AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTH CENTRALE iN SPATIUL ROMAN (SEC. IX— XVID) A. FORMAREA STATELOR MEDIEVAL Dupa retragerea aureliana, la nordul Dunarii au aparut primele structuri teritoriale traditionale numite obsti sitesti. Aceste obsti se grupeza in uniuni de obsti din care se formeazi autonomit locale/formatiuni politice prestatale, mentionate de izvoarele interne si externe sub numele de (dri roménesti, codri, cémpuri, ocoale, cnezate sau voievodate. Aceste {ari romanesti sunt in general dependente de un centru de putere strain prin intermediul unei capetenii militare, voievod sau duce. Factorit interni care au favorizat formarea statelor medievale roménesti au fost: cresterea demograficd substantiala, viafa economica prosper, dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabat spatiul romanese, acentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunititilor si desprinderea elementelor conducatoare. Factorii externi au fost de asemenea importanti: marea invazie mongola (titara) din 1241-1242 care a stopat expansiunea Ungariei la E i S de Carpati, doringa Ungariei si a Poloniei de a-i elimina pe titarii ce se instalasera in spatiul nord-pontic (Hoarda de Aur), stingerea dinastiei arpadiene si eriza dinastica din Ungaria. ‘Agadar, formarea statelor medievale romanesti este rezultatul evolutiei societatii romanesti din primele secole ale mileniului I, dar si un reflex de apirare fata de pericolul extern L. Transilvania Izvoarele istorice mentioneaza existenfa unor autonomii locale, precum si faptul c& populatia majoritara era formatd din romani, acestia convie(uind cu slavii in sec. VIII-IX. Cel mai important izvor este Gesta Hungarorum, a eronicarului regelui maghiar Bela al I-lea (Anonynmus); acesta menioneazd ‘rei autonomii locale: una in Crisana, cu centrul la Biharea, condusii de ducele Menumorut, alta in Banat, cu centrul la Cuvin, condusa de Glad si alta in SV Transilvaniei, cu centrul la Dabica, condusd de ducele romén Gelu, De asemenea, Anonymus relateazi despre interesul manifestat de ducele maghiar Arpad fai de aceste teritorii extrem de bogate gi arata cA in urma confruntarilor militare cu maghiarii aceste formatiuni sunt anihilate. Un alt izvor foarte important, pentru secolul al XI-lea, este Viaja Sféintului Gerard care menfioneza doi voievozi: Geula — in Transilvania, care este invins de maghiari, iar jara lui ocupatd, Ahtum ~ in Banat, care refuza si recunoascd suzeranitatea maghiard si percepe vama pentru sarea ce trecea prin teritoriul sau spre Ungaria, fiind apoi ucis $i teritoriu! sau ocupat de maghiar. Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 si dureazi pana la inceputul see. XIII. Mijloacele folosite de catre maghiari au fost complexe, in primul rind militare, dar si politice: inci dupa primele campanii de cucerire, maghiarii au dorit sA inlocuiasca formele autohtone de organizare politica (voievodatul) cu forme specifice feudalismului apusean (principatul), dar au esuat, Astfel, documentele i atesta ca principe al Transilvaniei la L111 pe Mercurius, pentru ca mai apoi in 1176 pe voievodul Leustachius, impunindu-se astfel Voievodatul De asemenea, au fost folosite mijloace administrative prin organizarea comitatelor, subordonate direct regalititii mahiare; primul comitat a fost Bihor, urmat de Crasna, Dabaca, Cluj, Alba, Timis etc. Li se adauga mijloace religioase: incercarea de impunere a catolicismului prin erearea Episcopiei catolice de la Oradea si desfiinjarea unor episcopii ortodoxe. Cu toate acestea majoritatea populatiei Transilvaniei este formata pe tot parcursul Evului Mediu din romani ortodoesi in perioada see. XII-XIII, regti maghiari au colonizar in Transilvania diverse popula apararii granitelor, dar gi pentru stimularea dezvoltarii economice. Este vorba despre seeui. de ori tured, agezati in Bihor, zona Témnavelor, Subcarpatii Rasiriteni, despre sasi, de origine germand, agezati in zona Sibiu, Brasov, Sighisoara, Bistrfa, si despre Cavalerii Teutoni, stabiliti in 1211 in Tara Barsei de unde sunt alungaji in 1225. Sasii si secuii erau organizati in seaune, se bucurau de privilegii, in 1 scopul ine 20schimbul obligatiilor militare. Sasii au jucat un important rol economic si au intemeiat p orase ale Transilvaniei Pana in 1541, Transilvania rimane voievodat autonom, al cérei conducator, voievodul, avea atributii militare, judecdtoresti si administrative, si era vasal regelui Ungariei. Au existat perioade cand voievozii au incercat si isi sporeased atributiile — Roland Borsa, Ladislau Kan. Voievodul era ajutat de Adunarea Stirilor Privilegiate, care reunea reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale, deci participau si romani. Treptat, romanii sunt exclusi din aceste adunari, mai ales incepiind cu 1366, cand Diploma regelui Ludovic de Anjou conditiona calitatea de nobil de apartenenta la religia catolica. Apoi, din 1437, pe baza Unio Trium Nationum roménii erau exclusi definitiv din viaya politica Din punet de vedere administrativ, in Transilvania existau: comitate, scaune, districte si (ari: acestea din urmi erau locuite de romani, Asadar, romanii igi pastreaza o relativl autonomie si propria organizare, mai ales in zonele de granii — Tara Hategului, Tara Fagarasului, Tara Maramuresului. Din punct de vedere religios, in Transilvania existau cele dou’ biserici — catolica yi ortodona; dup 1366, religia ortodoxa este considerata tolerata. Totusi, religia ortodoxa rimine majoritard i este sustinuta de domnitorii romani de dincolo de Carpati in 1541, Transilvania est transformata in principat autonom sub stzeranitate otomand, condus de tn principe, ales de Dieta si confirmat de turci a sfargitul see.XVI, principatul trece sub stapanire habsburgicd: - in 1691 este emis Diploma Leopoldind care stabileste organizarea interna a Transilvanici si mentine sistemul natiunilor privilegiate (nobilimea maghiard, fruntasii sasilor si ai secuilor) si al religiilor recepte (catolicd, calvina, luterana, unitariand) ~ in 1699, prin Pacea de la Karlowitz, tureii recunose stapanirea habburgica fn Transilvania Imparatul prelua si titlul de principe, iar conducerea propriv-zisd a Transilvaniei nu mai era asigurata de Dieta, ci de un guberniu, condus de un guvernator militar. Cancelaria auliea de la Viena coordona conducerea principatulu In plan religios, sec.XVII aduce un element nou: Unirea cu Roma, acceptati de 0 parte a roménilor in schimbul promisiunilor de a li se confeti drepturi similare cu ale celorlalte natiuni. A apiirut astfel Biserica unite sau greco-catolicd. icipalele I. Tara Romaneased (teritoriul extracarpatic, la sud de Carpati) Dupa cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiara a manifestat un interes sporit pentu teritoriile de la sud si est de Carpati. Informatii despre autonomiile locale de la sud de Carpagi sunt cuprinse in Diploma Cavalerilor loaniti (1247), prin care regele Bela al 1V-lea acorda cavaleritor joaniti Banatul de Severin. Cu acest prilej sunt mentionate cele doud voievodate conduse de Seneslau si Litovoi, precum si cele dowd cnezate conduse de loan si Farcas. De asemenea, sunt precizate dezvoltarea economic a regiunii si stratiicarea social. Cu exceptia voievodatului lui Seneslau, celelalte autonomil se allau sub suzeranitatea regelui maghiar, intemeierea statului medieval Tara Roméneasci s-a realizat prin unificarea formatiunilor politice existente intre Carpati si Dundre Acest proces s-a desfiigurat incepand cu a doua jumatate a secolului al XIII-lea si s-a incheiat in prima jumatate a secolului al XIV-lea, Un episod al relatiilor dintre autonomiile locale romanesti si Regatul Maghiar se desfasoard la sfirsitul secolului al XIII-lea, cdnd voievodul Litovoi incearcit anularea raportului de vasalitate fata de coroana maghiara, Este ucis in luptele cu armata maghiard, iar Barbat, fratele sau, este luat prizonier, ulterior rascumparat de romani, fapt ce arata puterea economicd a voievodatului in procesul formarii statului medieval Tara Romaneascd, 0 contributie important o au si romanii transilvaneni, Conform traditiei istorice a descdlecatului, in contextul anihilarii autonomict romanesti din Tara Fawdragului de catre regele maghiar Andrei al II-lea, la sfarsitul secolului al XI lea, semilegendarul Negru-Voda trece la sud de Carpati in 1290, A desealecat la Campulung si a pus bazele unui nou stat, prin unirea treptata a formatiunilor politice existente. 2152), .marele voievod si domn’, titly care din cuprinsul ,arii. El unifica Intemeierea statului ii apartine lui Basarab 1 (1310-1 exprima recunoasterea intaietiii puterii sale de citre ceilalti voievo: autonomiile locale si intemeiaza statul Tara Romaneascd, conlirmat fiind de catre izvoarele istorice. intr-un document din 1324, Basarab era numit de catre regalitatea maghiara .voievodul nostru transalpin” datorité acordului prin care regele Ungariei recunoaste unitatea noului stat in schimbul recunoasterii suzeranititii regelui Ungariei. Regalitatea inregistra procesul de unificare infaptuit la sud de Carpafi, recunostea noul stat intemeiat si domnia lui Basarab |, iar noul domnitor accepta suzeranitatea Regatului Maghiar, Cauza neinfelegerilor dintre Basarab I si regalitatea maghiara a fost Banatul de Severin, in acest context, in 9-12 noiembrie 1330, la Posada a avut loc confruntarea direct intre Basarab | si Carol Robert de Anjou, regele maghia. Lupta este menfionata si deserisa in documentul numit Cronica pictatd de la Viena, principalul izvor istoric al evenimentelor din 1330. Termenul de Posada” nu reprezinta numele unei localitati, ei denumeste © trecdtoare, un loc ingust, un defileu, desemnand caracteristicile locului in care desfaigurat confruntarea, Aceasti denumire corespunde descrierii din eronica, privind rapile adnei si abrupte, de la inaltimea cdrora romanii aruncau asupra ostenilor maghiari sigeti si bolovani. Soldata cu vietorie pentru romani, aceasta a insemnat sfarsitul suzeranitajii maghiare si aparijia primului stat roménese independent. Tara Roméneasca independenta cuprindea: Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia pana la Dunare si teritoriu! smuls titarilor (ce poarta numele invingdtorului, Basarabia) in timpul urmasilor lui Basarab sunt create institutile interne ale statului = Nicolae Alexandru (1352-1364) ~ isi ia titlul de domn autocrat (de sine stapdnitor), intemeiaza mitropolia de la Arges in 1359 ~ Vladislav Viaicu (1364-1376) ~ domneasca si bate primi bani de argint crecazi a doua mitropolie la Severin, infiinfeaza cancelaria III. Moldova (spatiu extracarpatic, la est de Carpati) Pentru sec.IX-XI, izvoarele istorice mentioneaza pe teritoriul de Ia est de Carpati numeroase autonomii locale, ce poarti diverse denumiri: codri (Codrii Orheiului, Codrii Lapusnei, Codrii Cosminului), edmpuri (Campul lui Dragos, Campul lui Vlad), eobaile (in finuturile Neamt, Vaslui), ocoale (Campulung, Vrance: in cazul formarii statului medieval Moldova, Aceasta intemeiere de stat a avut la bazai dou’ desc’ = desealeeatul lui Dragos Regalitatea maghiara, interesatd, pe de o parte, de inlaturarea prezentei titan organiza ample incursiuni de jaf pornind din regiunea carpato-dunireand si, pe de alta parte, de extinderea influentei religioase si politice, initiazi expeditii militare Ia est de Carpati. Astfel, regele Ludovic | de Anjou (1342-1382), pe la 1350, organizeazi o campanie militara la care participa si Dragos din Maramures. in acest context, regele maghiar intemeiazi o marea de aparare, unitate teritoriala cu ro! militar, condusa de Dragos, cu regedinfa la Baia. Aceast mared de apirare, .Moldova Mica”, aflata sub suzeranitate maghiard, constituie nucleul teritorial si politic de unde s-a inceput unificarea statala, = desedlecatul lui Bogdan Dependenta lui Dragos si a urmasilor sii, Sas si Bale, de coroana ungard i-a nemultumit pe romanii din , Moldova Mica” si a determinat hotirirea lor de a indeparta din fruntea ei pe urmasit lui Dragos si de a inlatura suzeranitatea Ungariei. La eforturile populatiei romanesti din Moldova s-a ‘adiugat sprijinul unor cpetenii politice maramuresene, nemuljumite de politica Regatului ungar ‘Astiel, Bogdan din Cuhea (Maramures) ciruia regalitatea maghiari i-a restrans autonomia, a “descailecat” la est de Carpati $i a participat la revolta romdnilor din 1359. Urmare a actiunii romanilor condusi de Bogdan, Sas si Bale sunt alungati si suzeranitatea Regatului Maghiar inlaturata. Cronica eoria descalecatului” poate fi demonstrat ate, al lui Dragos si al lui Bogdan. mongole, caredomniei lui Ludovie I de Anjou, serist de loan de Tamave, semnaleaza esecul expedifiilor repetate intreprinse de ostile Regatului Maghiar de alungare a lui Bogdan si rezultatul final al luptei, atestarea in 1364 a Moldovei ca stat independent si recunoasterea ca stat independent de citre regele Ungariei Ludovie I de Anjou. Consolidarea statului = Petru | Musat (137: orienteaza spre Polonia pentru anihilarea expansiun lui Vladislav lagello. = Roman | (1391-1394): unifica toate terito re loc in timpul urmasilor lui Bogdan 391): intemeiazi mitropolia de la Suceava; in politica externa se maghiare ~ in 1387, depune jurdimant de eredinya le dintre Carpati, Nistru, Dunare si Marea Neagra, IV. Dobrogea Teritoriul dintre Dunire si Marea Neagri a rimas pana in see.XIII sub influenta bizantind, iar izvoarele bizantine sunt cele care ofera informatii despre autonomiile locale din regiune: in lucrarea Alexiada, Ana Comnena precizeaz’ formatiunile conduse de Tatos, Seslav si Satza. Alti conducatori sunt mentionati de inscripiii: jupan Dimitrie (inscriptia de la Mircea Voda) sau Gheorghe (inscriptia de la Basarabi-Murfatlar) La inceputul sec. XIV. 0 autonomie locaki numiti Tara Cavarnei devine nucleul unui stat independent condus de Baliea, Urmasul acestuia, Dobrotita, primeste titlul de despor de la Imperial tot teritoriul dobrogean, Fiul lui, Toancu, preia titlul de despot, dar este ucis in ntext, Mircea cel Bitrin include Dobrogea in Tara Romaneasc’, dar Bizantin si uniti luptele cu tureii (1388). In acest c © pierde in favoarea turcilor spre sfirsitul domniei. Dobrogea raméne sub stipanire otomand pi 1878, B. INSTITUTH MEDIEVALE 1. TARA ROMANEASC. 1. Domnia era principala institutie, atat in Moldova cat si in Tara Romaneased, domnul fiind stapanul {arii, dar si voievod (comandant al armatei). In calitatea sa de conducitor al intregii administrafii a statului, domnul fi numea pe marii dregatori, In calitate de comandant al armatei, domnul percepea birul, taxa destinata in general acoperirii cheltuielilor de aparare sau rascumpararii paeii prin tributul impus de puterile strane. Domnul decidea gi in ceea ce priveste politica externa a tarii: declara razboi si incheia pace, incheia tratate cu statele vecine. Era de asemenea judecitorul suprem al tari Succesiunea pe tron se ficea pe baza sistemului electiv-ereditar: prin alegerea domnulut de catre area boierime din rndul membrilor familiei domnitoare: Basarabii in Tara Romaneasea, Musatinii ~ in Moldova. Titulatura domnului reflect puterea acestuia, intreaga autoritate de care se bucurd: voievod, domn si singur stapénitor ...”. Astfel, originea divina a puterii domnesti este reflectata de cuvantul IO — prescurtare a lui IOANNES ~ “eel ales de Dumnezeu”. De altfel, domnul este uns eu mir si incoronat de care mitropolit in cadrul nei ceremonii religioase. Domnitorii romani au avut 0 contributie esenfiala in functionarea institutiilor interne, in dezvoltarea economic si culturala, in mentinerea autonomiei statale. Ei au luat masuri de incurajare a mestesugurilor sia comertului, au sprijinit Biserica, prin ctitorirea de mandstiri. De asemenea, au contribuit la mentinerea independentei si apoi a autonomiei statale prin politica lor diplomatica abila. in cadrul complicatului echilibru de forte al marilor puteri. Asemenea domnitori au fost Mircea ce! Baran, Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea si in secolul al XVII-lea, otomanii asocia7a domnia in Tarile Romane cu 0 functie administrativa, iar pe domn unui inalt dregator al Portii. Tot de acum, principiul ereditar pentru ocuparea functiei la tron este din ce in ce mai mult abandonat. ‘Atributiile de politica interna ale domnului raman neschimbate, Imperiul Otoman controleazs insa politica domnitorilor prin intermediul boierilor greci, care devin o prezenti din ce mai activi in SI MOLDOVA 23viaja politica, religioasa, culturali si economicd a Tarilor Romane, Tot in aceasta etapa creste influenta marilor familii boieresti, care isi vor disputa tronul, instituindu-se asa-numitul regim boierese sau nobiliar, Accentuarea dominajiei otomane aduce cu sine sistemul numirii domnilor direct de etre Poartd, fir consultarea boierimii, ceea ce a dus la o stirbire a autoritagii domnesti Asistim astfel la o instabilitate politica, concretizata prin durata scurté a domniilor, numiri gi confirmari in domnie prin plata unor sume de bani Chiar si dupa decaderea institutiei domniei incepand cu sec. XVII si mai ales dupa instaurarea jului fanariot, rolul domnitorului pe plan intern a continuat sa fie extrem de important, El continua sa fie seful administratiei interne, si numeascd principalii dregatori care asigurau funefionarea statala in toate domeniile: fiscalitate, justitie In ciuda faptului c&i domnitorii fanarioti erau numiti de turci in schimbul unor mari sume de bani, in ciuda faptului ci durata domniei era foarte scurta, in sec. XVIII, domnia s-a implicat intr-o serie de reforme care duc la modernizarea societatii: desfiinjarea serbiei, elaborarea primelor coduri de legi ete, 2. Biserica era instituyia cu putere suprema pe plan spiritual, jucdnd un rol important pe plan cultural iin domeniul justitiei, Mitropolitul, ca sef al Bisericii ortodoxe, fi consacra pe episcopit numiti de domn, il incorona $i ungea cu mir pe domn, conferindu-i o autoritate sacra, participa ta al domnului si la actele de justitie ale acestuia, De asemenea, mitropolitul era loctiitorul domnului in diverse situa lerarhia ecleziastica a apfirut aproape concomitent cu formarea statelor medievale: = in Tara Romanease, mitropolia de la Curtea de Arges este intemeiati de Nicolae Alexandru in 1359 i apoi recunoscuta de patriarhul de la Constantinopol, care ii acorda mitropolitului si autoritatea supra ortodoesilor din Transilvania = in Moldova, mitropotia de la Suceava este intemeiati de Petru Musat, patriarhul de la Constantinopol in timpul domniei lui Alexandru eel Bun Capul oficial al intregii Biserici ortodoxe era Patriarhul de la Constantinopol (rangul de Patriarh cexisté doar din 1919 in spatiul romanese). Buna relatie cu Patriarhia de la Constantinopol aduce, pentru spatiul romanese, si numeroase influente culturale bi: la care se adauga influentele slave si cele venite din Apusul Europe intre domnie si bisericd au existat relatii de bund infelegere. Urménd o veche traditie bizantind si ortodoxa, puterile domnului se intindeau si in domeniul bisericese. Domnul confirma mitropolitii si episcopii si era considerat ocrotitorul credintei prin ctitorirea de manastiri si biserici id recunoscuta de 3. Sfatul Domnese era institutia care il ajuta pe domnitor in conducerea tari. Era format din dregatori, ca de exemplu: vornic (seful Curfii domnesti), vistiemic (geful visteriei tari), logofat (setul cancelariei domnesti) etc. Cele mai importante dregatorii au fost: Banul Craiovei si Portarul Sucevei. Pricipatele atributii ale sfatului erau acelea de a-I asista pe domn la scaunul de judecati, de a participa la incheierea tratatelor cu puterile vecine. Incepand cu see.XVI poarta numele de divan. 4. Adunarea Starilor Privilegiate purta numele de Marea Adunare a Tarii si funetiona din see.XV; era formata din mari boieri, clerul inalt, boierimea micd si mijlocie. Se intrunea la cererea domnului, pentru a fi luate decizii importante: declararea unui razboi, incheierea pacii, plata tributului etc. De asemenea, putea fi convocati cu ocazii speciale, cum ar fi alegerea domnului, 5. Armata : in Tara Romaneascd si Moldova, Domnitorul, in calitatea sa de mare voievod", era coman- dantul armatei. El putea conta in primul rind pe oastea cea mich”, alcituita din cetele ridicate de pe 4domeniile sale, din orage si sate libere si din steagurile boierilor, puse la dispozitia domnului. in functie de marimea domeniului, boierii puteau avea pana la 100 de osteni bine inarmai, care asigurau in mod obisnuit paza domeniului si a curtii boieresti. Pe Kanga oastea cea mica”, domnii apelau in caz de nevoie extrema la .oastea cea mare”, alcdtuité din fAranii care trebuiau si-si indeplineascd obligatia de domnie la cererea acesteia. De la mijlocut secolului al XV-lea incepe folosirea armelor de foc gi, ulterior, a mercenarilor. Un rol important in sistemul de aparare al Tarii Romanesti si Moldovei l-au avut cetitile de la hotare si din interiorul yarii, cele mai importante fiind: Neamt, Suceava, Hotin, Cetatea Alba, Chilia, Turmu, Giurgiu, Cetatea de Balt, Ciceu ete Dupa instaurarea dominatiei otomane, sub forma regimului fanariot, oastea cea mare nu a mai fost chematd sub arme, TArilor Roméne fiindu-le interzis s& mai detind ostie. 6. Organizarea admi - Tara Romaneasca ~ judete ~ Moldova ~ finuturi I. TRANSILVANIA Organizarea institutional’ a Transilvaniei a fost realizata de catre Regalitatea maghiard dupa modelul european apusean. 1, Voievodatul(sec. XII — 1541) Este forma de organizare politico-administrativa specific romaneasca, preluati, incepaind cu secolul al XII -lea de care regalitatea maghiard si adaptata intereselor maghiare, Se mentine sub aceasta denumire pana in 1541, cdnd Transilvania este transformata in prineipat autonom sub suzeranitatea ‘otomana. Voievodatul beneficia de o larga autonomie in cadrul Regatului Ma Primul voievod atestat documentar a fost Leustachius( 176), iar prima atestare documentara a unui voievod numit de rege are loc in 1199. Acesta avea atributii militare ~ conducator al armatei, judecatoresti — impartea dreptatea intre reprezentantii categoriilor privilegiate, administrative ~ numea avea autoritatea deplina asupra comitatelor. Era ajutat de un vicevoievod si o ca ‘Au existat perioade de timp precum secolele al XIII — XIV-lea in care voievodul a avut atributii sporite, de aceste atributiis-au bucurat si voievozii Roland Borsa si Ladislau Kan, 2. Principatul (1541-1699) — autonom sub suzeranitate otomand. Principele se bucura de o larga autonomie in raport cu sultanul otoman, el era ales de Dieta Transilvaniei, apoi confirmat de Poarti. Avea largi atributii in politica externa: declara razboi/pace, acrediteaza misiuni diplomatice, primeste delegati in prima jumitate a secolului al XVIl-lea are loc o consolidare a institutiei prineipatului sub conducerea lui Gabriel Bethlen( 1613-1629), instaurandu-se absolutismul princiar. Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea principatul trece sub stapanire habsburgica: = 1691 — Diploma Leopolidina stabileste organizarea interna a principatului si mentine sistemul naiunilor privilegiate $i al religiilor recepte (calvind, lutheran, unitariand, catolicd); = 1699 — Pacea de la Karlowitz — Imperiul Otoman recunoaste stapinirea habsburgica in Transilvania. = 1765 — Marele Principat, autonom incadrat in Imperiul Habsburgic, sufera modificari importante prin care isi pierde din autonomie, functia de principe al Transilvaniei este preluatd de imparat, conducerea fiind exercitata de un guvernator, numit direct de imparat, ajutat de un gubernia format din 12 consiliei, defind armati proprie. Intreaga activitate fiind coordonati de Curtea Aulicd de comit la Viena. 3. Adunarea Stirilor Privilegiate (Aunarea obsteasca/Congregasia general’) Reunea reprezentanti ai nobilimii maghiare, ai clerului superior, origenii si reprezentantii tiranimii libere. Prima convocarea a acesteia este documentatd in 1288, iar, initial, la aceasta participa si reprezentantii romanilor, astel e& in perioada 1291-1355 este atestata prezenta roménnilor in cadrul 25adundtilor, insd treptat romanii sunt exelusi din aceste adunari prin diferite documente precum: 1366 ~ Diploma regelui Ludovie de Anjou, care conditiona cafitatea de nobil de apartenenta la religia catolicas 1437 — pe baza Unio Trium Nationum, romanii sunt definitiv exclusi Exclusi din viata politica a Transilvaniei, roménii igi mentin organizarea politica, traditia locala in cadrul Adunarilor cneziale in perioada principatului sub suzeranitate otomana: congregatile sunt inlocuite de Diet. 4. Organizarea administrativ-teritoriali Comitatele ~ mai intai regale, iar apoi nobiliare: 1111 — primul comitat Bihor, 1175 ~ Cluj, Alba, Timis sa Scaunele ~ 7 scaune sisesti si 2 districte = UNIVERSITATEA SASILOR - Tscaune secuiesti —conduse de un capitan si un jude, Districtele si Tarile — unitati teritorial administrative ale romanilor(fostele enezate, voievodate,{ari roméne). Organizarea Bisericeasca xista att Biserica catolis populatie’ ~tolerata jin secolul al XIV-lea regele maghiar Ludovic de Anjou incearca sa impuna catolicismul — prin Diplomele egale din 1366 — conditiona calitatea de obil de aparteneta la religia catolica ‘ana in secolul la XVUI-lea a functionat sistemul religiilor recepte, religia otodoxa si comanii Fimandind la statutul de tolerati in ciuda acestui statut, ortodoxia reprezenta in Transilvania religia majoritar’, Biserica ortodoxa din Transilvania find sustinuta de domnitorii romani, iar ortodoxii transilvaneni erau in grija mitropolitului Tarii Romanest. — oficiald, eat gi cea Ortodoxa , predominanta si a majorititi