a Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.T CAPITOLUL V + RECOLTAREA SI PREGATIREA PROBELOR DE SANGE Séngele este un fesut mobil, lichid, complex, alc&tuit din plasma in care se afl in suspensie elementele figurate: eritrocite, leucocite si trombocite. Sangele reprezint& 6 - 8% din greutatea corporal (volemia normala a adultului = 5000 ml) si contine 40 — 45% elemente figurate, dintre care 1% sunt trombocite si leucocite, iar restul sunt hematii. Valorile normale ale elementelor figurate sunt: Eritrocite femei: 4 200 000-4 500 000/mm? barbafi: 4 500 000 — 5 500 000/mm’ Leucocite 4000-9 000/mm* granulocite 65-70% limfocite 25-30% monocite 4~8% eozinofile 1-4% bazofile 0% Trombocite 150 000-350 000/mm* Plasma sanguina reprezint& 55 — 60% din volumul total de singe, fiind alcatuité din 90% apa si 10% reziduu uscat, din care 9% substante organice si 1% substanfe anorganice. Substanjele organice sunt reprezentate de catre © componente organice neazotate: glucide, lipide, trigliceride, acizi grasi liberi, fosfolipide; © componente organice azotate neproteice: uree, acid uric, creatina, creatinina, hemoglobina, bilirubina; © componente organice azotate proteice: proteine plasmatice, proteine serice, fibrinogen plasmatic, enzime serice. 92Biochimie ~ 1, Merdtri practice medicina, vol, 1 f ‘Mate de cloruri, sulfagi, fosfagi, ae calcu, magneriu, fier si 0 serie de Plasma me, Mangan, fluor, cupru, etc. in funetie de eee el Culoare alb-galbuie, culoate ce poate varia oe cresterea sau sc&derea, in afara limitel component: bitbing Henaghtn ei elor normale, ale unor Sangele, impreuna cu li : * % cu limfa gi lichidul interstii j i imtern al organismului, fa si lichidul interstitial alcAtuiesc mediul Rolul sangelui _, Prin rolul sau de transport sngele indeplineste 0 multitudine de alte funcfii in organism: Respiratie. Sangele transporté oxigen molecular de la fesutul alveolar pulmonar la toate fesuturile corpului si dioxid de carbon de Ja tesuturi la plam Nutrifie. Sangele transporta substantele cu rol nutritiv absorbite nivelul tractului digestiv si metabolitii endogeni (glucoza, aminoacizi lipidele) la fesuturi, pr 2cum si posibilitatea ca celulele s&-si indeplineasc& functiile normale. Excretie. Substantele reziduale produse in. timpul metabolismului (uree, acid uric, amoniac, compusi cetonici, dioxid de carbon, acid lactic, etc) sunt transportate de c&tre singe la organele de excretie (rinichi, plimani, picle si intestin) pentru a fi eliminate din organism. Reglare metabolica. Pe langi oxigen si substante nutritive, singele transporta si hormoni, vitamine, enzime care intervin in reglarea anumitor functii ale organismului. : é a: Menfinerea homeostaciei mediului intern. Prin confinutul stu sdngele asigura presiunea coloid-osmotic& (oncotica), echilibrul acido-bazic, echilibrul hidro-electroliti i Sistem de comunicafii intre anumite organe. Miscarea substantelor amintite prin intermediul sangelui permit unui organ s& controleze functia altuia, desi cele doud organe se situeazA la 0 anumité distant unul de celilalt unitate, Sangele este responsabil gi de activititile sistemului apararea in calea agresiunii antigenice prin _intermediul rpilor sanguini ajuténd 1a combaterea infectiilor si a la si asigurand astfel energia necesari metabolismului imunitar, airarea Jeucocitelor si antico polilor. oF. Biochimie - Lucrétri practice medicind, vol.I Hemostaza. Singele participa la asigurarea statusului antihemoragic prin participarea trombocitelor si complexului factorilor plasmatici de coagulare, Termoreglare. Producerea si pierderea de caldura in diferite parti ale corpului sunt echilibrate de transferul de snge prin vasele de sange ca urmare a variatici diametrului vaselor de sange din piele. V.1 Obtinerea plasmei si serului Analizele biochimice se pot efectua din sange total, plasma sau ser. Plasma sanguin& se objine prin centrifugarea singelui proaspat recoltat pe anticoagulant, timp de zece minute la 3000 de turafii/minut. Supernatantul obtinut este constituit din plasma sanguina, iar sedimentul, din elementele figurate. in figura 40, in eprubeta din dreapta se afla sfnge proaspat recoltat. in eprubeta din stanga se gaseste singe recoltat pe anticoagulant (EDTA) si Tasat s& sedimenteze. Se observa separarea de plasma a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei. Plasma este lichidul transparent si usor galbui aflat deasupra. Figura 40 Plasmdi— in eprubeta din stdinga; Sange proaspeit recoltat — in eprubera din drepta 94Biochimie ~ Luertiri practi imie — Lucréiri practice medicindi, vol. I fl pee eral sanguin se obfine prin centrifugarea sau decantarea singelui Sonia at ard substanta anticoagulanta, dup& ce a fost lsat s& se fe lemperatura camerei timp de 30 — 60 de minute. arseoraa cia = recolteaza direct in vase sterile si uscate, fard substantia eons eee asa 30 — 60 de minute la temperatura camerei sa se consulere esprinde usor cu o bagheti de sticlé cheagul de peretii ie i si se mai las 30 de minute la temperatura camerei pentru retractia ct eagului. Se decanteazi apoi foarte repede serul intr-o ebrubet& curata, prin aspirare cu 0 pipet& sterila sau prin transvazare, cu atentie ca s4 nu ajunga buciti de cheag. Figura 41 Ser normal in eprubeta din stanga; ‘Sange proaspat recoltat ~ in eprubeta din drepta Serul normal este limpede, transparent, de culoare galben pai si se deosebeste de plasma sanguin& prin faptul c& nu mai confine fibrinogen. Plasma = Ser + Fibriogen + Factori de coagulare fn mod fiziologic serul poate s& aibi urmatoarele aspecte: « opalescent in cazal particulelor de grisime provenite dintr-un regim bogat in lipide (clarificarea se poate obfine prin deproteinizare sau prin extractia lipidelor cu un amestec alcool —eter); « galben-brun intr-o alimentatie excesiv vegetarians (carotenoide). FaPmod patologic serul are aspect opalescent in nefroza lipoidics si culoare galben-brun in ictere. 95Biochimie - Lucréri practice medicine, vol.I | Serurile ‘ si plasma lipemice gi icterice influenfeazd determinarile fotometrice, Figura 42 a) Ser normal ~ in eprubeta din stéinga; Ser lipemic ~in eprubeta din drepta; b) Ser normal ~ in eprubeta din stanga; Ser icteric — in eprubeta din drepta Coloratia roz pana la rogu intens denota prezenta hemoglobinei in urma hemolizei datorat& unor greseli in tehnica de recoltare a sangelui. { Figura 43 Gradul specimenelor hemolizate: a) ser normal; b) hemoliza usoarei; ©) hemolizé moderata; d) hemoliza intensé, 96 No a EeBiochimie ~ Lucréri practice medicina, vol. I Lil ____Hemoliza serului poate fi preveniti prin recoltarea in vase uscate, agitare usoara si evitarea stazei venoase prelungite. P Hemoliza da erori la Hb = 20 mg% (valori crescute ale K, interferenja cu reacfiile de culoare — lungimea de und& pentru bilirubina e asemanitoare cu cea a hemoglobinei, interferenfe cu unele reactii chimice ~ inhiba lipaza). Utilizarea plasmei in locul serului prezinté un_ singur avantaj: hemoliza este mai slab& in cazul objinerii plasmei decat in cazul objinerii serului. ____ Din aceste douk componente, ser si plasma sanguina, se vor efectua principalele analize medicale biochimice si serologice. Utilizarea sangelui total este admisi numai in cazul in care concentratia substantei analizate este aproximativ acecasi in hematii si in plasma (ex. glucozi, azot ureic) si utilizind substanfe anticoagulante. Deoarece continutul in apa al sdingelui (80%) difera de cel al plasmei sau al serului (93%), valorile glicemiei in ser sunt mai mari decat cele objinute din sange cu aproximativ 12%. Sngele total este utilizat pentru analize hematologice. Substantele anticoagulante Substantele anticoagulante folosite la recoltare au proprietatea de a jnhiba coagularea sangelui si trebuie s& indeplineasca urmatoarele condifii: @ si nu contina substanta de dozat; s nu interfere cu reactivii; « s& se giseascd intr-o anumit& proportie fal’ de singe. Substante anticoagulante cele mai utilizate sunt: fluorura de sodiu este inhibitor al glicolizei eritrocitare si al unor enzime; se utilizeaz’ pentru determinarea glicemiei atunci cand analiza nu poate fi efectuata in maxim 4 ore de la recoltare si nu se utilizeaz’ pentru determinarea enzimelor; « citratul de sodiu se foloseste la determinarea _fibrinogenului, ‘\VSH-ului si probelor de coagulare; « oxalatul de potasiu impiedic& procesul de coagulare prin legarea calciului sub forma de oxalat de calciu insolubil; © EDTA (etilendiamintetraacetat — sare disodic&) se foloseste in special pentru hemograme, deoarece nu modific’ dimensiunile sau aspectul cejulelor sanguine; se foloseste si pentru determinari de fibrinogen sau metabolii; Ls, a Biochimie - Lucrari practice medicind,, vol.I i jologic i trac nu ste anticoagulantul fiziologie ideal Pel p Singelui (se ullizeaz heparinat de potasiu, ‘antilipemice si are efect © heparina modificd starea fizico-chimicd a san sodiu, litiu, amoniu); are proprietifi anticoagulante, stabilizator asupra trombocitelor. ages Pentru a evita coagularea se poate folosi si metoda defibrinarii, care presupune agitarea sAngelui intr-un balonas cu perle de sticla. V.2 Recoltarea sfngelui ‘Analizele chimice ale constituentilor organici si anorganici sanguini se pot realiza din singe venos, capilar si arterial (foarte rar). V.2.1 Pregitirea pacientului Foarte importanta in vederea yecoltarii singelui este asa numita pregatire a pacientului, care se face de cétre medicul care a prescris analizele si care consti in cdteva recomandari. in functie de analizele ce trebuie efectuate pacientului i se comuni « A serveasca ultima masa cu 16-17 h inainte de recolta (4 jeun); si renunte Ja fumat in dimineafa recoltarii; « sh evite si bea cafea, ceai, alcool; e si nu fie dupa o masa copioas’; ‘« simu fie imediat dupa un efort fizic intens; sh stopeze orice medicatie cu 24 h inainte de recoltare. fn cazul testului de toleranfa la glucoz& administrata oral, pacientul va urma un regim alimentar timp de trei zile inaintea efectuarii testului, ce const’ in ingerarea a 250 g hidreearburi/zi. wrulrbilret * hidecte Le fn cazul determinirii acidului uric, cu minim/ trei zile inainte, Ce -va fi saracd in purine. ts in cazul determinarii statusului lipidie trebuie asigurat un regim constant de lipide, deoarece metabolismul lipidic se stabilizeazd dup’ a | {in cazul examenului Adler, alimentafia nu va confine fier. 98Biochimie —Lucréiri practice medicind, vol. I A ro is-He 5 sea Proba Addis-Hamburger necesita colectarea urinei pe parcursul a trei 1 Regimul alimentar define un rol major, de aceca recoltarea sangelui se face pe neméncate (la 7 — 12 ore dupa ultima mas&). ss ack subst ‘a mincat, erese valorile pentru glicemie, lipide, gliceride, fier, fosfat, iar in cazul alimentatiei bogate in lipide se obfine un ser lactescent care va da erori la masuratorile fotometrice. De evitat sunt tutunul, cafeaua, ceaiul care influenteaz4 functia unor organe. Consumul de bauturi alcoolice conduce la leziuni celulare hepatice $i aspartat- la ‘ cresteri ale trigliceridelor, gama-glutamiltransferazei, aminotransferazei, lactatului, acidului uric. Efortul fizic susinut determina: © cresterea enzimelor musculare lactatdehidrogenaza, creatinkinaza, transaminaza glutamicoxalaceticd, a metabolitilor lactat si piruvat; © cresterea ureei, creatininei, acidului uric, a2-macroglobulinei, HDL-colesterolului; ¢ scderea albuminei, fierului, sodiului- Vitaminele, analgezicele, somniferele s.a determing modificari ale enzimelor, ale diferijilor metabolifi precum si ale unde reactanfi chimici, Goca ce poate duce Ia intensificarea unor reach de culoare sau la inhibitia aparifiei lor din cauza interferentei cu medicamentul. Interferentele cauzate de medicamente sau metabolifi se pot datora: # actiunii directe in singe (ex. jnsulina si glicemia, diureticele); ® actiunii indirecte (efectele adverse ale anticoncepfionalelor care determina scaderea tolerantei Ia glucoz8 administrati pe cale oral); « interferenjei cu reactivii chimici ai metodei de dozat (antibioticele si creatinina). ; Ritmul circadian influenteaz& secrefia multor hormoni: ACTH, PTH, cortizon, aldosteron, determinandu-le concentraii maxime intre anumite ore. eron are maxima la ora 8 si minima la Secretia maxima pentru aldost ora 18.00, Concentrafia plasmaticl a fierului are un ritm circadian cu maxim upd amiaza si minim la ora 4 dimineata. Si alte substanfe sunt secretate in mod discontinuu in sange, ween, P avand nivele serice mai ridicate seara, sau in urin’: trigliceridele, 7 urinard de K, LH, FSH, TSH. UBG, excretia 99Biochimie - Lucrari practice medicina, vol. ot Sarcina influenjeazi majoritatea analizelor: hemoglobina, feritina, glucoza, proteinele, albumina, Ca, Cai, Mg Fe, fosfatul, bicarbonatul, tureea, creatinina, acidul uric, FAL, CK, Col, HDL-Col, LDL-Col, TG, fibrinogenul, «1 — antitripsina, 02 - macroglobulina, vitamina B12. $i in timpul ciclului menstrual se constaté variatii jn secrefia unor hormoni de tipul ADH, PRL, estrogen, progesteron, etc. V.2.2 Prelevarea probelor Se face de catre personal medical calificat, conform instructiunilor date de laborator, dimineafa a jeun, ideala fiind pozifia de decubit dorsal. G-a constatat cA pozifia corpului si staza venoasa influenteaz& concentratia unor particule indicdnd: © concentratii mari pentru albumine, hematii, colesterol; © concentrafii mici pentru lactat, piruvat, amoniac. Schimbarea pozifiei la vertical scade volumul intravascular de sénge si determina cresterea concentratiilor substanfelor sanguine. Se recomand’ repaus complet minim o ord inaintea recoltarii probelor, ména find pozitionata in plan orizontal timp de 30 de minute inainte de recoltare. Pentru explorarea functiei renale, testul de clearance al creatininei este influentat de pozifia corpului, de aceea trebuie menfinuté pozitia orizontala. Clearance-ul creatinine’ este 0 proba dinamici de evaluare a capacitafii renale de dilutie si de concentrare a urinii, ca si de eliminare a unor substante test administrate. Clearance-ul reprezint’ volumul de plasma in mililitri pe care rinichiul ¢ capabil si-1 cureje de acea substanja intr-o unitate de timp (1 minut) prin trecerea fn urind. Pentru testul de tolerana Ja glucozd administrata oral sau intravenos se menfine pozitia orizontala timp de 30 de minute inaintea testului si toati perioada de doua ore de desfasurare a acestuia. : angele se recolteaz’ de obicei pentru exami A parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice eee Scopul pentru care se face recoltarea stabileste si locul punciei, 100 ——————— SSBiochimie —Lucrétri practice medicind, vol. 1 V.2.2.1 Sistemul venoject s include sistemul venoject Echipamentul de recoltare a sangelui veno: holder $i tuburi sau vacutainer. Acest sistem este format din ac de punctie, vidate. Figura 44 Sistem venoject (sistem vacutainer) ansamblat a) Acul de puncfie are 0 constructie speciala cu trei portiuni: © varful anterior (portiunea care patrunde in ven’) este reprezentat de un tub metalic subfire cu varful sectionat oblic, steril, protejat de un capac de plastic, care se desprinde doar inaintea punction&rii propriu-zise a i venei; ¢ inelul de prindere (portiunea median’) este fabricaté din material plastic care, posterior, are 0 zona filetaté cu care se ingurubeaza in holder; « varful posterior (porfiunea care pitrunde in tubul vidat) este un tub 1 varful sectionat oblic, mai gros decat cel care patrunde in vena, metalic, ¢ obi ie si care are rolul de a perfora dopul de cauciuc prevazut cu capac de protec; al tubului vidat. Lumenul tubului anterior al acului se continua cu lumenul tubului posterior, permitand sAngelui s& se scurga din vend prin ac in tubul vidat. | Pentru a schimba intre ele mai multe tuburi vidate, fara sa curga | sange din momentul desprinderii unui tub vidat pan la momentul prinderit tubului urmator, mentinand acul in vend, varful posterior al acului are un manson obturator de cauciuc. 101n Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I Atunci cind varful posterior al acului patrunde prin dopul tubului vidat, mangonul se strange, dezgolind varful metalic si permifand trecerea sAngelui din lumenul acului in recipientul in care se colecteaz& sdngele.Cand se desprinde tubul vidat din ac, mansonul de cauciuc revine la pozi initiala si obtureaz varful posterior al acului. Astfel, chiar dac& acul ramane singur in ven, nu se scurge singe in afara sistemului de recolta. Figura 45. Sistem venoject (sistem vacutainer) b) Holderul este un suport din plastic cu forma asemanatoare corpului unei seringi obignuite. Marginea anterioaré a holderului are o proeminenta similara amboului de la seringa cu un canal central prevazut cu filet interior pentru ingurubarea acului de punctie. ¢) Tubul vidat (vacutainerul) teprezinta recipientul in care se recolteaz4 sAngele si are forma unei eprubete cu peretii mai grosi pentru a rezista la o presiune mai mare. Tubul este prevazut cu un dop de cauciuc, care inchide ermetic volumul interior, realizand astfel un vid relativ, Datorita presiunii interne scazute, in momentul perforarii dopului de c&tre varful posterior al acului, sAngele venos este absorbit in tub. In functie de scopul pentru care este recoltat sangele, tuburile vidate contin sau nu substanfa anticoagulanta. Fiecare tub vidat este etichetat, iar pe etichet& sunt inscrise: 7 volumul de sange care poate fi aspirat in tub; © informatii privind prezenja sau absenta anticoagulantului; informatii privind tipul de analiza care se poate executa: © informatii despre datele personale ale H recolteaz& sangele. Pacientului de la care se 102Biochimie ~Lucriiri practice medicind, vol. I fn Fiecare tip de vacutainer are 0 anumit& culoare a dopului sau pe etichet&, care indic& in plus scopul pentru care a fost pregatit tubul vidat. i | \ | Figura 47 Tipuri de vacutainere 103‘Tabelul UL Caracteristici ale diferitelor up Culoarea | Aditiv* Scop capacului wri de vacutainere Precautii Se separa serul icind, vol.T Utilizare Biochimie dextroz& | eritrocite Fara Permite ; ; aditiv coagularea in 45 — 60 min. Serologic. : probei $i de la punctia Determinari separarea yenoasa. grup ABO serului Setransporté | Determinari in recipiente Rh de plastic. Mov EDTA _ | impiedica Se transports | Hematologie coagularea plasma HLG sdngelui in recipiente de plastic. Negru Citrat_ de | Leaga calciul si | Se transport VSH sodiu** | impiedica plasma coagularea in recipiente sangelui de plastic. Albastru | Citrat de | Leaga calciul si | Se transport Hematologie sodiu*** | impiedica plasma Timp de coagularea in recipiente protrombina sangelui. de plastic. PIT Factori BS a ai coagularii Verde Heparina | Impiedica Se transport Biochimie coagularea plasma Electroliti sangelui. in recipiente Hormoni ; - de plastic, Gaze arteriale Galben Citrat Mediu pentru | Se transport Hemocultura sdnge integral la laborator. * substanfe anticoagulante, conservan{i, activatori ai coagularii, ‘** raportul sange/anticoagulant este 4/1 ** raportul s4nge/anticoagulant este de 9/1 104Biochimie — Lucriiri practice medicina, vol. I fl V.2.2.2 Recoltarea sfingelui venos Pentru determinari hematologice si biochimice se foloseste singe venos, iar recoltarea sfngelui se face, fn consecinya, prin punctie venoasé. _La adult si copii mari, obignuit, se face recoltarea din venele plicii cotului, iar la sugari gi copii mici din venele jugulare sau fontanela. Principiul metodei __ Sangele este aspirat in vacutainer ca urmare a presiunii mult se&zute fat de cea din vasul de singe. Materiale necesare m&nusgi garou ac de punctie venoasa holder vacutainer cu anticoagulant pentru examenul hematologic vacutainer Piri anticoagulant pentru examenul biochimic vata alcool medicinal benzi adezive Tehnica de lucru Se fixeazi garoul deasupra plicii cotului si se recomand& pacientului & strangi usor pumnul. Cu ajutorul garoului se produce o stazk venoasé, Jasand liber fluxul arterial. Se dezinfecteaz tegumentul la locul de punctie cu alcool. Se punctioneaz& vena. Se recolteaz& sangele direct in vacutainere. Dupa recoltare se agita usor vacutainerul de 8 - 10 ori, fark si se faca spuma. Se indeplrteazd garoul gi se tamponeaz& locul punction’rii cu un tampon cu vata imbibat in alcool. 105as Biochimie = Lucréri practice medicind, vol.I Locut Punctiei se acopera Proba de sange recoltata Figura 48 Recoltarea sdngelui venos Rezultate Proba de sange venos V.2.2.3 Recoltarea sAngelui capilar Pentru analize hematologice de tipul: formula leucocitara, morfologie eritrocitara, examinare a frotiului sanguin se recolteaz& singe capilar. Recoltarea sangelui capilar se face din pulpa degetului, din cilcai (da nou-nascuti) sau din lobul urechii (1a paciengi in stare de soc), Principiul metodei Curgerea spontani a sangelui dupa inteparea unui vas capilar, Materiale necesare ace Franke cu varf inlocuibil sau ace obignuite de sering& vata eter 106Beene ' iochimie — Lucrari practice medicint, vol. I D.- alcool medicinal lame pentru executarea frotiului sanguin lame rodate pentru intinderea frotiului sanguin Tehnica de lucru Se dezinfecteaz3 pulpa degetului inelar cu eter. Dupa evaporare gi uscare se infeapi pielea rapid si suficient de adane cu ajutorul acului steril. Se lasi séngele s& curga spontan sau dupai o slabii presiune. Prima picdtura se sterge cu o hartie de filtru sau vata. A doua picatura de singe se depune pe lami si se intinde frotiul cu ajutorul lamei rodate. Dupa prelevare se tamponeaz locul punctiei cu un tampon de vaté imbibat in alcool. Rezultate Picitura de sdnge capilar V.2.3 Etichetarea $i notarea probelor Probele sunt recoltate in vacutainere corespunzatoare, alese in functie de tipul de analiza cu sau fra substan{a anticoagulanta, etichetate. ‘Asistenta medical verifica identitatea pacientului si noteaz inaintea prelevarii pe recipient: numele si prenumele pacientului; numéarul foii de observatie; sectia; numirul salonului; numarul patului; analizele ce trebuie efectuate; ¢ data si ora recoltarii; ‘ numele medicului care a recomandat analizele; ¢ numele in clar i semnatura cadrului medical care a recoltat proba. Se completeaz’ recomandare pentru ambulator, iar pentru spital se completeaza un bilet de analize ce contine: # datele de pe recipient; 107w Biochimie - Luerdri practice medicind, vol] © numirul foii de observatie si sectia; * numele medicului care a recomandat analizele; * analizele ce trebuie efectuate. V.2.4 Transportul probelor Transpotul probelor la laborator se face imediat dupa recoltare, cu atentie si nu cada etichetele si fir a fi agitate, pentru a nu favoriza hemoliza. in caz contrar au loc difuzii ale unor substanje: din ser in hematii — clorul care ia locul bicarbonatului; edin hematii in ser — potasiul, lactat dehidrogenaza, fosfataza alcalina. V.2.5 Conservarea probelor fn general se recomanda ca efectuarea analizelor si se faci in primele 2 — 3 ore de la recoltare, timp in care la temperatura laboratorului nu se produc modificari notabile ale concentrafiei metabolijilor sau ale activititii enzimatice. Daca analizele mu se executa in primele 2 ~ 3 ore de Ja prelevare, serul trebuie pastrat in eprubete la + 4°C (dar nu mai mult de 2 — 3 zile). ‘Acest lucru nu este valabil pentru glicemie, AT, FAL. . in cazul pastrarii probelor pentru perioade mai lungi de timp (cateva Juni), serul poate fi congelat la -20°C. Dup& decongelare probele se omogenizeazi gi se lucreazi imediat, Nu se repeti congelarea. Hormonii se lucreaz& in primele 4 ore de la recoltare, in caz contrar serul trebuie congelat. Pentru unele analize, mai ales pentru bilirubina, probele trebuie pastrate la intuneric. 108ind, vol. I V.2.6 Erori produse in laborator : Cunoscand importanja examenelor biochimice in stabilirea diagnosticului de cat diagnos de citre clinician, acestea trebuie s& indeplineasc& exigente ein ce in ce mai mari prin controlul tuturor surselor de eroare care ar putea influenfa acuratejea acestora. Pentru evitarea erorilor produse in laborator trebuie respectate ‘urmatoarele reguli: : > Alegerea reactivilor se face in concordanté cu metoda de lucru folosita. Se va fine permanent o evidenfa stricta in ceea ce priveste tipul si Cantitatea din fiecare tip de reactiv, condifiile de pastrare si termenul de valabilitate. Pentru fiecare lot de reactivi trebuie s& existe ser de control. > Respectarea criteriilor de alegere a metodei. In prezent se folosesc metode enzimatice ce folosesc volume mici de sdnge sau ser si care indeplinesc urmatoarele criterii: © specificitate — reactivul utilizat in reacfie reactioneaza cu o singura substan{a, cea care trebuie determinat’ (ex. glicemia cu glucozoxidaza, ureea cu ureazé, acidul uric cu uricaza); © reproductibilitate — la repetarea multipli a analizei din aceeasi proba se obtine aceeasi valoare; © exactitate — se obfin rezultate asemanatoare cu valoarea reala prin mai multe determinari din aceeasi proba, folosind alte metode in paralel; e sensibilitate — metoda surprinde concentrafii foarte mici ale substantelor. > Timpul de lucru al metodei trebuie respectat deoarece, dac& acesta este crescut sau scazut, reacfiile de culoare sunt prea intense sau nu apar. > Probele recoltate (ser, plasma, LCR, urind etc.) trebuie s& fie de calitate. > Sticlaria si cuvetele spectrofotometrului si fie curate, fara sd conjina urme de substanfe care ar putea interfera cu reactivii de lucru. ‘Acestea trebuie clitite cu apa distilata si uscate sau, in anumite cazuri, trebuie si fie de unica folosing’. > Aparatura de laborator trebuie s4 fie moderna si s& aibi contract de service si garantie. Permanenta intrefinere si verificare a aparaturii se executa zilnic de catre personalul de laborator si periodic de echipa de service, lucru inscris in fise de evidenfa pentru control si reparatie. 109 ~' a Biochimie - Lucrdri practice medicind, vol.I _ > Controlul erorilor ce tin de primirea si inregistrarea probelor biologice se realizeazi prin evitarea transcrierilor inutile, existenfa unui registru unic al laboratorului, tiparirea unui buletin de analiz& pentru fiecare Pacient, care si reuneasc toate tipurile de analize efectuate, transmiterea datelor on-line, etc, > Calificarea si constiinciozitatea personalului de laborator. Pentru menfinerea performantelor personalului laboratorului trebuie s& existe un manual care s& cuprinda toate tehnicile de lucru, un manual pentru utilizarea fiecdrui aparat si nu in ultimul rand, un program de perfectionare care si cuprinda cursuri, manifestari stiintifice. + 110