Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • A Ionescu Masajul 1994 PDF

    Uploaded by

    فلورين فلورين
    4 views117 pages

    Original Title

    292539698-A-Ionescu-Masajul-1994.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views117 pages

    A Ionescu Masajul 1994 PDF

    Uploaded by

    فلورين فلورين

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 117
    Adrian N. Ionescu | Accasta carie apare cu sprijinul | Fundatiei SOROS pentru o Societate deschisi | } } ISBN 973-9156-5i MASAJUL PROCEDEE TEHNICE, METODE, EFECTE, APLICATII IN SPORT Scurtaé prezentare a lucrari Profesorul Dr. Adrian N. lonescu - om de stiintdt si pedagog de inaltd va- loare - este considerat pe drept cuvant “creatorul sistemului de culturd fizied madicala” in fara noastra, Doctor in medicina, licentiat in educayie fiziea 4 Bsihologie, gi-a perfectionat pregdtirea de specialitate prin stagit clinice {in fri cu tradipié in domeniul medicinel de recuperare. Astfel a efeciuat cur suri de perfectionare in Suedia (Stockholm - 1934), Franta (Paris ~ 1935) si Germania (Berlin si Hamburg 1935 - 1936) Activitatea didactica a desfasurat-o la Catedra de Gimnastica Medical si Masaj din Institutul de Educayie Fizicd, (astazt Academia de Educayie Fisica gi Sport) si a insemnat, de fapt, intreaga perioadd dintre 1930 - (cand a fost numit asistent la acest institut) - si 1972 - (ctind a péitsit aceasta ume) - find sef de tucrari, conferentiar si profesor doctor docent (1967). In lwcrarea “Dupa 35 de ani" Prof. Adrian lonescu isi caracterizeaza singur aceasteé activitate "Dat fiind locul si raspunderite mele profesionale in Institur, am fost Preocupat mai mult de problemele medicale ale culturii fizice si m-am strd- duit sa contribui la construirea unui sistem de Cultura Fizicd Medicald si @ unei teorii a Medicinei Culturii Fizice. adaptate la particularixaile si necesitdjile patriei noastre". Paralel cu activitatea didacticd se remarcé 0 bogatd activitate de cerce tare stiintfica concreticate in comunicetri stiintfice si referate sustinute la sesiuni stinpifice, consfatuiri, conferinge si congrese najionale $i interatio- hale, La acestea se adauga lucrari publicate in revistele de profil si la editu- rile de specialitate. Printre lucratile de specialitate se gaseste si monografia “Masajul cu aplicarii in sport". Masajul este definit ca un ansamblu de manevre manuale sau mecanice aplicate asupra fesuturilor moi ale corpului omenesc tn vederea objinerii tunor efecte morfologice si fiziologice. Cunoscut si practicat din cele mai inde- partate timpuri, masajul a fost intotdeauna considerat unul din mijloacele simple, naturale, de ingrijire a scindtapii de cditre persoanele tinere, adulte sau in varstd, Explicarea clara a efectelor directe i indirecte, imediate si tardive, generate si locale, fac ca aceasta metoda fe usor de ingles de titre cei ce practcd aceasta tehnicd. Tehnica masajului flecdret regluni a gia mavajulut general sunt redate pe larg si insotte de o prezentare gra- fied corespuncatoare, ceea ce face ca aceasid lucrare sd rémand mono- ‘grafie de bazd pentra tehnicien, cdci sunt exemplifcate telnicite de adap- tare a manevrelor de masaj in functie de sex, varstd, apitudini fitice. Pe imasura cresteri performantelor sportive, sporesc si solicitarie sportvilor, arora li se oferd conditi din ce in ce mai buie de pregtire gi refacere dupa eforturi. fn antrenament, in condiqil uneicrester progresive a solici- ttrilor, masajul favorizeazi adaptarea organismului la efortri intense gi de lunget duratd. Efectuarea corecté a masajului previne si combate oboseala, ‘masajul find n perioada de antrenament o “necesitate absolut” cerutd de ttre antrenor si medici, dar mei ales de sportivi. Masajul este un mijloc de recuperare a fortelor organismulu in timpul paucelor dinte probe, sau intre reprze. Tot odaté, masajal tebuie ssi ccupe local cavent prntre mijloa- cele naturale de combatere a oboseli $i de recuperare a capacitai de efort, In perioada de odihnd a sportivior. Foiost in scp igienic, masajultrebuie s& devind o metoda generat de ingrijre a sindtagi, de amplifcare a calitlor fice, si de combatere a bose. Este indicat 8 facd parte din regimul de via a celor care depun 0 munca predominant sedentard dar si acelor ce desfasaaraactvtaifcice diferite. ‘Asociat cu exercigle fcice, masajul siimuleacd cresterea si desvoliarea corpului tdndr, intdreste si invioreazé organismul adultului combate efectele sedentarismului si fenomenele de obosealé profesionald,ajutind de aseme nea ta preintampinarea proceselor involutive ale tmbetrdnirittimpuri Masaju! poate aves efecte terapentice si poate fi indicat in tratamentul ‘asociat al sechelelor de leiunitraumatice ale aparatului locomotor, th unele ‘fecjani reamatismale,tulburtr circulator de nutrpe, ale sistesaui nervos central sau periferc. Lucrarea aceasta umple un gol important tn bibliografa de specialtae, “aproapeinexistenta la not in fard, adundind pentru prima data laoaltaefec™ tele morfologice si fiiologice cu nofiunile de tehnicd si metodica, precum si cu indicate si contraindicatile masa’ igienic si sporty. Dr. Fozza Cristina Ana CUVANT INAINTE © scurta privire asupra activi sportive desfsurata tn ara noastr tne permite sd constatdm cd in ultimit ani au fost inregistrate frumoase Activitatea sporti s-a amplificat si s-a desavérsit continua, gimnastca Jocurite, sporurile si rurismul sau rdspandit din ce fn ce mai mul Conaitile de pregatire ale sportvilor s-au imbundiit mereu, const. ‘ind 0 bazd sigur’ pentru o mai bund decvoltae vitoare a sportului de performants Printre condi cele mai importante de ingrijire a sportivilor se numer aci si masajul Canoscut din cele mai vechitimpuri, masajul a fost practicat si apreciat ‘n mad deosebit de toate popoarele, mai ales anunci cand acestea au ajums la tn grad de inflorre culturi $1 civilizcict 0 data cu dezvoltarea sporturitora erescut si importanta masajului, care sha gasit acum un vast domenia de aplicae si valorifcare a efectelor sale {Fciologce si curative-proftactic. asa deren un factor auto rts anrenanentl spor, pentru objinerea celor mai bune recultare si pentru cresterea valor fcice individual ee ‘Importanta masajulué-creste foarte mult tn sportul de performanya, find indica adtinainte de competti, cand contribuie la adaptarea organismului la fort, cat inte probe sau ta sfarstul lor, cand aj la vefacerea rapid 4 potentialului energetic al sportvior. Masajul are o deosebia valoare igienica atunci cdnd est aplicat ta toate categorile de sporti, ner sau vrstic, ncepdtor sau avansai, cu scopul Intariié sand al imbunatayinit capaci: fmctionale a organisma: lui; mai are, de asemenea, un rol de seamd in prevenirea si tratarea oboseli Sau a unor tulburai si leciuniaccidentale, inerente efortlui fie. Jn ltimi ant au fost aduse si im acest sector de munca unele contribu 4a findamentarea teoretca a masajulu si unele inbundtjir tehnico-metodi ce ale aplicatior lui in actvitatea sportva in aceasta lucrare am descris ett se poate de clar procedeele de masaj, e care le-am clasificat si ordnduit dupa efectele si wilitatea lor. Am diferen. Hat o serie de procedee tehnice noi, cu efecte proprii si am combinat intre ele rocedecle clasice, pentru a objine rezultate mai rapide si mai eficiente. Am ordinduit aceste procedee dupit anumite criterii, corespunzdtoare na- turit $i caracterelor morfo-functionale ale jesuturilor gi organelor, sau ale regiunilor si segmentelor corpului care au fost masate. Am cautat sii dau explicagia stingfica a inflientelor pe care masajul le exercitd asupra organismului, tnldturdnd vechile concept si interpretari eronate. Am incercat si am reusit tn bunit mitsurd sa inlocuiesc termenii vechi, sirdini de limba romiinds, lipsigi de infeles si greu de pronungat, cu termeni din limba noastré, alegi cu grija si folosigi cu chibcuiala, pentru a oglindi ‘exact nofiunea practica pe care o reprezinta gi efectul pe care fl urmaresc. Imbunatyirea metodei ne-a permis sc punem ordine tn aplicarea proce: declor de masaj somatic, sd infelegem rostul si efectele masajului organic si sf executdim corect automasajul. Cea mai importante contribupie a noastré in perfectionarea metodicat a ‘masajului consta in precizarea formelor de masaj sportiv, care au fost dife ‘rentiate in raport cu particularitaile specifice ale sporturilor si cu perioadele revizute in planurile de pregdtire si competitionale ale sportivilor. Ne-am tnsusit toate nofiunile clasice ca valori permanente si am asimilat toate achizifiite noi ale stiinfelor si tehnicit, aplicate la activitatea sportiva, Am patrdsit unele procedee tehnice invechite in favoarea masajului mo- dern, bine fundamentat din punct de vedere stiinjific si confirmat prin rezulta- tele satisfacdtoare objinute experimental sau pe teren, Socotim ca in acest fel am ajuns sit puiem vorbi de o conceptie noud si de 0 metoda romineascdt de masaj sportiv. Am injeles ca trebuie sit ne ferim de exagerari in ceea ce priveste apre- cierea efectelor masajului si sa preciziim de la bun inceput cd oricdt de bine ar fi executat masajul, el nu poate inlocui efectele exercitilor fizice, practi- cate dupa principiile actvitafii sportive i nici nu poate exclude alte condifii si méisuri de ingrijire a sportivilor tn plind activitate. Prin aceasta lucrare urmeirim sa satisfacem in primul rind necesitaile didactice - de invajare a tehnici $i metodelor de masaj sportiv si de cunoag- tere a efectelor lui asupra organismului, supus la diferite forme si grade de fort fizic. In al doilea rand, st contribuim la réspandirea masajului tn masa mare @ sportivilor de toate categoriile, precum si la aplicarea lui corecta. 8 in al treilea rand, sa dm sportivilor de performanta un ajutor eficace si accesibil, pentru a contribui la consolidarea conditiei fizice, la ridicarea capacitafii functionale si a potensiattapit biologice, la mentinerea starli de antrenament, a maiestriei si formei sportive, care si le permita objinerea unor performange inalte sia unor rezultate valoroase, pentra gloria sportului Atragem atentia cititorilor c@ masajul nu se invagd numai din carte $i ca pentru a cunoaste mai bine efectele tui, trebuie sa-1 aplicdém si in practica. AUTORUL CAPITOLUL | MASAJUL Masajul este o prelucrare metodic’ « pisjilor moi ale corpului, prin aciuni manuale sau mecanice, in scop fiziologic sau curativo-profilactic. Acfiunile manuale de masaj sunt cunoscute sub numele de manevre, mani: puliiri sau procedee $i constau dintr-un ansamblu de misciri specifice: de alunecare a mainilor pe suprafaja corpului, de apisare, stringere si stoarcere a fesuturilor moi, de lovire usoard si ritmicd a parjilor cimoase, de scutu- rate a segmentelor corpului si alte diverse miseari, ce vor ti deserise mai departe PRINCIPALELE FORME DE MASAJ ‘Masajul manual este forma cea mai veche, mai rispandita si mai eficace de prelucrare a pargilor moi ale corpului. Mana omului dispune de multiple posibilitayi de adaptare si perfectionare a migedtilor. Gratie unui aparat osteo-articular complex, unui sistem neuromuscular de © deosebiti sensibili- tate si supleje si unui acoperimant de fesuturi moi si elastice, bogate in vase si nervi, mana calda si mobil’, sensibild si abila, devine prin practics tnde- lungati cel mai valoros si mai eficient aparat de masajy Masajul mecanic se executd cu aparate sau instrumente puse in migcare fie cu mana, fie cu ajutorul unor diverse surse de energie, in special electrci, Aceasta forma de masaj a cunoscut la inceputul secolului nostru, in atmos {era de entuziasm a primelor mecaniziri, 0 perioadii de mare dezvoltare, Au fost realizate atunci numeroase gi variante masini si dispozitive mecanice de ‘masaj, foarte ingenioase si complicate, care ins nu au putut inlocul mana omului, iar in practic& s-au dovedit destul de costisitoare si greu de manevrat Ele necesitau sali spatioase si tehnicient specializati, Astazi se mai folosese anumite cazuri,cateva aparate simple de automasaj si cunoscutele vibratoa slectrice Panile moi ale corpului care se prelucreaza prin masaj sunt, i agezirii lor anatomice, de la suprafata sp 1 ordinea profunzime, tegumentele (pielea Pry EE $i mucoasee), sraturle moi subtegumentre (esuuril conjunctive grow S), mupchi, endoanee ifsc, vasele nent petty fenton organele profunde. . = ret ne Frelucraea piilor moi de ta sopafta compli cele mai sensi ta sstues diets a procedelor manus sal mecaice, numee are matic sau pre. Prelucrats fete 5 npacloc tin neal en ior cori, care aciunea procedelor mans necanee ne innate dit mod inde, se cheam masa al organcoy sas nee) prs Peon pe flee pie ot dea pros cpa cy masa somate genera: peluctnd mi repede num pitic nei dean iit pare compli of init actonea nase num aoe ats ha Sau ofan, execitim un ma) pop Masi general pate conto preucrae integral fesuturilor moi de 1 suprafata copula ise cheama mas] somarsexins ot pene Wena "apie mai bogte i festa ml, devenind mss) onaid en “adn sau, mas paral devine regional segmemtar sas ec Regi onal se cheat masjul eat se aplck poo pate portato bes dee lati compl, ca sptl,toractle, abdomen, fy ste Seam nasal apliet pe porn’ ansomce distinct ies a seein at braje antebraje si mini, la membrele superioare; solduri, coapse, gamnbe ricioare, a membrele inferioare Local este masjelaplica pe poet a de pice stu subcutne, pe gripe de muych, sug deote Dp tchnsa gi fete lr, pocedele de masa capt role a eau. tir ifr, Putem vorbi stl de procedeprincpae sa fundanenle ne tu tebui sd lipseasc din praca masjll gener st rroeaes etn, su ajuatoare cae sunt flo indcoseh tn marl regia ca Putem, de ssemenea,vrb de procede invodactve de meds cog a ol de pregitire a organismului, de Procedee fundamentale sau de bazii, Prin care cbtnem de fat efetle ure, n st de prcede te tahoe ne {inal eset de mascara in general un eet cantor en Se mumes forme comune de mata tote varatle cate se slic inden sei peri copula nemodieae oa proccss ae mente i uti cunoscute, forme specale de masg, oe ee Brin rocede diferenjle din pnct de vedere temic ise alan a Punt de vedere metodic la price nce oantroi An ld aoa pales execu a at man comet) enum i car se prelyrera ma rar masajul period, a une ‘ de (masajulrefleronen) ajul periostal), la unele organe profu Din punc de vedere al miloaceor fotos pent a fata executarea ma Sell, putem vrbi de asa-numitl masa) pe pelea umedd tse so and 2 diterite solu, apa de spun et.,precum si uleiur, pomeri, creme et. sau masajul pe pielea uscatd in cate se folosese pulberialunecoase ca praful de tale, pudra de amidon ete, sau nu se aplicd nici un fel de ingrediente in grisimile,lichidele sau pulberile folosit in mod curent in masa} pot fi incorporate substan chimice cu proprieti farmacodinamice, care pitrun- znd prin pile in organism exercité anumite actin terapeutice in legitura cu aceasta, putem vorbi de forme de masaj simple, aplicate ‘mai ales in scopfiziologc si igieni si de forme de masaj asociate cu alte rijloace si metode aplicate intotdeauna in scop terapeutic. Asocierile cele mai uzitate se fac in cultura fizicd medical cu gimmastica analitcd, masajul precedind saw urmand dup’ exerciile de mobiizare art culard, cu exercitarca grupelor si lanjuritor de muschi, cu procedeele de re. diucare neuromotoare, eu metodele de gimnastica respirator, cardiovascula- Fi, abdominal etc Cele mai importante asoceri se intanesc in cadrul balneo gi fizioterapei, nd actiunea masajului se combina cu cea a hidroterapei, termoterapei sau a electroteapiei. Vom descrie mai taziu (in capitolul %),fictiunile umede, ‘masajul sub api i dus-masajul, la care se adaugd aplicilecalde si masajul electric Masajul este executat de obicei de ctre un singur tehnician, care prelu- creazh,int-o anumit ordine, regiunile si segmentele coprotu. in anumite ccazuri, masajul poate fi executat de catre doi tehnicieni care vor lucra simul- tan si simetric cele doud jumatifi ale corpului sau segmentele pereche. [n cazul din urma, cei doi eXecutanji vor lucta in acelagi rit $i sens, aplicdnd aceleagi manevee, cu aceeasi intenstae gi aceeasitehnick In cazurile ind masajul nu poate fi executat de un tehnician priceput sau de o persoant experiments, el poste fi inocuit prin auiomasaj. Recoman- dim ou insistenyd practicarea automasajului, pentru cel prezint& 0 serie de avantaje: poate fi efectuatoricnd si oriunde, poate fi perfect gradat si do- zat ca intensiate si duraté si poate fi adapat la sensbilitatea si necesiaile Propri. Are desigur si dezavantaje, itrucft nu poate fi apliat egal pe toati Intinderea corpuli s, mai ales, pentru c& necesité un anumit efort din partea celui care il executd. Influenjele masajului asupra organismului se pot explica in bunt masuri prin acpunea directa, cu efecteindeosebi mecanice, mai als cind procedeele folosite actioneazt asupra straturilor superficiale ale corpului. fn acest fel se exercti suplefea si elastcitatea pielit si a fesuturilor subcutanate, sau se activeazt circulaja singelui sia limfei in vasele periferice Cele mai importante influene ale masajului sunt, desigur, cele indirect mai ales cele realizate ca efectereflexe, produse pe cale umorali si nervoast. B a — ‘Masajul si automasajul pot fi executate in scop fiziologic, ca in formele de ‘masaj periferic, aplicate pentru a imbunatagi proprietiile fizice ale jesutu- ior, sau pentru a stimula unele din marile functiuni organice si indeosebi cir- Culatia de intoarcere a singelui din vene gi capilare, sau a limfei din vasele limfatice. Prin efectele sale fiziologice, masajul a devenit © metoda foarte bund de ingrijire a sportivitor. Masajul si automasajul pot fi aplicate in scop profilactic, pentru pastrarea si Intacirea sanataii si pentru cresterea rezistengei organismului la oboseal Ambele forme de masaj pot fi indicate in scop terapeutic, in cadrul trata- ‘mentului complex al unor leziuni gi tulburdri functionale, sau in scop de recu- Perare dup’ boli si accidente traumatice, Influenjele masajului asupra organismului vor fi analizate mai pe larg, intr- lunul din capitolele urmatoare, SCUR7 ISTORIC AL MASAJULUI storia ne arata ct masajul s-a practicat in toate timpurile gi s-a dezvoltat la toite popoarele cunoscute. Cu toate ci aceasta practica a cipatat foarte trziu aceasta denumie, originea sa se pierde in negura vremurilor {n timba noastrs cuvantul masaj a fost introdus prin intermediul literaturit medicale franceze, care a dominat la noi in secolul trecut si Ia inceputul seco- lului nostru. In popor se mai pistreazd, pe langi tehnica tradiionala si o serie de denumiri cu circulatie regionala. Aceste denumiri se refer la proce- deele dominant, fie Ia efectele pe care acestea le produc. Sunt rispandite in- deosebi fricriunile, care reprezint& fie procedeele manuale simple, fie mai ales manevre asociate cu unele preparate medicamentoase, care stint intinse la suprafaya pielii ‘Se pare c& masajul a fost unul dintre primele si cele mai simple mijloace descoperite de oameni penteu alinarea suferinjelor. A pune cu blandefe mana ‘Cuvinta ‘mass ese introdus astzi in mai toate limbile modeme, find considera ca termen tehni universal. Desi in vorbirea cuenta ma fost foosit deed la incepta seclul ‘eect, la inlocuit pretutindeni denuminiesnterioare ‘In Fang, temenul “massage” apare pentru prima dat tn lcraea lui Lepage - "Cercetést ‘stonce asupra medicine chineze pulicatd in 1813, in Diconaice des Sciences Médicles Se presupune cf el ar deriva din cuvintal “massein’, care in lina greacdveche Tasemn 4 frimint,Savary, un alt savant fancez,eredea ef termenul deriva din caval za "mass ‘cae fnscamnd » apts (veri “Lettres sur Egypt”) Ali autor i deriv stdin cuvdnwal “mages” care intima ebrict veche a aveaaceleasi sernnticai 4 pe locul dureros, a mangaia fruntea firbinte a unui suferind, a fncerca si Indeparteri din corp cauzele riulu, au fost la inceput gestri spontane, care producean subiectiv efectebinefécttoare. Se atibuie masajulu o origne magic8, pentru c& la unele popoare vechi ‘manevreleerau insite de cuvinte sau gesturi rituale, de deseAntece sau for- rule neinfelese, iar Ia allele se practica de citre reprezentaniicultuli religios. [Nu avem date sigure despre primii oameni care au folost masajul ca me- toda terapeutit, dar stim c& practicarea lui fnregistrat epoci de mare ris- pindire la chinezi indieni,egipten sila alte popoare vechi, care ajunseseré In inalte forme de cultura 5 civilize La aceste popoare, masajul era asociat cu alte provedee empirice de trata- ment $i in special cu aplicaji calde locale, ungeri ou diferite substane medicamentoase, migciripasive ale membrelor ete Dif storia Egiptului antic, lung de peste $0 de veacur, s-au pistrat fumeroase documentescrse pe paprusuri, inseripfii, pictur i sculpt, care ave marturie despre folosirea masajului in scop de tratament al unor Fini sau boli ale corpulu (fi. 1). Medicina traditional chinez& are o foarte mare vechime. Dupit unele do- cumente se const cti masajul a fost practicat de chinezi cu peste tei mii dd ani fnainteaerei noasre.O cast de preofi-medici il folosea fn scopulact- vii circulajiei sngelui si a umorlor din corp, al stimulérit sau Init netvilor si al vindec&sii unor tulburie si boli cronice ale onganismului Masajul se pracica la chinezi in legiturd cu migcitile pasive si active ale corpulul, Procedeele de masaj erau simple si se executau lent, dar stintr. In India antcd, masajul a fost cunoscut si practicat de cite popor, in le turd cu unele procedee cu caractr igienic sau ritual. Vechi indieni isi un- eau corpul cu uleiuri aromate si se imbaiau in apele fuvilor sau lacurlor socotite sacre Masajul indian consta din netezt, presiuni si frimintiri ale piilor moi ale coprului,incepnd cu fafa, continuand cu trunchil 5 incheind cu mem. biele, Pe membre, manevrele se executau in ritm rapid de la ridicina lor spre extremitt,ca si cum s-ar fi scos raul din ele Alte popoare vechi ale orientului, ca asirienii, babilonienii, mezii si persii, au foosit la randul lor masajul ca tratament in special al rizboinicilor rin in lupe, La evre, cai de cult recomandau credinciosiloro serie de regi igien- ce si uneleindicait cu privie la practicarea mae uli. Fig. Fi Primele aplicafii ale masajului in legdturd cu activitatea sportivat au apa- rut la greci si romani, constituind © metod’ importanta de ingrijie a atleilor. Pentru prima dati in istorie, grecii antici au folosit masajul ca mijloc de pregitire fizica a diferitelor categori de atlei, Masajul era indicat atit inainte, cat si dupa intreceri, cu scopul de a preveni si combate oboseala muscular Specialisii in acest masaj se chemau “aliptes"; ei foloseau, pentru executa- rea cu mai mare usuringi a manevrelor, diferite uleiuri si pulberi fine. Alleji greci cunosteau si automasajul. Cateva desene gi sculpturi pastrate din acea vreme, ne infaiseaza tineri goi ungandu-se cu uleiuri pe corp sau acoperindu-se cu pulberi, care erau apoi indepartate cu ajutorul unui inst ‘ment de lemn, de os sau de metal, cu lama dreapti sau curba, numit "strigi fig. 2), Herodicos din Lentini (428 - 347 {e.n.), a fost un gimnast i medic cele- bru, socotit pe drept cuvant pirintele gimnasticii medicale si al masajului. El prescria bolnavilor sai anumite exerciii fizice si procedee de masaj, care con: ‘ribuiau la intirirea corpului si vindecarea bolilor. Hipocrat (460 - 377 ie.n.), cel mai mare medic al antichitiii, a invagat ‘masajul si gimnastica de la Herodicos. El a descris efectele si indicatile aces- (or metode, dovedind 0 profunda infelegere a influengelor sale fiziologice ‘Masajul, spunea Hipocrat, poate intari o articulaje slabs, sau poate mobi- liza o articulajie injepenita; executat cu putere, masajul tonificd tesuturile, executat cu moderajie le inmoaie, Dupa cucerirea Greciei de ctre romani, cultura greaci s-a rispadit in intregul imperiu si s-a dezvottat cu succes mai ales la Roma, Medici si gim- nastiigreci, dusi in captivitate sau atragi de bogatie si glorie, vin la Roma si aduc cu ei obiceiul de a practica gimnastica si masajul Gimnastica greaci’ nu a fost primita prea favorabil, pentru c& romanii practicau mai mult exercitiile rézboinice. fn schimb masajul executat de sclavi devine in foarte scurt timp un obicei nelipsit din regimul de viata al romanilor bogafi sau al conducatorilor statulu, La Roma, ca si fn alte orase mari ale imperiului, masajul se aplica mai ‘mult fn terme sau bai publice, care cipttaseri o mare rispandire, fiind pre~ vizute cu instalafii de un inalt nivel tehnic si care deveniser’ adeviirate mo- hhumente arhitecturale, Se practica un masaj igienic de dimineat& pentru invio- rare si altul seara pentru relaxare. Celsius, unul dintre cei mai mari medici romani, indica masajul in trata- ‘mentul afectiunilor reumatice $i al sechelelor dupa rinirile din razboi Galenus, medic de origine greac’ (131 - 201), recomanda masajul inainte si dupa exercitile corporale, El descrie principalele manevre de masaj: fric~ 7 liunile, netezirile, presiunile, stoacerle si flagelrile, care sunt imparjite brins& cu putere intre degete si palma si tras in sus, ca si cum am dori s& © desprindem de pe planul profund. Manevra se repeti in sens ascendent sau descendent, stringand si ridicdnd cutele ce se pot forma. Acest procedeu a fost practicat in masajul empiric, in scop excitant. 4a CAPITOLUL II METODA MASAJULUI PARTIAL $I GENERAL Aplicind metodic procedeele de masaj p? parle moi de la suprafaja cor- pului, asa cum au fost descrse in paginile antesioare, le putem limita pe port ‘uni mai mici sau extinde pe zone mai mari realizand fie un masaj partial, fie unul general ‘Masajul parfal ‘Se aplict pe suprafefe bine delimitate din-punct de vedere «anatomic si functional, cum sunt regiunife trunchiului sau segmentele member. “Masajul local se aplic8 pe pArji mai mici, intereséind principalele compo- nente ale acoperiméntului somatic al corpului: © portiune de piele, un grup de musehi, un tendon sau o articulatic. Masajul general consti din prelucrarea tuturor paitilor moi de ta supra- fafa corpului sau a unei mari pasti a acestora, care sit cuprindd cele mai importante regiuni gi segmente. ‘in cele ce urmeazt vom desctie mai inti masajul pagal al principalelor regiuni ale trunchiului $i masajul fiectrui segment al membrelor inferioae si superioare, Vom prezenta apoi masajul general sub forma sa extins, precum si cea restrans& la marile regiuni si segmente ale corpulti ‘Ca norma general, vom respecta succesiunea procedeetor celor mai utile, iar prin figurle aléturate textului vom cAuta si artim cum trebuie si'fie alese pozifiile cele mai favorabile pentru cel masat si executant si cum trebuie si fie adaptate migcarile celui care executi manevrele, pentru a se objine cele mai bune rezultate, A; MASAJUL PARTIAL Metodele de aplicare ale masajului difert dupa forma gi structura fieclrei regiuni sau segment al corpului, dupa scopul urmart si dupa experienta exe- ccutantului ” Pentru usurinfa expunrrii, vom descrie metodele noastre de masaj regional, | ‘mai fntai pentru regiunile trunchiului si apoi ale membrelor. 2 |, MASAJUL REGIUNILOR TRUNCHIULU) Masajul trunchiului consti din prelucrarea celor trei regiuni distincte ale sale: spatele, peretele toracic gi peretele abdominal. Avéind fiecare 0 confor- ‘matic anatomic deosebita si alt rol functional, aceste regiuni se maseaz {ntotdeauna separa, 1, Masajul spatelui. Pe spate se aplic& toate procedeele principale de ma- ss $9 bunt parte dite cele auttoar east regiune este intins’, plan’ si aproape neteda daci exceptim relieful coloanei vertebrale si al omoplatilor. Piclea care acoperi aceast regiume este mai groast si mai pufin sensibili, fesutul conjunctiv gi grisos este destul de putin abundent, musculatura este lagité si dispusd in mai mul- te straturi, iar circulagia singelui este redusi si divers orientati. Fie a courmeas se masa st cult pe paea ana «cop ox funtea sprit pe dol maior propri peun sul apo pes plat site: Gnd membre superoaetrebuie fe nine pe lng cor, cael se isueg lira pate __Execiann si sau sade tn sigs i, pe un sede! fe seca, de inne pov (ig 394). Mashpee rior de ctr agente por sexed os rss, din regina sca pe cof slunecp tat supe. fata lombara si dorsal’. ™ 43 ‘Aceste manevre pot fi executate cu o man sau cu ambele maini, aluncedind simultan sau alternativ gi adaptindu-se la intinderea si relieful schimbet al z0- nei respective (fig. 6). Fes siti aati i ar La inceput, ambele palme cu degeteleIninse $i apropiate se indreapt in sus, in lungul coloa- nei Vertebrale, iar dupit cdteva manevre se de parteazi putin cAte putin de coloand in lateral, cu degetele depirtae inte ele, alunecdind la in- ‘ceput pale, apoi obic, peste Tajimea spate Urmeazi alunectri, mai, scurte, indreptate in sus gi lateral, peste soldur,flancur,coaste, omoplati 31 umeri (fig. 5), Dupit ce executim netezirea simultan, cu ambele méini, continuim mane= rele alterndndu-le. fn timp. ce -o mand urea aluncecand pe piele, cealalté coboari Riri st fo ating’. fn felul acesta ritmul migcirilor se sccelereazs, jn masajul stimulant, manevrele Tungi de alunecare sunt urmate de manevre scurte, ce se Figs execut intr-un ritm i mai viu, urcdnd si co- Fig, borind din aproape in aproape, cuprinzind in- treaga regiune. Netezrile scurte pot fi exe- ‘Aceste manevre pot fi executate cu o mnt sau cu ambele main, simultan cutate, Ia réndul lor, simultan sau alternativ, | say alternativ; liniare, ondulate sau in zigzag (fig. 7) pomind din partea de jos sau de sus a regiunit Alunecarea vibratt este 0 forma de netezire mai eficace, dar mai greu de si plstrind fntotdeauna sensul ascendent. exeoutat Forma scurti locale neteziri se executi pe portuni bine delimitate, de Frictionarea, o manevré foarte potrvitt cu regiunea spatelu, se executé 6 parte sau de alta a coloatici vertebrae, si anume: pe golduri, pe regiunea | de preferina cu palmele si degetele Intinse, pentru a cuprinde dint-o dati lombar’, pe flancuri sioaste, pe spatiul interscapular, pe omoplafi gi umeri “4 45 © suprafayi cat mai mare. Pe porfiuni mai reduse friefionm cu podul palme- lor, idicina mAinilor, marginea cubital&i a palmelor si degetele. Manevrele Se executd insistent, modeldnud-se dup’ forma si relieful regiunii, precum si dupa consistenga pieli si a jesuturilor masate (fig. 8 si 9). Fes FFrimantatul se exccuti formand o cuti de piele gi fesuturi care se cu- prind inte varfurile degetelor flexate si sprijinte pe piele si intre ridicina mainii, care preseaza si strange cuta de jos in sus si dinapoi inainte. Acest 46 I cnet nan a ae cb vertebrale (fig. 10). Figo Fett Un procedeu foarte util folosit in masajul sportivilor rezultd din combinarea friciiunii cu frémAntatul. Aceasti nou’ manevri intruneste calittile celor din care deriva si se utilizeaz mai ales arunci cnd nu dispunem de prea mult timp. Dup& fréimantat se aplic8 tocatul, executat cu marginile cubitale gi ungu- eale ale degetelor. Manevra se efectueazi mai ales pe muschii lungi ai spate- 4 vm Jui, mai mult in lungul deft in lat for. Tocatul cu fafa palmar’ a degetelor este mai indicat pe ple lterale ale spatelu, pe omoplat si umeri. Aceasté ‘manevrd poate fi completati cu percutatul, executat cu varfurile degetelor, care cad perpendicular pe piele; cu plescitul executat eu fafa palmar’ a inilor si degetelor; cu bititoitul executat cu palmele intinse sau stinse jn cus sau ventuzi. La sportivii cu spatele robust se poate aplica si batitoritul cu purl deschis (fig. 11 - 15). | Fil Fig 2 Formele de batere se pot combina intre ele, adaptanu-se astfel mai mult Ja sensibilitatea gi conformatja difertelor par ale spatelui. wes {In cazul cand cei masati sunt prea sensibili, aplictm dupa aceste forme ig de batere o netezire simpla sau vibrati, care alunecd in zigzag in lungul gi 4n latul regiuni (ig. 16). Masind persoane robuste sau sportivi, putem aplica pe spate, dup’ mane- vrele de batere, 0 serie de presiuni ascendente si descendente, executate de 0 parte side alta a coloanei vertebral, cu palmele si degetele ftinse, apistind 48 49 ee simultan sau alternativ, 0 data sau de mai mul- te ori pe acelasi loc si apoi din aproape in aproape, pe toati lungimea spatelu. Masajul spatelui se incheie cu o manevra de netezire simpli si usoari, lent si prelun- ait Dupi terminarea ultimet manevre, regiunea se acoperi cu un prosop, cearceaf sau halt, pentru a se evita ricelile Masajul spatelui este indicat in sporturi, ‘mai ales pentru combaterea oboselii musculare generale, sau a celei localizate destul de frec- vent in regiunea lombard. Asociat cu exercifile fizice, masajul este foarte util pentru tratamentul insufieciengei musculare, al deviatillor coloanei vertebrale, spondilozelor si altor procese patologice de ori- sine traumatic’ sau reumatica. 2. Masajul peretelui toracic. Peretele tora- cic se deosebeste de regiunea spatelui prin structura si prin rolul stu esengial in respiratie. Fielea care acoperi aceasti regiune este cu mult mai find si mai sensibila, fesuturile subcutanate sunt mai reduse pe Pirfile laterale si pe linia mediand. Pe partea sa anterioard, la barbati, se remarc relieful mugchilor pectorali, in timp ce la femei domind relieful slandelor mamare. Masajul peretelui toracie se executi cu o deosebitt abilitate tehnica, respectind o serie de contraindicati. Pentru executarea masajului acestei regiuni se recomand& pozitia culcat pe spate cu capul usor ridicat, sau culcat rezemat pe un plan usor inclinat. Pentru masajul pirilor laterale, se ridicd bratele in sus si se pun mainile pe ceaf sau pe crestet; la nevoie se risuceste pujin trunchiul spre partea opus regiunii pe care dorim s& 0 mastim, Executantul sti fn picioare sau sade pe un scaun, in dreapta celui pe care ‘1 maseaad (fig. 17). Masajul peretelui toracic se incepe printr-o serie de neteziri usoare si ritmice, executate cu o mand sau cu ambele maini, care alunec& simultan sau alternati, in fafS - de Ia baza toracelui, peste regiunea sternal& si apoi in tungul claviculelor pana peste umeri; pe parle laterale, in sensul spapilor intercostale, ocolind la femei regiunea mamari (fig. 18). 50 Fg7 Aceste alunec&ri sunt la inceput lungi si lente, putind fi executate simul- tan sau alternativ. Dupti aceasta, se folosc manevrele scurte, care se aplict pe regiuni mai putin intinse: presternala, costale inferioare, costale laterale claviculare, umerale (fig. 19). - Fricfiunea se execut minufios mai ales pe masa c&moasi a mugchilor si in lungul spapilor intercostale, Manevra se face cu palmele, cu marginea sl —_ cubital a mAinilor, sau cu ridcina palmelor. fn regiunea supra si subcla- vieulard se executd o frictiune cu varfurile degetelor. Dup& ftieyie se executh insistent frie _mAntatul muschilor pectoali, mai ales la nivelul ‘marginilor lor inferioae. Manevra preferaties- te friméntatl in cut, care permite prinderea mujchilor si stoarcerea lor inte degetul mare gi restul degetelor. Ca gi in regiunea spateli, frimantatul se poate combina cu frctiunea. - Tocatul si percutatul au o utilitate mai re- dus; de altfel, regiunea mamard si cea pre- cordial sunt fntotdeauna crutate. In incheiere se aplicd 0 netezire ugoart gi inigtitoare a intregii regiuni. Dupl terminarea masajului sunt indicate clteva respiratit ample, executate activ sau pasiv, cu presiuni pe bazeletoracelu in timpul expiratici (fig. 20). ‘Masajul peretelui toracic este recomandat pentru combaterea atrofilor muscular gi a in- sufcienjelor funojionale ale aparatlui respi- rator; pentru tonificarea convalescenilor dupa ‘oli pleuro-pulmonare, a debillor si anemicior. La sportvi'se pune accent mai mult pe masajul muschilor pectoral. 3. Masajul peretelui abdominal. Peretele este 0 adevtirati centurd, constituits din muschi-laji si supli, legafi intre ei prin puternice formatii fibroase, Pielea care acoperi aceasti regiune este subjire, moale si elastic’. La unele persoane regiunea abdominal’ este previzuti cu o mare sensibilitate, cu caracter specific, care impiedic& deseori aplicarea manevrelor de masaj. Sub piele se depun, la persoanele predispuse sau la cele bine hrinite si sedentare, straturi abundente de grisime formand cute groase gi ‘moi, care modific’ forma si funcfiunile centurii abdominale. in aceste cazuri, musculatura este predispusd la atonie gi insuficienja functional, fn peretele abdominal, circulatia singelui este divers orientat Peretele abdominal este masat din aceeasi pozitie a corpului ca si peretele ic. Pentru a mari relaxarea mugchilor abdominali, membrele inferioare ile goldurilor si genunchilor, iar picioarele se sprijind Fell Pentru executarea masajului acestei regiuni, folosim manevrele cunoscute, pe care le adaptim la conformatia anatomic’ local. Notezirea inigialt se orienteazi dup sensul circulafiei de intoarcere, venoase si limfatice, Alunecatile se incep din regiunea supraombilicald si se ‘ndreaptd in sus spre marginile costale; mAinile se duc apoi in sens lateral, spre flancuri si, in sfrst, coboara peste regiunea subombilicald, indreptandu- © in jos si infuntru, in lungul sanfuriloriliace, spre simfiza pubiand (fig. 22, 23 $i 24). Manevrele pot fi executate pe rnd, sau pot fi legate inte ele print ‘© miscare ondulata, care le insumeaza. In acest fel, palmele pomesc din regi- 3B —— tunea ombilicald in sus spre coaste, pe care le depiigesc usor, apoi se risu- ccesc in afar’, in sensul spatilor intercostale si ajung pe parle laterale ale abdomenului de unde coboart oblic spre infuntru, pani deasupra regiunii pubiene. Fig. 22 Fig. 3 ‘Aceste manevre se executd lent si prelungit, Incepdnd cu varfurile dege- telor gi termindnd cu ridécina palmelor, atunci cind se indreaptt in sus gi fn sens lateral; pornind cu ridicina mfinilor, continudind cu faja palmard si termindnd cu degetele, atunci cAnd se indreapts in jos si infuntru. Migcarile se executd simetrc, simultan sau alternativ, de 0 parte si de alta a abdome- ula. 7 34 Fig.24 Fig. 25 Delimitarearegunilor peretelui abdominal 1. regiunea subcostal singh; 2. epigastric 3. subcostal dreapt; 4 flanal sting; 5. ombiicald 6, Nancaldrept;7sanfu lia sng; ‘8, suprapubiant; 9. sanju iliac dre, La nevoie, alunecirile se apc pe poriunilimitate: epigastric, subcos- tal, pe flancuri, ombilicala si subombilicala, in santurile iliace si suprapu- band (vei fig. 25) In acestecazur, manevrele sunt i devin mai fecvente; cle se pot efectua legate una de alta ("mind dupa mana") si pot exercita 0 acfiune mai profund si mai stiritoae. *prcjunes constituie in masajul abdominal procedeul de bazi. Aceasti manevra se aplic& cu palma intreagd, cu podul palmei sau cu ridacina mai- nii, mai rar eu marginea cubital a palmei si foarte rar cu degetele (fig. 26) Flastctatea piel ia fesuturilor subcutanate permite migcarile ample gi ugor de executat, Fig26 in schimb, framéntatul nu poate influenga prea mult musculatura peretelui abdominal, pentru ci anumite reflexe locale de apairare impiedic& aplicarea ‘manevrei, Din aceasti cauzi, actiunea frimdntatului se limiteaza la straturile de grisime subcutanati, atunci cind acestea exist, Cuta de piele si de fesuturi _grase este prinsi intre degete gi palme si prelucratd insistent (fig. 27). Se aplicd apoi o form’ de tocat usor, cu. varfurile si pulpele degetelor, executat cu multa supleje si tangential la suprafaja abdomenului. Nu este per. mis si apticam alte procedee de batere, nici chiar dac& musculatura abdomi- nalii este puternica si rezistenti. Masajul peretelui abdominal se incheie totdeauna prin ugoare manevre de netezire, insofite de vibraji, ‘Dupa masaj sunt recomandate céteva migeati active de respiratie profunda. Efectele masajului abdominal sunt mai pusin mecanice si mai mult reflexe; cle se resfrding in primul rand asupra elementelor constitutive ale peretelui $i fn al doilea rind asupra organelor din cavitatea abdominal Indicagile si contraindicagiile masajului abdominal sunt date intotdeauna de citre medic, dup un examen amfinunjt al acestei regiun. ll. MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE up prelucarea regiunilor trunchiului,trecem Ia masajul membrelor inferioare, care se poate executa fie pe segmente, fie pe toatt ungimea lor, ‘mai inti pe partea posterioar& si apoi pe cea anterioar. (fig. 28 si 29), Jndeplinind func statice si dinamice mai grele decat membrele superioa- £6, cele inferoare sunt mai lungi, mai groase gi mai puternice. Oaxele art culaile for sunt mai mari si mai rezistente, musehii mai voluminogi si mai ‘onici In schiml miscile lor sunt mai pufin ample si mai putin coordonate Masajul membrelor inferioare pe partea posterioara se executs din pozi. tia culeat pe partea anterioar.a corpului, Foarte rar se folosest pozifa culeat e o laura, pentru masajul soldului si al piylorlaterale ale coapsei si gam- bei (ig. 30). Executatanaltic, acest masaj se fncepe cu regiunea fesier, se continu cu coapsa si se incheie cu gamba 1, Masajulregiuniifesiere consti din netezii executate cu ambele mini, lunecénd in sus spre regiunea lombara, in js spre coapse si lateral spre sol, duri (fg. 31). Se intrebuinfeazi manevre puternice, cu podul palmelor, margi- nile Jor cubitale, ridicina mainilor $i chiar pumnii inchigi, Migedile se fac simultan sau alternativ, pe ambele pari sau numai pe o singur& pate. ce Urmeazi o serie de fricfiuni energice, executate ca si netezirea, cu pal- ‘mele si pumnii, Putem folosi, pentru intirirea manevrelor, procedeul mana peste mand, sau greutatea corpului care se inclind usor inainte cu fiecare apisare (fig. 32 si 33). Friméntatul se execut cu ambele mini cuprinzand simetric cele douit plrji ale regiunii sau pe fiecare in parte, Se foloseste procedeul de stoarcere si presiune cu pumnii Frimfntatul se poate combina foarte bine cu frictiunea, Tocatul se efectueaz cu marginea cubitala a degetelor si a palmelor; ba- ttoritul se face cu pumnul deschis sau inchis gi cu marginea sa cubital, la ‘care poate participa uneori si un seginent din antebrat (fig. 34 si 35). Netezirea de incheiere se poate combina cu vibratia sau trepidagia. Masajul regiunii fesiere se aplicd in sport ta atleti - alergatori de viteza si slritori la jucatori de forbal si rugbi, ta boxeri si luptétori ete, 2. Masajul coapsei pe partea posterioard necesiti, ca $i masajul regiunii fesiere, multé vigoare i supleje pentru a putea stipani cu adevarat muscula- tura voluminoast i rigida a acestui segment. Netezirea se incepe cu ambele palme, care se aplicl in cere in jurul coap- sei (fig. 36). Dupa o serie de aluneciri lungi si lente executate simultan gi alternativ, urmeaz4 alunecatile scurte si patrunzitoare, care accelereaz& rit- mul migcarilor. Manevrele se fac cu palmele, alunecand de sub genunchi and peste regiunea fesiera. La nevoie folosim radacina sau tXigul mainii, pumnul inchis si nodozitagile degetelor manevra “in pieptene" (fig. 37) 61 Fricjiunea cu podul palmei, cu thigul mani sau cu pumnul, poate fi inti- ‘iti prin suprapunerea méinilor ("mand peste mand") (fig. 38) oe Fraunantatul este procedeul de bazi in masajul coapsei si se aplict in cere, serpuit si mai ales in cut (fig. 39 si 40). Tocatul, plescaitul cu palmele si bititoritul se executi cu vigoare; manevrele se efectueaza pe rand sau combinate intre ele (fig. 41 si 42) Se eviti baterea pe regiunea interna @ coapsei sau pe spatiul dinapoia genunchiului ‘Cemutul si rulatul coapsei sunt manevre de mare efect; executate energic, cele matesc suplejea muschilor si elasticitatea celorlalte jesuturi (fig. 43). Netezirea de incheiere se face lung si lent, cu efectlinistitor. Cobordind pe gamba, netezirea devine manevr’ introductiva in masajul acestui segmente. 6 Fig 3 3. Masajul gambei pe partea sa posterioard se executi cu genunciul sor flexat si cu aba picforului in usoaréextensi, pentru a permite relaxarea rmuschilor extensori, Gamba se mengine in aceasta pozitie fie sprint pe scnunchivl executantuli, fie agezaté cu glezna pe un sul, pe © perm’ sau pe planoltnctnat al banchetei (ig. 44, 45, 46) Tncepem masajul prin aluneciri lung, care pornese de In ciledi si dep’- gese in sus artculafia genunchiului. Manevra se executdalterfnd miscarea iinilor. Urmeazi o sere de alunecsi scute si insistente pentru prelcrarea pe rind a tendonului ailian, a maschilor gemeni, a spayului popitu. Fig 44 Fig. 45 Fig. 46 65 Prin friojuniexecutate cu degetele si palmele se prelucreaza pusinele je. suturi moi din jurul mateoelor si din Tungul tendon ahilian, insstind | poi asupra maseicloase a muschi- | or gemeni (ig. 48, 49). Se friméneé in continsare acest imuschi cu 0 mans sau cu ambele indi, prin manevra in cere, serpuit sain cata. La sportiv insitam asu- pra portuni care face tecerea dite | tendon si muschi (ig. 465i 30) Maneveele de batere toca, ples- cit, prcutat se apc numai pe ma. sa cAmmoast (fg. 51), Fig. 47 er eee reer a ridice putin piciorul de la nivelul gleznei (fig. 45). Fig. 50 Unmeaza si se aplice cemmutul si rulatul pe aceleasi portiuni (fig. 52) si netezirea de incheiere prin manevre lungi, linistitoare, Masajul membrului inferior in intregime pe partea sa posterioard se aplici atunci end timpul rezervat membrelor inferioare este foarte scurt, ccind masim aceasta regiune la copii, sau cnd dorim s& ne incadrim ca du. rath in masajul general restrans, 66 6 i eee Fig. St Fig. 52 Se executd in general aceleasi manevre, care ins& se intind pe toat lun- gimea membrului, pastrand sensul ascendent al procedeelor cu efect circulator Gi. 53), 68 Pentru scuturarea membrului inferior in tn- tregime, apucim cu amindous mainile in cere de deasupra gleznei si in timp ce exercitim 0 usoar& tracfiune im sensul lungimii, fl agitaim prin migctiri scurte si vii de sus in jos, de jos in sus gi in sens lateral, Pentru a masa deodati intreaga parte poste- Fioar& a membrelor inferioare, ne plastim cu fa- 1a spre picioarele celui pe care il mastim gi apli- find o mana pe o gamba si cealalth mind pe gamba pereche, executim manevrele cunoscute, adaptindu-le pe parcurs la forma fiectrei porjiui, ‘Membrele inferioare pot fi scuturate impre- un’, apucnd cu mainile pe partea dinafara a ‘gambelor, deasupra gleznelor si, trigind ferm de ele in sus sau in sensul Tungimii, le agitaim usor (fig. 54 si 55). Dupa terminarea masajului pe partea pos- terioara a membrelor inferioare, se continua lucrul pe partea lor anterioara, ‘Masajul membretor inferioare pe partea anterioara se face, ca si cel descris mai sus, pe Fig. 53 segmentele respective, incepdnd cu laba piciorului si continuand eu gamba, ‘genunchiul si coapsa, Nétezirea consti din aluneciti scurte, alternative, aplicate pe talp’ cu podul palmei, cu ridacina méinit sau cu pumnul inchis, iar pe partea ante- rioara si pe parjile laterale, cu palmele si cu degetele (fig. 57, 58, 59) Fig. 55 De aceasta dati pozitia celui masat este culcat pe spate, cu capul usor ri dicat, sau culeat rezemat pe un plan inclinat. Mai rar folosim pozifia seziind si sezéind rezemat 4. Masajul piciorului se executi cu 0 deosebiti minusiozitate, pe toate Pnjile. Pozitia cea mai favorabila este aceea cu gamba sprijinitd pe genun- hii executantului (fig. 56). Se mai poate folosi $i poziia cu gamba intins’ Ja marginea banchetei sau a patului cu piciorul liber in afara planului de sprijin. Figs Frictunea se executl in sens circular fn jurul maleotlor sl ciel, sau in sen liniae fm lung tendoanelor gal spailorinterosoase metatrsine, In locul fekmanttuli, care nu se poate aplica pe acest segment, se face o scuturae a spafillorinterosoase, dup tehnica arta mai inant. Neteziea de inceiete se face prin migciri lente si aplsate,executae cu palmele sau cu degetete La rindul lor, degetelepicioarelor pot fi masate impreun, sau fleare tn pare, prin netezis in lung sau transverse, fiction’ cu varfrile degetelor, tensiuni,taciuni si ugoare scuturr n 10 FigS6 5. Mastjul gambelor pe partea anterioaré prezint& unele particularitati determinate mai ales de lipsa tesuturilor moi pe creasta si faja antero-interna a tibiei Pentru aplica mai comod masajul acestui segment, gamba si picioral se duc‘ afara planului de sprijin, genunchiul riméne intins sau usor indoit, iar cclediul se sprijin’ pe genunchii executantului, sau este susfinut cu o mand de cite acesta, in timp ce mfina cealaltl executt manevrele (fig. 60). n Fig, 61 Netezirea se aplicd pe intreaga fay anterioari a gambei, dar pe partea antero-intern, lipsiti de tesuturi moi, apisarea este foarte redusé. Pe partea antero-externi, alunecatile pot fi scurte si mai apisate, pentru a influenia ‘muschii din jgheabul osos, format intr tibie si peroneu (fig. 61). Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei, cu degetele sau eu nodozititile acestora (manevra in pieptene). Frictiunea se aplici in acelasi fel ca netezirea, mai ales pe partea antero- extern a gambei, folosind pemnifele musculare tenare si hipotenare ale main Frimantatul are o importanfa redusd si se aplict pe aceasti regiune, cu © singurai mana, care cuprinde partea extern’ si posterioara a gambei (fig. 62). Pe aceeasi parte se pot aplica gi manevrele de tocat si plescdit cu palma. Fig.e2 B Netezirea de incheiere se face lent si usor, pe toatl fafa anterioard si pe plirjle laterale ale gambei. Manevrele executate cu ambele maini urc’ simul- tan sau alternativ pnd peste genunchi. 6. Masajul genunchiului se executh cu membrul inferior intins gi sprijinit pe toati partea sa posterioar’. Prin alunecairi scurte si fricfiuni usoare, exe~ cutate cu varfurile degetelor, se prelucreaza pielea, fesutul conjunctiv subcu- tanat si elementele aticulare sau periarticulare accesibile. Manevrele depaigesc in sus si in jos regiunea articulara (fig. 63). Pe genunchi nu se pot aplica manevre de frimdntat sau de batere. 65 7. Masajul coapsei pe partea anterioara se incepe prin manevre de alune- care lungi si lente, dar suficient de puternice pentru a stipni marea mas de mugchi extensori ai gambei. Presiunea alunecdilor va fi miritt pundnd ‘mand peste mana sau folosind la fiecare manevra greutatea trunchiului, care se incling inainte. Urmeaza netezii scurte gi dese sau sacadate (fig. 64, 65). {n automasaj putem folosi manevra de alunecare cu nodovitiile degetelor strdinse tn pumn (fig. 66) Fricfiunea coapsei se executi cu podul palmelor, ridlcina main ppurnnal tachi. Fig. 66 15 a Frtimantatul poate fi circular, gepuit si mai ales in cut. Manevrele se exe- ‘cut cu putere, pentru a pitrunde in grosimea masei musculare (fig. 67, 68). Pe coapst putem aplica toate formele de lovire ritmic&: tocatul, plescAitul, batitoritul cu palmele si pumnii deschisi. Se va evita faja intem& a coapsei unde se giseste un pachet de vase si nervi sensibili la batere (fig. 69, 70). 16 Fig. 69 Fig. 70 Rulatul si cernutul se executd mai bine daca flexim usor coapsa din sold si gemunchi, Efectuarea acestei manevre necesita un efort deosebit pentru a {nvinge tncordarea muschilor (fig. 71). Netezirea de incheiere a coapsei se poate intinde pe toati lungimea ‘membrului inferior (fig. 72). re | Fig. 73, B Pentru scuturarea intregului membru inferior, din aceast& pozitie, apucdim ‘gamba de deasupra gleznei sau piciorului de cAleai si exercitand o tractiune {n sensul lungimii, it migc&im cu voiciune in toate sensurile (fig. 73). Cand nu dispunem de timp suficient pentru executarea masajului pe seg- ‘mente, putem aplica manevrele pe toati intinderea unuia si apoi a celuilalt membru inferior, lisnd nemasat piciorul propriu-zis si trecdind repede peste ‘genunchi (fig. 72) Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dati, lucrnd paralel, cu 0 mana pe un segment si cu alta pe segmentul pereche (fig. 74). TIL MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE, Adaptat mai mult pentru migeiri ample gi de abiltate decat de ford si re- Zistenji, membrele superioare sunt mai subi si mai scurte decit cele infe- "oar, iar voluml muschilor ial esuturlr moi de care dspun este mai redus Pentru executarea masajului pe membrele superiare,pozta potrvita este cea de culcatrezemat pe bancheta de masa, sau pe un pat tare cu cXpstaiul ridicat (fig. 75). Puen folosi, de asemenea, poifia sezind pe un scaum saa sezind rezemat (fig.76). De fecare dattalegem pozijia cea mai comods, mai Stabilé si cre st punt la fndemnd segmentul pe care trebuie st masim EExecutantul sth fn picioare sau gade pe un seaun de partea ce trebuie 88 fie masati. {in masajul pe segmente.al membrului superior se prelureaz mai inti Aegetles1 mana, apoi antebrful, bral si uma 1. Masajul degetelor de la maini se executt sprijinind palma celui pe care trebuie stl masim pe palma noastrd, de preferin{d pe stinga, pentru a lucra ‘mai bine cu ména dreapta. Sprijinul mainii se mai poate face cu cotul pe 0 ‘asi, pe speteaza unui scaun sau pe genunchiul nostru (fig. 77). Fie. 77 Fig. 78 Masim fiecare deget prin neteziri executate minufios pe intreaga lungime 4 degetului si pe fiecare falang’ (fig. 78). Pe dosul degetelor intinse se poate aplica si o netezire scurti, transversal, dintr-o parte int-alta, Frictiunile se aplicd insistent, mai ales pe partea palmar a degetelor. Fie. 76 Masajul se incheie prin tractiuni si scuturiri ale fiecdrui deget in parte, ‘dupa care se poate face © mobilizare activa a tuturor degetelor (fig. 79, 80). 80 a1 Pentru a scurta timpul necesar prelucririi fiecdrui deget in pare, magim ‘mai intai degetul mare, apoi apliciim manevrele pe cele patru degete impreu- nd, Acestea vor fi considerate ca un singur segment si vor fi masate deodati, pe fata palmara si dorsal. | 2 Masajul méinii propriu-zise se incepe printr-o netezire usoard a fejei dorsale (fig. 81) si apoi printr-o netezire mai apisati pe faja palmard, pe care se poate aplica si pumnul inchis (fig. 82). Se continua masajul printr-o | friotiune executata liniar pe faja dorsald, in lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase (fig. 83) si printr-o friciune circulard pe fata palmari. Frictiunea Fig. 79. palmara se poate executa ta persoanele robuste si cu ridicina mainii sau cu umnul inchis. Fig 83 83 2 Se frimanta cu degetele muschii tenari gi hipotenari ai palmei (fig. 84, 85). Se completeaza acest frimAntat prin scuturarea spatilor interosoase. Se scutura apoi impreund mdinile si degetee, prin migcSri pasive, executate in ritm viu, dup’ tehnica descrisé in capitolul precedent. Fig. 85 Netezirea de incheiere, ugoara si calmanta, se aplici pe ambele feje ale Masajul degetelor gi al mAinit propriu-zise poate fi executat deodata 3, Masajul antebragului se executi mai usor daca il punem intr-o pozitie vertical sau oblict fat de planul de sprijin. Cotul va fi sprifnit la o inal ime potriviti, de preferinfl pe genunchii executantului (fig. 86). Se poate ma- sa si fird si fie sprijinit pe cot, dac& executantul asigura cu mAinile sale fixitatea segmentului (fig. 75, 76). ‘cu masajul printr-o serie de alunecdri lung si lente, executate cu ambele maini, plecnd de la nivelul pumnului, netezind antebraful pe toate fejele 84 si urcdnd pana deasupra cotului (fig. 86). Mainile se asaz’ circular de o parte i side alta a segmentului, sau una deasupra celeilalte si executA misctrile simul- {an sau alternativ. Urmeazi apoi alunec&ri mai scurte i mai repezi si netezirea e incheiere se executi sub forma specials sacadatl (fig. 87) La randul stu, frictiunea se efectueaza cu degetele si palmele, miscindu- se in sens liniar In lungul tendoanelor gi in sens circular pe partea cirnoasé (fig. 88). Frimantatul se poate executa in cere, serpuit sau in cutd (fig. 89, 90, 91). Frimdntatul poate fi combinat cu fricjiunea, Manevrele de batere se aplici mai greu pe antebrat, dar tocatul i plescti- tul pot fi executate cu degetele si palmele,c&zand usor, simultan sau alterna- tiv, pe portiunea c&rmoasi Rulatul se executé in rtm viu, urcind si cobordnd in lungul segmentului ie. 2) 86 87 Netezirea de incheiere se aplic& lent gi linistitor, dup care putem trece 1a masajul brajului, De refinut ci se poate obfine 0 pozitie favorabilé pentru aplicarea neteziri, plescditului si rulatului pe antebraj, dact cel masat apuct cu degetele centura executantului 4. Masajul brafului se incepe cu netezirea executati cu ambele maini, alunecdnd de o parte side alta a acestui segment antebraful fiind sprijinit pe ‘genunchiul executantului (fig. 93). Dac lucraim numai cu o mand, este bine Si fixiim cu cealaleh mand, care este liber’, cotul respectiv. Dupi o serie de alunectti lungi si lente, simultane $i alternative, se trece la netezirea scurti i mai aplisati, pe toati lungimea segmentului sau pe portiuni mai ici, corespunzitoare muschilor biceps, triceps si deltoid (fig. 94, 95, 96). Fricfiunea se executi cu degetele sau cu palmele, cu marginea cubital € miinilor sau cu masa muschilor tenari gi hipotenari, adaptindu-se co la relieful segmentulu (fig. 97). Pentru brat, frmantatul este manevra cea mai util, pentru c& prelucrea- 2% temeinic grupele musculare. Se poate executa un friméntat circular sau 88 r “in brijara, prin care se cuprinde bratul si se prelucreaz musehii prin ma- nevre ondulatori; se continu cu frimantatul serpuit, care permite o mai am- pli migeare a ridinilor; se foloseste in sfarsit si varianta in cut a manevrei (fig. 98, 99, 100) Fig. 94 Fig. 95, 89 Fig. 99 Fi, 102 Tocatul se aplic& cu féja latero-dorsali a degetelor in lungul brafului si cu fafa lor palmar& pe umir. Plesctitul cu degetele si palmele se aplica pe partea anterioaré si posterioar& a braqului,eviténd partea interna. Cemutul si rulatul sunt pentru brat manevre foarte utile si se executé cu ‘mult ugurings (ig. 101, 102). 1 Masajul brajului se fncheie ou neteziri usoare. 5, Masajul umarului consti din alunectr ascendente scute si dese, apli- cate pe partea anterioari, lateral si posteroard a segmentului. Manevrele pot fi prelungite in faté spre torace, in sus spre gat si inapoi spre omoplat ‘Urmeazi frietiuni gi fimantiri ale muschiului deltoid, efectuate cu dege- tele, palma inreagi, eidicina mainii si tagul ei Se poate aplica un tocat cu partea palmard a degetelor si pe umerii msi robusti, un plescait cu degetele si cu palmele Netezirea de incheiere se face lent si lnigtitor. De reinut c& masgjul umarului poate i executat dint-o poziie foarte fa- \ofabilé: sezdnd pe un scaun scund si fr 'speteaz’ pentru cel masat; stind in picioare cu fafa spre umir, pentru cel care maseaza (fig. 103) Fig, 103 ig, 108 Desi aplicat pe segmente, masajul membrului superior poate fi incheiat printr-un scuturat in toate sensurile, executat pasiv, cu 0 usoar’ tractiune in axa sa lungi. ‘Dacii timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt, vom aplica manevrele principale pe toati lungimea lui si la nevoie vom renunga la prelucrarea mainii gi degetelor (fig. 104), le Aceasti formil rapidai de masaj se poate executa fie cu o singuri man’, cealalti fixand mina celui masat prin apucare reciproca, fie cu ambele maini, ‘caz in care mana celui masat se fixeazii de centura executantului. De altfl, fixarea segmentelor se face dup nevoie, sprijinind antebrajul deasupra pum- nului, sau brafului de Ia-nivelul cotului (fig. 105, 93). Fig. tos Notezirea se efectueaza prin alunecdri Iungi, de la nivetul mAinii si pana peste umar, Frictiunea se executi adaptind ct mai bine palmele pe relieful segmentelor. Frimantatul se limiteaza la grupele mari musculare. Putem re- nunfa la manevrele de batere, dar cernutul si rulatul sunt foarte utile gi usor de executat. Se incheie acest masaj prin aluneciri lung si lente, pri tractiuni si scuturati usoare (fig, 105). Masajul membrelor, executat partial sau global, reprezinté indeosebi pen- tru sportivi nu numai un mijloc util de exercitare pasiva si Ja nevoie de trata- ment si recuperare @ lor neuro-motorie, ci gi un mijloe eficace de control al star lor functional. |. MASAJUL GENERAL Masajul general, somatic, sau al fesuturilor de la suprafafa corpului, se poate efectua prelucrind pe rind toate regiunile si segmentele anatomice. Practica a ridicat o problemi metodica mult dezbitut, si anume aceea a ordinii in care tebuie si se suceadt regiunile si segmentele corpului in timpul unei sedinfe de masaj general S-a pus intotdeauna intrebarea: care este cea mai potrivits si mai eficace succesiune a difertetorregiuni si segmente pe care dorim si le masimm? {n aceasti privin, rispunsurile si indicayile au fost si sunt ined foarte diese inte ele upd metodele clasice, masajul general incepea cu prelucrarea membrelor superioare (Kleen), sau a celor inferioare (Arvedson), dupai care urma regiu- nea spatelui, a abdomenului si a toracelui Pe membre manevrele se aplicau segmentar, incepand de la extremitatea distalé spre cea proximal. Pe tegiunile plane, manevtele erau orientate in sensu citculaiei perferice. Executat de citre dou persoane, masajul general se desfigura perfect si- ‘metric pe membrele pereche, dar trebuia' si se aplice numai de c&tre 0 per soand pe celelalte regiuni ale corpului Se injelege ct, cu fiecare trecere dé la 0 regiune la alta, era nevoie si se intrerupS lucrl gi si se schimbe atat pozitia celui masat, et si a celui care executa. masajul Manevrele de masaj erau combinate chiar la fiecare segment sau repiune

    You might also like