器11諦 翻認L躍 往普乳繁:htittt∬ 織竃
轟料胤社 ξ
辮 譜§
‰漱認 :留臨霧 讐腸胤 もら
盟詳 鯰 盤軍 ・JM'
 年9野 1 9Xprosti din Ortti90 1ui VttaSSes.
Dc‐ a lungul secolului al XVI… lca se constattt o interesanttt evolutie
"■
p61itica m opera cronicttilor.Toli sCriu din,o則 nCa dOmneasca,dar
spre 1600 semniflcalia dOmniё i nu lrlai era acecasi ca la 1500。 Fo4a
centralizatOtte slこ bisc si rnarea boierilne conducca din ce 2n ce mairnult
dЧ tt placul ei.Petru Rares mcercase tt factt acecasi politica ca stefan
cel lMare si un timp reuttisc,dar Pctru schiOpul nu mai era dё ctt lm
reprezentant al boierilor. Aceasttt schilnbare se re■ ectユ ,i ttn cronici;
ideologici statului domnesc,prezent五 貧 n opera lui Macaric,↑ i ia locu1 0
concё ptie mai apropi江 沈de tendinta de dOminalie a boierim五 ,asa cum
observ加 貪 n paginile scrise de Azarie.
Dactt vechea istoriografle moldOveneasctt poate fl considerat江 § i

reconstituita cu O狙 ittt precizie,m cazul Tttii Romme,ti lacunele

…
sunt』nai Fnari decat operele ce ni s― au pttstrat.Au existat,i aici,ca si fn
Moldova,cronici scrise ln lilnba slav五 ,redactate ln secolul XVI,cュ ci
penttu sccolele XIV… XV datele si evenimentele ni s― au transmis ttn chi
denaturat,flind deci pttin prObabiltt mselllnttea lor detaliattt de c五 廿e
contemporaniCe■ este cユ Zθ ′η お ′Cα κ″θ笏加ωθ押は o興 メ均降
alcttuia spre sね rsitul secolului al`″
XVⅡ …
lca,cuprinde istoria T激 五
Romalesti de la mceputurile sale,prezent江 江 destul de vag si gresit
pentru secolele XIV‐ XV,dar cu date inult inai precisc,care presupLln o :

cronictt h limba slavon五 ,pentru secolul al XVI― lea.Acecasi aflmatie

este valabil五 ,l pentruお ゎ′Jα 影 ″ガRθ ´κ釘″,atribuittt de lmil lui Radu :

Popescu. “
Ni s― a pttstr威 ,tot缶威 r… o variantユ tttzie,乃
%α ∫′″αノ
￨

グ 聯 ″′ π′が :

雨 Q″ ,fOSt patriarh al Constantinopolului,scOs de turci din scaun si

adus de Rad■ l cel Marc(1496… 1508)缶 Tara Romtteasc五 .La comttlda
lui Neagoe BasaFaヒ 可■責多ま 可言T板 董対b「 Gttj【 万′ e,ti,9ユ lu3灘 ul
'つ 仇lit biografla amintit五 ,care cuprinde
Gavril de la Muntele Athos a alc沈
si o serie de dtte istorice privind Tara Romttleasc江 貪 ntte an五 1496…
1521.C)llm era flresc,dOmnia lui Neagoe]Basarab este consemnatこ cu
mari laudee Sc五 mai ↑
sユ nt`減 貧
n greceste, lucrttea a fost tradus五 ↑n
slavoneste, apoi m rommeste si interCal江 五 m ttθ ′ η ぉc″ ′
 secolului al XVI― lea autorii cronicilor rttan anOnilni, ncepand cu
↑
aceasttt perioad沈 ,idё ntitatea lor ne este cunoscut五 .Ei nu fac decat sュ

1● lpprⅢ Ⅲ d6五 」￨l v99堪■ 19tOpl壁 すal MOld?Vd・

Niciuntll nu reu,9519 1nS江 oみ 9g,le子 9 frumuSetca SObrtt a paginilor scrise
m vremea lui steftt Cel Mare,In ce priveste foma,sunt iniucttati de
cronicar五 sseS,din
slavi si bizantini,mai ales de cttstantin M叫 。
SeCOILLl XII,cunoscutpentru stilり lSユ uF,t9:19,lpOコ npO,.
Prilnul si cel mai ilnportant dintre ci este Macarie, cgumen al
m加 江stirii Nettltt m 1523§ i episcop de Romtt m 1531,単 ort,早 1558`
El scrie din p9uca lui Pctru Rares,copiind pentru evenimentele dintre
1504… 1525 o versiune a vechiului 19topisel§ i, de aici lnainte,panユ la

anul l,51, redaCtan4 pttea Sa propric._C1919191 eSte pretioaStt pentru

infomaliile Ce ni le transmite,desi este lipsia de obie9ti宙 tate si scris五
↑
ntr¨ un stil ce¨ l ilrlittt pe cel al lui Manasseso Macarie merge pantt la

transpunerea unor pasaJe lntregl din opera bizantl,ulul, carc nu so

59,ivott uOtdeauna cu realitttile M01dOv01.Cr9二 髪響 1,SCril■ lm
interesul lui Pctru Rares,mttifesttt acecasi tendh略 五 pOlitiC五 一 de
entralizare a statului feudal__ca,1 1autor■ l_劉Щxュ gi al Cronicii lui
―
Stefan cel Mare.
Macarie cste continuat de Eftinlie, dc asemenca cgumen la
響011平 irOa NeⅢ如 ,pe la mJ10Cul secolului血 文Vi二 16圧 Cronlca sa
m9epc Ou anり 1 1541 si mOrge p加 ぅla al dOilea an al domnici lui
ハ19不 a,dr,Lipusneanu (1554),din Ordinul cう ruia o scriseseo Stilul este

■■→Ⅲ pl,,m■ putin iniuentat de― exagerttile lui vⅢ lsS,o・

In sfttDit,al treilea cronictt moldovean ttnsemnat din secolul al XVI…
:
ま
lea,Azaric,ultimul care scrie ttn slⅣ
_ 品嵐
,貧 ,ilさ dtttさ c
onlca lntre
』
an五 1574-1577,la po叫 卑
ca lui Petru Sこ h10pulo El copiaztt
"ュ vechiul
1
let叩繭 呟 面 ア 正画面施″面 n蘭雨前頭 剪 Iτ dactOaztt Singur,p
1

1574。 Se pare ctt nu a cunoscut cronica lui Etillllic,cttci povesteste altfel

evenimentele relatate de aё esta,cronica ia sね isit ё
u uciderea lui loan
Vodtt si urcarea pe,9■ alり i FC=u schiOpul,a carui personalittte este
idealizat五 .h ce pr市 cste stilul,Azarie mcettca s■ l imite pe卜 Iacaric,al
carui"nememic ucenic"se socoteste,lmprumutand ca si acesta o serie
 o alta,polon沈 ,de gelnanul Baltazι r Walter,ctte a stat un timp la curtea
domnului muntean.Versiunea sa a fost tipttrit江 貧 n Silezia la Gё rlitz,ln
1597, cvenilnentele flind nttate pantt la acest an. Walter aflnntt c五
θ.Ar fl,ln acest caz,
originalul cronic五 lui Mihai era scris in″ θ″´4`∫ ′
prima lucrtte istorica scrisユ 算 limba rOm飯 1五 .Problema este m壺
controversat五 ; m timp ce unii cercetttori(printre care ,i Po P。
Panaitescu)suslin ideca originalului rommesc,allii(I・ C.Chitimia,G.
Mihttilり conSidertt mai plttzibila,mai pOtr市 ia cu stadiul istoriogra■ ei
vre■lii,cxistenta unei Versi■ llli fn lilnba slav五 .

Domnia lui Mihai Viteazul este prezentat五 § i de o alttt cronicら ,

ねvOrabiltt dar nu oflcial五 , considerat五 貧 n general a fl Crθ 4ブ θα

32z`ゞ ″′θr, cこ ci subliniaztt meritele acestei familii; a fost scris江 ↑ n
roglaneste pe la 2ncepu慣 1l secolului al XVII¨ lea si intercalattt m
Lctopisetul Cantacuzinesc,Dactt unii specialisti(P,P,Pttaitescu)au
socotit中 o
drept o cronictt independent江 ,interprettti mai recente(Dan
Zamflrescu)considertt ctt se btte銘 五 la■ ttdul ei pe cronica oflcial五
scrisユ un
de Tcodosie Rudeanu.Domnia lui Mihai a fost cuprinstt sittntr…
pocll ttn versuri_grecesti,_ak力 曲鳳辻 de vintieml Stavrinos ln 16029 h______
Tr`1lsilvania,publicat la Venetia ttn 1638i Ctteva pasaJe sunt reproduse
甲お申 I Cα κ
2n Zθ ′ ″ ノ κ
`笏 `sσ
①oate prin intermediul Cronicii
Buzestilor).
O proble」ぬ controversa饉 一care nu se refer五 貧
nsユ la o cronictt internユ

aT漱 五Romttlesti一 pr市 este re■ ectarea domniei lui Vlad Tepes(1456-
1462)in istOriOgraieo Pcrsonalitatea domnitorului_muntean a iezit llll_ _
interes deosebitttn afara hotttelor t激 五
・Daca nu s… a pttstrtt nicio cronic五
intemtt despre el(att vttZut cユ istoriograia Tttii Romttesti mcepe mai
tttziu),加 circulat ttntt ctteva cronici germane,precum,i una m limba
画 面 ■可■■面讀萌硬口狂Tresupus(ipOtez五
Andreescu)ctt
「 autorLll CrOniCii msesti referitoare la Vlad Tepe,
Cθ ν釘 ′ノ′θ dCΨ ″ι D″αθノα 乃 ノ θνθの ,redact江 江 la Buda la 1486,i
copiattt m ruseste la 1490,ar i fost lln romm ardele狙 .A ttuns la
aceasttt concluzie pe baza analizei limbii folosite;elementele sud… slave
din textul rusesc presupunand intennediul unLli rom加 .Desigur,nu este

￨
 inainte de secolul XVII. Existen{a ei rdm6ne ins5 posibild, cercet6rile
vor aduce poate noi l[muriri.
Cronicile s_lavo-romdne din secolele XV-XVI constituie izvowe
impOrtante pё ntru cercetarea istoriei noastre medievaleo intalnim ttn ele
nmeroase,tiri intemc,pentru care nu posedttn alttt documentttie:
rttscoale,conflicte lntre diferite 3Tupttri,raporturile domnilui cu boier五 ,

familiilё domnesti etce Se gttsesc,de asemenea,date privind organizarea

societれ 五 feudale,diferite institul五 ,armtta,dregttoriilel ldeile politice
sau religioase ale cronicari10r sunt interesante pentru cunoasterea
mentalit職 五 Oamenilor acelor vremi.Pe de altt parte,trebuie deslgur
tinut Seama de faptul cttletopisetele nu sunt opere;de multe ori宙 ziunea
asupra cveniinentelor este defo]Hnattt de diferite interesc, de clas五 ,

politice sau personale,sau pur si simplu din pricina ignoraniei automlui.

In mttsllra posibiltt este bine deci, ca datele si interpretttrile oferite de
cronici stt ie compartte cu alte izvO雛 e.L Orice caz,o critiぬ
permanenttt a textelor se impune。 ・
Cronicile rom激lo― slⅣ e〔狙 intrat mai tttziu m circuitul§ t五 叫iic
_dec e redactate romttepte din secolele_X tul
este cxplicabil, dat flind ctt desc6perirca si descifrarea lor necesitau
eforturi si clll10stitte sporite.Primul istOric romtt ctte s…
a ocupat cu
cercetarea lor a fOst BOgdan Petriceicu Hasdeu. El a publicat si
comentat fn t,Arhiva istorictt a Rom`汝 liei", 貧
n 1867, Crθ κノ
θα ″zθ :do―
′ο
わκグ(de fapt,reeditare duptt o editie mai Veche po10n五 Pasul decisiv
)。

_2n cercet〔 rea_■ nceputurilor istoriograflei romttcsti_aifost Jhcut de∼ 」

oan_
Bogdan,care a tipttit mttoritatea vechilor letopisete inediteo Lル 磁ル
″
εθκノ
θθ″zθ :dOソ ικθ
∫′ノ
′∂κタノ
αST`θ 乃
`,1,crtte aparuttt in 1 891,el a adus
la lumina zilei Zθ ′
甲 おc″ ′″ ル Pπ ″α ,cronica lui Macaric si cea a lui
E■ imie」 貧n1895可 フ覇力b前■α可粛爾″たわ峨力勁萌碗籟5i額 貪 n1909 cronica― ::
lui Azarie:h felul acesta a inviat o ttnttcagtt epoctt a culturii romttesti,
pdnd' nu cu mult ?nainte aproape complet necunoscut[. Cu toate
cercetdrile intreprinse, lacunele sunt incd numeroase; viitorul mai poate
aduce, eventual, interesante descoperiri.
 dectt o ipotez五 .

莉 llllgem astfel la O altこ problem江 , de asemenca insuicient

_ ,,Ceea a mceputurilor istoriogra■ ei rommesti m Trttsilvania.
Desigur,aici existau condil五 Speciflce,pttura dominant五
,m cea mai
mare parte,neflind romtteasc五 .Istoriografla lnedievaltt prezentttdu‥ sc
↑
n esenl五 ca O expresie a clasei feudale, este lesne de 2nteleS Ca ttn
Transilvania literailra istorictt romLanCaSctt nt avea aceleasi posibilitttli
de manifestare ca m M01dova si Ttta Rommeasc五 .s… a sustinut deci,de
catrc Al. La7pedatu de pild五 , ideca ca istOriOgrafla ↑ ncepe aici cu
adevttat abia odata cu renasterea naliOnaltt din sec01ul al XvIII… lea
C加 0,ln timp relativ scurt,se ttece peste cta.pele de dczvoltare care,↑ n
celelalte ttti rOmttle, durasera ctteva veacurio Exista tOtupi si m
Transilvania o nobililne romtteasc五 , dupa cШ era Organizattt si
biserica ortOdOxユ .h aceste medii se putea produce― chiar daca la un
nivel mai modest dectt de partea ccalalttt a munti10r-0狙 llmit五
．
一一
一 ．

istoriOgrafle. Este presupunerea lui loan Lupas cル e, stud五 nd cronica

latincasc五 (CttFθ aliθ θ D"ら ガθ θ4sθ ),pttStrattt din secolele Xv… xvl la
“
ね 平 ilia nobili額 江 Dragfy,de origine rOrl拉
み 4要 如 nS la cOncluziaぬ
ultima parte,pr市 itoare la anii 1473=1479(h ctte se vorbe,te,spre
dcoscbire de cronica ungartt oflcialtt a lui Bonflni, elogios despre
宙ctoria lui stefan Cel Mtte la Vaslui)ar i SCristt de cineva de la curtea
voievOdului廿 祖 silvttean Barto10met Drag取 ,pOtte chiar de m rё m加 .

Desigur,si accasta cste O simplttipOtez五

,ca si mcadrarea m istoriOgra■ a
,

[
rOmaneasctt transilvttneantt a lucrttii amintite despre Vlad Tepes・ _・
:
In ce priveste istOriografla bisericcasc五
,se potte porni de la crOnica
mai tttzie, scristt in lilnba rommユ , de pOpa Vasile de la biserica Sf
:

Nicolae din Bra,ov,m prima j皿 激ate a sec01ului al xvⅡ …

lca.Ea
⊂T商 産にコお雇¨可頭硬着可πV可 歯顧預 dintre 1392… 1633,prezentate cu
destultt precizic↑ ncepand cu sf飯「 “
situl secolului al Xv… lcao Se poate deci
presupune c江 , pentm periOada mai veche, autOrul a tradus si adaptat
Fnsemnttri anterioare, redactate Fn slavOn五 .ESte Fnsュ evident cュ 貧
, n
stadiul acttal al cunOstinte10r,dactt vrelrl stt ne situttHl pe un teren sigur,
putem cu greu vOrbi despre o istoriografle rom加 ユtransilvttnean江
 bOgali si iniuenti bOieri pe la sttrsiml sec01ului XVI si mceputul celui
urm激 6r.A trttit multtimp h Polonia,c“ 激舗 d Chiar cet4enia polonez嵐 .

Este astfel explicabil ftttul c五 童ul s狙 ,Grigore,nユ scut pe la 1590,a

avut posibilitatea stt studicze m P010nia,la Lwow,prob¨ il ttntre an五

1612-1617. Btta studiului era aici limba latin沈 , prin interinediul

acesteia Grigore Ureche ttc`濃 d cwlo,ti叫 江 就飢 cu Vechea cultur五
clasicユ ,
cat si cu umanismul curopean al vrenlii saleo Rcttntors l五
Moldova,a ocupat demnittti importante,■ ind mare spttar 2ntte an五
1634… 1642,i mare vomic al Tttii de Jos intre 1642中 1647.A murit ln
acest din urlrltt an.
Zθ ′
6Pttκ ゲZ′ 和 Jノ どbJし わッιブ
』 ,sOris de Grigore Ureche probabil intre
「
1642‐ 1647 nu s― a pttstrat ttn original,ci ttn variante ulterioare,interpolate
de Simion DaScttlul,i Misail Cユ lugttul,m a douajlllrlttate a secolului
XVⅡ .Izvoarele princlpale ale cronicii sunt,mai↑ ntal,vechile letoplsete
rommesti scrisc ttn lilnba slav江 ,preluate fle direOt,fle prin intellllediul
wlui letopiset pierdut i a cttui e対 stent沈 ,dC altfel,m五 cercetttori o ・
contest五 一, scris 2n lilnba romantt pe la 1625… 1630, de logoFatul 、―
Eustratie; ,ahturi de acestea,unele lucrtti strttina← 贋nka―一三
p010五 五 a lui Bielskil, scrierile lui Martin kolrler2, cosl■ ografla
latincasctt a lui Mercttor)。 Automl a folosit pentru ultima parte a
i tradilia Orah(de pildtt stirile a■ ate de la tatユ ls犯 ,Nestor
luCr狂 五 §
Ureche)。
Grigore Ureche prezinttt evenilnentele istoriei Moldovei de la
_っ
,descttecarピ 五la 1595(a doua dOmnic「 a luiム ron Vodリ ーDesi _
',ip加
cronica reprezintユ o lnsimire de date si evenilnente,totusi cateva ldei se
degatt cu deosebiЙ cl雛 itateo Mai lntai,cOnceptia statului boieresc,Care

―――一一+下 圧〒面直 BIё 二

lSki(149b二 1575)可 :雨可画面丁薫薄五百T函 面死雨覇 F両面画面I可 面面航 ilor di五
r狙通cttori exilali de rOmani m Dacia.Gr.Ureche,de,i ll「 foloseste pe Bielski,nu
pomeneste nimic despre aceasta,in schimb,interpolatOrul sユ u,Simion Dascttul,o
introduce ln cronic沈 , st`淀 nittd indignarea contemporanilor sユ i, m prilnul rand a lui
NIiron Costin,care va pune lucrllrile la punct,scriind」 Dθ ″θα″Zν ′η7ο :doッ θη′
′ο″
.

2 Martin KrOmer(1512… 1589),istOric polo五 ″ ′″θινs gcs′ お

,a publicat Dθ ο″な′ θθ
Pο あれο″ orllna edilie, 1555),i Po10nia● rmla edi:ie, 1575),o preZenttte
"″
geograflcユ ,etnograflcこ ,i politictt a lttrii sale.
 Ⅱ .INFLUENTA UMANISMULUI

1.CRONICARⅡ

ノ、
a,in sec。 lul XVⅡ si la mceputul secolului XVIⅡ folllla principaltt de
manifestare a istoriogra■ ei romalesti.温衡le tot cronica,dar continutul
Sttu,ca sifoma,nu Fnai Sunt aceleasi ca 2n veacurile anteriOare.
Continuand vechea traditie crOnictteaSc五 , reprezentant五
istOriOgraflei rommesti scriu ac皿 ↑
n alte cOndit五 inteme si sunt supusi
altor iniuente culturale.Umanismul,ctte ptttwnde la noi attt prin
■liera polonez五 (m M01dovり , ctt si prin cea itali狙 五sau
constantinopolit狙 五 (m Ttta Romttcascり ,Chiar daci nu ml沈 m盆
complet,modiflcユ totusi subst〔 11lial veChile cadre slavo… bizantine.
Asistttn astfel,dup沈 1600,la o schilrLbare indamentaltt m limba
cronicttri10r,lnceput江 ,cllIIl狙 雛atat,poate ttncユ din tilnpul lui Mihai
Vitё azul.Slavona cste ttnlocuittt cu lilnba rom舗 江.Accasttt
trmsfOInare
este llll nttd fomlaho Ea coresplnde lmei anllllllite cvolut五 h
二工Ю事算血鴬a oamen1lo罵 m lucrttile istoriograic∝ 泌ぃer8Ш 暖蘊e prezentユ
constiltta de neam,mtalnim ideca origin五 1威 ine si lmit職 五 limbii
romtte si a poporuluirom加 。in ce priveste conceptia iStOric五 §
i metoda
de lucm,desi nu se remarca schimbtti esenliale,ObServtt totusi un
hceput de atitudine critid fattt de iZVOarele,din ce m ce mai
numeroase,folosite,D市 initatea continu江 壺 jOace m rol msemnat h
_explicarea faptelor istorice;totutti cttactemi general al no五 o■ cronici_
este laic.Cei ctte scriu acum sunt reprezentanti ai bOiCrimii,nu clerici,
lucrttrile lor aducand ttn consecinttt un plus dё pricepere ttn treburile
politice si mtai pulin intOres pentru cele ecleziasticc.Acesti boieri…
camarari; linitOri ai prero
domnc§ ti;↑ n廿―
o epoctt de scttdere a puter五 centrale,i de consolidare a
partidelor bOieresti, este flresc ca ci stt nu mai reprezinte, decat ttn
mttsura ttn care le cOnvenea,interesele domnici.
Prilnul cronicar insemnat al secolului X1/11 cste moldovettul
Grigore Ureche:Tatュ ls血 ,Nestor Ureche,動 sese lmul dintre cei mai
 bOgali Si iniuenti bOieri pe la sttrsitul secolului XVI si mceputul celui
urmttor.A trttit multtimp ln Polonia,cap激 加 d chiar cctttenia polonez沈 .

Este astた l expl年 Ⅲll亀 墜里上塑生二Jlメ 血,Grigore,哺 SCut pe ll l,?021___

avut posibilitatea sユ studicze m Polonia,la Lwow,prob"il lntre anii
1612‐ 1617. ]Baza studiului era aici limba latinう , prin interl■ ediul
acesteia Grigore Ureche 2c`濃 d cllllo,ti■ 沈 就飢 Cu vechea cultur沈

cat si cu lllllaniSmul european al vreⅡ lii Salc.Rettntors

clasicユ ,
n
↑
Moldova,a ocupat demnitttl importante,flind mtte spttar Tntte an五
1634‐ 1642,i mtte vomic al T激 五de JOs lntre 1642… 1647.A murit in
acest din llrlntt an.
Zθ ttap漁 発 グθツιノ
を切′[酔ガ ルの′ ,scris de Grigore Ureche probabil ttntre
1642… 1647 nu s… a pttstrat ttn original,ci en variante ulterioare,interpolate
de Simion DaSc沈 lul,i Misail Cttlugttul,m a douajlllll激 就c a Sec01ului
XVⅡ .Izvoarele principale ale cronicii sunt,mai ttntai,vechile letopiscte
romanesti scrise m limba sl額 た,prelutte ie direOt,ie prin inte.1.lediul
・
mui letopiset pierdutt― a ctttui existent沈 ,de altfel,un五 cercetttori o
―
contest五一, scris ln lillrlba romantt pe la 1625… 1630, de logofitul i
Eustratie; ,alユ mri de acestea,unele lucrtti_strttina← 【n¨
p。 16五 五a lui Bielskil, scrierile lui Martin Kromer2, cosmograia
latincasctt a lui Mercttor)。 Autortll a folosit pentru ultima parte a
i traditia Oral沈 (de pildユ stirile a■ ate de la tat五 ls加 ,Nestor
lucr灘 五 §
Ureche)。
Grigore Ureche prezintユ evenilnentele istoriei Moldovei de la
通」a■ 595(a doua dOmniela lui Aron Vodl>Desi _
"descttecare7,ip飯
cronica rcprezint沈 ol■ ,imire de date si evenilnente,totusi cateva idci se
deg巧 沈Cu deOsebittt clttitateo Mai↑ntal,conceptia Statului boieresc,care

一 ― 一 =￢ 羅 覆 五 Biё lSki(14951157o
猛 i10r din
r狙ねcttori e対 1吋 i de romi m Dacia.Gr.Ureche,de,i ll folose,te pe Bielski,nu
pOmeneste nimic despre accasta,ln schimb,interpolatOrul sm,Simion Dascttul,o
introduce Fn cronictt St`淀 nittd indignarea contemporamlor sユ i, m prilnul rand a lui
″′
α″2ν ′″Oldoッ θ
ⅣIiron Costin,care va pune lucr■ lrile la punct,scr五 nd Dθ ″θ θ′
′ .

2 Martin KrOmer(1512… 1589),istOric polo五 ,a pubttcat Dθ ο″た″″θ θ θろ2S〔 rS′ お

`″
Pο あれο″
ν″ Orima editie, 1555),i Po10nia orima edilie, 1575),o preZentare
geograflcユ ,ctnograflca,i p01iticユ a tttrii sale.
 2。 CONSTANTIN CANTACUZINO sI DIMITRIE CANTEMIR

Desi contemporani cu llllii cronicari ttnintili anterior,Constmtin

Cantacuzino,iE)inlitrie Cantenlir se ridica lnult deasupra loro Ei nu au
Lsat posterit4五 opere egale ca ttntindere si important五 .Primul,prins
toattt viata de v加 可ul politiCii,a gttsit vreme doar pentru a redacta
貧nceputul unei mari lucrttri plttnuite,ln tilnp ce al doilea este autorul
unui↑ nsemnat nmtt de scrieri,din celc lnai diferite domen五 .Cu toate
acestea,ci sunt spirite mrudite;amttLdOi pOt fl mcadrati fn largul curent
de eruditiO,Ce c"acterize厖 五istoriografla curope帥 五貧
n secolul al XVII…
lea,i primajllmttate a veacului umttor。
Istoricii perioadei la care ne referiln,au lucrat cu o ravntt neobisnuit江
pentru a descoperi si edita o cantitate cat inai lntte de izvotte,pe baza
cttora tt poattt fl scristt istoria,ctt mai detalitt cu putint五 .Accenml pus
pe izvor a dus la o atimdine critic五 ね聾 de aceSta,la elめ orarea lllllor

metode precise pentru stttilirea tttentic量 41i si Valabilit4ii llllei surse.

Lucrttea lui Jean Mあ 11lon(1632… 1707),p`″ θググθ α″ε
α,apttut五 含
n
1681,primttatatde diplomttic五 ,reprezinttt
“ m
o piatrユ dc hotar_p3■
tehnica cercetttrii istorice.Pc baza unui volunl uria, de izvOare,
Mあ illon si Bemttd dc Montfaucon(1655-1741)2n Franta,Ludo宙 co
Antonio Murttort(1672-1751)m■ alia si mulli allli,mai pulin
lnsemnati si CШ 10scuti,au alctttuit opere imense,nu attt de gttldire
originalユ ,ca marii scriitori ai Rena§ teril,ctt de ttntinstt erudilie.
__Constantin Cantacuzino si Dimitrie cantemir ap4in aCesteilttnilii
spirituale de erLlditi・ h analiza Operei lor nu trebuic tt uitう 血 msュ
anumite particularit4i prin ctte se deosebesc mtr― o雛lumitt mttsurユ de
istoricil occidentali la care nc― al■ referito Mai ↑
ntai, amandoi au fost
fapt ce
e aCtiune,jucttd url 覇
le― a lttsat mal putin timp pentru smdiu sl aゎ cut Ca Opera lor sユ ie mai
angaJat五 貧
n contemporancitateo ln al doilea rand,cercetarea lor istoricユ ー
n lipsa atat9r izvoare si a unor arhive organizate一
貪 s… a lovit de ⅡLari
diicult4i,iar Operele realizatc tt cuprins inerente lacuneo Oricare ar i
貧
nsユ rezervele pe ctte le putenl face astittzi,Constantin Cantacuzino si
(1845)。 CroniCile T激五Rommesti au fost publicate de Nicolac Bttcescu
§i August Treboniu Lauri狙 貧 n"Magazin istoric pentru Dacia'ち unde
apar LetopiggJlll9gntacuzinesc (1847), Cronica Bdlenilor Si a l"t_Bq4g
Popescu ( 1 845- 1846), cronica lui Radu Greceanu (1846), cronica
anonim6 a lui Brdncoveanu (1847). Au urm at apoi numeroase editrii,
multe dintre ele critice. Problema cea mai complicatf, rdmdne in
continuare cea a istoriografiei din Jara RomAne ascd; cu toate eforhrile
depuse, multe aspecte, legate mai ales de paternitatea unor opere, nu
sunt elucidate pe deplin.
．
一
．
 廿agic tn 1691 cttd este implicat一 greu de spus dactt pe drept stt pe
nedrept一 貧n complotul condus de fratele sttu Velisco Costin lmpotriva
domnitorului cOnstantin Cantenlir si decapitat. Indiferent lnstt dacユ a
cOmplotat sau nu, este cLr ctt Miron Costin, mai mult chiar decat
Grigore Ureche, reprezenta tendinlele boierim五 de subordonare a
institutici dOmnesti.
Opera lasatぅ de Miron Costin este reⅡ lι rcabil五 ;el pOate fl socotit cel
mai ttnsemnat dintre cronicar五 nostri.Implicat to就 江宙ata m politicュ ,nu
a avut timp, dinpircate, sd termine vastul plan ce il concepuse: intreaga
istoric a Moldovei(,i,貧 n general,a poporului romm)de la Traian p加 五
2n zilele sale.E)in aceastユ mtte lucrare a reusit sユ scrie doar partea de
lnceputの ικια π′ ο′ κノ
激,ソ ι θr.Dノ κθι´
′ ′s″ ″ θゞガ′
αrグ ανJι ∫ブ θ″),i
“
“ Moldovei,de “
sttr,itul(CrOnica la ttul wlde o lntterupsesO Ureche,
1595,pendtla domnia lui Dabija Vodd, 1661).
Dθ ηθα″ν′ ητ θldoν θ″ノ
′θ″ este prima lucrare din istoriografla
rommeasctt ёtte 2,i propLIne preze“ 鉗 ea fO興 激 li popoFului rOm航 ,■ llla

din temele ctte va sta m centrul ttettici ce10r mai mari istorici ai nostri.
．

Este si cea dintai Opertt ctte nu se prezin城 社創dL量brma unei cronici,flind

一
一

o analiztt a llnei probleme istorice. Scriind aceastこ lucrare pe care a

Fnceput― o m tinё rete,pentru a o redacta deflnitiv abia ln ultiln五 ani ai
Vietii,VirOn cOstin a umttit tt dovedeascユ orlglnea lttintt a romttilor.
El descrie luptele lui Traitt cu Decebal(contOpind m chip grOsit cele
doutt campttii hr… una singurり ,i apOi,referindu¨ se la organizarea
__Dacici romane,aim■ 江ctt populttia autOhtontt a fost mut江 沈de aici(din__
Muntenia,i Moldova,duptt ptterea s→ peste munti,m Transilvttia,m
locul ei flind adusi colonisti rollllani3.ca dOvezi alё l滋 ittit乱 五,M缶 On
Costin aduce ′
′7η わα si nmele rθ ∂4. Cu toate erorile, Dθ κια″,7′
“
IIsi― faptul ca a fOs廃 面 商 戸 山 爾 顧 頭 b

3 1storicii sa,i,contemporani cu Miron Costin,Johallln Troster,i Laurentius Toppelthus(1641¨

1670)suslinusCrtt fantczista idcc a originii dacc a sa,1lor,1,m accla,i timp,romanitatea pllrtt a
rOmani10r.M.Costin a cunoscut binc lucrarea lui Toppe■ lnus desprc populttia Transilvanici
(0″ なノ ″ι S ι ′θσσ αSν Sル α4sッ ルα″ο″
ν″,publicatt la Lyon h 1667),din Care a efectuat,io
traducere p4ialユ・De,i folosc,tc,i ahe izvoare,範 Dθ ″θα ノ θidoν ′ο″c121 111neaztt m
“ “ `ガ
prillnul rand pe istoricul sas.
 are m autor un ap壼 激or mdttit eduCtt m P010nia,Grigore Ureche
adnlirtt drepturile neⅡ lを 静ginite de care se bucllrユ ■obililnea acolo,dorind
,ipe“ 響M91ф Va.Este o re■ ectare a noilor raporturi
o situttie similar五
de fO雌 五 dintre domn si boierio Pe de altt pttte,cronicttul este tn
partizan al luptei antiotomane,gloriflcand pe dOmnitorii care s― au a■ at
貪
n fruntea acestei lupte,orictte ar i fost ttitudinea lor fattt de mar五
boierio Este semniicat市 食
h acest sens portretul lcgendar al lui stettn cel
Mare, "vttSator de sange nevinovat'ち dar, mai presus de orice, "la
lucnlri de rtttboaie lrlester''.Conceptia sa iStOrica r漁 ■加e teologica si
nici nu putea fl alta tinttd SCtta de societatea romttcasctt din prilna
jШ ttate a secolului XVⅡ o La Grigore Ureche apare si interesul pentru
problema origin五 si unittttii rOm`汝 lilor.Desi ldeile sale nu sunt deosebit
de clare (conSidertt ctt lillllba rolll舗 1l este o linlbtt amestecat江 ), 01 stie
totusi c沈 ,,de la RaEL ne tragelrl"§ i subliniaztt unitatea popomlui nostru

(,,Rum加 五,cai Se a■ tt hcuitori la Ttta ungureasctt si la Ardeal si la

Maramorosu,de la un loc sunt i moldoveniisitoli de la km se ttag").
Acestc idci sunt rezultatul educatiCi Salё umaniste,cunoasterii limbiiづ i
culturii latine.
O educatic aSё m狙 激oare a primit si continuttorul operei lui Grigore
Ureche, Miron Costino Nユ scut ttn 1633, si― a petrecut copilttria ,1
adolescenta ttn Polonia, unde se refugiase l卑 1643 fal■ ilia sa.
Acord`mdu中 i… se,,indigenatul"(cet4eni→ polon,este primit ln rttldurile
nobiliinil poloneo A studiat,2ncepand din 1646 1a Colegiul iczuit din
___Bar_in 4651 attparticipat la l■ lptё _lmpoliVa cazacilor,ln_rttldurile
雛matei polonc.Spre smrsitul domnici lui Vasile Lupu(1634… 1653)s― a
ntors in Moldova,貧 n anii umttori ocupand ttnct五 de se2『 通 (巧 unge
↑
mtte logottt),i mdeplinindi Cu deOsebitt pricepere,felurite misiuni
rSLll und aserl■ en
】 l丁 蓑護冽ぽT面 Ⅲ
Severin,unde adnlira ruinele podului lui Traian,Maittnainte de a vizita
Tara Romaleasctt Lsese si m Transilvania,astfel↑ nctt Miron Costin
cunoa,te lntteg teritoriul locuit de rom`レ li. In 1672 se a■ tt pe langa
mata turctt m timpul campaniei contra Carnenitei,iar m 1674 merge m
solie la Sobieski, v五 tortll rege polono Strttlucita cariertt se s髭 口,c,te
 ■
１ １ ︰ ︰ ︰           ■ 驚チ〓 ま 薔 ■
，
tatttlui s狙 。LipSitユ de acest tdent,monllmentala sa ope盟 r加 舗 e
moarttt si ocuptt un loc relativ modest ttn istoriografla noastr五 . M〔五
interesant江 ,i mai vie一 貧
nttu9針 trJに azュ evenimente contemporane
autorului一 este Cン θκたα dO“ κJθ ′′
%ノ A″ θθ′
αθル4肌″θθθrdα′∫ブ」 9ヵ π′
′″ノ
θ
Cα κた ″ ″。
“
Ultimul mare cronicar moldovean este lon Nectlcc(1672-1745).
Sfetnic ttrOpiat al lui Dimitric Ctttemir,cl a fOst mare spttar si mtte
hatman,urmandu-12n171l pe domn m exil m Rusia.h1720s… a
refntors ttns江 貧
n M01dOvao Cronica sa,scristt spre sf蝕 1,itul vielii,eSte O
continuare a celei claborate dc MirOn costin; prezintユ deci
evenilrlente10 de la anul 166 1,oprindu― se la anul 1744.Desi foloseste o
docllmentare destul de bogat五 ,Neculce nu este un emdit ca Ureche,
Miron sau Nicolae Costino Lucrarea sa cste de o factura aparte si aceasta
Fi asigura un 10c special nu nШ ai■ l istoriografla, ci si↑ n literatllra
roma通 。Cronica lui Neculcё ,a7prOape m 2nttegime,雛 e Lm caracter
memorialistic,cititδ rul luttd cunostinl五 de eVenimente trユ ite,vttute de=
stilul este direct, silnplu, dar de o mare putere evocatoareo C)_

礎
autor4。

っｉ
書
︰
parte:_Lェ曙X】dB旺 止う_a=lucrttrii se refertt la domnia lui Dimitrk)J3antOiL

 
 
 
Neculce,a■ at mereu m preama dOmnitomlui,era cel mai m mttsllrtt s五 ―

會
置 橿
営
，
descrie cele cateva luni atat de semniflcative pentrLl iStOria MoldOvei la

墟  
 
 
↑nceputul sec01ului XVIII. Tot el a scris culegerea de Fntttplを 廿i si

８ζ
・●Ｅ
 
anecdote istorice(9 sα 駕″汐しθzν ′κ′

 
se ctt au la

 
`,unele din ele dovedindu―

Ｆ
・ ・ ・ｉ 夕
baztt un f1lon de adev激 .

 
__ 10n Neculce este ultimul mareicronicar.E)intre cronicatti rnoldOveni _
 
__三
 
︲

mai mttti ai SecOlului XvIⅡ mai pot i mtt amintiti C∼ 市a.Astfel,un

anonim(identiflcat dc unii cu Nicolac Muste)a alCttuit o cronica,mai
curand o compilatie,paralela cu lucrarea lui Neculce si,de aceea,pus五

4 Pantt la doIIlllia lui Duca Vodtt ccl Bこ

廿加 (1678… 1683),arattt IOn Ncculcc,"am scris dc pc
ni,te izvoade ce am aflat la un五 ,i allii,i din auzitcle cclor btttrani boieri,iartt dc la]Duca Vod江
cel B五 廿an inainte,pantt la dolllllnia lui loan卜 Iavrocordat,nici de prc un izvod a nllnttnli,ci品
scris singur dintru a mca,tih`,cttC S― au tamplat dc au fOst h viala mca".Izvoarelc primci
ptti Sunt diferitc continutti,Partt strttlucire,ale cronicii lui MirOn Costin.Dintre acestea,una a
fost alctttuita de vasile]Damian,alta din ordinul 10goFatului Tudosie lDubユ u.Autorul utilizeazユ
ms江 ,pentru mttcaga cronic江 ,,i unelc actc mtemc,lucr罰 s廿ュ ine(mai alcs polonc),inf0111lalie
oral江 .
 mare ttnsemnatate pentru dezvoltarea istoriograflei romanesti.
θαlui Miron Costin,lncheiat五 貧
Crθ κブ n anul 1675,se bazeaztt pentru
perioada de p加 沈la s伽 ,itul domnici lui Vasi19 Lupu pe lzvoare polone
(m primul rttld lucrarea lui Piasecki pri宙 nd istoria Europei ttntre 1587…
1648),i pe traditii interneo Apoi,sursa principal五 o constimie prOpriile
amintiri,pentnl an五 1653… 1661 lucrarea avand un aspect inemorialistic.
NarttiWlea este dramatic五 ;talentul autorului a fost servit de bog4ia
evenimentelor,multe din ele,msユ ,nefaste pentru tar五 ・Este o epoctt de
mari fr加 加ttti,de lupte inteme si inteⅣ e■ li Strttine.Tttile rOmme
devin teatru de btttttlie pentru rttzboaiele ce au loc fn rttsttritul Europei.
De aici,stirbirea autonomiei,desele schimbtti de domnic(22 domni m
65 mi).TriStetea si un anumit fatalistt se deg可 五din Opera cronicarului:
cumpを 加ユ
"Cumplite vremi,de nu sttt de scrisori ci de grJi si Suspine.¨
mare p加 ltului■ ostru si nou五 "。

Al灘 uri`レ de dramatismul expⅢ lerii, frumoase descrieri si o

pamzatOare psihologie dau o valoare deOsebittt cronicil. Fattt de
sim_plitatea stilului lui Grigore Ureche,lnt`粗 hiln la Miron_Costin o lヒ az五
J

___=垂 あorat五 ,mlg五 los construitユ ,通 ぬ aim壺 _ye∝ 山■載mind iniucnta

literatur五 latine.

in afara acestor dou江 lucrtti principale,Miron Costin a redactat h

lilrlba polona, ln 1677, o Cン θκノθ夕 α 酵 MOldO1/pθ J∫ ノα 協 ん′
J′ θ4Jθ J,
『
cuprinzttd 19 capitolo,din care 5 istoricc(mergttd dott p加 五 la
貧
ntemeierea principatelor§ i insistttld asupra originii latinc),reStul cu
_ caracter lingvislc,ctnograic,geograflc.Tot h polontt ascris,_ln 1684,
o pocmtt despre Moldova si Tara Romtteascユ .

Fiul s加 ,Nicolae Costin(a/prOx。 1660-1712),se fOmeazユ tot h

§colile poloneze,avttd o fomatie intelectualtt asem狙 激Oare cu a tatttlui
smi ca pl司 け 西動 爾 町 万閥商 中 画夢 面「 tOt mtte logo通t Ca岬
2ncercat sユ realizeze o mare「
istoric a ronaanilor, lncadFat五 貧 ―
n istoria
univOrsal五 . A si reり sit stt ductt la bun sα ンsit acest plan, scr五 nd
Z`′ 6Pお c!物 ′[酔ガ 拗 idOν θ ち ル ル Zノ グ′ ′θα ′z“ ガ′′κ夕 ′ α ゴσθf.Este o
opertt de eruditie,bazata pe izvOare latine,ungare,poloneo Ce fi lipseste
lui Nicolac Costin nu este nici emditia,niCi httnicia,ci mttele talent al
 in umbr[ de ea; prezintd istoria Moldovei intre 166l-1726. O alta, filo-
greceasc6, corespunzdtoare noii epoci a fanariofilor, este mai probabil
tradus[ in grgggq]gjupd un anonim, decdt alcdtuitd, de cdtre Alexandru
Amiras,i prezinttt evenilnentele cuprinse↑ ntte 1661‥ 1729.Ionila Canta
a continu銃 ,cu mult mai putin talent,cronica lui Neculce,prezentttld
periOada 1741‐ 1769. Un anoniln, considerat dc M. Kogttlniceanu a fl
strl加 losul Stt Enachi Kogユ lniceanu,a scris cu oarectte pricepere si
貪
ndel■ 力■
are literarユ ,un letopiset pentru anii 1733‐ 1774.Toli aCestia
sunt epigon五 unuirnod daa dep江 §
it de scriere a istOriei。
In Tara Romaleasca iniucnta umaniSmului s… a icut simtitt Ceva
mai greu.Cronicile alctttuite aici pttstreaztt o faOturユ mai arhaic江 ,sunt
uneori simple compilal五 ,■ ind inferloare m general celor moldovene,
attt sub ra/port literar,ctt si infomativ.Desigur,crOnicar五 moldoveni
nu erau pe deplin obiectivi,ci reprezentand o anumittt clasa socialtt si
avand anllnite conceptii politice.Dorinta de a prezenta istoria asa clllrl
a fost,era tiusi mal importantt pentru ei dectt folosirea sa m scq)uri
partizaneo Cronic鉗 五mmteni se dovedesc mtt mult mai angttati Cu
scris… dispり te16 politice ale vrenlii,lucr2狂 ile lor tran劇 艶[國 』画du― se
pe alocuri↑n adevttate pamflete.
In timpul domnici lui Matei Basarab(1632-1654)s… a redactat o
cronictt oflcial五 , care re■ ecta princlpalele trユ saturi ale domniel,
subliniind meritele boierim五 ,pronuntttldu… se ttmpotr市a grecilor si
manifestttd o anumitュ independenttt fattt de turcio Unii istorici(m
___primul rttdP.ユ Panaitescu)conSider五 ぬ _狙 torul necwloscut al acestei
cronici a alcdtuit intreaga compila{ie ce este atribuitd de al1ii autorului
mai tdrziu al Letopiselului Cantacuzinesc. in acest caz, acesta din urmd
nu ar fi frcut decdt sd adauge evenimentele petrecute dupl moartea lui
Mttei Basarab即 面b茄廿山口吋α蔽
A douajumttate a secolului XVⅡ ,mai precis perioada cuprins五 貪ntte
an五 1663, cand postelnicul Constalltin Cantacuzino a fOst ucis din
ordinul domnitorului Grigore Ghica,si 1688,este dominata m Ttta
Romancasctt de rivalitatea sangeroasユ a celor doutt p劉 威idё boieresti:

Cantacuzin五 si Bttleniio Zθ ′
η おり″ Cα κ″θ
笏ノ″ωθ←itlul adevttat cste:
 おゎ″ ノαF磁 ″ヴノRθ ′ ″ωガル σ ∂ κグαググυ sθ グルθα ′ρ′ αツθSル ソ κJθ ガ 釘″ガ)
“ `′
nu faOe dectt sttjustiice pozilia primei 3ruptti.Este posibil(duptt Clllrl
presupun No lorga,No Cartaan,Po P.Panaitescu),dtt nu sigur,ca
autorul acestuia sユ fl fost Stoica Ludescu, un IIlic boier, secretar al
iliCi Cantacuzino. Priコ na parte a Letopisetului este o vastユ
compilatie Care redtt istoria T激 五 Romalesti de la ttntemeiere p飯 Й la
“
含
nceperea conflictului intre Cantacuzini §
i lB江 leni. R油 阻舗 e deschis江
mtrebarea dactt aceasa cOmpilalie a fOSt opera cronicarului ttnintit al
lui Matei]Basarab ori a unui cronicar mai vechi sau este realizattt de
omul Cantacuzinilo鳥 m versillllea cttuia de fapt s… a si pttstrat.Cu multe
ero五 ,1 lipsuri este prezentattt perioada de la Fntemeierea statului T激 五
Romttesti(dttattt gresit 1290)p舗 江 la dOmnia lui Radu cel Mttc.
Traditia,mele inscriplii,unele cronici strttine si simple presupuneri sau
deduclii stau la baza acestei expmerio Compilttia inClude“
oi ttψ
Pα ″ノ
α′カノクプ ヽ Qん , analele din secolul XVI, Cronica Buzestilor,
仕aducerca unei cronici jecesti,cLlprittzttd perioada 1601-1618,
alctttuita de Matei al Mirelor_si,ln s壼 ンsit,crOnica oflcialtt din tilnpul lui ―
Matei Basarab_三 助幽塵翅江ゃ artea prOprie a autOrului, prezentarea____
eveniinentelor contemporane lui,cttc lnerge pana la ttul 1688.
Punctul de vedere opus,al B五 lenilor,este expus 2ntr¨ o alttt cronicユ ,

alcユ tuia cam m acela§ i timp cu Zθ ′

%ン おリノ Cα κ ″θttlinω
`,mainte de
sねrsitul domnici lui serban cantacuzino(1688).Poarta titlulぉ ゎ′ ノα
″″κ
あ″力′
ノノRθ Z蒻
`ノ eL primul rttd de
si a fOst atribuittt de un五
Constantin_Giurescu)lui Radu Popescuo Acesta,nttscut_■ e la 1655
(duptt allii la 1650 sau 1658),era fiul vistierului I Irizea,llcis la 1680 din
ordinul domnitorului serban Cantacuzino;avea deci toate motivele s卜 i
urasctt pe Cantacuzini.Fugind din l雛 五,Radu Popescu are posibilitatea
￢
威菫￢厠耐女73司h ConstantinopoL― ■。可h掟 万Ⅸ天下pttTttk沼 7ァ でc可 鮮油dTttnele
Sl可 bettu prea importante m timpul domniei lui COnstantin
Brttcovettu si devenind mare vOmic(年 1716; 1719… 1723)sub
Nicolac MN■ ooordat.Nu toli iStOricii sunt ttlstt de acord cu atribuirea
Cン θκブ
σガ」
B夕 ′ 〃θ′lui Radu Popescu;unii,printre carc P.Po Panaitcscu,
`“
considera ctt autonll trebuie sュ fl fost un bOier mai lllltttunt, a■ at ttn
 i dramatic, flind probabil cOa mai de seamtt realizare liter額 沈 a
§
istoriogra■ ei cronicttesti muntene.
MOritュ a■ amintit si interesul existent↑ n secolul XVII penttu istoria
un市 ersal五 ;prezent江 江 貪n asa numitele crθ ηθダ 00。 Primul scris in
romaneste si cel rnai cunoscut este compilat de Mihail Moxa,ln 1620,
duptt autori bizantini m primul rttd Mttasses),i SlⅣ i.

in Transilvania,realizttile istoriograice ale ё

pocii la ctte ne referim
sunt mai modestё ,Poate i consemn就 五 cronica, daa arninti餞 ,a
￢
protopopului Vasile de la biserica Sf Nicolae din Sche五 Bra,ovlllui
(Cuprinzttd anii 1392… 1633),care prezinta mai ales dtte de istorie
locah,preclⅢ l,i continuttea acesteia,scristt de Radu Tempea(1691¨
1742)。 Mult mal interesant este istoricul de 6rigine sttbユ Gheorghe
Brttco宙 ci(1645-17H),ctte a廿 五it h Ardeal si Tara Rommeasc沈 ,

scr五 nd ttn lilnba roman五 」

曰レθκノ
θαs′θッ ′ σν′
οろ J『 ルブ zら 』どたガJ εθブ 4s%s
`4ブ `力
Jノ θθノ″″ノθS,un fel dc istorie universal江 ,cu date mai ales asupra
■lavilor sudici,dar si cu scurte stiri despre romani,a caror origine latin沈
o subliniazユ .
―1
菫

三Desi tiparul capttase。 。arectte_豆sp針」ke l… lXVⅡ ,Cronicile

nu au fost publicate la vremea redact激 五lor.Face exceplie dOar poemul
cu continut iStOric Dο κガ『フ′ 拗 ′ グθッθJ,publicat de lvlitropolitul
Jノ

“
n 1681 ,i reeditat ttn 1683. In rest, 貧
Dosoilei (1624… 1693) 貧 ntreaga
literaturtt cronicttcasctt a circulat rnulttt vreme ttn inanusCris.Aceasta nu
Fnscamntt cユ operele crOnicarilor nu au fost destul de bine cunoscute de
pttura cul籠 .In fond,preocuptt intelectuale m acca vrette ttCau putine
persoane,cxistetta lllllli numtt de mttuscrise flind o condilie Suicientユ
pentru raspandirea lucrttrilor cu caracter istoric.
Publicarea cronicilor din secolele XVII― X■ rIII a inceput abia spre
輌 耐 輛 耐 聯 赫 嘲 狙 HOm狙 疵 沈a=認
refnvie prin scris trecutul de lupttt al poporului rom`数 1,a 丁 1
sユ 籍
unei coleclii de izvoare. ln Moldova, inceputul l-a fbcut Mihail
Kog[lniceanu, care a publicat in cunoscuta sa cole c\ie Letopise{ele {drii
Moldovei, principalele cronici, dintre care cea a lui Grigore Ureche (in
1852), Miron Costin (1845), Nicolae Costin (1845), Ion Neculce
 Sl可 ba acestei grupttio Cronica utilizeaz五 ,pentru perioada md veche,m
general aceleasi izvOtte ca Lctopisetul Cantacuzinesc.Materialul este
msュ mult ttai prelucrat,nemねlisttdu… se sub fomla unci simple
compilatiio Pentru perioada 9ontempor狙 江autorului,cronica se prezint江
ca un fel de replictt dattt partidei adverse, domnia lui serban
Cantacuzino iind de pildtt mFali,at五 貧 n cele mai negre culori.
Remarcttil este卸 樋lC江 ,fo16sind si unele cronici strttine,autorul
prezinttt paralel cu istoria T激 五 Romalesti,evenimente din ist6ria
Moldovei, Transilvanici, Ungarici, IInperiului Otoman, Rusiei.
Evenimentele sunt hsユ juxtapuse,nu ttnchegate 2ntr― un tot unitar.stilul
viu, colorat, reconstituirea cu talent a atmosferei si psihologiei
personaelor acordtt acestei cronici si o anumitt valoare literar五 .

Dacユ pateHlitatea croni91i aglintite, pantt la anul 1688 este

discutabil五 , n mod sigur automl unei
Radu Popescu este lnsユ 貧
continu灘 1,care cuprinde perioada 1688-1729.Scristt mcepttld de prin
anul 1720,i mergttd p加 沈 cu puin mainte de m6江 ea autorului
n卜 o
(1729);dcdiC銃 江 lui Nicolac Mawocord銃 , cronica prezint五 貧
lumintt foarte favorabiltt domn■ ■夏xxlttuia,i ttn spirit critic dOmnia lui
Bral■ coveanu.

Perioada domnici lui Const〔 Iltitt Brancoveanu se reicct五 § i ln

cronica alctttuittt de un partizan al Cantacuzinilor, Radu Greceanu.
Lucrarca sa,care prezinttt exclusiv intelvalul 1688… 1714,c cmoscut江
%ノ Cο 4S′ α
sub titlul 乃巧α ′ ″′
ブ ′κθθνθα″Z. Ea este favorabil江
κ β′
domnului,iind de fapt,dЧ 力 cum o cttacteriza N,CaJkガ an,"Llll Ziar一 _―

l oflcial de curte''.
Domnia lui Brancoveanu a constituit si subicctul unei cronici
anonime,mai obiecti蒟 si superio冨 ユprecedentei sub rapo■ liter狂 .

」 耐 面 薫 所 赫 顧 埼 灯 a fl fost lll1 0m Culぢ 硬 面 π 面 藤 が 厨 Ⅲ 理 爾 爾

turca.N.Iorga a atribuit中 o tot lui Radu Popescu,pttere combユ tutユ de
「
Constantin Giurescu, ctte sub liniaztt importante deooebiri ttntte cele
doutt cronici9 1n prilnul rand atitudinca destul de favorabilユ a autorului
anonim faltt de politica lui Br加 ooveanu.Stilul acestei cronici care,m
stadiul actual al cercetttrilor,nu poate fl atribuittt nilnttnui,cste sugestiv
-

i dramttiC, flind probabil Cca mtt de seama realizare literartt a

§
istoriOgraflei crOnictte,ti lnuntene.
lXVII pentru_1,t9Fia
Meritt a i amint■ ,i interesul eXiStent en secOlり o Primul scriS in
五 na§
貧 a,umitele Crθ 4θ ダ ψ
llll市 ersaltt prezent江

r6mmeste,i Cellnai CunOSCut eSte COmpilat de Mihail MOXa,ln 1620ぅ

duptt autori biZantini(ln primul rttd ManasseS),i ё Slavi.
poCii la ctte ne referim
1lC iStOriC )graflcё ale
in Transilvania,realiZ狂
semn威 沈CroniCa,dda aminti機
,a
sunt mai modeste.POate fl COn〔
protOpopului Vasile de la biSerica Si Nicolae din SCheii]Bra,oVului
1633),Care prezinttt mai aleS dtte de istOrie
(Cuprinzttd ani1 1392‐
locala,precum,i COntinuarea acesteia;sCristt de Radu Tempea(1691中
1742)。 ｀4ult mal intereSant eSte istoricul de Origine sttbtt Gheorghe
劉 leaSC沈
'

BrancOViCi(1645-1711),Care a trttit ttn Ardeal,i

jJο ′
TaraクJ″
Ro平
,動 ″Sjj θθ
j ttκ SaS
〃 rθ 4jθ α SJθ ッιん ,IJJrjε
scriind ttn limba rOmm沈
erSal沈 ,cu date mai ales aSupra
y θιj′ んブθS,un fel de istOrie llll市 1,a tttOr Origine ltti疵
ilavilor sudiCi,d額 ,i Cu SCurte,tiri despre rom加
r$*l:"rrhc[p[tase secorrrl xv,' cronicile
ν9・ V■raspdndirejn
ν
oarecare
Uo Ua■ ― νr― ― ―
."i IDe,l tlpaml Capatasじ a .v :: r^- Enno o-.centie doar Pogmul
nu au fost publiCate la vremea redactttii lor.Face exCeptie
j,publictt dOar pOemul
dC MitrOpolitul
jj『
″レ
″″ ;Vレ ・rJJル Jグ θツι
J′ υ κ 笏 わ
COntinut lSt011し
cu COntlnut iStOric Dθ ´´^´ ・ ――J二 4ハ + 今 ‐ lκ RR Tn rest. lntreaga
“
1693) 貧n 1681 ,i reCditat ttn 1683. In rcSt, lntreaga
DosOilei (1624‐ ris.Aceasta llll
a clcultt multtt Vreme m manuSё
1辻eraturtt CronicttCasめ
insettntt Ctt Operele cronicarilor nu au fOSt destul de bine CunosCute de
aveau putine十
ale an acea vrCIrle´
ptttura cult沈 .In fOnd,preocuparl,inteleclに lflCient沈
l de lllanusCrise flind O COnditie s■
persoanc,C対 Stenta unui num激
110r Cu caracter iStOriC.
pentru r嵐 ,pttldkea lucr灘
XVIII a lnceput abia spre
Publicarea Cronicilor din seC01ele XVII―
mantiCれ 頓 面 声 爾 耐
mi10Cul爾 前 前 夏 紳 彎 〒 VT:aia r°
al popOmlui romm,a simtit lipSa
壺 reinVie prin sCriS treCuml de luptユ a FaCut Mih五 1
unci colectii de iZVOare.In MoldOVa,lnceputul l… リ
jSCrι Jθ 翼労
rjj

Kogttniceanu,Care a publicat en cunoscuta Sa colectie Lグ

ルの」 グθνιj,prlncipalele CronlCi,dintre Care cea a lui Grigore Ureche(ln
1852)9 MirOn Costin(1845),NicOlaC COStin(1845),IOn Neculce
 Vieneittn 1683,i care se va teⅡ ninattn 1699,prin pacca de la Karlowitz.
In acest context,serban Cantacuzino realize践 こ6a/propiere progres市 江
m timp Ce士 銃ele s加 ,judecttd cu mai mult realism situttia,
de crestini,ヽ

hde2肛 lntt la mai multt pttde■ 江。SC adttgtt si r市 alit4i de familic.In

orice caz,moartea neasteptattt a domnitomlui m 1688 a pttt suspect沈
,i un五 contemporani l¨ au bttnuit 一 greu de spus cu ce temei 一 pe
Constantin Cantacuzino c五 ″
i¨ ar fl otr五 、it fratele.Un■ c〔ztt la tron
§
Constantin Brttcoveanu(1688… 1714),cttC era nepotul s加 ;domnia
acestuia va fl reⅡ larcabil五 , atat prin realizttrile culturale, cat si prin
politica cxtemt de O mtte complexitate si multユ vreme mcununatぅ de
succeso ln ambele directil,st01nicul Constantin Cantacuzino sc afltt pe
prilnul plan.]Exceptand ultilnii ani ai domnici, el este adevttatul
conducttor al politicii extettc a T灘 五 Romale,tio sarcintt deosebit de
grea,磁 ci Tara Romtteasctt se ana oricttd m primttdie de a deveni
teatru de rttboi sau de a fi anexattt dc una sau alta din puterile ce se
rttboiau pentru hegemonie 2n rttsttritul Eず ropei. Politica lui
Brancoveanu si a stolnicului a fost pastrarea unui echilibru care sユ pOat江
mettine autonomia t激 五.Prin interコ ぽ通b」tutt■ 迎ゞantin Cantacuzino se
purta corespondenta,se duccau tratativele secrete cu puterile strユ ine:
Habsburg五 ,Sobieski,Pctru cel Mare ctc.
Din pttcate,dorinta familiei Cantacuzino de a ttunge la dOmnie duce
Cu tittLpul la deteriorarea relattii10r cu Br:狂 lcoveanu.Stolnicul este acuzat
de cronicar五 vrem五 ctt ar fl ttlus la cunostitta P04五 legatwile dOmnului
___￡ u cresinii,_llrIIlttca flind,_m1714_maZilirea si_uciderea acestuia la_ _
Constantinopol.Probabil ctt acu2alia eSte adev激 J嚇 ,ca gttsindu― sc at飢
la cronicarul anonim al domniei lui Brttcoveanu, la Radu P6pescu
(Care ll numeste cu dispret pe St01nicり ,h01ul acela b五 廿1挽 ''),Ctt si la
― ― qp]rezel■ tant de maita厖
si ating tinta,ぬ Ci fn 1714晰 unge
Mihail Cmtacuzino.Cantacuzin五 貧
dOmn Stefan,flul stolniculuio Sub inspirttia tatttlui sttu,ol va continua
de fapt politica mai veche,a aproplerii de puterile crestine.UInarea va
i acecasi:m1716,stefm Cantacuzino,lmり relllltt cu t離 江
ls犯 ,sunt ucisi
la ConstantinopoL pe ttOllLll Tttii Romttesti este instaurat Nicolae
 Dilrlitrie Cantemir pot pe drept fl considerati Ca prim五 nostri istorici m

acceptia deplintt a cuvantului.

Constantin Cantacuzino era flul postelnicului cu acelasi nme, de
origine 31reac江 (familia pretindea,probabil iぬ justiicttc,cユ sc trage
din ttmpttatii biZantini),stabilitin Ttta Rommcasぬ m primaju興 激ate a
secolului al Xヽ「
II… lcao Se cttstttoriSC aici cu o flictt a domnitomlui Radu

Serbano Nu se cunoaste data exacttt a nasterii宙 itorului istoric,probttil

prin 1639 sau 1640.Prilnё le stud五 le urmeazユ 含 n食Ⅱ nilie,cu un dascユ 1
grec.Tulburttile care tt umat h Ttta Rommeasctt mo4ii lui Matei
Basarab, obligtt familia Cantacuzino fn mai multe randuri sユ ia calea

exilului; astfel貧n 1655,貧 n tilnpul rttscoalei seilnenilor, se reigiaztt la

Bra,ov,貧 n 1658 2n Moldova, la lasi. ln 1663 postelnicul Constantin
Cantacuzino este ucis,semnal al declansarii cunoscu■ 1lui coniict ttntte
Cantacuzini si Bttleni.Fiul sttu fuge din nou ttn Moldova,apoi,ln 1665,
duptt o scurttt revenire m tar五 ,plea9沈 c鈍 市a ani m strユ in激 誠eo Mai ttntai,
intre 1665-1667,mvattt la Adri劉「 opol,i Constantinopol,iar m 1667
trece l五 Italia la Venetia Si apoi la Padova,lmLSCr五 ndu‐ se la Ulliversitatea
de aici.Era un binecunosα J二o創醸匡u de culturユ ,unde veneau tineri din
ltai multe l油 rio Constantin Cantacuzino ttn■ ″
altt la Padova logica,flzica,
geometria,dreptul,lncadrandu… se astiel ln spiFitul e」 udit al vrellllii, sc

familiarizeaztt cu opOrё le clasicilor greci,i latinio Se lntOarce ln l雛 五 h

1669,dup五 oc五 1五 toric↑n care viziteaztt Austria,Ungaria,Transilvania,
poate si Gelna■ia,Fralla,Belgia,Angliao Noi prigoniri,ln anii 1672-
1673)貧 n timpul domnicilui Grigore Ghica,1l oblig五 ,pentru ultilna_oar沈 ,_
sごia drⅧnul exllului,de data aceasta ttШ gttd ttn Creta,de curttd
cucerittt de otomanio Se refntoarce msユ nu peste multtt vreme siぃ 1678,

可ungttd la tton ittele sm serban cantacuzino(1678… 1888),seria

可爾爾薄 面研■南雨働 it.AcllmI COn〔 虚囲壼 O面繭面ZhστttTtti面 ∝打
可 巧
「 remarctt prin autorul dat
importante ln d市 an si,pe pltt cultural,se
frati10r Greceanu m editttea Bibliei,public銃 江laョuCuresti m 1688,
ilnportant mOnument al limb五 si literatur五 romme. Anlllrlite idei
politice Fns五 , 貧
i separtt pe cei doi Cantacuzini. Este perioada marelui
rttboi intre hperiul C)toman si statele crestine, 1卑 ёeput cu asediul
 ゝ4avrocordat,care deschide§ irul domniilor fhnariote.
O Viattt attt de zbuciumattt a lttsat relativ putin loC meditatici si
´
scrisuluio Stolnicul Const〔 Iltin Cantacuzino avea cunostinte lntinse,
I chiar O culturtt mai sistematictt dectt a lui Dimitrie Cantemir,era
posesoml celei mai bogatc biblioteci st“ 加 ittt de un rom加 貧n acea
vremc(vreo 500 de volume),dar nu a avut dectt pttin timp pentru a
pune pc hattie cate ceva din gandurilc si cercetを 静ile lui.
Inainte de a prezenta locul sttu ttn istoriografla romaneasc五 ,rnerittt a
anlinti si preocuparile sale geograflce.Stolnic,l este autorul unei h油 雌ia
T激 五Romalesti(dimensillnea 132/64 cm),tipttitt la Padova,m anul
1700。 Este cea mai buntt harttt a lttrii alc沈 仇littt pantt atuncio Cuprindea
relieful si reteaua hidrograflc五 ,divizillllile administrative,23 de orase,
526 de stte,73 de m針 通stiri,bog魏 五 minerale,pttduri,v五 ,precum si
principalele lnonumente istoricc。
Siiκl野ι′ α ルθ ′αr` お′ θ′ブι夕′ J“ α sグ ル ル Cθ κ s″ κ″κ Cα″″θ κθ
z″ ノ

′θα′ ガ うわ′ グ ガ″ おわガαα翼シガRθ 蒻 ω魏 物″π rθ s`θ 99′ 加ル

%.・

"r“ “ノ `α
κ笏 θ ル θ θ′′ ″ち∫ Jθ ノ
4`α s′ 膨θ πノゎ′ Jα 効″θら∫ J響フ θノθttι α αブ
`J “ ".力 “
“ ノJ`α ′ ∫′ α s,り ´″ノ′′ α4グ ′4享 Zα雀 話 α ′ ど 珍
漂 2,cタ ,θ %“ S・ αν ″ αS∫ JS膨・
`π “
Oe SCurtヵ ゎ′
Jα ttarノ ノR。 ′ κθゞガ )。

Pentru a cunoaste
“
conceptia iStOric五 i lnetoda de lucm a automlui,
§
de mttё importanttt este prezentttca introducer五 (PredOslo宙 ci)lucr激五 ・
Referindu― se la diflcultttile ttntimpinate m adunarea mtterialului,
stolnicul se dovedeste a fl prilnul istoric roman,care stie ce ttnseamn五
__cridca textelor,_folosirea cu discem独 面威 a surse10rJtte ttadttia oralュ ,___
spune el,nu se poate pune baz五 ;documentele interne,a■ ate la boieri si
:

:
m加 五stiri,pe ctte 10… a cercetat,sunt prea sumttC;itt letopisetul l激 ii
,,destul de scurt, 2ntunecat si 金静五oranduialtt iaste".Pentru a acoperi
軒 蘭 int mai ales gretT前 面す面甲嗜薄∝前丁
: povestesc ttnsこ doar unele aspecte ale istorici noastre si nu sunt pe
l deplin 9bicctivi.Autorul nu se multumeste deci s五 lnsire t9t felul de

date gユ site ln diferite categorii de izvoare, ci lncearcユ mai ttntai s五

stめ ileascユ valo雛 ea si credibilitatea flecttci infomat五 ,COntunt`hd
tirile descoperiteo Metoda de prettentare este de a cita in cuprinSul
§
 naratiunii autorii f。 lositi,COmp雛 欲ld afl..1.atiile lor,lucrarea devenind
astfel mai cllrand dezbatё rea unOr probleme, decat simpltt relatttc a
evenilnentelor.Sunt folositi astfe1 26 de autori antici,medievali sau lnai
apropiati dC epoca lui.
A,a cum nis― a pttstrat,お わ″ ノα翼シガRθ ´″ι ∫″cuprinde d6雛 epoca
“
veche a istorici noastre, de la daci si luptele lor cll romanii, panユ la
a,czarea hmilor m cttpia Panonic五 ,m secolul v e.五 .Fireste,intentia
autorlllui era de a sCrio o istoric complet五 ,ctte tt meargユ p教通 m zilele
lui.Intrebttea este dac江 貪
ntr― adevtt a scris nmai cat s¨ a pastrat,sau o

parte a manuscrisului s‐ a pierdut?Pregtttindu― se stt scrie istoria unci

singure provinc五 romanesti, autorul este instt constient de originea
comuntt si unitatea tuturor rom`波 lilor, idci pe care le subliniaztt cu
vigoare.De lη t,ceea ce cunoastem din lucrtte reprezintュ o istorie a
tuturor rom`数lilor, o dezbatere a problemei esentiale privind originё a
latintt si continuitatea poponllui rom加 .

Pribul capitolぃ蹴 θル αθθ

sた ノ ι 力πα θ
タrJ′ κソ
ノ ′
%“ ″ごα∫
ブθノ
κθθ
“ `乃
siむa“ .Al
),se refertt la geti si daci,la primele lor lupte cu roman五
`α
____J山 iktt explllle luptele lui Traian cu_dac五 ,cuced tt a Dacici;
sunt prezentate ambele rttzboaie din 101‐ 102 si 105… 106,spre deosebire
dc Miron Costin, care le confundase ttn unul singuro Ca,i cronicarul
moldovё an, Constantin Cantacuzino cunoa,te podul lui Tr〔 】an de la
Tumu Severin, ale ctti ume le descrieo Ca/pitolul III se referう la
hotarele Dacici romane, care cuprinde tedtoriul locuit mai tttziu de
_romanl。 _Capitolul llHnttor trateaz沈 _istoria_Daciei_duptt cucerirea
roman五 ; cu tiinpul, un■ a locuitorilor de aici se pierdc, din lipsa
izvoarelot ei apar ms沈 (ca/pitolul V)ceva mai tttziu,sub numele de
vlahio Aici,autorul analizeaztt problema continuit4五 populatici daco中
ane;a山 熙 奮 ゴ 愉 iⅥ 万 再 丁 顧 Π 菰 乖 π 理 フ mentele in parte v就洸 赫 ∝ ゞ T
roll■
I:
asazi.Duptt ptterea
「 sa,o asemenea mullime de Otteni nu si― ar i
p灘 五sit gospodttrillo,iar camuitOr五 locali din Dacia aveau mai curttd
interes sュ scape de control roman,penmL a r加 加e singuri st“ 加itOri
(St01nicul credea ctt statele rommesti s― au foⅢlat imediat dup五
retragerea st“ 加irii rOmane)。 Si,m sh§ 量,lln argument cu mare
 greutate, care const[ in Hpsa oric6rei uffne care sd adevereascd un
asemenea transfer de populalie: ,,Nicdiri ufine de ale acelora romani ce
au fost in Dachia, care sa fi fost mutali cu totul inaltdparte,nu este". in
ultilnele doutt capit01e,al saselea si al,aptelea,stolnicul prezintユ istoria
colonistilor ronaani rmasi ttn Dacia, care s‐ au amestecat cu dacii,
fOnmand pOporul rom加 .De relinut aceasttt idec,a origin五 nlixte daco―
romane,a popOmlui rom加 ,de ttpt explicttiajust mai maintё ,Miron
Costin se referise la cvacuarea dacilor din teritoriul ocupat de romani,
iar dЧ 力 stolnic Dimitrie Cantemir si scoala Ardele雛 五 ,chiar unii
istorici de mai t`ン ziu, vor gresi susiinand originea pur latintt a
rOma」 10r.stolnicul a vttut mai clar dectt ei.Lucrarea一 cel pttin m
fonna pe ctte o cunoasteⅡ L一 ia S窒 ンsit odata cu inva五 a hunilor,socotili
貧
n lnod gresit ca str加 o,i ai ungurilor.
O comparttie Care se impune est0 1n廿 0 0pera stolnicului si lucrarea
silrlilartt a lui Miron Costin.Analiza celor doutt opere nu poate duce
dectt la concltLia superiorit乳 五 lui COnstantin Cantacuzinoo Mai ttntti,
documentttia Sa cSte mult mai amplら ,prin folosirea llllor izvoare lathe
(Tims Livit_Iordanes),grecesti(SttabOn,‐ Dio Castts)■ 比璽五 ne
(PrOCOpiu,Tzetzes,Zonttas)etco Nu nmai volumul infOmatiei este
superior, dar si spiritul critic cu care aceasta este valoriflcat五 ; Miron
Costin se mullllIIleste Fn general sユ lШ ttneze expunerea istOricului sas,
cunoscut si de stolnic,Lorenz Toppeltin,despre originea popoarelor din
Transilvaniao Constantin Cantacuzino uttnttcste lnai lnult ideile decat
evenilnentele,Lcara lucrtttli sale flind mai lnodem沈 _decat a lui Miron__
Costin.Illtr― un singur punct ins江 , cronicarul moldovean este, Par江
fndoial五 , superior: ln stil, lilnpede si curgatOro spre dcosebire de el,
Constantin Cantacuzino scrie foarte greoi,alctttuind」 辟舷 e complicate si
obscure;m plus,■ 雨 前 山 効 画 謝 Fブ 前 対 画 面 面 爾 硬 蔽 巧 両 面 ]tile digresiuni
Se pTe ca stolnicul a fost,ca istoric,un om modest:nu si… a semnat
n 1858, de
lucrareao Ea a circulat ttn manuscris si a fost publicat五 貧
George loanid,ca anonim江 .h 1872,B.P.Ha,dcu a atribuit… o
spttanllui Milescu, ideca sa flind adoptata si de all五 ,Mihail
Kog江 lniceanu,tot↑ n1872 considera Fnsa ctt a fOst scrisユ de"llll rom舗
 de peSte c)lt''.Abia ttn 1899,NiColac lorga a dovedit ctt autorul este
Constantin CantaCuzinoo L prezent aceasa aflrm4ie nu mal este putt la
fndoial江 。
intr-O vialtt IIlult nttai scurttt decat a st。 lnicului Cantacuzino,電
∂、
″.cantemir a reu,■ sユ realizeze o opett ctte,nu numaiぬ 1l pLllle pe
_
priコ nu1 51anln culturaroコ nmeasctt a sё colelor XVII‐ XVIII,dar ti acord沈
un loc lneritat sittn cultllra curopean沈 .

n legendtt chifr de
C)rlglnea familici CanteFlir a fost ttnvttluit五 貧
ilustrul ё
i reprezentant`in realitttc,erau neam de rttc,t Neculce soric
ё
hiar c沈 ,9acest Canternir VOdtt a fost de otteni pro,ti de la tinutul
Fユ lciului",Mai nte轟 eieze O dinastie,DInitrie
tttziu,cahd ar i dortt s沈 貧
Cantenlir§ i‐ a a10tttuit o falstt gencalogie,coisiderandu_se descendent al
hanilor tttari,mergttd p加 五la Timur L6nko intruchiparea originii destul
de modeste este ttnstt chiar tattt sttu,Constantin Cantel■ ir,care nici nu
貧
,tia carte.in tinerete fusese mclcen鉗
n sl可 ba P010nici si apoi,morsln ]

rienei.
Moldova, participase la diferiTe campan五 , inclusiv la asediul ヽ
Acest boier lnttnt a fost ales h 1685 dolrm al M01dovei,cユ ci boier五
tocmai aceasta dolleaul lln Om‐ sl山 ,ねぬ multe pretent五 ,i posibilit4i,一 一― ―
inul
care stt ic O llnealta m mma 10r.L… a sprttinit壺 可ungユ la tron si veё
din Tara Rommeasc五 ,serbtt Cantacuzino;mai tttziu ttns沈 ,va ttunge la
nelntelegeri, attt cu acesta, ctt si cu succesorul lui, Constantin
Brancoveanu. Pantt la mo劉 飩ea sa, ln 1693, Constantin CanteⅡ lir a
domnit,flind nevoit stt tin五 ,eama de interesele boieresti,mai ales de
CⅧ m_ _
putcHlica familie_a Rusete,ti10r, A fost_un_silnplu instrument―
SuStin unil istorici一 sau la randul lui s_a folosit de cci care ll sustineau?
PersOnaul meria tt i studitt cu mai mula ttentic.
Dinlitrie Canteinir s… anユ scut la 1673.Tat沈 l sttu,un om incult,a avut
￢頭戯 i o educatiC a Sa _
滝ね責bπttπ fl■ or sユ

parinteascユ cu llll dascこ l grec renumit,Ierelllia Cacavelas;de la care a

貧nヽ ″
職at greceste si latinesteo Apoi,lntte 1688-1691 a contimat studiile
la Constantinopol.Capitala lmperiului⊂)tom〔 】 1,unde se a■ au numero§ i

greci,era un important centru cultural.Aici exista Acadenlia Patriarhici

Ortodoxe suprttumia,,Mttca SCOal五 ",la ctte Dimitrie Cantemir
 Domnia scurtd, de opt luni, a 1ui Dimitrie Cantemir in Moldova are o
semnificalie incomparabil mai mare decdt durata sa. El a dorit mai intai
la lraqsfonne intregul mecanism politic intern. SptUjniq4u-ry
pe

boierime a mic6, a incercat sd impund o domnie autoritar[ pi eteditatd,

duptt modelul celorlalte state 9LlrOpanc (este perioada tipictt a
absolutismului),asa cum m MoldOva nu existase nicicttd pe deplino Pc
plan extem,cl meditase mdelung asupra evolutiei marilor imperii si
可WlSeSe la concluzia cユ hperiu1 0toman se va dezagrega,iar pe
ruinele sale se va ridiCa Rusia, condus五 貧
n acea vreme dc Pctru cel
Mareo CottunCtura era potrivit五 ,considera el,pentru dobttdirea
indOpendentei MoldOVeio in acest spirit a ttncheitt cu ittul tratatul de la
Luck(aprilie 17H)si s… a ahturat Rusiei m rttbOiul缶 りotr市 a Portii,
d叩 五ce msusi petru cel Mare ll宙 zitase la la,1.Calculul lui Cantemir s‐
a dovedit gresit, cttci lmperiu1 0t6man era ttnctt mai pute■ lic decat ll
credea,iar declinul sttu avea sユ fle nu brllsc,Ci prOgresiv,de― a lungul a
d6覗 五secolc. U11.larea a fost Fn ittgerea rusilol ,i joldove■ ilor la
lir s― a rettgiat
Sti数 lilesti si ttncheierea↑ n grabtt a pttc五 .E)inlitrie Cante■

___JhR∬ ia,a§ ezttldu― se la Harkov,fmprewlユ de moldoveni,

unde tarul i… adを nlit mai multe sateo S‐ a mutat apoila卜 Ioscova.
Un tilnp, fos慣 1l domnitor a sperat ctt se va putea reintoarcc ln
Moldovao Cand ttntre 1716… 1718,rttboiul se reaprinde ttn Orient,lnie
Austtia si lmperiu1 0toman,Cantemir mcearぬ S五 obtin五 ,i participttea
Rusiei.Tttul nu putea i“ Sユ mill lplecat;penm el mai important era
Rttboiul Nordic,pentru_icsire_la_Marea Baltiあ .h1719,CantemiF Se
stabile,te la Petersburg,iarttn 1721 este numit membm al Senatului,o
funCtie corespullz激 o雛 e Celei de miniStru.Ca specialist m problemele
orientale,11 lnsoteste pe tarul Pctru ttn expeditia din C狙 じ
厖 (1722).Un
an■
ばarlarzlu.lTjγ 汀 面 画 誌 爾 士 繭 頭 Te o cariett politic

carc IIlai putea da incttlnulte roade.

Opera lui E)inlitrie CanteⅡ lir se poate periodiza in trei etape distincte.
Priina, care sc Cntinde ttntre 1698-1700, cuprinde scrieri cu caracter
f1losoflc,teologic,a cttor analiztt nu ttsi are locul in prezent〔 rca noastr沈 .

A doua ctap沈 ,↑ ntre 1700¨ 1711,ani in ctte principalul efort depus este
 缶V電 五■10SO■ a,precum si alte stiinie・ Nu se multtmeste msa nlllrlai cu
ce Fi putea oferi mediu1 8Tecesc: p五 仙 de si 2n cercllrile OtOmane,
_“ 哺 1舗 d turca,persana si araba.Bazttdu― se 2c aC,Sle CunOstitte,Va
deveni primu1 6rientalist rOm加 .

La moartea tatalui sttu,ln 1693,DilYlitrie Cantelrlir a fOst ales dOmn.

Nu a puttlt dOmni msぅ dectt trei sを thtti;au cOntribuit si intrigile lui
ゎ
Brttcoveanu la ml読 urarea sa.cantemir rttn`he tt cOntinuare la
ConstantinOpol,iar m 1695 renunl五 chiar la domnie m favo鉗
ea fratelui
sttu AntiOh(1695-1700,apOi 1705… 1707),al cttui reprezentant va i m
capitala lmperiului OtOmm.De fapt,p激 五sind ideca llllei dOmnii m
Moldova,el lintea mai sus,llrlnttind ml灘
urarea lui Br`濃 covetmu si
dobttdirea,cttnului Tttii RomtteSti,mai putemicこ
si mai bOgatこ .h
acest timp,Dimitrie Ctttemir are o interesanttt experic鱒
ぅpersOnal江 ,
care va marca si cOnceplia sa p01itictt ptticipa m 1697 1a b激
滋lia de la
Zenta,unde armata turceasctt sufer滋 0 1nfrttgere categorica din partea
austriccilor.POate astfel stt vadtt cu ocni lui unul din episOadele care
nlarchOaztt declinul puter五 otOmane. _
Sederea la cOnstantinopOl e試 こ 蝕 睦 苅 ptぅ
OOar de o scurt五 宙 zitt la
11,t h 1699,cttd se cこ sttOreste cu Cassandra,■
ica lui serb狙
Cantacuzino. Dupこ 1700, cOntinutt la POa託
五 intrigile cOntra lui
Brancoveanu sl dOmnilor sprlJinlli dC acesta in M01dova, fn unna
ml激 urを 五 lui AntiOh cantemir.Singurul succes dObttLdit a fost O nou江
domnie, mai scurt滋 , a■ atelui sュu, 2ntre 1705…
1707. Brancoveanu era
fnctt prea pute■ lic,prea_bogat si prea abil pcntru a_putea fl rastllrrlato Nu
trebuie sa ne mchipuim ctt nttai intrigile politicc ll preocupa pe
Dimitric cantemtt i capltala imperiulul;el dtt O importanttt la fel de
mare studiului si relttii10r cu lumea intelectual五
Orそ ―― ―
,greaca stt turc五 ,a
三 面 π7て 五五 憂T
Turc五 aCOrdtt mult五 lncredere acestLli Om Care, desi dc alt neam,
廿五
isO mai mult printre ei si le cmostea銃
針de bine culturao L antl
1710 ci↑ l nuttesc dOmn h M01dova,si nu抽 血 1灘 Or.Sc a/propia
叩
rttboiul rLISO… turc sI POarta avea nevoie la lasl de un Om de lncredere.
Cantemir e aCCeptat,dar planurile sale crau altele.
 Nici Dθ sθ ′
ノθ″θα■ゐ′ 崚,ν θノ,scritt m l江inesteの α ″′ ノθ九ゐ′滅″ソブαθ
),
`″
la cererca AcadcI五 ei din Bcrlin一 al cttRli lnembm devenise↑ n1714-si
te」 圧Linat五 ↑
n 1716,nu este o oper江 貧
n priIIlul rand istoric五 .Fondul sttu
este Fn prilnul rttd geograflc si etnograflc.Este cea lnai cchilibrata,i
mai precistt dintre operele lui CanteⅡ lir, singura care r加 舗 e valabilユ ,

sub raport infollllativ,si astttzi.Ideca de a prezenta,unite intr… o sintez沈 ,

geografla, Organizttea politictt si civilizttia unei tttri nu era nou五 . 0
mcercare m aceastユ directie ttCuse Miron Costin,scriind m limba
polontt amintita Crθ ノε″ α rいノ ノ」 腸ら′ιわν ∫ブ ル化′ んた ノ 。 Cttti
“
asemanatotte se mai scriseser五
`ノ
“`プ
, ln literatura polontt de pild五 .

Preocupttrile geograflcc ale lui Cantelrlir erau vechi;la Constantinopol

studiase, printre altele, geografla si, mai tttziu, n Rusia venise in
↑
contact cu sⅣ anti germanl,ctte avett preocuptti asemm灘 oare.In
afara cunostinie10r propr五 despre Moldova, cl foloseste pentru
alcttuirea lucrttii izvo雛 e vγ iate,attt inteme(Grigore Ureche,Miron
Costin,Nicδ lae Costin),ctt si exteme:autori antici(SttabOn,Euttopiu),
bizantini,poloni,rllsi si occidentali. _ i

___ c a lucr灘 五 este｀ cea geograic軋 _analiza el n_lmseaz沈

mai putino A doua se refertt la structtra politictt a Moldovei,vttuta m
desfこ surarea ci istoric江 ; capitolele cuprinse aici prezinttt deci interes,i
pentru cunoasterea idei lor istorice ale fosillui domnitor. I〕 l prezint五
modul de cttmuire a t狂 五,alegerea domnilor,lnt灘 缶ea si scotterea din
scaun a acestё ra,pe boieri si alte categorii sociale,1弧 Inata,legile etc.
____Un ca7pitol interesant este_cel intimlat"Despre_nttavLlrile moldovenilori`
',prima mcercare de psihologle a popomluirom加 .Ultima parte a c狂 五
・
i cultur五 .
trateaztt proble]me de religie,11lnb五 §
Dι sθ ″ノι′θα 拗 ldovθ ブ demonstre厖 江 cel mai bine ideca enuntatユ
anterior ぬ 鰤 面 前 H効 童 面 r雨 T面 灯 i茄 口 eS Far江 omul politi丁 ―
Canterlir.Incursiunile istorice din diferitc capitole ale lucrttrii au un
scop politic bine conmrat.IdeOa care le mcheaga este aceca a necesit考 五
unui stat dOmnesc autoritar, asa clllrl dorise autorul sユ instaureze ttn
scurta sa domnic.De aceca,atunci cttld se refertt la institutia dOlrmiei m
secolele anterioare,el af11■ ntt ctt aceasta tt fl fost abs01ut五 §
i ereditar五 ,
 de natura politicd, este reprezentatd prtntr-o singurd lucrare insemnatd,,
力ゎ′ ノαノ θ″θgJ′ θ ど,SCritt m 1705。 In sttrsit,m ultima ctaptt a vielii,
duptt p激五sirea domniei, Cantenlir a realizat cea mai ↑
ntinsユ si mai
valoroasdparte a operei salel.
O prezentare a scrierilor domnitorLllui moldove〔 n trebuic stt tin江
scama de faptul ctt acesta a fost nu numai m erudit,ci si un om politic・
Desigur, opera sa are gi o valoare intrinsecd, dar nu poate fi inleleas[ pe
deplin dactt o rupem de aspiraliile p01itice ale autorului, Nu numai
istoricul,dar si domnul Moldovei se cxprilntt prin pana lui.
力わ′
ブαブ
θ′θ
gノ ′θ
グeSte 0 1ucrare greu de fncadrat lntrttun gen anumit.
Esenta・ Sa cste memorialistic五 ,10gそ hdu… se deci de istorie.Fo■ 11la m壺 ,

cste a unui rolrlan alegoric, iar tonul al umui pamnet.Personttele

istorice sunt deghizate m〔 mimale,care populeaztt Tara patrupedelor
(M01dOVの si a pttsttilor(Tara Romttcascり 。Imp激 4ia pestilor este
lmperiu1 0tomano Brttcoveanu nc aptte ln chipul Corbului,iar D.
‐
Cantemir msusi m al lnorOgului.h aceast五 だ
forln五 ,romantattt si
_ alegoric五 , ne cste prezentat con■ ictul dintre CanteⅡ liresti si
三 ]Brancoveanu,ln anii 1703,1705,cum 2nsユ la cveniinentele
― anterioare, 2ncepand cu domnia lui Constantin― C[Iltemir. O critic五
asculitd este indreptatd aproape impotriva tuturor, inclusiv contra
Imperiului C)toman.Se reⅡ larctt si atitudinca antiboiereasctt a autorLllui,
ca si simpttia sa pentru l灘 狙 ime,dOar ea■ ind prezentattt favorabil.
Desi nu ne d五 〔
Inttnunte precise,cttci in fond nu este o lucrare de istorie,
おわ′み ιragJ′ θα「
_ヴ
eSteprelioaStt pentru cl‐ oasterea atmosferei epoc五 ,a
intrigilor si aspirttii10r politicc ale personalitttilor Vrem五 。Rmas五
multtt vreme ln manuscris 一 criticand vehement pe toli Oamen五
mそ rcanli ai Vrclllllii,autorul nu… si putea pellllite s― o publice-lucrarea a
二 ― ――
可b顧日諏董寝薦汀葡T■883面 にフ Юmam五 .

l Aceasttt periodizare, propusユ

de P, P. Panaitescu, este sigllrユ pentru datele terminttrii
difer■ clor lucrtti.h ce pr市 e,tc fazelc inilialC alc rcdactttii,nu e対 sЙ mcユ lln pllnct de vё dere
pc dcplin acccptat.Unele ipotczc propun an五 1699-1700 pentru inceperca lucrtllui la」 Dθ sθ ″ ノθ″θα
九盈ガグθソιちexiStttd,i pttrerea ctt harta acesteia cu greu ar fl putut fl alcttmit五 lh afara lttrii;Se
menline ipoteza llnci rcdacttti mai vcchi,i pcntruお わrわ ルηθrノ クルブθゎ″α″.Oricum,
matcrialul pcntru aceste lucrttri era in buntt parte adunat inailltc de 17 1 1.
 Nici Dθ sθ ″
ノθ″θαiゐ ′ 崚,ソ θ ,scritt m l江 ine,te c)θ Sθ ′
ノ ″′ノθ九ゐ′ 崚″
νブα
`),
la cererea Acadcllllici din Berlin一 al cttRlilnembtt devenise ttn 1714-,i
n1716,nu este o oper江 貧
teHttlinat五 貧 n prilnul rand istoric沈 .Fondul sttu

este ln priコ nul rand geograflc si etnograflc.Este cea nQal echilibrat沈 ,i

lrlai precistt dintre operele lui Cantel■ ir,singura care rttmtte valaめ
il沈 ,

o sintez沈 ,
sub raport infolnativ,,i asttttzio ldeca de a prezenta,unite lntr―
geografla,Organizttea politic沈 ,i civilizttia lILCi ttti nu ё ra nouユ .0
lncercare m aceasa directic acusc Mむ on Costin,scriind m limba
polontt alnintita Crθ κノ α 7楊 ″ 』 ZbJグ bッ ι
Jブ z ∫J 』イレれたんJθ Jo Cttti
`グ
asemanatotte se mai SCriseser五 , ln literatura p010ntt de pild沈 .

Preocupttrile geograflce ale lui CanteⅡ lir erau vechi;la Constantinopol

コnai tarziu, ln Rusia venise in
stlldiase, printre altele, geografla si,
contact cu sⅣ anti germtti,Ctte Ⅳ ea preocuptti asem狙 激oare.h
afara cuno,tinte10r propr五 despre M01dOva, el foloSeste pentru
alcatuirea lucr激 五izv6are varitte,attt internc(Grigore Ureche,Miron
Costin,Nic51ac Costin),ctt si exteme:autori antici(Strあ On,Eutropiu),
bizantini,poloni,rllsi si occidentali.
Prima-parte a lucrdrii este cea geografi cd; analiza ei ne intereseazd
mai putin.A doua se refertt la structtra politictt a Moldovei,vttuttt m
desf江 ; capitolele cuprinsC aici prezintユ deci interes,i
,urarea ci istoric江
pentru cunoasterea idei lor istorice ale fosmlui domnitOr. El prezintユ
modul de cttΠ luire a t狂 五,alegerea domnilor,lntttirea si scotterea din
scaun a acestё ra,pe boieri,i alte ёategorii SOciale,armata,legile etc.
nilo「 :
Un capitol interesant este_cel intitulat"Despre_nttavurile lnoldovё
',prima mcerctte de psihologic a popomluiromm.ultima parte a cttii
tr2tteazユ probleme de religie,lilllbl,i Culturユ .

た″
Dι sσ ′ 』
∠bJグθソθ
ノdel■ onstreaztt cel mtai bine ideea enuntat五
anteriC Cユ コぽ 統 由 碗 薫 面 計 画 Ⅲ 画 灯 f茄 輝 弱 伽 沈 Omul politic 丁
`α

Cantcllir.Incursiunile istorice din diferite capitole ale lucrarii au un

scop politic bine conttr威 。 Ide9a care le mcheagユ este aceea a necesit4ii
unui stat donanesc autoritar, a,a cllm dorise autorul stt instaureze Fn
scurta sa domnico De aCCea,atunci cttld se refertt la institutia dOmnici m
secolole anterioare,el aflmtt ctt aceaSta tt fl fost absolut五 ,i ereditar五 ,
 οttθ α″θ αθ(Crθ ゞ たr`α ∫ ブル sθ ′りた′ θαルηθ ″ ノクJθ わzα κ).Desi,ca
ノ
“
maJoritatea lucrttilor sale,nepublicattt m timpul viel五 a bucurat de
,Ca s中
o fairntt extraordinartt duptt moartea autorului. Fiul fostLllui domnitor,
Antioh Cantemir,wlul din clasicii literatwii mse,i ambasalor altamlui
la Londra sl apoi la Pttis,s― a ln3r可 lt de traducerea,l publicarea ctttii in
cele dou五 lnari capitale curopene,A apttt astfel,ln 1734-1735,o editie
englcztt m doutt volume ctraduC激 6r pastoml N.Tindal),m1743o
traducere francez沈 貧
n pau■ L V01ume,iar ttn 1745,la Hamburg,o versiune
german五 ,realiz航 沈dЧ Й textul englez.L felul acesta,mtreaga llllne
culttt a Europei putea folosi lucrarea domnitomlui lnoldovean,貪 ntr― una
din cele trei limbi de mare circulttiC・ Prima traducere romttcasctt a fost
publicattt abia m 1876,flind efecmattt nu duptt originalul l就 in,ci dupこ
editia germalユ ,care la rttldul ei nu folosise textul inilialo Editttea
textului latin si o traducere directtt a acestuia sc impun pentru o
CLLnOa,tere comLplet沈 ,i perfectユ a operei lui Cantelmir.
力わガα θ ′りたrガ ゞ J`た sι rり た″ガ ルηθ′湯ル′θわ α″ a reprezentat
“

■ ， ︰．
principalul izvor de infottatie pentru acest stat,p加 五cttd,abia dup五

均ξ ´
，       ・
un secol,gellllanul JosefHaコ ロmttLa≦ Юris o lucrare lnai info]肛 nat五 ,i llllal_ ____

・︰ 世 ︰●
(Geschichte des Osmanischen Reiches,10 volume,1827-1834)。
critic江

ゝ‘〓 ・
intr_O recenzie din 1824,Hmmer analiza cu o deosebitt severitate
opera predecesorului sttu: ,,Sunt puline C油 吋i Care sttau bucurat de o
reputatie mai pttin merit滋 五ca lstoria Otomanユ a principelui Cantemir"。
I〕 l cadc aici ttn greseala acelor istorici care tind s五
中
si minimalizeze
Fnaintasii,_uitand c五 _istoria,ca oricastiini江 , c― perfectibil江 ,astfel_c五 _o_ ___
br五 五
lucrare rnai nou沈 ,de cele mai lnulte ori pune ttn′ lta lnai vechё 。
…
Dovada este c沈 貧
nsusi Hammer nu mai cste folosit astittζ i, Severitatea
excesivユ a critic五 lui nu trebuie lnsユ stt nc ascundtt p油 吋ile Slabe ale
相 ぼセ ■断 H助前 頭士 磁 ci lucrarea sa可 繭可 前画 蔽諏 前 t可コ 勝贅 b
「
ntalnesc multe greseli,mai ales de cronologie, lucru curios chiar↑ n
貧
paSttele referitoare la rommi(astfel,nu se spune nimic despre Mircea
cel Bttr加 ,apar erori la domniile lui stefan cel Mare,i Mihai Viteazul).
Deflcictta princlpal五 ,de care se leagtt aceste greseli,sttt m materialul
info]師 nativ folosit. Canterlir utilizeaztt izvoare ttrcesti, dar numai o
 proicctttd m trecut prOpria― i cOnceplie・ h Жelasi timp,ei neagtt orice
suzeranitate,ln secolele trecute,a Polonici si Ungariei asupra Moldovei,
consider加 o de as9興 Q豊 望 ぬ dep9,detta faltt de turci mcepe abia dup五
moartea lui steh cel Mare(1504)。 ScOpul umttit este clar:aflmarea
unei depline independenic a lttrii ttn prilnele sale veacuri de existeni五
constituia wl argllment m plus pentrll mhturttea oricttei vasalit4i.
Fo10sind argumente istOrice,Caltemir pleda pentru independel■ a li折 五
.

Din aceste motive,」 Dθ sθ ″ブ

θ ″θαЛイbldoソ θノrttane mult mai valoroas江
ca lnonografle geOgraflc五 ,politictt si etnograflcユ ,decat istoric五 .Desi nu
a fOSl publicattt m timpul vietii autOrului,ca s― a bucurat de mul籠
pretuire,dovad五 § i traducerile apttrute mLai tarziu.Prima traducere a
originalului latin s… a fhcut↑ n lilrlba gelnan五 la IIttburg
,flind publicatこ
m1769-1770;o altユ edilie a apttt la Lcipzig m 1771.A urlnat O
traducere ruscasc五 ,tipttittt la MOscOva,m1789 si,m shsit,prima
versiune romaneasc五 , editattt de banul Vasile Vttav, la manastirea
Neaml,m1825.D昴 五 aceea,p舗 五 m zilele nOastre lucrttca a fost 責
tipttrit五 貪
n nlllTleroase cdil五
.

:D"`zた ″仏ュ乞麟勁θブe,te ms。 littt si de O h鉗悔,ctte a fostin尊 重_三

publicattt independent,anterior primei edil五 ,m1737,ln Olanda;este
fottte ammunti働 ,Cuprinz`流 d978 de elemente,dintre care 654 de sate
si 182 ape.Unii istorici considertt ctt nu a fost mtt alc江 加i● la fata
loculuit tn M01dOvai cert este ctt prezinttt si o serie de aproxilnalii si
inexactit41.
――
――一―――Lucrarea care_a contribuit la celeb五 tatea curopeantt a lui CanteⅡ lir __
mai mult decat tOate celelalte la un 10c este, ｀ Parこ 貧ndoial五 , 施́ θ′ノ
α I′

ル7″ ノ ν′グ θゎ α″。Redactarea ci s― a mcheitt m 1716,estё mtt mult

“ cand a fost ttnceput五
mai greu de aflmat .Desigur,CantcIIlir a adunat
面 函爾ねl referitOr ia istOria
τttd se an「
fn ca/pitala imperiului. Nu se stie 2nstt dacユ ncepuse de pe atunci s五
貪
scrie lucrarea,sal accasta a fost realizけ 五m mtregime duptt stttilirea sa
ln Rusla。
C劉 飩ea a fost scristt tot 2n lilnba latin沈 ―versiunca accasta r加 加舗 d
pana azi inedit五 _, sub titlul ルzε″ θ
κ″ αηπθ グθ
θ′θθ
″わ απルθ
`“ “
 οttθ ακJθ αθ((レ θ ∫た″ θα∫ ブル Sθ ′りた′ θαルη″J%腸 Jθ わ α4).Desi,ca
“ “
maJoritatea lucr灘 1lor sale,nepublicat江 貧
n timpul viet五 ,Ca s― a bucurat de
o failYlユ extraordinartt duptt moartea autorlllui. Fiul fosmlui dOmnitor,
Antioh CanteⅡ lir,unul din clasic五 literaturii ruse si ttbasador al tarului
la Londra si a/poi la Paris,s― a mgrJit de traducerea,i publicarea cう 雌五in
cele doutt mtti capitale curopene.A列 mt aStfel,m1734-1735,o editie
engleztt m doua v01ume Ktraducttor pastorul N.Tindal),ln 1743 o
“
traducere frttcezこ ln pattu volume,iar in 1745,la Hamburg,o versiune
germ雛 通,realizattt duptt textul englez.h felul acesta,mtreaga lume
culttt a]Europei putea folosi lucr〔 rea dolllmitorului lnoldovean,lntr― una
din cele trei limbi de mtte circulatieo Prima traducere romtteascユ a fost
publicattt abia m 1876,■ ind efectu銃 ユnu duptt originalul latin,ci dⅦ 通
editia germ額 通,care la rttldul ei nu folosise textul inilial・ Editttea
textului latin ,l o traducere directtt a acestuia sc ilnpun pentru o
cunoastere complet沈 ,i perfecttt a operei lui CanteⅡ lir.
おわ′ ブ
αθ ′ιゞた′ ガ ∫Jグθ s`″ θ∫た′ ガ ル7θ ′ ル′ πJ θわzα κ a reprezentat
principalul izvor de info]Hnalie pentru acest stat,pana cand,abia dup五
un secol,gellllanul JosefIIanШ ェ【江コ■sEriS 0 1ucrare rnal infOIHnat五 ,i nl〔 狙
critic五(Geschichte des Osmanischen Reiches,10 volume,1827‥ 1834)。
intr_O recenzie din 1824,Httmer analiza cu o deoseb■ tt severittte
opera predecesolului sttu:,,Sunt putine Ctti Care s― au bucurat de o
reputttie mai pttin merit威 江ca lstoria Otomantt a principelui Cantemir".
El cadc aici ttn greseala acelor istorici care tind s五 中
,i nlinilnalizeze
inaintas五 ,uitttd ca istOria,ca oric← stiint五 ,e perfectibih,astfel c沈 o____
lucrare lnai nouら ,de cele mai lnulte ori pune Fn umbrtt alta lnai veche.
Dovada este c沈 貧
nsusi Hammer nu mai este folosit astttzi. Severitatea
excesivtt a critic五 lui nu tFebuie 2nsユ stt ne ascundtt p油 唯ile slabc ale
拍 ぼセ ■団 H助前 田士
磁
ci lucrarea sa 二
「
貧
ntalnesc multe greseli,Inai ales de cronologie, lucru curios chi〔 r2n
paSttele referitoare la rommi(astfel,nu se spune nimic deSpre Mircea
c61 BI指 加,a/ptt erori la domniile lui stefan cel Mare si Mihai Viteazul).
Deicietta principalユ ,de care se lea/gtt aceste greseli,sttt m materialul
infolttnativ folosit, Cantemir utilizeaztt izvotte turCesti, dar numai o
 mictt partё din ele.De tpt,prima parte a c狙 五 e mai curttd O
prelucrare a wlei compilat五 de CrOnici tllrcesti,scristt de lm anⅦ me
Saadi Effendi, la 1696。 Aici intrttEL in廿 ― un domeniu foarte neclar。
Cronica lui Saadi Effendi nu s― a gttsit si nici cel pulin nu sc stie cine ar
putea stt i fost aceastt persoan五 。Stta lans威 ,l lpoteza ctt de fapt sub
acest nume s― ar ascunde lnsusl Dimitrie Cantemir.韓 felul acesta,
meritul sttu ttn adunarca izvoarelor ar sp6ri,dar chi2r si a§ a,prilna parte
a lucrarii nu depュ 野
este cu rnult caracterul LInei Coコ npilatii de crOnici(pe
langュ cronicile turcesti,mai sunt f010site lucrttri bizantine,occidentale,
cronici Fommesti).PrinCipala valoare si partea sa originala nu sttt m
textul propriu… zis,ci ttn llllllllerOasele si detaliatele note,2n care CantOnlir
adopttt o atitudine critictt faltt de izvoare,se ridictt deasupra mtterialului
prelucrat, cxprilnttd idei personale2.Partea a doua a c油 吋五 一
Descresterea lmperiului Otom狙 ocepttd Cu ttul 1672 p加 五la 17H)
一este mult superioartt primeio L parte,ca are un caracter memorialistic
si e cu mult mai bOgattt m date concrete si inttmttii priVind ci宙 lizttia
otolrlan江 ,scrise d0 1」nl■ 鉗e cllnoscator al acesteia.

La baza lucr燿 魔五st五 o cOnceptiedに L盛餞面画晦riei;,tatele trec prin faze

sucё cSivё dc rrlを積ire si decttdere. Aceste transfoHnttri nu sunt ttns沈
貪ntelese m cu ev01可 ia soCiet耐 五,ac市 ilizatiei,Ci exclusiv pe plan
politic,mai precis teritOrial.Cresterea puterii otomtte merge p加 五la
anul 1672, cttld ttrc五 ocupュ camenila, ating`濃 d maximum de
expansil】ne teritorial五 ;
urmeaztt apoi decaderea, n■ anifestatユ prin
pierderea succeSiv五 _a unor tinuturio Lucrarea_este deci departe de a
propune o f1losofle a istorici,de a prezenta declinul real al sOciett対 ii

otomane(care incepuse maintё de 1672)§ i cu attt mai pulin dc a

analiza cauzele acestuia,asa cum va faccヽ 16ntesquicu scr五 nd ttn 1734
despre lmperiulRoman.
Valoroasd r5m6ne deci cartea lui Cantemir prin amdnuntele ce ni le
2 Este ciudat faptul ca tcxtul propriu―
zis trateaztt istoria otomantt m sens foartc favorabil turcilor
,i dcfavorabil crc,tinilor, flind dcci O prelucrare necritictt a surselor turcesti, doar in note
Cantemir mallifestttldu― ,i pozilia personal江 .De multe ori notcle contrazic texml.un五 istorici au
presupus ctt textul ar fl fOst alcこ 如it ih perioada,cdcr五 la Constantinopol,iar■ otclc adユ ugate
apoi,c`hd Cantcmir dc宙 nc inahic dcclarat al lmpcriului Otoman.
 dユ despre istoria Po4五 m timpurile mai apropitte de el,i m leg五 加鹿 cu
instituliile,cultura,religia si alte aspecte ale civilizaliei OtOmaneo si
aceasttt opertt a sa arё o sel■ niflc(4ie p01itic五 ;imperiul flind inenit s五
dispara,rezulta de aici necesitatea ca stttele vasale,inclusiv l灘 ile
rOmme,sュ …
,i recapete independenta・ Prabusirea puter五 sultanilor一 pe
care el o credea mult mai grabnicュ decat a fost ttn realitate一 avea s江
crё ezc
un cadru cu totui noll pentru evご lulia popOarelor,i statelor din
Europa rasttrite狙 沈, Prezent〔 rea acestei decttderi era o invitalie la
aCtiune si pentru Petru cel Mare;duptt cwm am vttut,Cantelmir dorea
intrarea Rusici m rttboiul mceput h 1716.Este interesant sl f“ tul Cユ h
1717 el a publicat h Rusia o harttt a Constantinopolului(reprOdusュ
si m
editia cngleztt a cttlii);mai precisa ca harta lM01dovei,se poate
presupune fusese realizat五 lnainte de 1710, ln tilnpul seder五 sale ln
ca7pitala sultalli10ro Dactt scopul fostului domnitor era sユ acrediteze
ideca unei rapide decttderi turcesti si stt grttbeascユ un rttzboi decisiv
lmpotriva PO雌 五,nu trebuie stt ne mchipuim ctt el ar itt m fond
antiotomano Se crease o conJunCtura politica,l ca trebuia fo10sita cu atat
llllai mIItt cu cat putea avea un■ 沈ri ttnsemnate as14ェ a statelo― m`hesti.
In rest,Cantemir,fm cunOscttor al c市 ilizttici ttrcesti,duptt ce trttise
ani de… a randul ln atmosfera ei,nu o urttste si nici nu o dispreluieste.

Mai succint si sistematic, ideile sale politice si istoricc a/par 2ntr― o

scurttt lucrtte, redactattt de asemenea Fn 貧latine,te,
n 1714,
拗 4湧″ θttliar"〃 ′ゎ′Sた α αα 加α ガθ (CerCetarea ilozoictt a
“losO■ e a istO五 eio Destul de simplisa_
_monarhiiloり _EstaO mcercare de■
de altfel,cttci are in vedere inai lnult ttntinderea teritorialユ a imperiilor.
Aceste imperii ullllcaztt o evolutie CiClic五 ,se nasc,cresc,mor si lasユ
apoi locul altora. Tendinia luCrt廿 五 este in mod evident lrlai curttd
politictt d∝
町フ繭eFil10r anterioare r田 前打― -1
Cal■ temir一 unncaζ tt ridicarea Rusiei ca monarhie universal江 。
singura l
piedictt in calea sa estc lmperiul C)tom〔 Hl,care trebuie zdrobito Scrierea,
masユ mula vreme inedi磁 ,oubliCat五 あia m 1951,缶 廿aducere
rユ

romttё ascり Se ptteぬ isese scrisa pentru larul Petru,面 mia i… ar i fost
si prezentattt in 1 714.
 mictt parte din ele.De fapt,prima parte a cれ ii e mai curttd o
prelucrtte a unei compilat五 de CrOnici turcesti,scristt de LLn anume
Saadi Effendi, la 1696。 Aici intr油 圧1 ln廿 ‐
un domeniu foarte neclar.
Cronica lui Saadi Effendi nu s― agユ sit si nici cel putin nu se stie cinc ar
putea sユ i fost aceasa persOan五 .S― a ltts江 ,1 lpotezaぬ de f“ t Sub
acest nume s… ar ascunde ↑ nsusi E)iIIlitric Cantelrlir. In felul acesta,
meritul sttu ttn adunarea izvoarelor ar sp6ri,dar chi2r si asa,prilna parte
a lucr激 五nu depユ ,cste cu mult cttacteml llllei compll電 五de crOnicl oe
langtt cronicile turcesti,mai sunt folosite lucrttri bizantine,occidentale,
cronici romalesti).Principala valoare si partea sa originaltt nu st五 n
貪
textul propriu‐ zis,cittn nШ eroasele si detaliatele note,ln care CanteⅡ lir

adoptt o atitudine criticユ fattt de iZVOare,se ridictt dcasupra materialului

prelucrat, cxprilnand idei personale2. Partea a doua a c働 吋五 一
DeSCresterea lmperiului Otoman ocepttd cu anul 1672 p加 五la 17H)
―este mult superioartt priineio ln partё ,ca are un caracter lrlemorialistic
,i e cu mult mai bog江 五m date cOncrete siin6m鑢 五priVind civilizttia
otoman沈 ,scrise dO un mttc cunoscatOr al acesteia.
La baza lucrう 静五 st五 o conceplie Ck腱 d担 ェ壼節rici;statele trec prin faze
SuCё eSiVё de mttrire si decttdere, Aceste transfomttri nu sunt ttns五
mielese m cu ev01可 ia sOcict職 五,ac市 1lizatiCi,Ci exclusiv pe plan
politic,mai precis teritOrialo Cresterea puter五 otomane merge p加 滋 la
anul 1672, c`md turcii ocuptt Camenita, ating`hd maximum de
expansiune teritorial五 ; urlne厖 沈 apoi decユ derea, manifestatユ prin
picrderea succeSiv五 _a unor_unuturit Lucrarea_este deci departc_de a
propune o f1losofle a istorici, de a prezenta declinul real al socictt雌 五
otomanc(care incepuse mainte de 1672)si cu江 飢 mai pulin de a
analiza cauzele acestuia,asa c… va facc M6ntesquieu scr五 nd ttn 1734
―
― 一
―

Valoroas6 rdmdne deci cartea lui Cantemir prin amdnuntele ce ni le

2
Este ciudat faptul cd textul propriu-zis trateazd istoria otomani in sens foarte favorabil turcilor
gi defavorabil creqtinilor, fiind deci o prelucrare necriticd a surselor turceqti, doar in note
Cantemir manifestAndu-gi pozitia personald. De multe ori notele contrazic textul. Unii istorici au
presupus cd textul ar fi fost alcdtuit in perioada gederii la Constantinopol, iar notele addugate
apoi, cdnd Cantemir devine inamic declarat al Imperiului Otoman.
 Ulllleaz五 一 cronologic一 貧
n activitatea istoriograflctt a lui Dinlitrie
Cantenlir,douこ lucrttri de istoric contemporan五 ,interesante desigur prin
infomttiile Ce le ofer沈 ,dtt subiect市 e si tendentioaSe.Prima,redact銃 五
tot h latin五 , /1iヵ Cθ s″ ″万ali Cα れた ノ ″ガ (Vitta lui COnstantin
“ “
Ctttemir)eSte O biograie a t江 五lui s加 ,scritt m perioada 1714-1716,
probabil fn ultilnul ano COnstantin Cante■ lir este prezentat ca un
st“ anitor a■ toritar si luptttor antiotoman.Este c宙 dent cう Dimitrie
Cantemir,atribuind tatttlui calit4i si idei cO↑ i apattinc〔 m mai curttld lui,
mccarctt prin accasa biOgraie sユ づi justiice ascendetta domneasc五 ,

dorinta de a fl reprezentantul unei dinast五 .AiCi apare si infollll鑢 ia

fantezista privind ob力「,ia tう tを 静casctt a ttlnilieio Lucrarea a fost public威 ユ
ln latin五 i ruS五 ,1■ 1783;貧 n traducere romaneasctt a apttut un secol rnai
§
tttziu,in 1883.
A doua opertt tende■ ioastt la ctte ne referim este Eッ θ4,物 θ たル
Cακ″σ ttzノ ″ノ
′θ′Fノ α′
θBr´ κθθッι″ノ′θ′, redactat五 貧 “
n rtlseste pe la 1717中
1718,i publicatユ la POtersburg ttn 1772;tot aici a apttut in 1783§ i ttn

limba geman五 ,itt m 1795 a fost tipttitttla Viena,m3receste.L limba

ana a fost public就 ユ dc Mihail Kog… h ,,Arhiva
romaneascユ 'ち la 1845。 Este wl istoric al evenimentelor politice din T″ a
Romaneascttintte anii 1688-1716。 Scopul ulnttit era infoHnarea larului
m sens defavorabi1 9910r dOutt familii muntene,Brttcovettlu si
Cantacuzin五 a2pttand ca inaglici ai Rusici, pedea/psa lor flnaltt flind
considerattt astfel meritat五 .Cantenlir u」 田 壼este si aici nu atat adevttul
Lを

_ istoric,catiun scop politic;el■ u4ncetase stt spere ctt va_obtine pentru_el

,l familia sa domnia tttri10r romttc, Pentru aceasta, nu aJungea s五 …

1

atragtt pe l霞 貪
ntr― lttl nOu rttboi cu Turcia;trebuia in plus cur:私 it terenul
de eventuali concurcnti politici.
PFD∝ ―
叩蔵歯薫対面歳顧副面￢b■オつimittie Cantemi「 画 南加
legtte m ultim五 ani ai vietii sale de politica lui Petru cel
「 PIlare.
『
Pregユ tirile aces慣 五a pentru o expeditie in Caucaz 一ca, desigur, si
preocuparea,mereu vie,a rel鑢 iilor Cu lmperiu1 0tom狙 二 au sporit
interesul m societttea rustt pentru aspectele civilizttiei Orientale.h anul
1722, Cantenlir publictt la Petersburg, ln ttseste, lucr〔 rea Sis′ θ
η7α
 rθ′なノ θ′Zα 力ο θ (売 γ
4θ ;este de fapt o prezenttte nu numai a religici,ci a
“
ci宙 lizatici mahOmedane, cttci gasim si capitole despre literaturユ ,

f1losofle,Irluzic五 ,legi,obiceiuri,traditii etc.h rolmttleste s… a tradus

abia ttn 1927,doar prilna parte a monograflei,cea referitoare la Coran.
Tot↑n acest an,Cantel■ ir participtt la cxpeditia nIStt din Caucaz,i,ca un
adevttat om de stiint沈 ,2nieprinde aici cercettti ttheologice,epi3raice,
avand intentia sa scric o lucrare cu caracter geograflc,i istoric asupra
‖
regiun五 ("o replica a Dθ sθ ″Jθ ″ガ 拗 ′ グθνθブ, duptt expresia lui P, P.
Panaitescu)。 Murind la scurt timp duptt te=ninarea expeditici,nu a mai
avut timp sユ redacteze monografla plttnuitユ .Notele lui au fost folosite
mai tttziu de alli Savanti;lllllll dintre acestia,To S,Bayer,prelu`hd
notele lui Cante■ lir referitoare la un zid fortiflcat din Caucaz pe care
acesta ttl descoperise,publictt m 1726 1a Pctersburg lucrarea Dθ ν″
θ
“
Cα νσαs`θ .

Rを 批nane actlm stt discutittn despre ultilna m雛 o operユ a lui Cantellllir,

rittnastt din pttcatδ neterininat沈
,cea lnai documentat江 ,lnai originaltt si
mai import(ma din pШ lcmi nOstru de vedere.1五 intentia Sa,aceas伍 _

lucrare,」壼h止面ビルθ ガιノ νcσ カメ ″ θ αθ

Jブ
「 θ′
あ ″勉力Jあ Z革
“ “ “ “
cuprind五 貧 ntreaga istoric a popomlui nostru,de la origllli pan沈 …貧
n zilcle‐

saleo Nu a reusit ttnsa,こ trateze decat epoca veche,p加 ユla fonnarea

Tttii Romme,ti si Moldovei(m secolul al XIII… lea,d叩 五ptterea lui)。
versiunca initialtt m limba latinら ,ル S′ θ
″ブα九 ―
ゐ筋θηασ
乃たα,a fost scrisユ
θ′
n 1717, tot pentru Academia din Berlin, ca,i Dθ S`″ ノ
含 θα 拗 idoν θノ .

curand cantelrli■ §ira lttgit planul,hotを 絆加 d_sh_elaboreze_un text inult_ __

mai arnplu,de data aceasta in limba romanュ .Textul romanesc,elabOrat
intre 1719‥ 1722,este de patru oFi mai 2ntins decat varianta latin五 .

θノ ′θ ακθ― θ′
in mOd cert,〃 ′θ″ノ あ―νル乃ガθr este cea maiinfomat沈
“ “ ■ 敵 汀 tむ kttraic五
lucrare a cユrttFttului可 順 お 研 爾 正 て >b可
水 嘉 ;alctttui籠 :

din vreo 150 de lucrtti(stolniCul Constantin Cantacuzino citase 26)ne

pune m fala unei bOg4五 de iZVOare nemainntalnitュ p飲 1こ atwlci si nici
mult thnp duptt aceca ttn istoriografla noastrユ . Remarcabil poliglot一
cunostea 9 1knbi一 Cantelrlir foloseste izvoare si lucr油直 latine,grece,ti,
gemane, franceze, polone, italiene, turcesti, persane, arabe, sttbesti,
 ■IIne舷 江一 cronologic-ln activitatea istoriograflctt a lui lDilnitrie
Cantenlir,douこ lucrttri de istorie contemporan五 ,interesante desigur prin
infomttiile Ce le ofer五 ,dtt subiect市 e si tendentioaSe.Prima,redact江 五
tot m latin五 , 刀″ σθ4s″ κガκJ σαれた ノ ガ (Viata lui Constantin
Cantemir)eSte O biograie a t威 五lui s加 ,scritt
“ m perioada 1714-1716,
probabil ttn ultilnul ano Constantin Cante■ lir este prezentat ca un
st“ anitOr tttoritar si luptttor antiotoman.Este e宙 dent ctt Dimitric
Cantemir,atribuind t試 江
lui calit4i sl idei ce li ap4ittOtt mai curttd lul,
mcearctt prin aceasa biOgra■ es江 ― si justiice ascendenta dOmneascユ ,

dorinta de a fl reprezentantul unei dinastii.AiCi aptte si infolll14ia

fantezisttt privind ob館 ,ia ttttttteasctt a ttlniliei.Lucrarea a fost publicat江
貪
n latin五 ,i ruS五 ,貧n1783;貧n traducere romaneasctt a a7pttut un secol rnai
tttziu,ln 1883.
A doua opera tende■ 10astt la ctte ne referim este Eソ θκ力ηθ″′
θた
Caκ ′ ′
αθttzノ κノο′∫J α′ θ3″´κθθ κノ ′
1/1ιθ′, redactat五 貧 n mscste pe la 1717-
1718§ i publicatユ la Pctersbllrg ttn 1772;tot aici a a/p油 員lt↑ n1783 si ttn
[ limba gemanユ ,iar m 1795 a fost tipttitttla Viena,い greCesteo L limba
ana a fost public誠 五 de Mihail Kogttd∝ 寝m m ,,Arhiva
romaneascF,la 1845。 Este lln istoric al evenimentelor politice din Ttta
Romaleasc五 貧ntte anii 1688… 1716。 Scopul llHnttit era infomttea tarului
m sens defavorabi1 0019r dOuュ familii muntene, Brε hcoveanu si
Cantacuzin五 a7p激 加 d ca inamici ai Rusici,pedea.psa lor inah iind
considerattt astfel meritat五 .Canterlir u」 田 肝este si aici nu atat adevttul
Lを

_ istoric,c餌 IIn scop politic;el■ u mcetase stt spere ctt vみ obJne pentru_el
,l familia sa domnia lttri10r rolrlane.Pentru aceasta,nu aJШgea s五 … 1

atragtt pe lar ttntrttun nou rttzboi cu Turcia;trebuia ttn plus cur沈 聾t terenul
de eventuali concurcnti politici.
PF Dimitrie Cantemi「 画面 繭査下
legate m ultim五 ani ai宙 elii sale de p。 litica lui Pctru 「
cel Mare.
Pregttirile acestuia pentru o cxpeditie ttn caucaz 一ca, desigur, si
preocuparea,mereu vie,a reLttii10r cu lmperiu1 0to]man tt au sporit
interesul m societttea rusa pentru aspectele ci宙 lizttici Orientale.In ttul
1722, CantelYlir publicユ la Petersbwg, ln mseste, lucrarea Sis′ θ
″zα
 ″θれgた jZα 力θ eda″ θ ;Oste de fapt o prezenttte nu numai a religiei,ci a
“
ci宙 lizatici mahomedane, cttci gasim si capitole despre literatwら ,

■losoic,muzicユ ,legi,obicciuri,廿 adil五 etc.h rommeste s-1■ 1中 ,

abia frl 1927,doar prillYla parte a l■ onograflei,cca referitoare la Coran.
Tot↑n accst an,Cantenlir patticipユ la expeditia rusユ din Cauca子
'1,Ca un
adevttat om de st五 叫沈,lntreprinde aici cercettti ttheologice,epigaice,
avand intentia stt SCrie o lucrare cu cttacter geograic si istori9 asupra
regiun五 ("o replictt a Dι sθ ′ ブθ″ガ拗 ′ グθνθJ'1, duptt expresia lui Po P.
Panattescu)。 Murind la scurt timp duptt te■ 1llinarea cxpeditici,nu a mai
avut tilllp stt redacteze monografla plttnuit沈 .Notele lui au fost folosite
mai tttziu de alli Savanti;unul dintre ace,tia,To S.Bayer,preluand
notele lui Canterlllir referitoare la un zid fOrtiflcat din Caucaz pe care
n 1726 1a Petersburg lucrarea Dθ ″ zν ″
θ
acesta ll descoperise,public五 貧
Caν θαsθ θ .

Rを ヒnane acllm stt discut:効 n despre ultima mare opertt a lui Cantelrlir,_
r:数nastt din pttcatδ neterlrlinat沈 ,cca
mai documentatユ ,IInai original五 ,I

︱
mal import狙儀 din punctul nostru de vedere.1五 intentia Sa,aceas儀

一
．
ｉ
_

ｌ
ｉ
´
lucran■ L正 血山強江壬ルο4Jθ 笏′ッ 乃′ ガ″ θ ακθ=“ θ′ お‐姥力Jわ た
`θ “ “
cuprindユ entreaga istoric a poporului nostru,de la origlrli pan沈 貧n zilele

saleo Nu a reusit insユ ,こ trateze decat epOCa veche,pantt la fonnarea

lea,duptt ptterea lui).
Tttii Romanesti si Moldovei(m secOlul al XIII…
Versiunca inltialユ m limba lttina,〃 7S′ θ″ノ 滅θ―
αため′ 刀α Jθ α,a fost scris沈
`力
↑n 1717,tot pentru Academia din]Berlin, ca,i Dθ sθ ′ た″ ια』 ∠b′ グθッιノ .

_ _Curand CanteⅡ lir→ i‐ a lttgit planul,hott廿 加 d_stt elaboreze un text mult_

mai amplu,de data aceasta ttn littba rom額 通.Textul romttlesc,elaborat
貪ntre 1719-1722,cste de pam oFi maittntins dectt varittta latinユ .

in mOd cert,〃 ′ θκJθ クルθ ακθ― θ′ あ― ν励カガθr este cea malinfomat沈

“ “
、二‘

一―― ucrare a cttFaruluh爾 董お函痢TЮ 吋画呼 蘭力市旅葛raiCtt alぬ miЙ

︰︱

=騰
「 din vreo 150 dc lucrtti(stolniCul Constantin Cantacuzino citase 26)ne
pune in fata unei bog職 五 de iZVOtte nemaittntalnitt pttlユ atunci si nici
mult tilnp duptt aceca Fn istoriografla noastr五 .Remarcabil p01iglot
一

cunostea 9 1imbi一 Cantemir folose,te izvo劉 ℃,i lucrtti latine,grecestt

gemane, franceze, polone, italiene, turcesti, persane, arabe, sttbesti,
 rusestio Din toate acestea,el aduntt infom電 五 fOtte pretiOase pentru
istoria romanilor ttn evul lnediu;o serie de stiri descoperite si folosite de
el au fost cu timpul uitttc(HrOnicul nu sc citeste sau se citeste
supericial de istoricii modemi),mele■ ind chⅢ ignOrtte de tttori
recettio Pe llmgtt izvoare n鉗 銃市e,Cantemir utilizeaz五 §
i documenteち
inscriplii,apel加 d uleori chiar la folclor.Deci,nu numai cantitatea,dar
si varietatea izvotte16r este remttcabil江 。De asemenea, Cantemir este
prilnul ln istori9grafla noastrユ 9 ctte, 2n aceast五 luё rare, citeaztt cu
precizie izvoarelё fo10site.Indiё and titlul,volumul§ i paginao El recurge

si la critica textelor,stabilind chiar unele criter五 ,pe care,cste drept,nu

le respectユ 2ntotdeauna, Considertt astfel ctt demne de ttncredere sunt
doar izvoarele contemporane evenilnentelor, ctt este necesartt pentru
stabilirea adevttulul o oomparalie 2ntte diferite surse si ar江 江 c五 〇
singurtt Fn油 飩urie rmane discutabilこ .

In ce priveste continutul lucrttrii,貧 n centrul ei sttt marea prOblemユ a

Originii,llllit4il,i COntinuittii popomlui rommo cantemir este partizan
al ideii eronate a disparitiei dacilol, llrinarea flind deci originea p■lr
latintt a rom山 .Iまα壺画λCestora este o simpla continuare a istori―
romane,cxpunerea ttncepand cu obttsia romanilor,de la rttzbOiul Troiei,
NLllrleroase dovezi aduOc el pentru a sublinia continuitatea romaniloF pe
teritoriul Daciei.Aceasa cOntinuitate一 potri宙 t mentalit4五 Vrem五 一o
vede ttn prilnul rand ca o continuitate politic五 .Duptt retragerea lor,din a
douajllmttate a sec91ului III,roman五 s― ar i ttntors ia nordul DШ 激五(se
face aici O cOnhzic ttntte Daciattraianュ ,de la nordul Dunな 五,si Dacia_
Aurё liantt din stdul■ u宙 ului).,,Bγ bttii"n― 霞 fl sttp`hit Dacia,ctte _
continutt stt faca parte din hperiul Roman de Rttsttit,apoi din cel
Bizantin.Aici a existat tilnp de secole un stat unitar romttesc.Pctru si
rtt de la nordul Dun an sunt
wmasii lui lonil五・Fiind vorba de o continuitate statal沈 ,este anl灘 urat江
astfel ideca rettagerii romtti10r m mutti,spttinittt de Miron Costino si
adlrlis五 ,dintre istoric五 Inai noi,de Xenopol.
Fireste,demonstrttia lui Cantemir este dep五 §
itt astユ zi;istoricii care
i… au urrnat au renunt〔 就 Cu tilnpul la ideea origin五 pur romane,ca si la
 continuitatea politic江 ,statal五 ,算 prima faztt a evLllui mediu.To加 ,i,
Hヒ Onicul i asttセ i prin vastitatea conceptiCi Si a
ilnpresionc舷 江 §
infOmttici・ Orictte ar fl valottea sa,tiittiflC五 ,nici aceastt ultim五
opcrtt a domnitorului moldovean nu cste rupttt de preocuparile, lui
politice.h fOnd,a artta originea nobih si str討 eche a romttilor,
continuatori ai]hperiului Rom狙 ,a dovedi e対 stenta ndntterupa,nu
numai a popomlui dtt si a statului romttlesc,lnsemna ajustiica penttu
neamul sttu un rol de scamユ 貧 n prezent si ln v五 tor.Trat〔rea problemei
originilor,attt de Constantin Cantacuzino,ctt si dё Dimitrie Cantemir,
nu estc mtttnplttoare:mttetia trecumlui trebuia tt ie lm argument m
Spttinul independentei politice,pe ctte O dOre狙 .

Este,desigur,regretabil ttptul ctt Dimitric Cantemir m a putut ducc

pantt la ca/pat」 リ θ笏′sttuo Credenl貧 nstt c沈 ,aflat
レθ″ブ departe dc Moldova,
cu greu ar fl putut gユ si suflciente materiale pentru redactarea
umatOrului volum,貧 n ctte,potrivit planului sユ u,trebuia s沈 lЛ 【ntteasc沈
ata istoria Moldovei,ca sia T激 五R9mtte,ti.Oricum,documentele
inteme i… ar i fost inaccesibile cn aCest sens s… a ttcut obseⅣ 鑢ia ctt nu
vttuse nicicttd docLlmente roln加 堅 ■ JL=SecOlul al XIV― lea,l de la __
lnceputul secolului al XV― lea, looarece sustinuse m D"ε ′ たrθ α
拗 ldoν θブctt scrisul slavon`r fl fost introdus la noi abia dupユ conciliul
de la Flore■ a,dattt gresit de elln timpullui Alexandru cel Bun)。
0 1ucrare 江針 de interesanttt ar fl lllleritat o soartユ mai bun五 ,

asemanatoare celei de care s¨ au bucurat alte scrieri ale lui CanteⅡ lir.
_Din pttcate,Versiunca initiahin limba k■ inttnu s,a publicat p欲 通 azi,iar _
textul romanesc a fost tipttit abia in 1835… 1836 1a la,1§ i,mai tttziu,m
1901,sub mgrttirea lui Grigore Tocilescu.Duptt cum ar激 加 ,ci nu a
fost cercettt cu suicienta ate■ ie.Este§ i vina stilului,caci cantemir,
一
― ―■ "ma idei ttnt卜 σliml方
vocabular adecvat, lncearctt stt construiasc五 6 nouユ limbtt liter雛 五 .

Iniuentat de limba greac五 §

i lttinユ ,de sintaxa lor,el sc exprimtt destul

de greoi,lntr― un stil hibrid.

Dilrlitrie Cantenlir este primul roman a cttRli opertt a cucerit o
meritatユ faimユ intematiOnah.Desi trttt cea mai mtte parte a vietii m
 rusc,ti.Din totte acestea,cl aduntt infomalii fOarte pretioaSe pentru
istoria romanilor ttn evul rnediu;o serie de stiri descoperite si folosite de
el au fost cu timpり l uitate(HrOnicul nu se citeste sau se citeste
supericial de istoricii modemi),Ш lele■ ind chiar ignOrate de autori
recentio Pe l欲 lgtt izvotte narat市 e,Cantemir utilizeazユ si docmente,
inscriptii,apelttd uleori chiar la folclor.Deci,nu numai cantitatca,dar
si varictatea izvoarelbr este remttcabil五 . De asemenea, Cantellllir este
prilnul ln istori9grafla noastr江 , care, 貧n aceasttt lucrare, citeaztt cu
precizic izvoarele folosite.Indiё and titlul,volumul,i paginao El recurge

si la critica textelor,stabilind chiar unele criter五 ,pe care,cstc drcpt,nu

le respectユ 貧
ntotdeaunao Considera astfel cュ demne de ttncredere sunt
doar izvo蹟 ele contemporane evenilnentelor, ctt este necesltt pentru
stabilirea adevttului o comparttie lntte diferite surse,i ar江 江 c五 o
singurユ Intturic rmane discutabil沈 .

In ce priveste continutul lucrttrii,ln centrul ei sta marea prOblemtt a

originii,wlit4五 ,i COntinuiEttlii poporului rom加 .Cantemir este partizan
al ide五 erontte a disparitici dacilol,llrmarea flind deci originea pur
latintt a rom加山鮮.」 致g壺画λ
cestora este o simpla cOntinuare a istoriel____
romane,expunerea ttncepand cu ob缶 §
ia romanilor,de la rttboiul Troiei.
NllllllerOase dovezi aduOc el pentl■ l a sublinia continuitatea romaniloF pe
teritoriul Daciei.Acea髄 江continuitate一 potrivit mentalit乱 五 Vremii― o
vede ttn prilnul rand ca o continuitate politic五 .Duptt retragerea lor,din a
douajumttate a sec91ului ⅡI,rom狙 五 s― ar i fntors la nordul Dm灘 五(se
face_aici_o_conhzic ttnic Dacia卜 Trai狙 五 ,de la_nordul Dunttrii,si Dacia
Aureliantt din stdul■ uviului)。 ar i st“ 加 it Dacia,ctte
"Barbttii"n¨
continutt stt faca pttte din hperiul Roman de Rttsttit,apoi din cel
Bizantino Aici a existat tilnp de secole un stat unitar rommesc.Pctru si
rtt de la nordul Duni洒 町tTN重 要前聯∝勝ず可菊ヮカШ Sunt
wmasii lui lonit五・Fiind vorba de o continuitate statal沈 ,este anlatwatュ
astfel ideca rettagerii romttilor m munti,spttinittt de Miron Costino si
adnlisユ ,dintre istoric五 Inai noi,de Xenopol.
Fireste,demonstrttia lui Cantemir este depぁ ittt astユ zi;istoricii care
i… au urmat au renuntat cu timpul la ideea originii pur romane,ca si la
medii strttine,activitatea,i opё ra lui,concepute la scartt europe雛 沈,nu
1
au p激沈sit nicicttd pmctul de plectte romttesco Asa sc explictt fap樋
ctt scrierile sale au exercitat o realtt iniuentユ 1,upr■ _9V01ut101 Culturii
romdnegti. Pe t[rdmul istoriogr aftei, Luqarea cea mai rodnicd s-a
ο ακθ―
dovedit a flル θ4′ θ%′ ″ ″τθ′ α乃ガθ″, care a inspirat probabil
∂0-ッ ′
“
pe reprezentantii SC01ii Ardelene,m dezbtterea principalei probleme ce
θク′lui Cantelrtir
Fi preocupa:originca si continuitatea rom`数 lilor。 ル θκ′
este astfel trdsdtura de unire care leagd istoriografra noastr[ veche de
inceputul celei moderne.

l\'ot '

． ．
一一
 Istoriograrla moderntt I.ISTORIOGRAFIA ILUMINISTA

Spre mrjlocul l9c449i al XV[I-lea, cultura europeand inttd' intr-o

noutt fazユ 。Ea se ada/pteaztt m felul acesta cvolutici SOCialc si noilor
structuri politicc.I)ste vremea cttd pe de― o patte spore,te l■ ult rolul
burghezici m societtte,itt pe de altう parte,trebuind stt tintt seama de
ilnperatiVele epocii,organizarea statelor nobiliare se modernizё az沈 ,sllb
folTna "despotismului lllminat". Dezvoltttea tot mai intenstt a
i come4ului, Sporirea preocupttilor stiintiiCe si
mttlufacturilor §
tehnice,acordtt un rol incomparabil mai lntte decatttn veacurile trecute
ptturilor mjlocil ale societ職 五,burgheziei.Un spirit nOu,acela al
credintei ln prOgres,貧 nsotestC evolutia C90nolrlictt si social沈 。Monarh五
lumin4i ai vrem五 sunt cei care mieleg c五 ,pentru c宙 tttea unei revolulil,
un compronlis cu factor五 progresului sc ilnpune; pё ntru a salva in
mttsura posibilului vechea societate, ci se prezinttt cal partizani ai
:

reformelor. =

Unlanislnul_secolelor anteriotte a/pttmse ln afara bisericii,dar nu o

nQgasc_Noua_culturユ reprezinttt un pas fnainte pe_￡alea_ lЯ iCi7汁 rii,
mergandu一 se pantt la atacarea pe fattt a d02興 elor relig19aSeづ 1
institutii10r clericaleo Singura cxplicttic admisユ pentru fenomenele
naturale si SOCiale este cea r鑢 lonal五・TOtul se poate explica,si totul este
supus unor legi naturale.Adevttrata religic a promotorilor noii culturi
este progresul.Burま ezia iind mcユ rel江 市 slab沈 ,nesimtindu… Se 2ncユ m
_stare sユ ia lntreaga puterc in propl・ iile… i lnaini, realizarea progresului
cste vttzuttt nu pe calea revolutiei,Ci a reforIInelor,貧 n cadrul l■ onarh五 lor
luminate。
Ca parte integranttt a culturii, istoriografla capattt la randul ei
甘お激uri nol Mai前 面rd董 頬罰Πオ了刈腕了郡可可前∝eSele burgheziei
impun o preocuptte mai ttare pentru istoria come4ului,a industrici,a
atttor aspecte care fuseser江 oe vechea istoriograie precumpttitor
politic五 :Se tinde spre O sinteztt mai larg五 ,spre istorii ale ci宙 lizaliCi・

Accentul cade mai putin pe narttca llllor intampltti trecJe,Ctt pe

studierea unor problemc istoriceo Sporeste interesul pentru cercetarea
 cauzelor mari10r trttsfomlを i;explicttiile suprttaturale sunt ml五 毎rtte,
CmtttLdu‐ So m istorie,ca si h celelalte sditte,relttiile rationale,legice,
de la cauztt la efecto in ultimユ狙 aliz五 ,tendinta iStOriogranei vFem五 eSte
politic五 , prezentarea trecutului flind pus五 貧n serviciul prezentului,
justiic`hd necesitatea progresului.Emdil五 periOadei anteriotte las五
locul unor spirite mai pttin preocupate de descifrarea flecttui
document,ctt de descifrarea mersului general al societ4五 .IStOriografla
devine lmai pulin emdittt si lnai f1losoflc五 .Ancor〔 rea Fn prezent este
n
dovedittt si de locul principa1 0cupat de istoria contemporan五 貧
preocupttile autorilor,Chiar cttld scriu despre evlll mediu,11 2nteleg
prea putin ,i ↑ l minimalizeazユ sau denigreaz五 . Pentru prOgres si
↑mpotriva spiritului clerical,ci au pttintt miclegere pentnl o epocユ n
貧
care biserica avea un cuvant atat de impOrtant de spus.
Uneori ms五 ,rttionalizarea cxces市 沈a fenomenelor istorice duce la o
conceptie meCmicisttt Omul apFOa/pe nu mai are ce cttuta m acest

．
mecttism perfect,rolufmaselor este neglJ威 .Abs“ actizttea exager銃 五

一．
a cvolutici iStOrice a stamit mai tttziu ttnpotr市 irea Ⅲlё i noi gener鑢 五 ,

romantice, care-va+rqpune un alt mod de a scrie istoria.

Fondatorul si principalul reprezentant al istoriograflei lullliniste sau
rati01laliste este Voltaire (1694-1778)。 LLICrarea sa, Scθ θ′%′ ′クノヱ]傷 doν Jθ

ガ 乙 publiCattt m 1751,poate fl consider就 五,,prima carte modeintt de

istorie"。 Ea nu este o povestire a unci domn五 , ci preze=tarea

multilateraltt a unei epoci,vttuttt nu nmai sub aspec慣 1l ei politic,ci si

_econolrll%stiintiic si Cultllral.h1754 Voltaire public江 o lncercare de
′
istorie universal五 (aSα ノs%′ ′
ω θθπび θ′′θΨ ′ブ ′ル S″ α″θκs)Care,de
“
asemenea,aduce o viziune noutt asupra subiectului.Istoria este privitユ
ca un tot,cuprinzand ttntreg pttantul,nu nmai cateva state curopene,
manifestttile vielI可 画 面 丁 贅 河 加 顧 耐 覆 葬 面 τ 面 蒻 ptului de
istoric,V01taire are rneritul de a privi toate subiectele tratate cu un spirit
critic ne2nttecut,liber de tradilie si de pr苺 りdec4i.
RttionaliSmul iancez a icut scOal五 年 Special ttn Anglia,wlde pe
urmele lui Voltaire,dar nu lipsiti de originalitttc,scriu David Hume
(17H… 1776), autOrul unci istorii a tttii Sale, scolianul William
 Robertson(1721… 1793),care Se remarctt prmtr― O istorie a Sc01iei si alta
a Amcricii,preclllll si Edward Gibbon(1737-1794),cu cClebra sa
lucrare dOspre declinul si cュ derea hiperiului Roman.h ltalia,
Gianbtttista VicO(1668-1744)pune bazele■ 10so■ ei mOdeme aお tOrici.´
Mai pttin rttiOnaliSt dectt cel francez sau englez,lШ minismul gettnι m
punc accentul mai curand pe continuitatea istOriei, decat pe opOzitia
dintre lumea modemtt si evLll mediu;in■ ucttali mai mult de Rousscau
dectt de Voltaire,unil iStOrici si■ 10sO■ gemani(JuStus Mё ser,apoi,.
In chip hot激 針,Herder)乏munla rOmantismul.
Cultura ltti10r romale se mcadreazュ la r`hdul ei m curentul luminist.
Desi este ilnpOsibil stt trasI独 n lilnite rigide, putem aflnna ctt la noi
conceptiile luministe sunt dominante m ultimele trei decenii ale
secolului al XvⅡ I… lca si m primele trei ale secolului al XIx¨ leao Nu este
vorba de llrl ttΨ rLImut mecanic al unOr idei ce m ne“
4ineau.Desi m
comparatie Cu stttele EurOpei Apusene sau Centrale,romanii se a■ au cu
o廿 eaptt malJos m dezv。 ltarea societ4ii,fOttele nOi mcepuseri tOtu,1
stt aclioneZe. Este o perioadtt de cё rttt evolulic eCOnOmic江 , de
diferenliere sOcial五 ,de dezvOll… dac.貧 nCtt la llll nivelコ nodest,a
b■ lrま eziel,l crestere a nllm油 ■lui intelectuali10r.Refome m sens
luminist au existat si la noi,flind a/plicate dc habsburgi in Transilvania
si de dOmnitor五 」
能圧Lari01i,dintre carc mulli erau receptivi la ideile noi,
m Tara Romtteasctt si M01dOva.Ideile llllniniste au cttut deci pe un
teren pregttit,unde au putut mc01li.societatea rom`油 LCaSCtt neflind ins五
___identica cu societttile care au generat acestc_idei,sra realizat o sintez五
,
deOsebit de Originalこ ,care lmbintt strans elementele vechi si nOi,strttine

si autOhtOne.
Diferenie soCiale,politice si culturale au mttcat↑ ns五 ,chiar m cadrul
‐ 面 赫 画 面 ■T画面 爾 Dtt doutt variantσ ■ ■ ― ■ :

Rommeasca,l MoldOva, cealalttt Tn Trttsilvania. In istoriografle cea F

mai cunoscuta rmane varianta transilvmean沈 ,cunoscutttsub nmele de
scoala Ardelean五 .