| Gottfried Fischer Peter Riedasser TRATAT DE PSIHOTRAUMATOLOGIE ‘Traducere din limba german Roxana Meinicu A, EDITURA TREIEDITORI Marius Chive Silvin Dragomir ‘Vasile Dem, Zamfirescu ‘TEHNOREDACTAREA SI COPERTA. Cristian Claudiu Coban Desericres CIP a Bibliotecii Nationale FISCHER, GOTTFRIED ‘Tratat de psihotraumatologie / Gottfried Fischer ji Peter Riedesser; trad.: Roxana Melnicx ~ Bucuresti; iditura Trei, 2001 ps em. Bibliogs, Index. ISBN 9% 9419-844 I Riedesser, Poter TI, Melnicu, Roxana (trad.) 616.89 Preventa traducere a fist realizalat dupa edifia originala imba germant: Lehrbuch der Peychotraumatologie de Gottiried Fischer; Peter Riodesser Original ttle: sLehzbuch der Psychntraumatologie« © 1998 by Emst Reinhardt Verlag Munchen / Basel Kemnatensts, 46, D-80698 Minchen © EDITURA TREI pentru versiunea romaneasca, 2001 ISBN 973-9419-84-4 Cuprins Structura tratatului si indicafii pentru lecturd Abreviert Partea I: Psihotraumatologic generali... LIntroducere nn 11 Psthotraumatologia — domeniu de coreetare gi practick 12___Laziuni sufletesti si somatice: aseminsri gi deosebiri L137 storia psihotraumatologie’ ... 13.1 _ Istoria naturala a psihotraumatologiei 132 Istoria stiiptfica a psihotraumatologiei 1a Diagnosticul ea ,instantaneu*: sindroame ale psihotrau- matologiei generale si speciale ... ee 2, Situatie, reaefie, proces — un model evolutiv al ‘traumatizarii psihice 7 2.1 Despre fenomenologia situafici traumatice 22 Pripastia intre individ gi mediu: experienta peritraumatici in madelul cercului sitasfiei* 2.2.1 Patogeneza traumei psihics 22.2 Despre psihobiologia experienjai peritraumatice 23° A-convepe eeen ce este de neconceput — reactia traumation o.. 7 24 Adaptare la trauma: alterde! structurale in procooud traumatic 24.1 Structura si dinamica procesului traumatic 242 — Carcetare idiografioa a procesului traumatic - 24.8 Operatide contro si alterén structurale in proces ErAUMALIE on 2.5 Rezumat al capitolului 2: Modelul de desfagurare a traumatizripshice in implicaile sae cele mai importante aanenen 43, Peihotrascnatologia diferenfiali: ogrostares conseeinfelor traumei conform modelului desfagurdrii 8.1 Abordarea obiectiva a traumei 3.11 Tipologia situatilor traumatice 3.2 ‘Tipologia situational tn eoreotarea po animale 38 45 15 19 28 ‘a1 38 a1 47 1 1s 1255. Preventie Abordares subiectiva a traumei Dispozitia subicctiva: agtoptarea improvizibilulu: Stiluri de aplare, de coping gi de personalitate Motivatie si dispozitii pulsionale Desfagurare diferentialli a reactiei iraumatice gi procosului traumatic ... . Consceinte dircete ale traumel Examinare diferenfiall a consecinfeior mediate Stratogii de cercetare ale psihotraumatologiei Integrarea mevodelor in exemplul studiilor de deprivare Decignal de eeretar in pitotraumalolegio Instrumente de cereetare traumei .... Procese de apiirare cocial-psihologice la cercetarea $i terapia traumatizarii psibice Intervengie de criza . Puncte de vedere ale terapiei traumatice postexpocitoni Reguli pentru terapia traumei Posifii orientate psihanalitie in terapia traumel Procedee ale terapiei comportamentale Prineipii ale psihoterapiei proceselor traumatice Abordiri integrative — psthodinamicbehaviorste Psihofarmacotarapie PARTEA A ILA: PSIHOTRAUMATOLOGIA SPECIALA, 6. Holocaust 7. Tortura si exil ... 2. Traume din copilirie BL 82 ‘Fustori de rise si faetori protector! in dezvoltarea infantil Situafie — reaclie — proves. Trauma din copilarie ia ‘modelul desfasurarii procesului traumatic... ‘Terapia traumei la copii, Abuznl sexual in copilario Sociodinamica gi procese de apiirare psihotraumatoiogice Ja tema abuzulbi sexual al copilului Studiul memoriei gi aga-risa migeare false memory Factor’ situalionali traumatici gi consecinge simptomatice Profilul faptagului si dinamiea familiet neuen Griterii de eredibilitate a mirturilor eopiilor Procosul traumatic gi consecingele pe termen lung Psihoterapie ‘Transmiterea transgenerationala in procesul traumatic BD 130 135 137 139 339 150 152 156 165 a7 176 378 183 184 "187 192 195 200 214 (217 219 228 228 238 1242 26. 248. 251 252 254 255, 257 265 286 272 217 84.9 — Preventie .. 5.5 —_Efectul evenimentclor de razboi asupra eopiilor 9. Violul 10, Criminalitatea violenta (in colaborare eu C. Dihting) « 11, Somajul ea éraumé pail. 12, Maladiile cu rise vitel ca factor de teaumatizare psthiiek 13, Mobbing cLosar, Bibliografie. Indice 279 280 292 309 316 aan 229 383 881Structura tratatului si indicatii pentru lectura ‘Tratatul este impicfit in doud mari parti: psibotraumatolote gene- ald gi diferentiala (PC i, respectiy, PD) i psthotraumatologie speciala 3) PG se oeupa de lepitatile generale ale exporientel traumatice gi com- portamentului determinat de acoasta, PD trateaza diferentele interindi- Viduale si intersituafionale in ceca ce priveste experienta traumatich si laborarca traumei, PS este orientata spre situsti tipi, cum este fra rmatizarea Ja loeul do munca, criminalitatea violent, abel sexual as pra copitior g.a.m.d. Obicctul psihotraumatologie! este pus fa lamin in Giferite sectiuni principale gi Subordonate din aceste perspective care =6 completeaza sna pe ald 'PG ce orienteara in tratatul nostra catre un model al desfigurdii traw. rmatizirié psihice (seetiunea a doua). Aparitia unor tulburdei gi simpterme este infeleast din perspectiva unei suecesiuni procesuale, a unui proces de deavoltare. In atest sens aspectele subiective gi objective ale situagict traumatice vor fi puse sistomatie faa in fata. Sport et prin aeoasta abordare, in acelagi timp procesual-dialoctic 4i findnd de teoria mediuiui (ecologic), vom oferio alternativa la mode fete traditionale static gi centrate pe individ asupra imbolnaviik psihice, care pune formarea unui simptom eu precidere sau chiar exclusiv pe sea” ia proprietitilor interne “le purtatorului simptomult Acost demors are in istoria medicinei o traditie luni gi neforieita. Asa a procedat Hipocrate atuncl edind a refeeil dispiilia dupresiva gt Cabloul Glinie al depresiot la o cantitate disproportionata de bila neagra in orga- nism (melaina chole — melancolie). Ca 0 alternativa, este loc pentru in. ‘trebarea dae si in ce masura un tablon clinic depresiv — mai putin pre- zumfios — se poate explica pe baza unui joc reciproc intre individ gi eve nimentele doprimante {actuale sau apartinand istoriei sale de viafa). Cu o pozitie dialeetie-ecologica, prin combinarea unor metede de cer- cetare adecvate (sectiunile 3 si 4) se poate ajunge in mod principial la 0 infelegere cauzala a tulburarilor psihotraumatice, In misura in eare Se ‘poate indica in ceea ce privoste grupurile gi/sau indivizii o cavariatie sis ‘ematicd intre factorii de mediu traumatogeni si procesele de elaborare subiectiva, respectiv fenomenele lezionale. Din sistematica tratatului pare sa lipseascd aspectul de dezvaltare, 0 sectiune special pentru psihotraumatologia deavoltarii. Punctul de ve-10 Goltiried Fischer si Peter Riedesser dere al dezvoltirii este vizat totusi in mod sistematic, corespunsiitor po- zitiei noastre dialectie-procesuale, in interiorul PG, PD si PS.Nu este vor- ba aici despre un mod uiterior de abordure sau despre o perspectiva de cerostare, ci despre un reper general al obiectului, daei infelegem chiar Viafa omeneasct fn Introgime ca un proces de deavoltare, (Ca moduri de adresare, vor folosi cu mai mult sau mai putina prefe- rina fle forma masculind, fle pe cen feminina (pacienti sau paciente). Atunei cand genul este important pentru sensul pasajului, accasta va fi ‘marcat prin sublinieri, de exemplu paciente, in cazul in care este vorba de- spre fomei si nu despre grupul pacientilor $i pacientelor in general, In elosarul de ia sfargitol cartii se alls definigii terminologice gi sunt explicate in plus expresit de specialitate, care nu sunt frecvente in toate ~diseiplinele-mama” ale psihotraumatologici, In text accsti terment vor fi areali cu o sageata (—>) care indied spre glosar Glosaral nu poate inlocui desigur anumite cunogtinte de baza din dis- ciplinele conexe. Sperdim insii ca poate facilita infelegerea textului si cl el contstbuie la dezvoltares discipline! interdiseiptinare psihotraumatnogie etre un domeniu unitar, Abrevieri ACTH Adrenceorticotropes Hormon ‘artuc ‘Axa hipotalamo-hipofizari-corticosuprarenaliand Bice Bonn Internationad Center of Conversion CAPS Clinician-administered PTSD-Seale car Cognitive-Analyic-Therapy cis Critical Incident Stress Debriefing cree Chestionar pentru contacte sexuale in psihotera- pio si psihiatsie DES Dissociative Experience Scale DESNOS “Diagnosis of Exireme Sirces not Otherwise Speci fied po Diagnostie psthodinanic operationalizat DSM Diagnostic and Statistical Manual of the American Psychiatric Association DIK Documentare pentru terapie Koln EEG Blectrooncefalograma EMDR Eye Movement Desensitisation and Reprocessing GABA ‘Acid gamaaminobutirie TQ Harvard Trauma Questionnaire icp International Classification of Diseases Ire Interviu diagnostic penten tulburari psihice IED Inpast of Event Seate ner Inventaral Koln pentra trauma IPL Institut fur Peychotranmatolegie Koln Lape Leymann Inventory of psychological Terrorization w-cip Munchener composite international diagnostic i terview MMPI Minnesota Multiphasie Personality Inventory MSD Motetul schimbiri distectice PD Peihotraumatologio diferentiala PDEQ Poritraumatie Dissociative speriences Question PG Psihotraumatologie general, PMK Proiectal model Koln PS Psihotraumatologie special PISD Posttraumatic Strese Disoraer PrsiD ‘Posttraumatie Self Disorder PISS Postiraumnatie Symptom Seale RCT ‘Rehabilitation Center for Torture Victims ENC Reaelie necondi{ionatassPr Gottfried Fischer si Peter Riedesser ‘Sindrom bazal de suprasarcina psihotraumatica Stimul conditionat Scala Subjective Unite of Stress - scala unitatilor subiective de stres ‘Structured Clinica Interview for DSM II ‘Symptom Checkiist, 90 Items, revised Strategia de cercetare prin izalarea variabilei ituafie de dubla legatura Stress Inoculation Training Sistemul nervos central Sindrom de suprasarcind complex psihotrauma- ica Sindrom de suprasarcina psihotraumaties Strategie individual-nomotetica Sindrom do vietimizare ‘Trauma de abuz profesional ‘Tomografie en emisie de pozitroni ‘Terapie psibanalitica multidimensional a traumet ‘Tema situational tranmaticd central Partea intai: PSIHOTRAUMATOLOGIE GENERALA1. Introducere 1.1 Psihotraumatologia — domeniu de cercetare gi practicé sank aek on rp de cole legal pope mein, et acess al idenpronms rounele pce Da indo art emt se cunt ria smi nas ea, nu ert Tn net iene 9 amelie ete at Jadii psihice i psihosomatice sau a unor anomalii de comportament. in- cilenele de cela de mane. Bxpesiazatetraumalaons 8 shat po dormnas cu ony el os oF a gee16 Gottbied Fischer si Peter Riedesser compari Aso chiar mai demul ett ceretsori german, un cere Serato aucrieent 2a ceupat in od sistent fu corclarea Co feesnut coven tesenn i si Cen ares ard dremel a at pe Taina Sete Aaa cimca he Maal Howie on stare psihanalist din San Francisco (1986). 0 deplasare de accent asupra stro- Cee a eens iterate ie Hgamice turn led aaa ee cca cael alban ae nres postiraummne, ae ate der ade neues jira ie iteneall de BOREAS 22 Ghana Soll prtuatee pence (cares apt Seria bot ices dea pata ellie ake nofunle de sre sede tau rastrans topes ands alte tive napa de pede pene sib Enid at oni Von eee als ore enor pros, aaa conte Vom oeerea mumaee eis bal ntidan so face o clara deosebire inize trauma si stres, Traume este inteloasd mai degrabii ca o rand sufleteascdt, in timp ce stresn| este o manifestare de (See eae a guage aon moment dating abe elses sti foes raumn ml deeabacmsatn de Buea ; Ee acste! inti ingvatin pst de epi Donovan si Melntre nu tnarsac iste plete baal Het the hard Lud Triton sortctee ach ec sna oeurtley a Ghalib ear cea dinero po cob: Bancran bak Prem darde het prosntae scenes Rate sealer El {ShoguP sain ae ev elo naa de incodece un ot See a coe cece as saat germs tong ae aaune, So ene ee enero ee es Seer oy neering a ae ee aaa actos vadeeany aes ean ance Saad noone ett raha de en Socata gata feat aia tld aaeua ote ce oe atta teas ttc sons tig Blane hossd tne paret un handleap pentru disciplina stintifea. Inca gi mal limpode deed ENicrmenllenGieia cht, doovltatt ancl, acest cazust pu, {San poral dels mendes termnoloiok, con a np sn rack areca deine nee Fenteu Donpvnn expe raumetaney are un caacter programa: one eer ee ee ea, UrbeaseSegre‘on al larg domenta e Seeetare dotnet pecae ot Press treble ad denen Expresia «traumatologies nu este nou in medicind, In mod traditional, ea dosimsioaza o ramurs a chirurgie, care se ocupA de rani i infirmitti eare pro vin din leziuni Utiizarea noastra reflect totugi ntemeierea unui domeni de cereetare gemin, care a Iuat fing din eforton eare anterior au fast percepa- te separat, Cu tot respectul care il datoram universurilor mirocosmice multi ple ale corpului uman gi complexitaitreactiei sale la leziunile zico, utiliza. rea pe care o dim conceptulu de psthotraumatologie desemmesz4 totusi un domeniu mai larg, eu adevarat cuprinzaitr, un taren de cercataro care exista ¥ Windocareacoptulul rst. 0 abordare i catextal ervolti*— Nt Introducere 7 Aaja gf care astepta a fie recunoscut, organizat gi dervoltat — tot aga cum un Damnt asteapta ni fe deseoperit. (Donovan 1981, 433) Pentru Donovan, trawmatologia reprozinta un domoniu supraordoaat, care depageste traumatologia chirurgicala ca teren particular. El ajunge Ja urmatoarea definiie: -Traumatologi este studi rauelor naturales al eer prawseate deoa- rmatiidaJ featiele naturales dala aeidonta si. canemare pana la-grozk- locsasiale-si nibobisasice sal sailor de intorventis fictive si presen ‘Hus. cane rex din acest sui.” (4) Donovan accentueazs faptnl ca, dupa opinia sa, traumatologia este un domenia de cercelare nou, care el insugi este interdisciplinar gi trebuie Si fie tratat ca atare. Bl introduce eiteva proporitii care pot fi considara- te-ca precursor ai diseiplinel care urmesza s& se dezvolte, dar care au fost depasite in gtiingele deja stabilite, aga cum este coreetsrea experienfelor traumatice de sosializare eare in ,peihiatria biologics moderna mu se mai bbucura de atangio, Printro soartad asomanitoare au trecut multe domenii din cercetarea fraumatologiea. In diferive discipline elo au avuto exisien- {i marginala sau umbrita, Pana acum ele nu si-au gasit teoria gi fate Ineiorea consistenta a mui domeniu de cereetare. Cu atat mai necesar i fe pare loi Donavan un eAmp de ceroetare transdiseiplinar al ,traumato- loghei", care razhate in domenit foarte diferite. Traumatologia este deci eu necesitate alat de complex, incat poate pune in legatura domenii foarte diforite de cercetare gi experienta cliniet, cum ar fi: gcognitive studies, de- velopmental, elinical and research paychology; medicine, anthropalogy; ep domiology: and even education research (le. cit.) ‘O conceptie atat de cuprinzatoare @ noului domeniu de cereetare nu a imas nesontestata. Sehnitt (1993) argumentoazi et nojiunea de qtau- imatologie™ a fost deja ocupata de chirurgie. In plus, el exprima temerea c& ‘nova desemnare si coturarea uni nou teren de eereetare poate si duct ‘Simai departe diviziunea pretinsa de Donovan si se poate ajunge Te se paratism. In replica lus, Donovan (1983) sustine programatic gi nuraele holt discipline gi accentucaza mai ales sansa de a integra avii de cunoastere pind acum visite. Un punct de discabe ulterior este intrebarea dct ‘eamva complexitatea cunoagteri i earacterul presant al transpunerii ei practice nu cere aleatuirea unui grup profesional propria, Donovan 2va- Fucazs aceasta posibilitate ea find fandamontal pozitiva, in timp oe Seunit se teme de diletantism si considera formarea profesional intro diseipli- ‘4 teadicionala ea premisa pentru o activitate practied traumatotogics. Cel putin penton spatiul de limba germans, folosizea expresiel psiho- traumatologie pare plina de sens, printre altele ca delimitare de trauma- tologia chirurgieala. Kuner gi Schlosser (1988) descrin astiel istoria trav ratologiel chirurgicale: -Recanonsterea gi tratamentul consccingolor acsidentelor si leziunifor fine de cole mat veshi ramut alo activitatit medicale. Leriunile oul datorate fldentelor ea urmare a couffuntitilor umane sunt la fel de vehi ea si ore18 Gottfried Fischer si Peter Riedesser ea iosigi gi n nocesitatoa de a ajuta pe eementirniti se afléridacina oried- rei traumatologii” watologia, cere J tratamentul I , ologiea- Bste Insa phin de semnificatie faptal c& o asemenea isciplina nu s-a dezvaltat-decat acum, deci cu mult mai tarziu decdt a ln- ceput 88 se formeze stiinta despre ranile somatice, Oare oamenii si-ati ne- iat pand acum ranile sufletept, poate toemal pentru el, spre deosebire je cele trupesti, ele sunt invizibile? Ne vom Intearce Ia aceasta intrebare {n seetiunea urmatoare. In orice caz, 0 traumatologie explicit psihologiea gi psihocomatici reprezinta o noutate in istoria medicinel, Aceasta ar trebut ‘i se exprime si in voeabula care o desemneaza si nu trebuie deci s8 se eon- funds, din punct de vedere terminologic, eu traumatologia traditional me- dicala. Un pericol al acastei alegeri de concept consti poate in aceea oi se risci 0 prea mare ingustare a domeniulu, astfel ineat va fi compromist tri- situra de coordonare interdisciplinara pe eare Donovan darea so aecen- ‘iueze cu programatica lui. Aeest perical ni se pare in orice eaz mai mie de- cat cel complementar — o noua negiijare a sferei rdirilor umane, la modal Jn eare o doplingem doja in medieina gi chiar in psihologie, Ca o anexa ter- minologied a unci ,traumatologi” medieale, noua disciplin’ ar intampina ‘o soarti necunoseuta, sau, in lumina experientelor de pani acum, o soarta pe deplin eunoseuta. Fxprest 7 putin nu trebuie negigate implica i ‘Tofugileziunle de care trebuto 8 se ocupe nool damoniu nu se ald in mod mar corporal lel undevainp-an omen social, vag conopat ‘Atinsi au este catia nea wiorst i nein consti duLuman.culsorabil cate 22 percepe pe sine si care ia atitudine fat de ‘ins. daod ante sinenintat at vichuet in eam oe teat ental ale clemientare de viatl, dacd este abuzat in demnitatea 51 ihertatea sa. Psi hologia. ca stint a tind st comportumentulut uman. poate faint a “ducal con tributitcentrala cu concifia #4 nu se dispenseze ined cola cent de obiee ac iamul.A vorbi despre o traumatologiea 2 comportamentului" ar fo contradict, cel pafin pentra tatelogerea lum- bi germane. fmpotrivirea fats de aceasta in ceea co priveste o sfera a tr. rilor atat de speciale, de individuale, apare mai intai din premisa concep. ‘ual a unet teori a lesiunilor psihice, a desfigurani lor aburale™ netra- tate gi a posibiltaflor de ale infiuenta terapentic. Aga cum se va arta mai limpede tn urmitoarele sectiuni, infelegem expresia ,psiho* din ,pstho- ‘traumatologie™ in eadral unui seancept multinivelay” despre realitatea psi hhosociala gi fzica, Nivelul psihie va fr vazut ca o forma de dferentiore in ‘re corporal gi psihi. EI reprezinta in acelagi timp 0 individualizare, 0 di- ferenfiere a furmelor de comunicare gi de relate general sociale, Bsiho tiny vAzutd ata Gadarcaumalie Zona lor entra de inact vi tas fer lor ‘umane, care nu sunt mai put jorabile, mai pugin ugor de tulburat si do .imbolnavit* in conditile lor de funcfionare si reglare devat este nivelul ‘corporal al relate psihofizice a omului. Introducere 9 Sastinem parerea lui Donovan conform creia conceptul de .stres* oi- cat de multe morite ar avea in psinologie, psthosomaties si marteina in- forma, au sjunge pentru a desemna caea ve este in mod special obiectl tine fraumatolog peihosociale oi psshosomatice:talburarea si, respect, distrugerea strueturior 1 Rncfillorfzie, care sunt intron. anu sons fanaloape cu acele distrugeri care fac obiectul traumatologit chirurgeale in comparatin inte lezunile corporate si cele sufletesti este vorba mumai despre un joc de cuvint, in orice caz 0 mctafora? On puter sa pornim de Ia corespondente structurale mire cele coud dameni? $i daca este asa, unde incepe gi unde se termini 0 astiel de analogie? Acesten sunt incre= bane eare ne vor presewpa in sectiunca trmitoare 1.2 Leziuni sufletesti si somatice: asemanari gi deosebiri Intro prima dofinitie de lueru, am putea intelege trauma psihicd sub forma unei leziuni sulletesti (de-la suvntul grec trauma — rand). Dup: fofma une leriani suflotesth a dele 2 z se intdmple peniru vindecare varhesie-o fraumatologie psihologici sau psi- hnosomaticd ca teorie a structuri, cesfagurait si posibustatilor de tratane aleriunilor suflewsti gi urmatilor acestora. Anelogiaintre lexiunile su- ‘etesti scale somalice oste exprimata In unele feluri dea vorbi, abunci ceind spunem: aceasta ma ranit foarte rau sau yafectat™ ete. Alet sunt comparate sl asemanate in mod imagisticmetafori leriunile sufletesti i cele corporate. ,chestia asta ma pus la pamant, m-a rupt in bucafi= sau tinea se simta ,rdait”, Metaforele pun In evident faptul e4 not inter- traumatofilie. Explicafia pentru aceasta nu poa- te decat una evasi-faiologica. $i aici explicafia tai cuprinzatoare fine deo modificare condifionata de trauma a caltafilor nivelului sistemic psihaaoeiel. Bste (partial) pierduta possbilitatea de a schita scopuri ale Setiunit si valori In interiorul ,spajiului de joe” al comportamentulut nostra, Lasat liber de nivelurile 1 912 (Waldénfels 1980) gi de a le res- liza eu'mijioacele adeevate, Schemele de orientare si de eomportament distruso prin trauma sunt freevent determinate de o orientare spre Scop alterata, in afera mifloocelar de indeplinire a scopului cat si in scopu rile fixate Insele (veai cele doua tipur de ,disfunctionalitate™ din tabo- Tul 1, sectiumea BS). Ble par a fi pur ,biologice" si ar putea sprint re- ducflonismul biologic. Medelul nostra multiniveler poate tos lAmuri faptul ed determinismul biologie nu este tm dat primar, ei se datoreaz’ pierderii traumatice a proprietatilor autoreglatoare ale nivelulul psi hosocial ‘Consecinja pentru psthotraumatologie a ideilor prezentate in aceas- ti sectiune este ca ea trebuie si elaboreze concepte care st corespunda nivelului poihosocial si vulnerabilitaeil sale. Vom propune mai jos une- Te concepte, ca ,sehema traumaties",.schoma de compensare a éreumei” sau schema de deniluzionare”, pontra a analiza dezorientarea si incer- carile de reorientare, pentru pune o regula intre experientele trau- tatice. Metaforele orzanice si. paralel ev ele, premisele cerectarii tra Iatice biologice infatsgeaza normele functionale lezate ale nivelulai da Tealitate biologic, iia aceasté misur sunt indispensabile pentra cer cotarea traumatologica, Insa ele sunt improprii in calitate de concep- te-cadra, Acostea trebuie 68 provina de la nivelul psihosocial gi sk pre- inte proprietafile acestuia, Altmintert psihotraumatotogia s-ar reduce {a traumatologie (somatiea) 9 ar razulta o variant ulterioara a reduc- {ionismutut geintelor naturi, Psthotraumatologia revendien urmarirea leziunilor psihice ale oamenilor pana in biosfera lor gi explicarea ma- hifestarilor traumei pe haza lezari sistemelor de reglare de acolo. Ca psihotraumatologie cercetarea traumel detine o legatura extinad in re- {atia cu Tumea si cu sine a omului, $10 data eu ea forma speeifie uma. nna de vulnorabilitate devine o tema de carcetare28 Gottfried Fischer si Peter Riedesser 1.3. Istoria psihotraumatologici Leriunile psihice ca urmare a catastrofelor, pierderilor sau rénirilor ‘sunt manifestiri stat de spectaculoase,ineSt mut au nopal nieiodall ten: fie! oamenilor storia naturalé (natural history) « pihoteasmatologiek fuprinde nimeroase indies conform carora din cole mai vechi impact ox- ‘meni disprmena de eunogtinge gi de practic pent alinaren trl fac Imatie, Wileon (1969) deserie Ta diferite popoare rtualuri caro crau me: nite sh indoplineases avost rol. Aveasta istorie naturala « psiho- traumatologii trebuie diferensiata de istoria stinjei moderne side con- tribupile la Intemeierea conceptelor specific traumatologice de naturd Daihologich sau psihosomatica, in cerceenrea acestei natural history ii Eevvin urmitoareleintrebart Cam au abordat oameni raumatizarea pst ies, in storia lor gf compardnd culturile unelee altele? Cum aa ince. cat ei si desrie fenoment si consecinfele sale ico masurl naturale it~ ‘uitive" au dezvoltal impotriva traumclor? Enunfurileglintifice se deo- Bebe de aveste incorear intuitive prin reflecfie constienta, inceredri do tlasifieare si coreetare sistematica, Niel jtoria navurala a paiholrauma- talogio’ gi niet istoria ei gilinffiea mu pot ftnjelese fzolat. Ele trobuie m8 He greatest in contental eenieotsor cil din iors soa rite oeazi storie au priljult aparitia diverselor emcepte glint fice despre explicarea si vindeearea traummelor paihice. Conceptul de ye vrora traumatics® a fost dervoltat tn secolul al Xia si ta prim Fa- bor mondial, cand psibiatria a fost confruntatd ca wielimele nevrozelor de rishot. Abordacea sing iict a traumatizari psihice a fost stimula dupa Al doilea razhoi mondial, de etre supraviultort Halocaustalu, hn abor- darile or exoneratosre, pihiatritgormani mai ales au susfanut taza cf ur ‘isle pe tormen scuré se datora in o2a mai maro parte tarelor eredita- ale celorafectath. Pross (1996) a elaborat in istaria medicine! acest ca- pitol fara elorie al psihiatriei germane postbelice sub titul de, Acuzarea perseeuia(lor™ Argumentatia incorecta'a dus totnst fa incerefrt sporite fe cereetare, care au agezattreptat fundamentele cunoastert consecinge- Jor traumelon| Un all eveniment care a conteibuit la dezvoltarea pstbotraumataloget a fost eAzbotul din Viesnam. Mulf veterani de razboi au dezvoltattalbur Tan pethopatologive. Bi au trebuit ldsati la vatra si intomnat in vote rran-centers, Pe baza_ munci psihologilor, modieilor, lucrtarilor social si pedagogilor s-a dervoltat repeat o cunosstone din ee In co mai detaliat Aespre relajia intr situayia de rizbol si elaborarea experiengelor tral ratio, printze altel Ta formularea aga-numiculu sindrom de sires post- iraumatie (Posttraumatic Stress Disorder, PTSD). $i eatastrofele nate rale, cum ar f catastrofa dela Buffalo Creek fa Virginia de Vest in 1972, au fotaritcercetarea traumatied, Din starea de neajutorare dela incoput a iavordt luerdr! intense de cercetare si efortur! lerapeutice in favourea vietimelor Po lang& catastrofole naturale si rézhoaie, printre evenimentele care an impulsionatearestarea psihotranmatalogca se pot numara gi migear Te socal, mai ales cele care s-at opus oprimii i slavil, Migcle aun citoregti i alte tulburari de emancipare au schimbat rolafile de munca, Introducere 2» au dug la umanizarea muncii si, Impround cu forjele spirituale ale lumi: nismului, au dus la intorzicerea muneii copiilor. Incepaind eu Revolatia France, tortura a fost interzist fn toat lumea, Migcarea femeilor a dus a lumind atitudines de violenta fata de femet gi cop, tinutat mereu ascun- a, Sunt in plina fort initiativele impotriva malératarii si abuzului sexual al copiilor,ca si in general impotriva oprimari si exploatarii copiilor, apoi ‘nigeiri de eliherare a minoritatilor gi popoarelor oprimate social sau gru- ur de inifiativa eare s-au solidarizat cu ele. In cele ce urmeara ne vom plea asupra ,iatorioi naturale” gi apoi ne vom fntoarce la discufia stim- fifiea despre trauma. 1.8.1 Istoria naturala a psihotraumatologiei Pontru a serie aceasta itorie, tree af ne orupin mai ales de desco- perlite cultural ae umanitayi’ Mult talus, ebieeturt st moravur a proven din nevoin doa face fa tratmstinedlpstice Ritueerile de do Enynre sunt rasplnite in toate timpurile§ Ia toate popoarele, pot ser ‘ae dreptexempl, Mito ep, mal -aralu st Herat Ross. Ea tint pine de velit de entre suferinga !noaten 3! dé amen {a pe eave acestea lash celorafeetati In cele din urma, in crea for Cuifunele, oninenl s-an strat a paneascd on raapune la itvebaren x Sons at suferina, mnartea,vclena social i calastrofele naturale? O pst otraumatologe siinpiiel poste tnvata ceva mai aes din eonfruntarea Ponltorlor eu avste probleme, Seritort wu deacrs dintotdeauna circu Stante de via trausatizante gf posbiittile celorafectali de a suara Sof Adeoeu prezentarea a avut cece radical, de chimbare socal Un Sremply este Fomanul yOliver Twist" de Chavles Dickens. Acole este de Scristsituafia pst & una tina care sa leedut pari Din pene: de vedere a erict sociale, co arata cum organizaron svclld, care arf frebull st aline acest sever handicap de vist, 4 poate contribu dect Ia Iiowiren si traumatizaren cell tn casa. Mute povets trateaza feel fn cave individu se raportoané Ia trauma af posbiltajile de invingere trp (aid ae eso compra cucorelaren despre Prinful Init do fee de deregger 1980), G alts abordare a psihologeiculturale a traumes const tn eereetaren viefi gopere!artistlr ereator, dela oot la seriton, pornind de lab faitea tame ear ae eqprima in ereatia lr liteara, Be exempt, floso alg seritral Jean-Paul Sartre a cuferi a primul naw an de Waid ose. ‘erg Lraumi de deprivare, al eare elect se last pus in evident pang tn Calabra so autobiogeatie ls mot (1968) gi structure Mlosofe sale Packer, £902). agi alf artis, Sartre este un exemplu pentra birairea tn suod érvatiy.a teaume, Aste deexomplearunesiemingssupea Fanci! scale forte i fllsofe, a earor contribute la abordarea ereativd 3 caltarla a iteumalizi a fost deseopecit de stiineleeultori- Din iloratura pha ali poate fl amingita metoda -ntelegerl analoage traumet ni Vie tighoff Shee (1991). Autoarea pune in evident, meron me fart sb- ff mecanisme de prozentare si elaborare literar a traume in texte I20 Gottfried Fischer si Peter Ricdesser Kafka. 0 trecere in revista a contributiilor psihanalitice la teoris si cer~ cetarea literaturii este oferita de compendiul lui Pfeifer (2989). Cercetari- Ie psihologic-istorice, eum este ,.storia copiliiei* de DeMause (1977), au cextins cunoagterea nostra istoried si sistematiea despre conditile de viai traumatizania In copildirie, In ,Diada’, o relatare de razboi din antichitatea european, Homer, _istorie* gi poct, a deseris intr-un mod foarte comprehensiv reactile trau” fnatice. Shay (1991) atrage atenfia asupra faptului e4 Iliada deserie deta- iat o traums de rizboi gi arata gi caile spre depagirea ei, Cel mai impor tant erou al grecilor, Ahile, dezvolta in batalia pentru Troia simptome pst hotraumatice, care éorespund cu exactitate celor pe eare le canoastem ai Shay numeste urmatoarele indicii ale acestei forme speciale de trai ‘ma de rizboi: trairea uni nedreptiti sau revolta impotriva a ceea ce sol- datul considers e4 este in dreptul lui; restrangerea dezamsigita la un mie cere de prieteni si camarazi; santimento de tristote gi de vinovatie din pri- cina morfii unui camarad de care il lega o prictenie deosebita; dorinta de ‘azbunare; a nu mai dori sf se intoared acasa; a 6e simfi ea mort; apo! 0 ‘manie nebunease’ Insojitd de dezonorarea dusmanului gi crazime extre- ‘ma. Simptome individuale sau chiar intregul sindrom se regiseste frec- vent in relatarile participaytilor Ja lupte care dezvolta apoi o tulburare peihotraumatica de stres. a Ale intra in conflict eu eonducaitoral grcilr, Agamemnon, dup’ ce aceeta ‘fia sclava iit, pe Briseis, care ii fusose promis lui Ahile, pentru fapte deo- schite de vitejia. Ahile se intaaree feral de manie gi legge prietenie inten: ‘S801 Patrocle, Fe misura ce grecit erat imping! din oe in e» mai tare spre de- fensiva de etre troteni, Agamemnon fi core lui Ahile, ca eal mai viteaa 91 ma Driceput dintre rézboinic, si se intoarca in tabara si salveze domnia greaed, [bile refuzs gi lacs o8 lupee pe prietenol sau Patroce, Acesta rengegte # resping’ pe tivieni. In cele din urma, Patrncle este usis de Hector, cel mai tear erow de boi al troienilr, ‘Cand Abile primesie veste2 mortii prietenului sia Putrocle, el cade into stare aloctiva exooptionala, ea sentimente extreme de vinovatie. lata cum de- serie Homer autoreproguae gi aspra Iai triste: Zace Patrocly, viteazul, $-n jure, cazut cum se afla, Gol, tara arme, se bat — clei inatucea armele Hector! Astel gra, iar pe-acela-l euprinse sub negurad jalea Si, land colb din cel nogru de jes eu-a Tut maint amandowd, Sia turnat sus pe erestet, manjind-ei gi chipal, frumosul, Tara g straiul zoiee gl pata, intinat de conus’, Si-apoi el insulin pulbere, cu marete, cbzut-a ‘Sasa! 2acu, injogind 41 smulgdndu framoazele plete” (Homer Hiada, céntul 18, 20, traduoere de Dan Slusonschi Eaitara Puideia, 1998) bile fi jor mamei lui, Tetis, core doreste stl consoleze, e8 nu se va Sn ‘parce de I razhoi pind e# au se va razbuna pe Hector pentru moartea prie tenulu stu Patroce. Bl cade prada nei manii ew aspect de raptus,nebunesti, ‘in cae pi vit toate preeausile gi omoara numer troieni gif final gi pe Hee. tor, ueigagul prietenue sa, Introducere 31 Shay deserie aceasta stare exceptional de manic nebunease’ ca 0 pier- ‘sentimentului de teama gi a oricérvi sentiment al propriei vulne- ‘abilitat; au se mai jau nici un fel de precaufii pentru propria persoani; se dezvolta o rezistenga gio fort supraomeneasea; mAnia; cruzimea fara oprelisti eau eapacitate de diferentiere; o stare de supraexcitafie a siste- muluinervos autonom, descrisa de cel in eauzi ea ,agitalie adrenalinica* ‘sau ca §1 eum ar iegi curent electric din mine™. “Acelagi lucru se intampla eu Ahile, Bl se ridie& din now in starea sa de rigbunare erunta si nu se di la o parte in a dezonora cadavrul dusmanu- Tui siu ucis, eroul Hector, gi ai refuza inmormantarea. In final aparo ta- ‘alll ston Priam, care nui sea in pragul mort care roa fa pe Ahile sf ti predea cadavrul flului su. Dup&.o lunga dezbatere, aces- {& cedeazd rugmintii gi se Intoarce astfe! la normalitatea cutumelor de izboi ale timpului, conform carora dezonorarea dumanului mort statea Sub cel mai sever tabu, Acum Ahile renunta gi la revolta sa sociala si re- vine la conditia unui erou grec xnormal. ‘Starea psihied exeepfionala Si periculoast a lui Ahile a inceput deci cu 9 inedlcare a regulilor §i obiceiurilor care erau sacre in Grecia acelei epoci, {in tmunca sa cu veleranii din Vietnam, traumatizati de rizboi, Shay a ob- servat ed 0 violare a regulilor scrise si nescrise chiar in pericade de riz- boi, in care multe din normele altminteri valabile sunt seoase din func fiune, duce la tulburdri de stres posttraumatic, Destul de paradoxal, zdran- Gnatea traumatied a injelegerti de sine gi de lume, pe care am pus-0 la baza definitici pe care am dat-o traumei, se face remarcata ea insasi ca lun factor deosebit de trauumatogen, printre condifiile cele mai profund ano- mice ale razboiului. 1.3.2 Istoria gtiinfified a psihotraumatologici Printre actiunile gtiinfifiee de pionierat eare au condus la aparifie psi- hotraumatologiei se aflé independentele afirmatii ale Ini Janet, psihana- liza $i eereetarea stresalui si -» eopingului eare incepe cu internistul sue dex Selye. Pierre Janet (1859-1947) si Sigmund Freud (1506-1999), inte- ‘eietorul psihanalizei, au fost contemporani. [n timp ce Freud si opera sa fu aval o insemnatate iatorica foarte mare pentra abordarea terapeuties 8 traumatizariy, luerdrile lui Janet au ramas mult timp fri o mare in- fluenta $i doar de curand a fost apreciat rolul lor de pionierat in psiho- traumatologie, Van der Kolk gi al. (1389), eare s-au ocupat de Janet ea pro- ‘curtor al psihotraumatologiel mederne, au observat: Bate 0 inoafe faptul ef nbia in ultimele doventl ale sacolului XX psiiateia si-s'descoperit lento baza do cunoastere despre efectetetraumalizari asupea Droceselor pathologies care erou centrale in conceptille europene despre ps- Ropatologie in timpat ultimelor decent ale secolulu: treeu.” (365) Deci au durat aproape 100 de ani pana ce Iuerdrile Iui Janet gi-au re- cipitat semnificafia pe care au avut-o pentru psinologie, psihopatologie32 Gottfried Fischer si Pater Riedesser naatige- Janet enunf’ pent prima dati, ca un concept explicaton notin, hea de -+ disociere. Dup Janet, erile aparca urmare a suprasoli- sie consti de see atten wpa ea ar eae ah : ba a iatiame psye el sustine cf amin- "uit a un moment femoral ulerar Be es test ean allie sau stare corporals, fc iy forma de reprezentdri, Amagini sau rein- Gann. In-comportament, Trairle care nu au putut fi inteaeate pot ca Soptucl, n-cazuzt extreme, a formarea unel personalitadi iattiale Tike le care coreaponde tulhurar disocatiedidentiaer ter apes licat amueziile pstexporitarf sau hipateaestia ae eri . acte) ca un fel de ervare de traducere, ca 0 incapacitate de ns net, 1904), Deosebirea intre diferte forme do repreventare ale memoriei, euronte Fam geteetarea cognitiva moderns, anume forma enactiva oer mentald), iconiea (mayictica) J Simmboliclingvisticn (Kihistrom, 1984) @ (e ProluatA de citre studentul lui Janet, Jean Piaget 9 teancirate ee EES ladiilor de dezvoltare ale proceselor de gandire, de la soem man breoperational la simbolie-lingvisti Influenta Iucrarilor lal eer oe trata pe rea fle Joi Paget: Totugi Pinget nu urmeazd pocitin cone Sr deghe trauma a lui Janet. Penicu psihotraumatologie este mmaraaate GeasneePerita la Janet dupa eare expertenjele traumatice saree nord goferise in cuvinte se manifesta In imaginis react comporaie nyo Portament. »Spaima de nespus" pe care o lad in urma ci treune eco, maces Rivelumor cognitive supetioare dar fi lasa urmele po gle Gk Trauma lnferioare din punct de vedere — semiotic. Numiur -s ieee rpnmel aceasta structurs psihicd cu fragmento de eminiins na dene panea sercesntationaly st llvajul earaeteritic al prt de porccrye ae artea de aetiune, (2 merit al acestui cereetator rimane o teorie foarte diferent asue Pranretmatizdrii si tulburdzilor de memorie, a relnseenart baamer ey G2 jrtament si pe diferite niveluri reprezentafionale cognitive Deve ee SGamportant este conceptal janetian de disoicne inise dikerne cesar ae si ands ae Pot ce in cazuri extreme la personalitati parfiaie cose nofumea de gg event independente. In tradiia tooretic pribaoalien, nofiunea de stiri de experienfa in fo Benton ca Paul Redern (1962), eu toria sa a tailor Euloe eee Horowitz (1979) in conceptul sdu de states of mind de stoes ns experienté fanade dispositie tipice unci personalitali (rei i Fischon 180 Doe taney, (2076! traumet de catre Froud a lat un ali curw gio one aie ne dim seama daca ideile despre trauma ale Tui lie sau dacé ele se exclud reciproc, ‘acconte diferite Nu este ugor si si Freud sunt la ba incomoda pentru persanalitate seu at rere = sips sopra, ama pthies, Freud pareursepocifoar- re i, de exemplu, in studiile de. carl (albu isterice ub fant, mal ales seducerea ve ait tn 1905) ela re cil sexuale infantile, tian fantasimat, “Ttusi cl fine mat « tulbusan ulteroare “Despre etilogi stories acesters, dst ating nc ie 64 B avut in cope nec Prajacarcato eu afecle pu in preocuparea sa pantra tra te diferte Intro fast Gnpurie spre iserie (1878), ol era soning ca kee terloare se afl o experi realé traumatic, nto perfoada uleraaed (a oaceptie,O datt en corestaten lor pulstonale gi {Genet uri poate parte Ia‘ seductie reali cao caused posed to rot ot 38 afin chin fusrares mea gh in supracstimatfrecvont Slam ed indivi care au xuald'a eopilor In ce ale copilior in 2 sau importanja, mas normal tre » $l atunel seduetia era mai p constitufia si dezvoltarea lor sexual Cititorului contomporan i se imput sreetarile Ini timp (Froud, 19054, 91), ine Intrebarea: cat: de mult @ etzut pre istoria aparitiel isteriei, tz paientel sale car sunt amin: la poate un mare numar de persoane co lérie. Concluzia finald a lui Frend, anus fie tn orice caz intemeiate de seduetie ne, ici logic gi nici empiric factual. Astazt slim oate duce si la o tulburare isteriea, dar la “a alte tabloni clinice, cum ar fi sindeomut cap, 8.4.6.) Si in perspectiva 4 istoricd nu trehute obligute ite influente biologiee si social otied, printre ele résfatul 1 infantile foarte diferite indtoare, O trauma de deprivare vietima Freud, in ce tune alogeri untlaterale a probelor? Prin tite in studiile despre ister, se afl experiente reale de abuz in capil cd tulburarile isterice trebuie sa xual, nu era de fapt valabild ni ii abuzul sexual in eopilivie p fel de bine se ponte solda gic borderline sau tulburirile di fellow-back 0 tulburare nevrotici. n nevros Fin s@ anba origini psihotraumatice. Difesi zatoare pot si introduced o dezvoltare nevr lor de eitre adulfi supraprotectori. Traum duct mai tarziu ia tablow clinice asem, PR tae criteriile logicii cercetarii psthotraumat, faca o revizie a primei sale teorii despre etiologia isteriei, worie uniheare tat cf a dat o teorie a seducfiei ‘prefului social de care erau legate des. Masson, 1984b). Para tudoiald ca Freud 9 de corcetare psiho. wictatea psihiatriea" at tezele sale despre Lai Freud i se reprogeaat in mod repet pentru a veni in intampinarea dis ‘operitile sale anterionre (vezi ficut atingere unué tabu, traumatologies. Freud re din Viena, din seara antei cum fac adesea si temele iateaza o sedinta de la Sei rioara, Acolo el a prezents aecr stiolog steric. Rea tenul edt Mie: Reaetia colegilor este schifata tntro serisoare etre prie- Un rapt depo va Rt der isan ite i Values pitia at pre de Spade is daca dl ket Bae oe sac aeeee ces lane Surname Jeo problema milenara, un eaput Nii (din serisore tre Flies Proud el © Probes mien spat Ni (a le Freud conti GA i putat eae 898 cum stim din editia Langit a serisrilor etre Fliess: eased nous rutjumeases cu totif". Deci el nu dorea deloc si-gi jert- siderat Deaire Prcjudecatii curente, Si nici mai tarziu nu a con- Sogo wield, Praluba de a expanonta traumatic din oplinels oe ten ater fot eu gr incon ts slue ene eis Be tctarea ta ti acaclt are oa enone Seen sce emp Geter fratinatice dupa ahora tere eer at matic regen eattatctin detorminarlor cones io etuaha Gant itt eect Broce, care nec 9 melodie Ia hide Soesamad neh Par ee eva ase ald alls olleioare de exempt ined rel cer doape tae Froud sa apron i £2 a cercetatfuzele > dezvoltard pshosexvale, Honda sauahieDint nal mui de coctanca via mortar teak na, ineenn “enial2, Pre prea putin convingnar vepmgl ee ear fake Por gent: Movi slut prs indica nteercnecak aa Taamatcy omo" Corot actif sovunte Col ecoeisy ine activ aarroSC4H Sarva prop, care raf talburela pis seule fantil (veri sectianee MPL In dinamica patogend prin abuzul sexual in- Sancta estfaten 8.4 Lntrtnnre i aupfrende cae alae mele relationale ny eme228 aici, aga cum se intdmpia freevent la fet panes otal cpio “stoma stuatenls ences eeieaey Eraumatagead BOTHDE lntertaron tis sues at beers eral tio ent Lal Freud i datorinopivge ts aor eerenpt bar oe 8 pluls ea un mse wacarter saa modelul desfasurtr traumnatseast pice Dupi Laplanche gi Pontalia (1967), intro epoca siterionta a dezvolts- vii conceptuhur de traumA dispare eu fats! nemifeatia etclogick pentr nevrozd a traumei n favonrea Viti fantasmatice gi fixator dervollari ersonalita(i la diferite stadt ale ibidoului, Mai exact sp, Frewd dez- ‘Volta un al doiea concept de trauma. Po lings factorésiuasionall ins Portabii, ca factor traumatiel sunt earcetate si dorinfe i impulsuripuls- Onale incceeptabile st tnsuportabil de intense, Daca punctl do vedere lo gat de trauma na este parinit, aga cum subliniaza Froud, total el aim: Eratigat o mai larga conceptieetiologca, factor intern suut lua in considlerare; a fel ea 3! comattutiafzic i dezvollaroa din copiacie per ansamblu, Srauima devine acum parte component a ume istorii ea ito. Tie de via ca storie a denvot&ri dorin{slorpalsionale gi seopuritor de inf. In aceasta onepjie mai lrga despre sparifia neve, trauma este 2h, Fe