} Ministerul Sinata tii al Republicii Moldova Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemifanu C.Andriuta, V.Pantea, T.Holban, Irina Rusu i i i i MATERIALE DIDACTICE IN BOLILE . INFECTIOASE, TROPICALE SI ,PARAZITARE Ghid practic pentru studenti si rezidenti UNIVERSITATEA DE DE MEDICINA $1 FARMACIE NICOLAE TESTEMITEANU® BIBLIOTECA fo. * \ . Chisinau °° Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2004 .| | C7610 91, 934616 98/99 (0759 May 7 7 Aprobat de Consilial metodtc ct xin tral al USM ¢ Testemizanu cw. 5 din 19 februatie 2004 Referent sna Aust, gef al catedrei Bolt infestioase Miovloe Testemipan, doctor in cafiar universitar 1a copii a USM ‘medicini, conte. sefal eatedrei Microbiologie, vinusologie gi Imunologic ex cuss de perfectionare madicilor, doctor habilitat in medicind profesor universitar Redactori didactici Peru Galejti, doctor in medicin’, profesor universitue Consrantin Andrmi, doctor habilitat in medicin, profesor ‘unnvessitar, Om Emerit al Republicii Moldova, Redactor: Lidia Cassa Coreetor: Nicolae Bitninu Machetare computerizati: Veronica Istrati Dessnes CPs Canari Narak aC Macnale dhinsce to fle ecu, top 9 pais (tapas pe me ian. Antna VP Ti ‘ot ie fea, Mn Sins al Roo Molle Ua de Sit. Neca p Fama Nolo Teen Ch CE? See, Borie BiigatP19, 08 enor sea tae 169193165499 0733) ‘© CEP Medicina, 2004 ISBN 9975-907-56-3 © C. Andriutd, V. Pintea gi alfi,2008 Introducere Conform progsamelr de sai, pent insta sade gi Taser ¢ hecenr de a cimcafe Wi mag. mms coupe {puro patos, abbot lone. Sage derail reps Pero boiler ineejeae, opis pura de 3a {Rola an stim vlan de dcprnin procter i pata bolt ‘ulm sea ccctoaoaproce cinch a muitor ine de toes penn pe onimatea dagnostcaki g metres eal ‘ment la pact cu ace patolog. Stan gmat ake ‘Erne de acensa sass erred exe [ukpenancare a comslecontie. care at sport dit bol Scenes. topes prartre. coma po seo ca ss de mete S'Svae perm pecoacl siioas din any, Mat amine fom gi noceatates de 8 emenxe bie fintle conde de Teint & spate gi xbineain de bol fection dn Cental reuilor 6 familie, nde of NO" Tae she pny fan fall palo infxponse, preinsmpina pind seco Sflod pme lp bons ar § pet prtjrea posal. Sn fll ind. sents fren obs nsgened cass ts perce plana de anche i examine bolnwior ev dese fol incase, topics eau parmare pentu a pues pecica, Sagvowtia actor fects terspi ders Dement oa tate cerns lps ‘nfecose st pease mo au fost clit in campenisle tant Dl none mh vec Pakonai V. cant, 188; ‘Vcleca M1990, Svatov E, 1990 nia incre at ot Ges Tov &, 1985, Chitan M, 1995 Rebede L 200) O eho Fog. ‘met compar mentor enamerte fa eps deni in Inmedia vor inet metodice pentru sadenp. (Andria. 9 ut, 1990, 199,198) fn gel sede seam dese a ieglrt co clo expe mal soy 4 fox at scat hid practi ent acopete gl informapona = diac 58 conte Ir pegtze mal bia vitor medi a aaalvesfeatioe mncdeinkpenens i stomatslogs presume ma amp Sit apefendn a ptologc necpone @ pratae at in reden- atl de bolt nxpoas ct gde at poi 3© argumentare in favoatea edit aeestui shi practic servest. de ascmenea, gi schimbatea denumitit eatedret day "Catedra’ Bolt ince toasc™ in “Catedra Boliinfetioase,tropcale gi paracitologie med cali", incepiad eu anul de studi 2002-2003. Totodati in leeaturd co Impriterea conafionalilor nostri pe tot globul pimintese in chutarca surselor de existent, 5-2 creat 0 situafc epidemiologic’ nefavorabil, ind in Republica Moldova pot fi importae uncle bo infectioae ‘uopicale sau parazitare, care pind in prezent, in gene, ni =a ntl ‘1 nu s-au depistat. Une bolt eopicale se pot ivi in fara noasta in IEgitura eu schimbarea climes, hid practic include deseriera funtiloe spite, a cabinet 4: boli infejioas, a planului de anchetae gi examinee @ bolnavil infectios sau paritat, a deprindeilor practice principale clinic $i a lavestigajilor de laborstor la pacienfi eu maladit nfccjioass sa fraraitare de asemenea,clucdarea enteilor de intemare, de exterare ale acestora, La elaborarea hui fnut cant de a fh de aceste compartimente de saudi find insuficien elucidate literatura didactic’ gi de spevalite, [recum side datele bibliograice recente, de asemenea, gde expeicnl ogati a autonilr, scumlstd in acest domeniu pe parcursil mai imultr ani de actvitate stn, didaticd si curativi, ‘Actalalghid practic este adreststudenfilor dn aii IV, V, VI ai foculiior Medicina generals gi Stomatologie, rezidenilor infect igi, intern, de ake epocialiti, precum gi tinerilor medici nf fonig, epidemilogi, de familie, Iaborang, paraitologs gi de ale specials, 1. Struct Spitalul de boli infectioase este © insttuie evrativd gi antipidemicS, in care se stabileste diagnostcul, se acords asistenta medicalé specializat gi califica bolnavilor ew maladi infectoase, tropical si parazitare Spitalizares bolnavilorinfectiogiconstituie 0 masuri doosebit ‘Un rol important in provenirea infectilor. nosocor dejine culegeres.si concretizarea minufiossd a anamnezei epidemiologice in sectia de intemare, ce va usura cu mult Stabilitea diagnosticului si depistarea eventualelor.contacte cu alti miale 1bolnavi, fapt ce poate conduce Ia dez: Aici pentru fiecate bolnay 5 PAntilor acoperite cu par), modul de transportare a bolnavului in fart, argumenteaza diagnosticul prezumtiv, efectueaza prescrip. fille medicale de tratament si indica analizele respective, he laborator, care urmeazi si fie executate in primele ore dupa spitalizare, O parte din analize se colecteaza chiar in sectia de internare, Daci starea bolnavului este satisficitoare, el poate fi Scildat in baie sau sub dus. Bolnavii slabiti sunt ffitionati pe com eu un stergar muiat in apa calda, amestecath cu api Ge colonie sau cu ofet de 0,5% . Unghiile de la maini si picioare se ‘aie. Dupa toaleta fiecarui bolnav, buretele se fierbe, iar baia, camera de dus se spali cu apa fierbinte, in care se adausi substanfe dezinféctante. Apele utilizate Ia spilarea bolnavilor sunt dezinfectate prin instalatile de clorare sau cu solutie de clorura de var de 10% la o expozitie de 2 ore, dupa care se admite ‘scurgerea lor in canalizatie. Materiile fecale si urina de la bolnavi se dezinfecteazi tot cu o solutie de cloruri de var de 10% la 0 expozitie de 2 ore $i numai dupa aceasta se admite scurgerea lor ‘in canalizatie, Instrumentele medicale de uz curent, dupa utilizarea lor, vor fi sterilizate, vor mai fi dezinfectate halatele, bonetele, mistile Personalului medical. Vor trece o’prelucrare sanitara brancardele #1 Clrucioarele cu care au fost transportati bolnavii. Lenjeria bolnavilor se colecteazi ints-un sicule} numerotat, strins legat la guid si se expediaza la spalitorie, unde se mureazi intr-o solutie de cloramina de 0,5%, se fierbe, apoi se spali cu spun sau se dezinfecteazi in etuvi. Dact lenjeria are parazifi, se trateaz cu sipun hexaclorciclohexan de 3%° sau cu solutie de pedilind. intimin tloava spt, doh sorarea ci pe iene oie neomer Se eons in sectia de internare se prevede un dus separat pentru pesca ei Sexe de tok none sonese pont spate ceanncres tren ol Numdal desi ih Sonne si Geol nets Spd Je ual caer fa seta boll feos sn vias ne pent bs Boe alinetcamere pet or eisai netics meds, amet pnt maropee MSN (rorcur). camer de loare x pecan vor Stet ooo vesrsepnt foe la yr © serie de tol inoue pa aves in ede 0-0 fe an el s ino! snitine prevede cei in salbue sn tnt calls ipo ale Set, eas done ‘luc eu tov vba eel pt aps epeoaen sc de chow bl ct de paso Edoetos euler iaiet peste Intute fede Soatpen pee oer ao itunes wos sit’ 6 init de low do ver de 09% a Sr TEtcant poll din coro cals spe Et ‘necesari aerisirea periodicA a coridoarelor. In timpul veri, feamurle sour se sapere nt dot Joes Serpe mel Pea oly dc pee sre sini wt ofl va pn ban year go i se pie pe corp fen nse Tote cle de aes flere bls (es, trons cc ego jai, boa) fe iain acl sro vers wie Srovolt de cl ead 10% dn reer sae oi Se pede po, poser hi ee gaat avai vomte atts spl ane rnoapte_ indi digestiile bolnavilor sunt colectat °deieeee es olive ora asta gy tmestesindise in cnt egal, sau sunt prestiate eu clon oy Triana peels tetas ee ‘edt tance sce jem apa discs eka taal 4 epee) pe ges ee’ Cea usile, mobila vor fi spalate, iar tavanele gterse o dati pe lund.) iama,side2 ori vara ene o dat pe nk Shiela taro ox fst flesina boar, juke se desishstncd pan Sarton top ds 13 sante el pets meta | pe tin solu de domino i Hrana pentru bolnavi se prepari in bucdtaria centrala ce | donnie lines spied ‘heitaes bane | tears npr dann conben nana de | ipl Porn sp dbctceal in local smear eee | completamente izolat de saloane gi celelalte incdperi. Blocul | alimentar include bufetul, camera de distribuire a hrinii sif Svilitoria. Vasele murdace Se scufunds timp de oof inca f inde clonmint de 03% (cso ia conooneyiduph ‘Sera cx fa Ded ble shncnar ope de un dap pone Facial nen griaepenipeter (re premiers sous de had) swf asa ya ode 45 mite | temperaturi de 180°C, Resturile alimentare vor fi colectate in vvase inchise (gileti cu eapac), unde vor fi presirate cu cloruri de vvar uscat, cu 0 expozitie de 2 ore si dupa aceea aruneate in lada de gunoi ori in sistemul de canalizare. ‘in blocul sanitar al secfiei se prevede camera de baie, instalagic pentru dus, lavoare, unde se vor spila bolnavii. Veceul ‘consti, din cabine, numirul cirora depinde de numarul paturilor din. seotia data. in, seofiile de boli infectioase se_prevede amenajarea camerei pentru olijele de noapte individuale si, de asemenea, un punct sanitar de dezinfectare gi profilaxie pentru _personalul medica. Saloanele sunt deservite de una sau citeva asistente medicale de serviciu. Pentru executarea prescripfiilor medicale, la dispo- ‘htia asistentei se afl dulapuri cu medicamente, seringi, ace Jetabile,sterilizatoare,termomette gi alte instrumente i materiale we serves la ingrijirea si tratarea bolnavilor. Toate procedurile de Giaunostic $i curative se executé ints-o incSpere special. Penta Supravegherea bolnavilor gravi_ se stabileste wn post medical + Shdividual (asistents, iar la necesitate si medic). Documentul principal, unde se fnregistreazi datele suprave- aherii bolnavului, este foain de observatie elinich, Deserieren ei mai detaiaté va fi elucidatA tn continuare, {in timpul studiului in clinica de boli ‘i rezidentt sunt datori 38 respecte etica si deontologia medicals, fegimul antiepidemic gi de protectic. in timpul curatiei bolas Valu studentii gi rezidenfi trebuie s4 desfSgoare o propagandl ntiaicoolic’, contra fumatului, drogurilor si s& le vorbeascd despre daunele autotratamentuiui, In convorbirea eu bolnavi Studentii 1 tezidenfi trebuie si fie atenti, amabili, binevoitori, nirinimosi, generosi. In timpul examinirit bolnavului eu 0 infee~ fie aerogend ei tebuie si imbrace masca. Dupi examinarea fioci- fui bolnav gi la plecarea studentilor si rezidengilor din clinic& se ‘yr spila minutios mainile eu ap gi sipun. : ‘Nu sunt admigi la curafia bolnavilor student care nu posed stetofonendoseop, cu unghii mari, neglijenti, care mu fac fei profesiei de medic. ImbricAmintea specialé a studenfior trebue Sh fie curath gi cleat, Manecile nu trebuie sit is de sub halat, pirul este recesar sf fie ascuns sub boneti. In clinica de belt Fafeotioase este interzi, nu se admite de lua eu sine cir gi alte Sbiccte individuale, se interzice agezarea pe patul bolnavului, Studenii si rezidengit vor servi méncarea in camete specisl i Jnainte de masé ei sunt datorisi-si spele mainile eu apd si sipun.de boli i Fectioase Cabinetul de boli infectioase (CBI) se organizear’ i componenia Centrui medicitor de familie (ChIf). Cann omativelor titulare, personalul CBI se stabileste in han ‘aporuli cite un medic, o asstenté medicalé gf o Mtimteteas 30-60 mit de populafie Conduce CBI medical infecjonist de ategorie inal, care se supune sefului CMF. Medicul CB, {mpreuni cu colaboratorii Centrului antiepidemie (CA) teitorial (Gectorial sau judetean) ji cu alfi specialisti ai CMF, aleaniece planul complex de combatere a bolilorinfectioase gi il respecta in focmai, Unul din obiectivele principale ale medicului CBI cove ‘iicarea nivelului cunostinfetor medicilor 5 asistontelor medicale din CMP, de asemenea, si din stafionarele somatice, in domenial Patologiei infectioase. La elaborarea graficului de activitate » CBI © rjional de a evidentia zile sau ore speciale de. primire a convalescenjilor cu diverse boli infectioase si parazitare afl la evidenja dispensarici. O zi in siptimind se rezerveaz’ pentru activitateaorganizatorico-metodicd, pentru alcdtuirea dani de seama si vizitarea insttufillor medicale teritoriale. Functille CBI sunt 1. activitatea organizatorico-metodicas 2. activitatea de diagnosticare, curativa gi consultativl 3.supravegherea dispensaric8 a unor contingente de’ convales- ~eenti dupa suportarea bolilor infecfioase sau parazitare, a unor «:bolnavi eronici $i purtitori de germeni; ; 4. efectuarea instruini sanitare si profilaxiei in rindurile maselor largi ale populatiei. Activitatea organizatorice-metodie ‘oti bolnavii gi purtitorii de germeni se inseriu de citre asistenta medicala in ropistrul de evident a bolilor infectioase (forma de evidenti - fe.nr.60). Medicul CBI webuie permanent si efectueze analiza bolilor infectioase gi invazive, de asemenea, sia eficacititii misurilor profilactice att in CMF, cit partial i pe Sectoare in teritoriu, E necesar s& fie precizate cauzele sporti rmorbiditifi, s& fie analizate erorile de diagnostic si 38 fie discutae la sedingele sau conferingele medicale ale CMF. Estat faptul ci 0 mare importanyi in reducerea morbiditatii de boli infecfioase o are profilaxia specificd prin vaccinare. Impreuna eu epidemiologul din CA sectoral sau judejean, medicul CBI acorda sistent’ melodic lueriterilor medicali ai CMF, punctelor rmedicale, medicilor din oficiile medicilor de familie (OMF), la cfectuarea masurilor profilactice in focarele de boli infectioase sau parazitare. ‘Medicul CBI 5i geful CMF poarté rispundere de pregitirea personalului medical pentru indeplinirea actiunilor antiepidemice jn caz de depistare a bolnavului sau a persoanei suspects la 0 infectie de carantini in incinta CMF sau la domiciliu, Este necesar si se precizeze numirul si rezervele hainelor de protectie 51 cantitigle de substante dezinfectante, Medicul CBI, impreund ‘cu epidemiologul din CA, supravegheazd starea cetatenilorstrini 31 autohtoni intorgi din focarele epidemice ale diferitelor tri Evidenta acestor persoane gi rezultatele consultailor (examin’- rilor) lor se inscriu int-un registru special, 2. Activitaten de dingnosticare, eurativi si consultativa Sistematic se atrage atenjia asupra calititii controlului clinic si de laborator al bolnavilor eu febra ridicatl, persoanlor co suferi de colecistit, pastiti etc Rolul principal in depistarea precoce gi completi a bolnavitor infectiogi le revine medicilor de familie si celor de Ia punctele bmedicale, iar medicul infeetionist le acorda necesar. Trebuie si se aibi in vedere cd la afla cele mai principale simptome elinice ale fecesitate, in afard de datele clinice si epidemiologice, se mus folosese | metodele de laborator gi instrumentale, Bolnavic ca lablou clinic caracteristic bolilor infectioase, diagnosticul carey ru prezintsdificultai, nu se indrumeaza de medicul de familie CBL. Ei se indnumeazi in sectile de boli infections oe specialist care au depistat. Medicul CBI ‘acorda sjuiss ansultativ medicilor de familie la tatarea bolnavilr infocay) aflati la domiciliu, iar in unele cazuri fi viziteazs sii comely personal. Medicul CBI © obligat ajutorul consultatiy baza diagnosticului se ‘maladiei, In caz de ‘mod sistematic s& analizeze activitatea pentru precizarea diagnosticului ea gi activitace ccurativa, elucidind urmatoarele chestiuni: 4) termenele de precizare a diagnosticului boll din momentul imbolndvirit medicala; lor infectioase adresirit dupa asistenti ) data si ziva contactirii maladiei 1a intemarea in spitalul infectios, data imbolnavirii gi data adrestsii dupa asistenta medical, ©) aplicarea metodelor de laborator gi instrumentele pentru confirmarea diagnosticului; 4) coincidenfa diagnosticului de indrumare spitalizare cu diagnosticul clinic definitiv precizat (stabilit) in sptal Analiza'generala a activititi de diagnostic $i curativi a CBI ‘timp de un an se anexeazi la darea de seamé anual a CMF. an et gg ee er Te cana (ee) st it Sep Smt enn ca ct oudey as Givaescanor se stably ia conformiate cu orice 9 4, Activi (ea de iluminare sanitara si masurile de profilaxie Conn prisipl acvintn de. oninae iet cosh mexican cng pop pind neat Sepundee a mur saniargenie ste one i ain sicute ress ensue de ele intense 0 mse imporans pine a ce a0 san, iar oi mtr in ele dei si {pioneeTrebul ts explice sitomai 5 amument azanc, ‘Sears sok fe omar mn fie ator ompeid de ese orem men Contre difeitelor ‘boli infectioase gi parazitare. La efectu 1ssci de iuminwe stat ta masele fale populi mea ose, in consider moridiaes In esac espe si, de asemenes, pacts proesonl a s | Sd se acorde atentie deosebiti manifesta for primare ale unei sau altei boli infectioase tare dau autotratamentului si necesitat area metic Medicul CBI webuie pecmanent sk tatea, bazindu-se si contind pe ‘i orearelor ocrotir sini Special principal, ti adresirii precoce dupa ajutorul hanent Si perfefioneze active pe ajutorl din parte conducitoior i, al serviciului antiepidemic $i al Bolile infectioase gi parazitare se deosebesc de cele son prin eontegizitate ~ posibliile de a se transmite de Ia omul Paina la cel sinitos, persoanele sindtoase la rindul lor se mat fot molipsi de lt animalele bolnave. Stabilrea diaynosticlut Frezumtiv de maladie infections trebuie si fie cit mai precoce Fr gcop de izolare a bolnavului ta timp 3 tratarea lui adecvatd, de memenea gi pentru efectuarea timpurie @ masurilor antiepidemice Jn focarul epidemic. La tofi bolnavii eu maladii infectioase sau facazitare intemafi in spital se completeazd foaia de observatic clinic Foaia de observatie a bolnavului prezinti un document de mare importanté clinica gi juridicd. Completarea foi de bservafe este un element principal in activitatea mediului. Ee Ssigurd indeplinirea masurilor de diagnosticare, antiepidemice gi ‘ontribuie la confirmarea precisa a diagnosticului clinic, de ‘asemenea $i la tratarea bolnavului. fn foaia de observatie trebuie Sh fie elucidat’ evolutia maladiei in dinamicd si eficacitatea fratamentului, in baza foii de observatie se studiaz cauzele mmaladiei, se efectueaza expertiza capacitiii de munca gi medico- Tegal, se traseazi misuri concrete antiepidemice si de profilaxi. Foaia de observatie se consider unul dintre indicit principali ai activititii stafionarului, Ea favorizeaz’ dezvoltarea gindiri clinice i a méiestriei profesionale a medicului, Foile de ‘observatie clinice clucideaza succesele medicineii nationale si pot fiutilizate pe larg in diverse cercetii stiingifice. Medicu! trebuic sh considere intocmirea foil de observatie a o parte inalienabili fs activitiit sale, in timpul clreia el fixeazi observatiile sale si fctiunile medicinale — remultatul gindirii creatoare la patul bolnavului, Calitatea inalté, completarea riguroas in cunostint de cauzi a acestui important document medical poate fi calificata ca oatiuine gi a de bone ager fat pacers HORE BISLIOTECA |de vivorat ui Concomitent cu ceast, student confi. deprnderile practice la examina milion bolnavului gi la descrierea logi 7 cd a dateloracurulate Bone teebuie s& fie examinat atent, minutios st chibzutts In igen baza datelor de anamnezé a bolii si a celor epidemiologic in timp incipiil lui unel Pistate trebuie analizate pe parcursul finindw-se cont de momentele aparies gf Prenumele si numelebolnavuhi Coperta foil de observatie se prezint Catedra de boli infectioase, tropicale si parazitologie medical a USMF "Nicolae Testemiganu’ Seful catedrei, profesorul universi- ta, donna) Lectorul, domnul (a) Foaia de observatie Diagnosticul clinic (de indicat pe deplin forma clinica, gradul de gravitate, perioada si durata maladi Complicatile Bolile concomitente Studentul (a) curator Grupa ne. anul___ faculti Noti: Acaste date, de asemenea, se inscriu pe coperta foit de observatic. 2, Datele de pasaport ale bolnavului 2) reoumee numa oni) 3 a Slo ea ds mane pot profi iin msn contac ma Sac cnee stints spre taps de tdrmsre P) dams sera de irae °i ') diagnosticul clinic (forma, gradul de gravitate, perioada durata boli) 5 “Ps _ ‘)complicapile — j) bolle concomitenie 3. Acuzele bolnavului (ei) in ziua euray (laa cata zia maladie’) Se namo tte aes pe crs la rere oa ziua curate, examininduse cu atenge la saren lit general (libitum, cofale, vertu, insomnie, inapetnfs ee) La onvorbirea cu bolnavul tebuie. st nu ne ntim sua Spusele a, dae 38 ma preci atv unele date subictve 4. Anamneza maladiei Anamneza_maladiei necesti 0 descriere cronologicd, fellecare maxima a evoluiet semnelor clinice, Intact boll infecfioase se deosebese print-o decurgere cicic, e nocesar si precizeze tratmentul primit de bolnav. pind la intemarea in spitalul de boli infectioase, deoarece multe mijloace terapeut Pot modifica tabloul clinic al boli. La desctierea anamneze| maladie: trebuie si se stbileascd cind s-a imbolnivit pacienul (ata, ora), cum a debutat boala (acut, repat), s8 36 descr ‘minutios primele simptome ale bolii, si se precizeze prezenialf . erioadei prodromale gi exprimarea ei. Spre exemplu, la bolnavi fu hepatte vile: “minis se depistead toate simplomele dezvoltarea ior, fapt ce permite determinarea sindroamelor} principale ale perioadei preicterice sau prodromale. Deoarece| ‘majoritatea bolilor infectioase decurg cu temperatura ridicati's¢ precizeazi debutul febrei, modalitatea ei de ascensiune, caracter} ‘curbei termice gi durata ei. La bolnavii cu icter e necesar si &¢| indice ziua aparitici urinei de culoafe intunecati si a scaunului de| culoare surie (cenusic), cdnd a apirut icterul pe mucoase,‘sclere $i 20 giele. Se mai precizeazh nespirat presenta semnclor do fntoxicatie a maladici (cefilee, vertjur, frisoane, mialgi, itralgii, insomnie etc.), prezenja eruptilor pe mucoase i piele (limitele apartiei, caracterul, localzarea, durata etc) iin afectarea tractului digestiv trebuie de precizat asemenea simptome cum ar fir inapetenta, greafa, voma gi fre Gurata, caractenl maselor vomitive. Daci bolnavul are diaree, fete novesar de precizat caracterstica gi fiecvenia scaunului, Sparija in materile fecale a mucozitafilor 4 striurilor de si Mocierea tenesmelor gi a scaunelor false, in caz de aparitic a se precizeazi localizarea lor, iradierea, durerilor in abdom taracterul, intensivitatea gi periodicitatea. Conseeutiv se descrie gvolutia simptomelor boli, indicdndu-se data aparifici fiecirui fSemn nou si in a cata zi a maladiet @ fost depistat, Trebuie de precizat cind bolnavul s-a adresat pentru prima data la medic, ce fiagnostic a fost confirmat, ce tratament a primit la domiciliy sau in CMF, cum sa modificat temperatura in lewitud ou administrareamedicamentelor si cum s-a modificat insisi fvolufia maladiei, Daci, in CME a fost efectuat examenul de Jaborator, atunci rezultatul trebuie si fie inscris in extrasul boli Evolufia maladiei e necesar si fie elucidatd detaliat intr-o form’ consecutivi de la debut pind fn ziua curatiei pacientului de citre student ‘5, Anamneza epidemiologic ‘Anamnéza epidemiologic’ este 0 parte important « foli de cbservatic, care are dreptscop determinarea sursei de infesi, a eet Sluis pont chor do tarsmitee, « modi ide infetare, In uncle cai, datele anamnezei epidemiologice emit atablizea limiter probabil le perioadel de incubate 3 {unre actionilor antepidemice aecvate.Anarneca epidemio Tome consti are © mare importanf. in argumenarea diagnos ticula prevent gi clini definitv, : aLa clasif precizeze 8) prezenta cazutior de boalt in icarea anamnezei epidemiologice trebuie si. se re persoanele ce Lau inconjurat Be. polras la servicia sau ta domicilu, modalitaten 1 onditle e vial, de wai, daci se_afla in loins gpidemice ori endemice nefavorabile sau inte-un focar de anumitd infectie, ) contactul cu animalele sau m: peste hotarele tari, durata lor activitatea in file strdine; ©) Gatele desore respectarea regulilor igienei personale; satea Sitark a locului de tai (prezenja mustelor, a ectoparaziiion starea apartamentului, a veceului ete), Gatele despre alimentaic, produsele alimentare, despre aprovizionarea cu ap& potabilé, ©) dutle desore transfuzia componentilor sanguii,interventi chirurgicale, ginecologice, stomatologice, diverse intervenia Parenterale, inclusiv acupunctura, tatuaje, teria prima de la ele; cilitorile 3 conditiile de trai, sederca sau d luni (unde, cénd ); in cazul cand pacientul afirma c& nu lucreazi, anamneza shidemiologica trebuie culeasi mai insistent si mai dealt, finde bolravul nu activeazd la lucrul tui de bazk (fabrich, luzind etc.) insi in realitate se ocuj ip cu comerful sau executa 1 alte functit legate de diverse posibilitti de a se infecta 6. Anamnera vie Se precizeari ‘dezvoltarea fizicd si psihi ‘nceputul studilor si finisarea lor, incepul serviciul in armata materiale si de trai, de munca, factoriip 2 pacientului, tul activititii de muncé, pentru barbati; viata familiali, condijiile imentarea (regulatd si valoroasi); conditiile rofesionali nocivi, intoxicafii, deprinderi 2 “vie peridld. preicierica, faze’ okegtér® icteuiyi2 a8 DHs (20-30%), valorile normale find pind la 3.5% Ay (0- Sor), norma ~ pan’ la 10%; MDH; (50-70%), norma ~ pind la 30% 91 apare MDH, (5-20%), care la donatori sindtogi in ser nu Brdetermind. Se mirese limitele coeficientlor izoensimelor yas (CIA) pana la 1-25 (norma pani la 0,30}; LDFLDH. {Git} pala 5-9 (nora pnd a 1,0) 31 MDIisa MDH (CIM) 123-7 (norma pind ls 1.0) it Testele eu izoenzime sunt mai sensibile deat cele cu enzime spot fi viizate in disgnosicl si prognosicl sechelelorin HV. " Diagnosicn! bohm: al necrozei hepatce acts in titele viral. Comparand dinamicadiverselor_ervime, ‘mime a test da conte nse bolavieu HV bile cesterea briscd activittt LDHS, A3, a indicilor CIA gi GIL, cu 0 evidenti scddere ulterioart. a lor, creyterea (Bisiderabild- activi» antiplasminei (AAR), a. indexului fbrinolizinei (IF), actwitiifibsinoliice a singeui (AFS) si tiieyorarea*considerabilé. a factorilor de coagulare V,VILVIN, fibsnogenului, antombinei I indexului protrombine (1), fiind indicatorit preeocs de-dezvoltare a°NHA (precoma 1) In diagnosticul-precoce:al-NHA legath de" HV va fivutilizas 31 Geterminarea valoilf probei cu sublimat sa betalipoproteideor, tare'$6 micjoredzi bhusc: Creste considerabil nivel bilirubin {stalercu:0.sporize maivevidenta a-fracfei indirect. In favoarea dezvoltirii NHA pledeazA si apaijia precoce:a anti-AgHBs ia anii-AghBesinctitry, tréscind cu ocparalela sciderevgi chiar dispariicw AgHBs giAgHBe.'.0° agus. NHA® imoHV vari Gxprimatdcnu ‘numai prin: secvenfe biichinsice; serologice,eigicinices 1: tro ob vlaMetodele-clinice generile-ale diagnosticului de daborator in Aapatiele vile.) A INHY A aie = weir en Re oe EeNIn peat ac enero in single eee Innibolntvisio Leuoopenié madera cu ‘imfo-» si smondeitor’ relat). SH- find snormsl-sau!incetintisPentns NHA. vt ‘tametristick 6 leucositozd cu neutrofilieilimfopeniesx..-- ” |{ Modificdrile in urind vor fi mai frecvente in formele ict de HY, unde se vor determina pigmentii biliari si urobilinogena. Colectarea singelui pentru examinarile de laboraior. al bolnavilor cu epatite virale. Diagnosticul de hepatita. vir necesiti ‘0 confirmare prin metode de laborator, folosindu: piobe biochimice, serologice,si de hemocoagulare: Pen ‘examinatile b ochimice singele se colecteazi dimineata inain de masi, din vena cubitalé cite 8-10 mi, intro eprubetd cura Pe ea se inclee o eticheti, unde se indic& numele: dé familie al botnavului, numanul sectiei, data eolectirii singelui 5] enumerarea indicilor necesari_cereetiri: bilirubina, aldolazal ALAT, izoenzimele LDH, fosfataza alcalina, probele-cu.timal, sublimat, colesterol, fractiile proteice etc. Singele colectat st transmite in laboratorul biochimic. 1 Pentru examinirile serologice (indicarea markerilor virusulul ABCD,E* etc.) singele: se colecteaza.,in mod :analogiov4i cantitate’ de 4-5 ml intro eprubeté sterilé gi se-transmite laboratomul bacteriologic (serologic). meen Pentru.determinarea indicilor hemocoagulanti-(protrombina, proconvertina, antiplasmina etc.) din vena cubitala se olecteaz3| 2uml:-de-sdnge, care imediat ‘se. toami: intr-o- eprubeti-ide| ‘centrifuga cu gradatie, care contine in prealabil:0,5-ml solutiexd| oxalat de sodiu. Astfel de investigatii se executé de,asemeneii laboratonul biochimicasong < oye Borst og ANY tattows +o Peptru-inivestigateasingelui'iri'PCR din vera cifbitalé colecteazi 4-5 ml de singe pe 0,5 mil'solutie de oxalat.dessodit sau alt anticoagulant si se expediazi\in laboratonil serologic’ :, 4. Criteriile de externare:si-dispensarizare’a, conviles: centilor,‘dupi -hepatitele. virale:\Extemarea convalescentilor dup suportarea hepatitelor virale: A (HVA), B (HVB); CEIVE), D-(HVD)'si E-(HVE) se efectueazi dupa insinatosirea, clinica Pompleta.rgi :norializarea :probelor biechimice ale -ficatulut Extemarea din spital a convalescenfilor-mai poate:fivadmisi!in urmitoarele cazuri:/a),cind acestea denota un icter-modeaat al 40 sclerelor si © oboseali usoard, dar probele functionale ale ficatului si dimensiunile lui sunt normale, b) cind indieii activititit alaninaminotransferazei (ALAT) i ai probei cu timol min moderat marite (eu mai mult de 1,5-2 ori fat de nox, fnsh sa normalizat definitiv bilirubina 51 au dispirut semnele clinice. Depistarea unor markeri virali in perioada de convales- cent a pacientilor dupa HVB, HYD si HVC nw conta indica pentru extemare. Despre starea acestor persoune este anunfat in mod obligatoriu medicul de la cabinetul de boli infectioase (CBD) din grupul de consultangi din sector sau jude §1 sanepidul de la locul de trai al convalescentului ‘Recomandéirile necesare la extemare. Sa se respecte timp de 6-12 luni un regim dietetic, ce ar exclude atit bucatele grase, fripte, afamate si picante, cat gi biuturile spirtoase, inclusiv berea, Si se reincadreze in cimpul muncii, evitind eforturile fizice (munca fizicd grea, practicarea sportuli), 58 se interzicd deplasirile, munca in schimbul de noapte, lucrérle cu substante toxice (vopsele, lacuri, pesticide, enbicide etc). Sunt contra- indicate vaccinirile profilactice (cu excepfia imunizarit antte- tanice gi antiabice) timp de 6 luni, in aceasta perioada nu sunt indicate interventile chinurgicale, graviditatea la femei (timp de 12 luni), utilizarea preparatelor hepatotoxice, E nevesara anga- jarea rafionalé in cimpul muncii a purtitorilor de virusuri BC.D,G, funcille arora nu sunt legate de singele bolnavilor seu de diverse manopere medicale asupra acestora, Tratamentul balnear al convalescenilor poate fi recomandat aumai dupa 6 luni de la vindecarea de hepatite viale | ‘Durata pierderié temporare a capaciayit de munca. Dupk ‘extemarea din spital, convalescentul primeste la méné un buletin de boald pentru 10 zile, Daca este necesar, buletinul poate fi prelungit pentru alte $ zile de mediculinfectionist al CBI in cazul HVA si HVE, sau pentru mai multe zile in eazul HYB, FVD gi HVC '~ de’ citre comisia medicala_consultativi. (CMC). Convalescentilor dupa forma medie de HVA sau HVE medicul ade la SCBI le poste prelungi buletinul pand la 14 zile, dup forma sgrava — pani la 21 zile, iar dup’ HVB, HVD gi HVC de la 16 ‘ini la 25 zile consecutiv. j Supravegherea dispensaricd. Convalescentii dupi HVA si HIVE vor fi examinati de medicul infectionist din CBI sau de medicul de familie dup o lund de la extemare. in caz. de insinitosire definitivé clinicd. si normalizarea analizlor de Inborato, ei pot i scogi dela evidents. Convalescenii dup HVA SUHIVE cu fenomene clinic gi de Iaborator restante, ups 3 luni Sunt examina din now, Dacd aceste fenomene restante la 0 parte din convalescanti se mai depisteaz peste 3 luni, ei mai sunt ‘examinali g:peste 6 luni dup& care, de regula, tofise vindecd si Sunt scogi de laevidenta de dispensarizare. Convalescentii dupi HVBHVD,AVC vor & supravegheati de catre medical de familie sau infectionist dupa 1, 3. 6,9 91 12 luni de ln exteraze. in termenele indicate et vor trece controll ‘medical gi analizele de laborator (se determina in ser nivelul bilirbinei, ALAT, probei cu timo si prezenta dferitelor marker viral in funciie de etiologia hepatitei). In caz de depistare a unor abateri de la nom, pot fi investisate proba cu sublimat, facile Proteice gi efectuatlultrsonografiaficatul Convalescent dupi HVB, HVD,HVC se vor scoate de la ‘evidenta dispensarica, daca la ei lipseste procesul de cronicizare + fi maskerit ce confirma acest proces. In uncle cazur, mai ales, dup HVD gi HVC, vor fi investigasi ARN viral respectivi prin reaeja de potimerizae in lan} (PCR). ‘Bolnavii de HVB, HVD gi HVC cronice persistente sau cu | forma integrativa dupa extemare vor fi dispensarizati o dati in 6 | luni concomitent ca examinarea probelor biochimice mai pe larg, 4 markerlor vii respectivi. i ,executarea.ultrasonografil | ficatului es d Periodicitatea examinirilor de dispensarizare a pacientilor cu | HVB, HVD si HVC cronice active sau forme replicative va depinde de categoria morfologic’ a hepatitei si de procesul de 2 iti cronic ew activitate sctivitate in ficat in formele de hepa ‘minima si usar, bolnavii vor fi dispensarizati o dati in 6 luni; cei eu activate moderata ~ 0 dati in 3 luni, iar cei eu aetivitate Severd sau cu tratament antiviral ~ 0 dati in lund in procesul dispensarizarii se vor determina probele biochimice mai detalit; rmarkerié vital respectiv, statutul imun, uneori se vor investiga st ADN sau ARN viral, in functie de etiologic, examinatea morfologicd si ultrasonograficd a ficatului Dispensarizarea gravidelor cu hepatite cronice de diversi etiologic (HVB,HVD si HVC) se va efectua dupa regu similae Problema referitoare la pistrarea sarcinii va fi rezolvati individual, ia functic de gravitatea boli, activitaten procesului citolitic, starea statutului imun, Pacienfii cu ciroz’ hepatic& de etiologie viral se vor afl La supravegherea dispensarica tot timpul cu examinarea clini si de Iaborator 0 data in luna. in car de ciroz8 viralé hepatick decompensati se indicd un tratament in conditit de spital Purtitoriivirusurilor B,D gi C vor trece un control clinic, de leborator (biochimic gi serologic), instrumental nu mai pujin de 0 dati in 6 luni, Dack la purtitorii de virusul B rezulatele examenului la AgHBs sunt negative pe parcursul anului, et vor fi ._ supusi controlului de 5 ori la acest antigen peste 2-3 luni si dack rezultatale vor fi negative, se vor scoate de Ia evident. Mai precise penttu scoaterea purtitorilor de virusuri B,C,0.G. vor fi investigafile cu rezultatele negative ale ARN sau ADN virali dupa un an de supraveghere dispensarici. vo Rebra tifoida si paratifo 1. Criteriile de internare, ° Se spitalizeazi obligatoriu in secfile de boli infectioase toti paciengii timp de > ani . Convalescentilor, fogti_angajatiinainte de boali in intreprindeilealimentare de stat sau private, in mstitubi de eopit ori in reteaua de aprovizionage eu aps, timp de o lund dupa textemare, nul fi se \a permite 32 lucreze. Acestor i se vor ffectua * analze bactevologice ale materilor fecale, urine procum $10 iesimantare a bile, Rezultatele acestoranalize find hegative.e1 vor fi admigi la luerul de bazi, ini lunar. timp de ium, vor fi supusi unui contol bacteriological materi fecale Si urine iar Ta sfirgitul termenului se va mai controls bila Gilicatura) 5. reachia de aglutintre cu antigerial Vir Dack si Seesie rezultte vor fnegative, convalescenit'se soot de evidenfa ji se ransferd la Centr sanitaro-epidemiolowic, unde se ‘or ala Sub supravesherea mediculuiepidemiolog timp de 6 ani Convalestenfi, care continud si fie'purtitori de salmoneletifiés sau paratificé: sunt destiuit de la'imunca'pe Speialitates'se'vor aff la evidenja”-epidemiologului Centrulus "de Medicin’ Preventiva tone viaja 8 =! atch Neeeen at a ee Dealt Dizenteria soo eatioig & SAGO E afte i gH ap Sod gm ate we toe lt 9b mm & LvCriteriile'de-internare. “Se intemeazA ‘obligatbiiu in sedtile-de ‘bot infectioase. tot pacienfi eu foime:-grave ‘yi » Yemigradé de dizenierie acutd, dé asemencd."9 cu dele trom Patient cifortns ugoare pot fi tatafi laidomitili; dacaiv pemitevondijile epidemiologicersiar ewcat so». ap wusbom Sur 2.i¢Deprindert * practice velinicé." Palparea ‘vintestinlia |} “tgnioldian: Degetele-mainii palpatoare: se aranjeazi-th regiunea 5 iliacd ‘sting’, perpendicular lungimityintestinulai-sigmoidian: In 0 timpul inspraies, degetele se adincese eit mai tare, apo panto smigeare a palmet stingi dinduntry in afird si de sus ia jos Jmpreana cu pielea peretelui abdominal anterior, ele se depla- feazi peste intestn. La palparea intestinull sigmoidian se stabi- {cyte conststenta, mobihtatea,elastcitatea gi doloitate acestia Palparea intestinului sigmoidian se mai peat execvta eu muchia palmer depte in regiuen saed stingh, punind de la input frina la baza exstt supercar a osulut ie gi deplasind-o spre Sifilie. La aranjarea ceretitoruat din partea stinga a bolna- ulti, intestinal sizmoidian se poate pal, find exisa eiyy gi Trecind-o de la ombilic spre erista iliac superioai, tn dizentere, estiul sigmoidian se. palpeast. sub formd, de un ciindry {retos, spasmat, comprinat,snfiltat, cu diametrl de 3=3,5 em {innomé 15-20 em) Examinarea matertorfecale in dizentere,seaunl poate f fecaloid, inst mai des este lchid,siricicos, cu particule de mucus $i stiuride singe, uneori cu puri.oripelicule fibinoase Scaimulrerzcteistic pentty dizeatesia’coliticd. forma, gcd retint un amestee de mucus eu stiuri de singe fn cant mici {Csputd sau Souipat ect"). Pentru aceast form de maladie sunt taractersice chemarile false, care eprezintiun act de defecaie fark rezultat gi tenesmele = contracturi dureroase in parte de jos _aabdomeaulli,insegivnes anal, inainte gig timpul,actuli de ‘defecation i,m, yrs ar om St ran ane vcs Teh ,ajustirii,rectoscopul st sfectuareg examina. ‘Rectoscopul esteralatuit din tubul rectoscopuluiyebtwatorl cu ‘va la capi, sistemul de iluminae, cae se cupleazd lao bateie “path pentru lantema de buzunar sav Ja. sursg de. energie elcticd Shan nternedial unui tansformatox de reducer: Ia se stinge “ite controleazi-sistemal de iluminare, apoi tubul-gegtoscopului ‘qi alkimul obturatorul eu oliviy Din.timp, se spel intestinal bolnavul se aranjeazi pe 0. masi in:poziti. eepunchigoate, cu “rexiuiieaslombard binescurhat (sub forme sea). Gapitl steril “Argtnscopuluiybin. jut pent, ues se, wnBe eve} stslerilt st se intioduce in rectumla o distanté de 5-7 om de fa orificiul anal. Dupi aceea se scoste obturatorul (se pune into Solitie dezinfectintl), se imbracd ocular, se cupleasa sistemul de sluminare. aprinzind lumina gV sub eontolul wchisus se introduce'mai departe in intestin la 0 distant pind fa 60 cm de a crficiul anal. in liitele normed mucoasa intestinal are supraata neteda gi strilucitoare, de culoare roz, cw un desen vascular bine contural. In dizenterie ev ajutorul ectoromanoscopulit se pot cepa umbtoncle forme de Mécjii-ale mucoase: canal, hemoragice, fticulare,erozive, uleeroase sit combina lor Du localizarea procesului se deosebese: proctta, sigmoidita, proctosigmoidita tit-un sir de exzur, in dizenterie tw reusim ct ajutorul rectoscopulut sf gisim schimbani vzibile ale meacoase: Seymentului distal al intestinului, Cercetiile histologice ale preparatelor oblinute prin metoda aspirates bioptice ou ajutorl fectomaniscopulu favorizeaz’ precizarea, formelor atipice: de maladie” Rectomarioscopia se aplicd in dizentere io urmstoarcle ‘cada’ 4) formidle weclieg, atipice,"abortive, unde se presupune tizeiteria?"b) in toate’ formele cronice; c) controll eficientei fratamentuli; d) tH loste cavurile Suspectede puritor: si bbacteiilor dizentirice. © dak ein eo Mfetada ‘eolecrarik'si tnsdnkinrttfeculior lavbuctetle ditenterice’ Coleclares? maselo?fecale pentru inshmingae. se” cfectuenz’ direct din rect cu un tubugor de gunk sau eu o-ansk- + Sirm de aluminiu’steil&. Pentr'eolectarea materiautui & ansa de sirmi-botnaval Se tuted pe’ ate cu genlunchitidusi la burs sau din posita “in picioare" ind Wriclinatin-egiunes Yombar i desficind. fesele! eu ‘mainte, "Ansa se? introducer in soct “adincimes'de S-6 erse'fao2-3 otal fir forts givatent ge sooate, ‘itrodicandi-se Ali eprubetice: confines 7-¥ ml de | solufic de 30% licking dibolvaia in sottierfosilogics,tvcare ‘mai* apoi sé" transport in“laboratot. +E fnaibine ex colectaréa ‘materialiilui si’se infiptuiagc’ ‘ea o'spatula ori Gamsa sterila dintr- ig dala de-asenienea sterila,{fird urmé-de substante dezinfectente.’ 3 de dont si se sla ana pisticele de mucus, puri, peicule . lnsdmvingarea materalules este mai bine si fie efectuatd in aborator 3. Aprecierea clinicd a indicilor de luborator in dizente- rie. Metode specfice de diagpastic. Examenul baciertolste ab imaselor fecale este cea mai verdied metoda de diagnostic in dizenteric, care precizeszd etiologia maladie in 50-60% din eazuri Examenul bacterolgic a altor materiale (masele vomi- ive, spilaturile gastice) in formele gastroenterocoitice practic tue 0 valoare mai mici, Rezultaul pozitv poate fi obfinut dupa 3 file de la-insimdniare, cel negativ ~ in a doua zi, Materialul ‘entra disgnostiul de laboratortebuie ecolat Ia prima adresace bolnavula gi pind fa intituites tatamentului etiologic. Este de preferat.prelevarea.fecalilor ev mucus sau conglomerate de Tucus si puro, fra amestec de singe in lepiturk ou aoiunes li tactericids, "Numarul de rezultate positive ereste in car. de investigats-repeate.(3 iasemdagir. ale, maselor fecale, pnd la instituiven (atamentului). Rezultatele.pozitive ale, examenul ‘acteriologic an-dizenterie:trebuie apreviate Tmpreund cu datele clinic, eprdemiologice; recosigmoidoscopice ,i.altor probed laborator:in ipsa ~datelor~cliices,rectoromanoscopice teaultatslor'serologice meyative, le. pot determina portajul de Sishelesin ecelasitimp, in formele colitice diagnosticul ponte fi Stabilieigtin-eaz destezaltate negative ale examenulai bactero- Joyiarfind-pretente dateleclinice siepidenvolagion 2 ‘Examenul inunofluorescent al-foturilor din masele fecale se eftotudnrd pentru depistarea agentlui patogen la contactul cu ‘gerulnespctivy cate confine:-antcomp specifict marcali xu @ “abstain ubrescents, Este o-metod specifics precace capicist "gemini devenind pozitiva i'78+87% din-cazud. Metoda in ‘eaivzlafe ‘0 niportints-deosebith pentru efectinrea activnilor sntigpidéiee'urgente in focarele acestei maladit. 9 “por nierolete"serologice. » Reacfa de-aglutinare (BA)cu seul “polit de dizkmterie devine poztva, in itrl-diagnastics de 3a 1.200 (pentru $.flexneri ~ 1 400), incepand cu saptimina a doua de boala’ Frecvenfa rezultatelor povitive inde de gravitates boli Valoarea diagnosticd a ceactiei este mai hate ina de ereyere a tied fn serurperechs ‘Reacyia de hemaglutinareindireo (RIAD eswe una din cele mai sensible metade de diagrostic serological dizenteric. Fa evine portiva, incepand ua S-Ga 71 de boala, in titul fhagneste, de 4-160. Importanté de- diagnostic. are creyterea tind do'anticony i serurt perechiprcievate repeat in 10 12a zi de boat : Kietade clinice de laboratar. La examenul coprologic:al rmaselor fale (Srptograma) se va depisia mucus, Leuvocte $i Mingus, Recital analvei va. depmde de forms cima! g ferioade’maladie,.cind_s-a efectuat examinarea’ Hemoleuco- vet re nmi oarecare unportant in dignostical diene in perioada de stare a maladiet este caracteristicd leucocitoza $i” neutrofilia; cx. eresterea-numarulut de leucocite aesementate, VSHde'reyul, devine’ accelerats. poe ae {flor dupa’ 'suportarea -dizenterieic) Convalescent eare..au ufent de'dizerterie acuté firi confimnsarea-babteriologicd, sunt Externafi din pital dupa 3 zile de la dispantia semnelor clinice, i fpecial,:de ta aortmalizarea ‘scaunului si.atemperaturiii iar, in cazurile gonfirmate:bacteriologic — curcondipile mentiapate gun rezultat negative examenului bacteriological materitlorferale la iermeni dirgripa dizenteried. Wis. csr vat | wane. Talueritorii de la, intreprinderile..cu. potential. epidemiogen (insttujivde alimentare, pentru: ocrotires copiluusdin.sistemal de’ aprovizionare capa, din xejeaua e_alimentare:publisé sau privatl)’ care-au sufert de‘dizenterie aouts..vor. -extemat, din ‘pital’ in eondifile, indicate maisus stidupa ee, sct_sptinut,un rezultat negativ abexamenului-bactendlogisial matenilonfezalela ‘germeni\tn, srupavdizentericd Dad. acestar, persoanaydiaanos- streul deidizentarie le-a fost confimmat bucteriologic, Suns: negesare s a) de 30: 50% side - or 4. Criterif'de externare si dispensarizare a convalescen- dizenteriey:ds8'-seveliberezé de, eatre mediul. de:famil 4 : i dovd rerultste negative cu un interval de 1-2 zile dupa fnisarea yentul vi ' in eazul dizentenies cronice, convalescentii vor fi extemaus din spital dup amelioratea stiri clinice, dispantia intoxicate, nommalizarea scaunului, pe parcursul a 10 zile si dupa obfinerea a dou’ revult te negative bacteriologice ale materilor fecale. luate dupa 2 vale de .a finisarea tratamentului etiologic, cu un interval de}? le i Lucritorii de la intreprinderile alimentare si din alte locuri cu potential epicsmiogen. ta care a fost diagnosticati dizenteria Eronica. vo! fi external din spital in condifile indicate mai sus, ‘Duraua =prenternfemporare a capacitadt de munca Persoancle. cure'au suferit de dizenterie gi nu trebuie supuse controlului dispensane, .isi> incep -activitatea ide -muned in ‘urmétoarea zi dupa extemare, Convalescentii,care au-nevoie de jnicadrare in condijt speciale de: mune’, vor respecta un regim dietetic, precum gi-cetscare vor-fi supusi evidenfei:de dispensar, ‘sunt extsina, avaa¢ buletinde boala deschis si prelungit pentru s se prezenta # medicul din:CBI sau'la medicul de familie: ;» ‘Recomunddirpla extemare}Si se respecte regimul de alimen- tare i dietetic timp de 3-4 siptiméni, interzicindu-se produsele alimentare pivente, grisimile greu:duzibile si alcoolul. S8 se Feincadieze rifional in munca: a) dupé formele grave de ori infectionis\-pe 2-3 siptinani de-lucru fizi grew, de-deplasiri, de rniuned.in condittismeteorologice nefavorabile; b)-lucritorii din uu potertial epidemiogen si-fie_eliberatipe..perioads necesiri a examenutur hacteniologie: 22: sy ite sanveeG InavSujravegheredide idispensér a’convalescentilor: Sunt supuse © dspensirtzéni persoanele-éaré:airiatributie directa Preparates; pistearea, 4ranspdirtarea, epalizatea:produselor alimentare:si:altor produse-Similire!-caroan suferit de dizenterie acuti,-confirmati bactéridlosie:sprecumgé:purtitori de germent: Seior:maivafla sub supraveghere de dispensar gi convalescentii dups dizenterie 3scromed, persoanele cu scaun instabil, pentru un timp indelungat, care activeez’ la intreprinders alimentare sau in alte locury cu potential epidemiogen: br Se stabilesc urmitoarele termene gi regul-de dispensarizare, Persoanele suierinde' de dizenterie cronicd bactertoloxse contr. mat, purtitori ce elimini un timp -indelungat germeni, sunt ‘supugi timp de 3 luni unui examen clinic g1 de laborator, efectuat Tunar de infection stul din CBI sau de medicul de familie Con- valescenti, dupa dizenteria acu, care lucreaz8 in intreprinderile alimentare gi ake focurt ex potential epidemiogen. se vor afla la fevidenta timp de 3 lunt. In aceasti perioada et vor fi anvestigat clinic $i bacteriologic de medicul-de la CBI ori de cel de fami Persoanele din categoria menfionati, care au suferit de dizenterie cfonied, se vor ae la evidens timp: de 6 luni gi lunar li se va fefectua un exirien clinic'si bacteriologic ale materiilor fecale la gzerment din grupe dizenterica. Dup& expirarea acestw termen; in ccaz de vindecare-completd, persoanele se pot incadma, Ia locul | vvechi de munca, In cazurile cand agentul.patogen persist un timp indelungat, purdtorilui se efectueaz4:un examen clinie $i se preserie eure noi de tratament pari Ia sanareadeplina rocedeele terapiei de urgent in primele ore sunt indicate = splluri gastrice ea aph Barth g ici (pentra recoltsre), apo cu 0 solutie de 2% bicatbonat de sodiu ori de permanganat de potasiu pentru indepirarea resturilor alimentare late in cavitatea gastiic, ce contin botulotoxind. Stomacul se spald prin sondi (tub Faucher), in lipsa ci, poate fi provocat reflexul wian pentru provocarea virsAturilor. Pentru evacuatea tubulti digestiv de botulotoxind este indicat clisma cu solutie de 2% bicarbonat de sodiu sau se administreaza purgative 5 Metoda de colectare a materia pentru examenul bacte- riologic. in acest scop se examineazi masele vomitive ori spili- turile gastric, singele, urina si materiile fecale, Material pentru Xaininare se recolteaz4i“intr-un -vas steril-ermetic. pind. la initierea tatamentulus specific. Sangele se recolteaz in cantitate de-15-20' ml, masele-womitive: on spalaturle-gastice = 50 100 tn; materile fecale'~°2550 gy urina ~S-10-ml, Material se - pistreazd la tev2, deoarece toxina botulinicd se‘dstruge partial 1a temperatuiaeameiei 7 aqie ANH. BGE Tae Sok "Metoda administrarit- seul inibonutiniisSera} antiboty- nie reprezints tratamentul Specifie;"ce se.administreazA cu cea | “imai'mare urgent. Se tnjeoteaza ur anestec de ser antibotalinic ‘monovalent (antieAYB+E) intravenos'saiy intramuscular’ doz cumntivlGe set antibotulinioseontime 10.000 UL de tip A si E'si t ‘5000 UI de tip BDe‘obitel, in cazbrile-tevere: de‘ botulism se adshnistroazi Li cira:de! tatament 15-17:idoze> in semigrave ‘pind 'la T0-doze 1“in’-cele Augoare V2: dézessFind: unset; terogésel 36 admitistreazar-cu-aceleagi-procautisnientoiate “pent toate Serr’ eterogene (vezi tetanotul)8-% 6 enh oP “3)"Apredierea ‘elinica x indicilor, de laborator. Metode spite de ciagnosne. Examen bacteriologic: Material o Conform datclor noastre, rezultele escort sunt ating et materialului examinat si ser antibotulinic A,B,E (0,02 ml de ‘monovalente A, B, E pentru determinarea tipului de toxind Ieucocitozi moderati cu neutrofilie, in urini se determina " botulism suat externafi din spital dup insinitosire clinics deplnd or ov unee sechele, ce na pun in perico activists vial a pacientla Recomandir la extemare. La prezenta unorsechele(pareze cic) se recomandi a contimia fn condi de ambulator tata tneatil parezslor cu procedur fzoterapetice, Eibersea de ‘munca fzci grea timp de o lun gi mai indelunent, “Duratas perder temporare a capaci de munch. In ipsa fechelelor gi maladlor asociate, piewerea temporada epactit de munca constiuie 10 zl, In finefe de caraterl “sechelelor, buletinul de boalé va fi prelungit de comun acord cu ‘medicul de familie, ncurologul sau infectionistul Dispensarizarea convalescentilor dup’ botulism nu se cefectueazi in caz de prezen{i a complicatilor sistemului nervos central ori ale miocardului. Acesti convalescenti se supraveghea 74 de specialisi respectivi un timp mai indebungat. Escheriehioza 1. Criteriile de internare. Se intemeazi obligatoriu in secfile de boli infectioase tofi pacientii cu forme grave si semigrave de escherichioz8. Bolnavii cu forme usoare pot fi tratat la domicili, dacd permit condifile epidemiologice. 2, Deprinderile practice clinice: a) Simpiomele de deshidratare (vezi salmoneloza, holera) apac in formele hholeriforme ale maladiei; b) Simpiome ale socului toxiinfectios ‘par in formele dizenteriforme ale maladiei (vezi salmoneloza), ©) Palparea abdomenului (vezi salmoneloza). Abgomenul poate fi balonat si dureros; d) Palparea colonului sigmoidian {veri dizenteria) se va face in formele cu evolutie clinicé ca in ddizenterie; ¢) Examinarea materiilor fecale in, escherichiozt ‘Seaunul poste fi fecaloid, lichid, abundent, apos ca in holerg, sau Tichid, sirdcdcios, cu mucus gi striuri de singe ca in dizeateri; 18) Recioromanoscopia (veri dizenteria) in formele cu evolutic ‘Glinicd ca in dizenterie (Forme neclare, atipice, abortive) si le. ‘controlul eficacitiii tratamentului acestor forme se apli ectoromanoscopia. ‘Colectarea materilor fecale, a maselor vomitive $i a apelor de spilare pentru examenul bacteriologic se efectueazi ea fn salmoneloz3. > ‘Colectarea siingelui pentr examenul serologic. Se s000- teazi 3-5 ml singe din vena cubital. “ é Calcularea cantitini necesare a solupitlor saline pentru rehidratare (vezi holera) se va face in formele clinice care fevolueazi cu simptomatologia holerei. 3. Aprecierea eli lor de laborator. Diagnosticn! specific. Examenul bacteriologie. Interpretarea rezultatelor {insimanfirit materilor fecale, maselor vomitive sau a apelor de Spalare astrice se face ea in salmonelozd ort febra tifoida Rezulatele de certitudine vor fi objinute in a 3-4-a 21 din omentul insimanfani, Ele au 0 importanti primordiald in precizarea diagnosticului de escherichioza. ‘Examenul serologic. Poate fi utilizati RIAL, dar in practica medical aceasté reacfie au este Solicitaté (ractit falspozitive cu sighele, salmonele), 14. Criterile de externare gi dispensarizare a convales- ccentilor dupa escherichior. Extemarea convalescentilor s= v8 face dupa o insinatosire deplind, iar a persoanclor cu potential epidemiologic sporit ~ dupi dowd rezultate negative ou un interval de 1-2 zile dup fnisarea tatamentulu "Recomandari necesare la externare. Respectarea regimului alimentar timp de 2-3 siptimini concomitent cu excluderea produsclor alimentare bogate in celulozi, a bucatelor picante, ‘leoolului, respectarea regulilor igienei personal. ‘Durata pierdeni temporare a capacitiii de munci, Tot convalescentii vor fi incadrafi in cimpul -muneii, incepind fctivitatea profesionald in prima 2i de la externare, cu exteptia facelora eu potential epidemiologic sporit din contingental creat. Dispensarizarea. La evidenga medicului infectionist de I CBI sau a medicului de familie Se vor afla numai convalescentit ‘care sunt angajafi la munca in sectoare cu potential epidemiologic Sport timp de 3 luni, Lunar li se va face un examen bacterologic al materilor fecale. oYersinioza intestinal (enterocolitica) $1 pscudotuberculora 1. Criteriile de internare. So intemeaz obligatoriu in seefile de boli infectioase toft pacientii eu forme grave $i igrave de yersinioza gi pseudotuberculoz’. Bolnavii cu forme permit condifile uuyoare pot fi ualafi la domiciliu, cpidemiologics i diagnosticul este’ confirmat prin teste de Taborator practice clinice. Ambele maladii se run polimorfism variat de forme elinice. In pseudotuberculord se disting urmatoarele forme clinice, care trebuie dopistet> ; abdominalé, scarlatiniforma, ictericd, cataral lyieS, mix gi generalizati (Septicemica). In Yersinioza Intestinala predomind formele gastrointestinale (gastroenterit enleracaliticd, gastroenteroeolitic’, apendiculard, de adenith Imezenteriali, ileité terminala). Se mai inregistreazd forme septicemice (yeseralizate) si portaj de germeni Pentru ambele maladii sunt caracteristice simptome pronunjate de intoxicelie gi alergice Datorith polimorfismului Clinic variat, aceste maladti necesiti 0 diferentiere de multiple alte boli aseminitoare, in legituri cu care fapt diagnosticul lor clinic se confirma obligatoriu prin metode de laborato. 3. Aprecierea clinica a indicilor de luborator. Metoda hacteriologica, Drept material biologic pentru examenul bacteriologic pot fi prelevate materi fecale, singele, urina, spalaturile faringiene, lichidul cefalorahidian, bila, conyinutul din abcese, sectoare de intestin rezectat, apendicele, ganglionii limfatici, Recoltarea materialului pentru examenul bacteriologic ‘se va efectua pind la inceputul twatamenului cu antibiotice, prelevindu-se 2-3 probe. Materile focale se vor recolta in canttate de 5-6 g in vase sterile. Fle pot fi recoltate din scaun, daca este necesar ~ dup& clisma, cu sonda sau cu un tampon de vali. Sangele se recolteaz& cu o seringA sterila de 10-20 ml, fiind o fntrodusi dupi extragere intr-un Macon eu mediv de culturd in fapet 51-10, Dun objinaca tn pure desee Stutiazd propriate ei biochimice, se. detensag ar frovarnn, Kensal baceaoyi cfnise ren ota opt T6LI7 ale dela nsdn Dupe nee tt in yersiniozi se subdivizeaza peste SO ale vatiante serologice, Metodele serologice de diagnasic. Vivestgaile serologice constitie metoda principal. de diagnostic al yersiniozei $1 pseudotuberculozei, Ble permit a determina prezenta. $i oncentraia anticarpilor specfici in singele bolnavilor. In acest faz vor fi utilzate RA, RHAL si reactia imungenzimaticl, RA se monteszi cu tulpinile tipice sau ca autoculturé, Titrul Semnificativ este de 1:100 din inceputul siptiménii a doua de bala, find in crestere pe parcursul maladiei, RHAI este mai sensibild, titul diagnostic sermnificativ fiind de 1:200 din a 3- 5-a zi a maladiei, Se recolteazi seruri perechi in 1-3-a $i 7-10-4 i de boalf, urmirindu-se cresterea titrului in dinamie’, Apreciind reaultatele investigafilor serologice, trebuie s& sinem cont de faptul of yersinile au antigeni comuni cu agent altor boli infecfioase, putind fi inregistraterezultatefals-portive. De aceca rezultatele trebuie analizate $i apreciate in contextul datelor clinice, epidemiologice si allor teste ale investigatilor de laborator ‘Metoda imunofluorescenit. Din materialul biologic prelevat se efectuearA frotiuri, care sunt tatate cu anticorpi fluorescer rezultatul apreciindu-se tn mieroscopul luminiscent. Actualmente pentru diagnosticul yersiniozelor au fost ‘elaborate metode Sensibile de dignostie ea imunobloting si reacfa de polimerizare @in tong. Cotectaren simgelui se efectueaz’ din vena cubital cepnubeed ps (tile serologice in eantitate de 3-S mn, penta probele bioshintice- 5-7 ml Menxdele clinwe de laborawr in hemoleucograma se Ueyistear’ 0 leucoriter’ ew dovierea formule leveocitare spre slanga, mouociteva, linfopenie celativa, eozmolitie: Se decermina fo creslere substaniala a VSHL, in formele grave pertoada de stare 4 maladioi in urin poate fi depistati proteinutia, albuminuria, microhematri, cilindruria. Lao parte din boinavi ex forme ‘eterice, abdominale sau generalizate se depisteaza, hipesbilins Dinema, erestorea activitih ALAT, ASAT, a aldulazei gta altor cenjilor dup yersinioed sau pseudotuberculoza. Regulile de extemare. Extemaiea convalescentilor dupi psexdotuberculoek 4 efectueara Ia fnsinstosirea clinic, jindndu-se cont de indici de Inborator, asi nu mai devieme de 10 zile de la dispartia semnelorclinice ale maladie ‘Recomandiri la extemare a convalescentilor de pseudo. berculozd, Plasarea raional in eAmpul muneii a pacientilor, care ‘au suportat forme gencralizate, ietorice sau abdominale ale rmaladiei, consti in evilacea lucrului fizie grou, a exerctilor sporive, @ deplasivilor. Acestor persoane li se_recomanda respectzrea regimului alimentar si dietetic timp de 3 toni Durata pienderit temporare a capacinitit de munca. La ‘extemnares convalescentilor dupa formele icterice, abdominale 31 ‘generalizate de peeudotubereulozi acestora lise preserie butetinul de boall pentru inca 10 zile; dupa celelalte forme ~ pentru incé 2~ 5 rile in Central medicilor de familie buletinul poate fi prelungit, fn caz de nocesitate, de etre infecfionistul din CBI sau de ‘medicul de familie, Dispensarizarea comvalescenjilor dupa pseulotuberculoz se cfectueazi de infectionistul din CBI sau de medicul de familie, n up’ formele terice supraveghores de dispensar se efvutwcuri 1 periguda de 3 lun, snvestginda-se probele funetionate ale Fut te 193 unt duph coelte Forme ip de 2 7 {emul probabil de aparifea eckdvele) Meu de externare im spital a ov yorsmioa esta, dra petri tempor Mint gt supravegherea de dispeasar a convalescentilor dupa Tonmele® inestinale de yersinioA sunt acolsgi ea yin Stmmonelozs In Tormele generalizate gi abdominle ~acelea et in pseudotuberculoza {. Criteriile de intemare, Se interneaz® obligatoriu in spitalal holerie toli paciengii cu diverse forme de holera gi est Suspect, In eax de epidemio de holera, tofipacientit ou disfuncti jniestinale se intemeszi in spitalul provizoriv, iar persoanele sinitoase, care au fost in contact cu bolnavit de holeré, se jinterneazi in izolator. 2. Deprinderi practice elinice in holer’. Depisiarea sennelor de deidratare, ln rajiatea eazuior, olor ebtearh noaptca, ma Fecvent spre diminesfi, ct” spariia Schon hid feck dares fn abdomen. La foeput, seaunul ete fecalid, inst dupi 3-4 defeeai devine cancteristic,apare © fact lchidfabundent, do culoae albiioas, care confine Mute brio, Seaunul a holerd este axemattor cu fietura de orez Sau nzform. Cu cat fecvenfe scaunlui este nts mare, ca at thai pid aparsemele de deshidratare Mus frosven,, dupi citeva ore, Ia scaunul iziform ‘se asosa voma. Uitina are urnitonrsle para: ape we onglpiats, Tard nausee (grea) si este aseminstoure ou un Fe aap i vominons, asa Ia dare 6 texime ecvente si abundenta, conduc, [a desta 9 Somimeazaren bolnavult dc hole. 1Simptomele earacterstce pentns deshidratare sunt nea yeneraa, vertiurie, sotea, usciciunea mucoasei bucale, piel s1 a altor mucoase (conjunetivele mate, buzele uscite, tseiciunea limbii, a faringelui, laringelui, elesti seizutd; pielea sieinsk in cute’ mult ania in eazuri grave (leshidratare de ~ritun si cute pe pele (nina spilitoresei), acroci simptomul “ochelarlor iniunecati™. Inge bolnavulsi este evident sehimbaté: ochi sunt infundat in bite, uisstuile fee dlevin ascutite, priviea este fxatéintr-un singhir sunt pribusiiinduntru, voces devine rigusi temperatura corpuui este subnormali (hipotemia), apr convulsit (ctampo) mai des in muychii gastrocnemicni 3 ‘maseterieni; in deshideatarea de yradul IV convulsile in muha degetelor de la mini. condue Ie apari ui “mina tmoage”, Ca unmare a convulsilortonice ia muschit de la spate ‘cervicli, cap bolnavului este Fist pe spate Respirajia devine deo freevenfi sport (dispnee mai mult de ro minuii), bruse scade tensiunes arterial, In deshidratarea de gradul I gi IV tensiunea arterial mu se determing, pusul devine filiform, deseori nu se aprciaz’. Scade ‘vient cantitates urine’ eliminate (oliguria) pin Ia Alfinitiva (anuri) ‘Gradul de deshidratare tn holerd. Yn holera cu deshidratarea de gradul I bolnavul pierde 1-3% din masa corporal, in gradul 1 46%, in gradul I -7-9% gin gadul IV = 10% gi mai mult «Tn holert cu deshidratatea de gradul TV dupa 2-3 ore, dispare ‘wma $i divees, insK apar eiscatul gi sughitul. Se spune c& in aceasth formi, de holeri i iar moti seamiiné cu vii, Dupl deces in holerd, la cadavru se contracteaza masiv musculatura, se . ridicd temperatura, incep~ diverse contracturi $i migcési musculare, Au fost descrise cazuri cind ‘mortul ridica eafculsicriului ori cind e! cidea de pe mash. n Caletarea cuit necesar’ de soit plone penis rehidratrs fy bok. Peni efoctutea. acest elcaleewecesat Gea cant pelnaval pent a clarifies ivegisa pretatea tetmavalu pint le boo iin timp ntririt, Petr etre Dolnavata fn stajonare bine de avut un cinta ~ pt special. Mai owen penint oon sop arf um edalar poruy, ewe wor 2 oar ta patel bolnavuta de holed Dach hse atest pat fpocale. unc infra pacenuli se va efecton cu un cia Berg be coe se sited el ch tol_cn targa. Clniien olmovitos de Tele miemat ia spital eu sme de deshatre Tic ebligatone, Dues sieutaten banavalu pins la boa nu exe Said, tun so mieduce in organist 0 cana de solu Tatlomce cave eowspund eu pierre lchiul din organi Tonto wala sit de dshidatare. in acest cz, pradul de Geaiuderare se stabi in bara atari maladie ha SMnpomelr or clnice. Ja bolnavi cu hors de grade I gt 1V Se deidiatre se colecteard singe pra examinate 9 icepe fefrarea in gota sohilor polonce respective, ineirte Ia Tormpertura de 39-a0C- Obinind reautatal densi reative a pisses bo se Tn corel respentiv yi se caluleah Thai "procs "volumil necesar de. solutit polionice penis Tehiditare sin-ideterinarea,volunilat nocesar de. soli ‘polionie penta rehiratare se mai poate wliza formula. bi Filipe ca 4 x 02x (D-1025) xP, unde V~volumal necesar “de-nluftpotuonice Wy lit, D~ deniatea read a plasmei ‘otmavutus dat 25t-densitaearelav plasms in norms P freuatea‘bolnavulysexaminal in kg; 4x10 ~ coeiciontl Bromalabinre sbsieiee ices wwe de eta "Ui dite see mei simple lie, detominare a densi ‘lave eplaseivanguine este metoda eu ajutorlslfuli de cee ae punt fi alia n once isin medial. Patra scbate o pictur de plasm se picurt intro serio de solu srmdnade-ge-slftsdescopra cu densiatn do a 1016 pink “ose. lave praia de singe ~ insolficn denstate del 1036 *—— pind la 1076. Picstura trcbuie tumaté de fa indimea de 1 em de fa suprafaja.solutiei. Daca picatura de plasma san singe imediat se nidicd la suprafaté, atunci densitatea ei © mai micd dct densitatea solufiei: dack se seufunda — © mai mare. iar dack ‘imine in suspensie timp de 3-4 secunde, densitatea piciturieste call cu cea a solutiei de cupr Rehidratarea poate fi efectuati, determinindu-se eradul de , deshidratare, conform siniptomelor clinice, ale densitaiyplasmei, fle indicelui hematocritului, PH ~ sangvin 51 ale deficientei bazice p '3. Aprecierea clinics a indicilor de laborator Metodele specifice de diagnostic. Examenul bacteriologic. Cx material pentru: analizade laborator pot servi: materiile fecale, masele Vomitive, sucul duodenal, obiectele contaminate’ cu produsele patologice (lenjeria de corp, de pat,vesela etc), materialul de la ‘adaveu (3'segmente din partea de sus, mijloc $i jos a intestinului febjre cu Tungimea de’ 10 em cu confinut cu tot inre ligaturi $i -veZicabiliaré, de asemenea; cu tot’ cur confinut).‘Insimanjarea ‘matcralclor Ia vibrioni holerici se-va efectua pan la inceperea - tratimentului etiologic, deoarece Ja administrarea ‘tui: dupa. = 2 ore, numrul vibrionilor in materile.fecale scade considerabil ‘Rtalexamenul convalescentilor ori al-purtitorilor:de vibrioni, in iprealabil; se-administreazi 25-30 g de sulfat de magneziu pentru 4 -c&pita “hiaterifecale lichide- din "parile »superioareyéale ‘ietéstinulu.-Exaamenul bacteriologic ate drept:scop”evidehtierea ‘ulpinilor pare”de vibrioni holerici, fiind idehtificati in-bazi ‘atelor riorfologice, biologice, proprietifilor enzimatice, fagoli- zbilitate $i a structurii antigenice. Rezultatele pozitivevor fi ‘bbjindite dup 24-36 ore de Ia ilsimantare, cele negative dup’ B4-48-272:c0r8"" Diagnosticul” clinical holerei sprin -metode ‘aeAciologive poate‘ confirmat'in 60-90% dinteazri in funesie Ue gravitater bole bogs ean 9b rtiang to Uieroidele’ rapide- ce iagnasticw"in tacest:-scop Se: aptict ‘ynétodele:desmunofluorescenti. i expres ‘de ‘microaghutinare 4 | (focmarea flocanetor) 3 imobilizareavibrionlor 1 serologic’ a vibsionilor holerici prin examinarea in cimp ‘ntunccat, in contrast de fazi, metoda de imobilizare 1 microaglutinare a vibrionilor eu ser aglutinabil specific 0” $1 bacteriofayti specific’ Clasic si El tor). : ‘Meunia de umunofluorescentd (serologica) oferd posibiltatea dea evidentia vibrionul, dacd el e prezent in materalul examinat in cantitate de nu mat putin de 10-10" celule microbiene in | ml (ub micrascopul luminsicent) in cazurile pozitive -complexul ‘corpuscul bacterin - antigen + anticorp emite o-culoare galben- verzuie Rezaitatele se elibereaza peste {-2 ore de la inceputul Reactia de aglutinare pe lama cu ser specific .0"~ holetic in Giteal = 1-100 gi serul Ogava gi Inaba - in titeul 21:60, Cite 0 piciturd din aceste diluti vor fi transferate pe o lama, unde se va, adiuga o piciturd de emulsie de vibrioni, se amestecl, se acoperi ‘cu o lamelé gi se examineaza sub microscop de contrast de fazi, ‘Se va exainina in timp dezla cateva secunde pind la 5 minute. in preparatul de control (0 piciturd de api peptonati +.tulpina de vibrioni) se observa o migeare foarte activa a vibrionilor.; ix in :preparatele -experimentale.se -determing .agluinarea 2 Metaia de imobilizare symicrbaglutinare.» vibtoniior sob + influena'seruluiaihaleny ,0° afer posibiltasn de gevidentia agentul patogen ia timp de cdteva minute in pongentratie derda x © 110 celuleanictobiene jn 1 mb:Pe o lama yor fiturnate 2.picituri 2 din materile fecale, storsuri din tamponul rectal-oni o»picdturd din statu superior al din apa peptonatrensimantath Pama Picdturiva fi acgpent cu o lamelé:(de;conto) faia 2 58 adaugh o picitrd de sec 0” indilua.1:100, se ameter 56 acoperi cu o lameld. PicStua inte lam gi lamelA:ya fi examinatt sub microscop cu cimpintunecat or in contrast. de faz8 Dain materialulvexaminat vor-Gprezent.wibrioni stung prima Picdturdsewwa,observa'o mabilitate activa.avibronior, iat ia doua ~ mobilatea lor va inceta peste 2-3 minute : Wsoxnat) Metnde -serologice. Aveste metode se vt utiliza iagnosticul retrospectiv-al holere, in scopul de a depista ia singele convalescentului‘de-holeri‘aglutinine, hemaglutining, = anticorp vibrocizi in racfa de aglutinare (RA) seral va fi diluat cu api peptonas in voluim de tml de la 1:10 pind la 1 320, care se va adiuiga cite 0 picituri de antiyen. ce prezinté o tlping 4 vibrionulu oer alt ttnp de 3 ore in termostatTtrul mim Ue diagnostic al RA este'de 1:40 gi:mai mare oft in crestere-la cercetarea serurlorperechi: Pent & determina ttl antcompiloe vibriociz, derul in diverse diluit va fi incubat cu « suspensie de vibrioni 10° (o ansi de tulpini pe gelora alcalinatiy Titrul vibriocidc’al sorului va fi cea mai mare-diluie. care conduce la ispatita & 50% din eelulele vibrionulut holere. La bolniv. in a 3-4 siptimand de boalA,ttrul'anticorpilor vibticizs constituie 0%. 10* Examinarea teachin serun pare vi determina’ 0 tegore attra de anticorpt vibrioeizs : " "Metciele clinic “generale $i biochimice iv diagnosticn! foleret‘Deoarece-a bolnavii G6" holora dre loc. deshideatarea (pier lichid de fe"1-2 I-pind ta: 10°20°N) care} la indul sau, eonduedisla 0 henicconcentiaji:€"sAngelui; se’ dutermink © ettrocitoz8, uncori pina li'5-8 1074 6 0 feucocitoza pant ta 20 w0") "ov neutrofiie-in perioada we stare maladici se determina: o-te@mocitoperite (140-150 40107); VSH poate f= mirid'sas>rormals. "In waport“ed2 giadul ide deshidriate: se + ‘mddifiedgi'componenta hidioeleBubliticsingelui Se'obserd. ? S hipopotasienve-(noma 95-103 mill), xe dezvoltt oacidozs ‘afietabolica (norma PH'~ 7,38), se'maréste indicile heniatocritului {oomma 40-50%), denstateh specifick «plasmei (norma 1023: 4025 gfem):riseczvien sila (6rmait-b dn) 9 2 wln peridada'>de" stared “maladie! 786. thicyoreazi ‘evident ‘canitles "dé urini-elminata. iavneaarte foarte grave alse ‘elimina deloc, in'“ea*se ocintine’’o ‘mare’ cantitate 730 (alcalin _ teat Seca Sect sie teem ieeepes aetna pour Cnt a cae tt roemcarmn tae omar Sgn eee Cs cons cea nea = iaceaat octamer nase ce el nee ‘nga tanec ndliagnosticulat prevent, timpul si locul volectini muateriallo, numele 51° prenuimele porsdanei medicale. care a colecta tmateralele mengionate, Expedieren materialului:in taborator ap’ ‘executh nu nai tarziu de3 ore din momentul colecitit: nt 4. Criterfile de exteraare aiconvalescentilor dup holerg, Cénvalescentii, care au suportat holera, sunt extemati din spitalul . holerie “dupa insanitogirea clinicd detinitiva, finisares trata imentului 31 obfinerea a3 analize bacteriologice ta -ibviong| hholeric negative: Utimele se efectueazd 3 zile la ind, dat numa = duh 24-36 ore de: la Gnisaren tratamentluSe examines * triple’ materile fecal, iar la persoanele din contingestal Jecreiay,~ suplimenta se mai investigheaza bacteriologic bila (portunile Ay + B si C) 0 singurd data cu rezultate negative, We Exuasul din fia. de. observayie “cw: diagnostivu! clinig? definiivedestisirat;'“cu indicarea-mai detliatd a,carcterul decurgetii thaladiei, tratamentului sisrezultatelon examenulu: de * laborator, se expediaza po adresa gous Centrului mdicilor de» familie ta locul de trai al convalescentului, ie. © ai Gotoh sg? ‘Recomindiile:necesare' la. extemare.: ei revoroand 2 £ atimentaréobignité prin inluderea produsel6r bogate a catit © (onine ascats, sue de roqi, dinate egume gi-fructe) nai ales 2 fivelor botnavi-caré!au.suportateforme grave si foartergrave de > Toler. Reiicadrated eajionali.{n-muneé:a cof vallescenfilor dyp§ 2 formelé ghave'si foarte grave de hilétd-se realizeaz. convomitent ‘au! eliberarsa’ de" li munca sfizick ‘sreay ideplasti, -practicareg = Sportfuimp de 243:luni de zile:naty 1c irc or» Honitra “i Duda pierderi-temporare acapucitayii de; muned\iDuph = ‘extemarea din spitalul holeric:a con\valescentilor,care aucbupotiat sau au fost puritordevibriontvaceylia Sunt ado) € {atuern;studi imediat (indifotent demrofesia pe eure ene = mala "+ Dispenarizarea“Convalesceide-holer¥spanston 6 vibrioné dupSutritament~ gia extemharey se sal. la evidenta Aispensaries la'medicil din CBI sau da medical de familie de. Jocul testi al fostilonpacienti, impede 3 lunideczilesin-timpul 7, * -riedical “Familie, medicului infecfionist sau a -medicului din oficiul de “akafaringeltied as Sainte pe palatin ccna se v0 condo deosbi, ten sare etl lanl slo ancl a convlecentr In pra hd de supravegere ba lectva contol chit 3. nsimsnea mteir fae 0 Sen 0 ele, ur lo sgl unt coningenta dere sat a instr bile (o sng aa). lle 2 saan bulengica mater eae se a cfect dah pina 2 Denstunis,ptaa de vin ine coma antral din on spl ole po tote of eno npr mengonate msi sus, Dac art de tame set easel de bol fos eon i apenas once de metal dea oil sere Geonres de Ia evden se ctectuasd decom twee neice al Cant meer xe convalescent de Seles eaptdemilogiil ee Gripa siate 1 chiteiies de intermare, Se intemeaz obligatory Jn ole Se nfecjiowe. opinion fone semigmes cease eee urave acu complicating 5 ale infes al Sie is supctowe’ inca de pene pay 7 Spitalidusea bolnavilor-eu, formelesenumerate se-deschid sectit © speciale.“Bolnavi ‘au forme usoare » sisnecomplicate de gripd se laddontciliu Azoleaza gi seta SEIS inden practice line, Jeers orfermet “taceleag Me grin smu fingadeeiperemin, ano plone pen cars ifac find aimee 10 caereamedallone pttorpasinsie peresai posterior i i ate sdincebolnavi. se sdepisteazh “granule ae a ee wl pe pi ema! Aa ita 2 hperomia descents fine nama coinjectia vaselor sangvine. Pe acest fundal este destul de vizibily cruptia gianuloast a palatinului moale si deseori se observ hhemoragi punctiforme Determmarea stirii mucoasei nasale! in prima 71 rmucoasa ste Us a CCometele nasal inflamate ingruiardrespiraia pe nas. in 2-3-a 2 de boali pot apirea elimindri neabundente, serosse, spot Inucilapinoase din nas (emoreea). in eax de asociere a lore thcteriene, elminirile apts un carter mucilgino-purulent in alte bolt vile ale tractuui respirator (paragripa_infectle adenovirale recvirale,rinovrale i sincfale)rmoreca incepe din prima 212 bel, este mai abundenth,-indeosebi in infec FrnowralsExaminarea cavittt nasale se efectvearA la lumina fhfcienl a 2le-ot Ta iluminares artificial ptemnicBolnavul apleacd putin capal in jos, fapt ce pemmite cercetarea parle anteroate jos ale nasului,sepiului nazal, calea si comes nasal inferior. Pe urma, bolnavul di capul putin pe spate, ficind posibilé inspectia cometului si ii mediane nasale, de asemenes, $14 parti enterioare a septulut nasal.” re ‘Depisiarea scleritet, conjunctivitei la bolnavit de gript 9 ‘alte maludi virile acute ale’ edilor respiratorit. Pentni grip in; primele: zile deboald. este caracteristicd' 0 injectare a vasclor ‘elerale’ La-examinarea bolnavului:vasele diatate: se observ ‘prin straturile superficiale ale sclerei, Pentru infectia adenoviral’, iivafard de scleriti, este caractersticd i conjunctivita. a inceput, pprocesul “inflaraator “are. caracter “unilateral, ulterior. devine “ bilateral Dacd se trag putin pleoapelerde;jos si de sus, se observa: hipéremid ‘conjunctivei, a plicelor sconjunctivalesiir ochilor. Conjunctiva’'se:stumefiazA 'gi:devine :tulbures Pe conjunctiva © globulin ocular se Uezvoltt\injectia conjunctivals; superficial, tare este mai‘expr'matd pe boltadculara,treptat micgorindu-sw it ditectia Comeci "La incepul, elimindrile oculare poart8 un cafacter | mueilaginog; spot milcilagino-puruleat!Injectarea vaselorsclerale agit) Feu od te ivi, hiperemiatd si, totodatd, edematats, ; i conjunctivale in alt inci respirtrt vinle aewte xe Fn mai fworencntt Penta dignostl expres al ripe at diate vespratoi aate, in print ale de boa te coleteard Totlrtamprente do pe mucoasa caval inferiure gt de oot! nasal Frturlesmprente se efectos po pic cine de stil sau plonpls, Mile webu ah ie eum sere i bie sft, st sib hnginen de 70-80 am ames seem, grosimen 2-23 mm. Dupa prelirare pico eter ee Se fadace nas ao anime de2-3 em, aor anno Se Sept nasal, cx rez obinem anpreta membrane, Plea oo seoae din nas stent pe ling septal nara al, a si mu se Seagd amprent,dupi ce se uuck, se polucteazh cu ser, cate seeie earl spect, marafi eo fiuorocromd. Intmctunea Shicoplor marci ca antcompi omologi este Tnsofiti deo Temtnteenta spocich a complexclor cate se depisteazi sub ‘mirescopl liniscont. ‘icela imunoflwrescents are 0 specifiate tnalth ou aiuto seruslor polivalete ce viraunte gripale,paagripale anovirtur, ficdnd.posiil diagnstcal i dierenger Stor boll Antigenal specific al virasului gripal poste f fect n avlel $1 protopasa ootllr infect su forms Ge songlomeate sluctoar, luminiscente de dif mis eone a infec pargriald antigenul specific 9 obser fn ‘Soplaina eeluleoreptlil, iar la adenovione — em ma situ fuminscenf se determing ta cleo celalare Tonic cota mater per examina we logic, Spaliturit dinnaofringe a0 iui prime le de boa tr llc mcs nelle epi le lot cer ton Belnavulu ise propane si cliteasck gitl de 3 of sete Golopich stn (10-15 mice apo se coletezs cae pst: Materiel necesar pout fi acum de aa coe ator unui tampon de val sei co ave 3 8colectear materialul de pe peretele posterior al faringelui, iar ‘mai apo s2 introduce ins-o eprubeté cu solutie Henks, ce contine 5% ser de bovind si amestec de antibiotice (streptomicin’ gi ‘penicilina), in eceeast eprubeta se introduce 1 tamponul de vaté cu care s-a colectat materialul de pe mucoasa ciilor nasale inferioare, ulterior expediindu-se in laboratorul virusologic. Cu ‘materilul colectat de la bolnavii de gripd se infecteaza lichidul alantoic al embrionilor de eAina, iar de a pacienti cu paragrip& 51 infectie rinovirali — cultura celulelor tenale ale maimutelor, embrionului uman ori de cobai. Pentru izolarea adenovirusurilor $i a virusului respirator-sincitial se foloseste cultura celulelor Hela sa lichiduil amniotic de bovind 3. Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Diagnos- iow! specific de laborator al sripei gi altor IRVA include reaciile de imunofluorescenti. (metode expres), izolaren virusului 1 cexamonul serologic, Pentru investigatii se folosese spilétunile nasofuringiene, secretii nasale, care se recolteaz& cu tampoane tuscate sau umede, Totodati, virusul poate fi izolat din singe, lichidul-cefalorahidian gi din materialul de la cadave (fragmente din yesutue afectate ale etilor respirator, creier etc). Expres-diagnosticul virusoscopic al gripei tealizat prin RIF directs i indirecsd permite timp de 2-3 ore a stabili diagnosticul sia ealiza diferenjicrea gripei A si B, paragripei, adenovirozelor, infectici RS ete. ‘Metoda virusologic& se utilizéaza in scop de a izola si & ‘identifica virusul. Dupi incubase, timp de 3-4 zile, virusul gripal se depistea2A cu ajutorul RHA in lichidul amniotic al embrionului dde phind, iar in eulturiletisulare ~ prin RN ads. ‘Tdentificarea virusului se efectueazi cu ajutorul RIHA, RN gi RIE cu aplicarea serutilor imune specifice. Metoda virusologics poate fi utilizati ait pentru investigarea unor cazuri apart, cit gi pentru precizarea etiologic unei epidemii. ‘Metoda serologich este na din cele principale in diagnosticul etiologic al griped gi altor IRVA. In acest scop sunt 2 uutilzate RFC, RHAI, RN, Se rocolteax8 singole din vens (serus perechi) la inceputul maladici (In a 3~7-a zi) gi in perioada de ‘convalescenti (a 1017-2 zi) O eregtere in senuti perechi de 4 011 a titrului este semnificativi pentru diagnosticul gripei ori IRVA. ‘Metoda imunoencimatict este sensibili gi specifica rezultatul obfinindw-se ia 3-5 ore, Din metodcle utiizate in diagnosticul gripei si al IVA © importanli. practic prezints penini diagnosticul prococe RIE, iar pentru diagnosticul retrospectiv ~ RFC, RHAI gi ~ metoda imunoenzimatica ‘Metode de laboraior cline. Tabloul sangvin in grip’ se ccaracterizeazA in prima zi prin leucocitoz’ moderat, iar din a 2~ 53a. zi de boala ~ prin leucopenie cu limfocitoz’, neutropenic hhipo ~ sau aneozinofilie. VSH este normald. in caz de complica hacteriene, se determina 0 leucocitozd, neutrofilie cu devierea fommulei leucocitare in stings; cregterea VSH. 4. Criterii de externare si dispensarizare a convales- cemfilor dupa gripi si alte infeetit respiratorii, Regulile de exiemare, Bolnavii de grip& trebuie si respecte un regim de pat ‘nu mai putin de 3 zile. Criteru clinic de inslndtogire se consider’ rormalizarea temperatuii pe o durath nu mai mic& de 3 zile si lipsa dereglirilorin sistemele nervos, cardiovascular si respirator. ‘Recomandiri 1a externare. Daci la locul de munca sunt factori.nocivi (curent de ser, supraracire, acfiunea substanjelor toxice), convalescentilor dup gripi ori viroza respiratore lise recomandi de comisia centralé medicsli, (CCM) ameliorarea conditilor de munca. . ‘Durata pierderti emporare a capacitdyit de munca. in cazal forelor ugoare de gripd, se acordi nu mai putin de 6 zie lbere, jn cele semigrave ~8; in grave ~10 zile. Bolnavilor eu alte viroze ‘espiratori li se elibereazi buletnul de boala pentru 6-8 zile. ‘Supravegherea de dispensar se efectueazi de infectionistul din CBI sau de medicul de familie in cazul cind maladia fevoluat cu complicaii si dureazi o perioada de 3-6 luni. In caz wde complicatii cronice, supravegherea 0 efectueaz’i_medicul specialist, conform profilului complicailor. Infectia meningococick ee eee See gene apa we eh cn ay ose sr cath se ey nc Ee te ee nated cm ee cent Ta ei eae ae Se bean set ee anne I ep fe ssi ro ca a itn na ‘st 2 stea culeat pe burt, fri pema si Tees pes ee ey folseie i scop do diaghosic i mnsment al nennoras Se ines menngsoocd (),pocmm d nats ae ie imenigie rtnngoencets dead Stone Peas oe skeen ure in pot aa has bop ne tgtirns glare ior ak coxofemorale, avind capul aplecat inane. Penn sabilicy ios! puoi cu oputor nl tases voice ene leasing cealsaae mace colar vrbait univer! lomta i's hi be eal pence advessed nce merceTr nee ae Frond provetv pencil paca sin not tae pen pune lmber fungimensproumat Se x ane) Hn pout deeds supe soubele Ths tra ates, Weducade' nastics gia’ Vist sat web indeptt ins comput hi lanes pe apofia soa 8 Norby! a Vc in omen pent membrane nnn Sire so sino rocoend cxsourateh ar apolar oe Sop ne gol aneotwuanse un seomotce ne deh pluwndrs in cova sunt. La ateauc coed Pll, cxingves mance ote ino’ de separa Thal Ht se clectoel 3 epee ce 29 nl ety Samira boseroloph, chal” Sotins- Pow amt Sure baensloge cal se cle tra ep Sel Pena eva ztupres rsngecodloy, ‘ore st fare oui scimbil de empontut este nce det xed gen stom ist ocloden, hn. pairs mentees ‘onper ht omsune, Do een Tehidt nel ae exrage pia lel pce seaage cu od {rads cu ave de fon sti Bup pun cea {is detent penn, boll pun 2 ree st apie ta oro rope regimul de pat. Pini la insimanfae, lichidul se poate pista in aes tempenn donc 37. Li ansponace ? ro1 transportat in laborator este mai intaj apoi se insimanfeaz& sedimentul. Daca lichidul este Ibure, insamanjarea se efectueaz fara prelucrarea preventiva, insimanfarea se efectueaz pe mediile sanguine, Din sediment se care se coloreazi dup& Gram, ice gi biochimice lichidul se colec- urate si se expediaza in laboratorul respect eprubetele mentionate se pastreaza in frigider. frotiului din lichidul cefalorahidian. Pentru aceasta se plaseazi 1-2 picaturi de lichid pe o lami, impristiindu-se uniform. Uscarea frotiului se efectueaza la aer, iar pentni accelerarea acestui proces lama cu frotiul indreptat in sus poate fi finuta in curentul de aer cald, de asupra flacarii limpii cu spirt, neatingandu-se frotiul de flacdra. Dupa uscarea deplina, frotiul se fixeazi. Pentru aceasta lama cu frotiul in sus se trece incet de 3-4 rin flacdri. in acest caz, meningococii se distrug. Frotiul se fixeazi de lama si nu se spala in timpal prelucririi lui de mai departe. Pe partea opusi a stic! se indica cifrul si se contureaz frotiul, Trebuie preparate 2 frotiuri din lichidul cefalorahidian — unul pentru colorare dupa Gram, al doilea — cu albastru de metilen. :¢ Metoda colorarii frotiului din lichidul cefalorahidian dupi.. Gram. Pe frotiul fixat se asteme 0 fasie de.sugativi uscati, imbibatd preventiv cu soluie de hentian violet. Apoi pe sugativa *. se picuré 23 picdturi de apa. Vopsirea dureazi 2-3 minut hartia se inlaturd si preparatul se spala cu ap’. Ulterior, preparatul se prelucreazd cu solufie Lugol timp de un minut; Pentru decolorare, preparatul se moaie in spirt timp:de 30 secs-~ apoi iardgi se spala cu apa. Pentru vopsirea suplimentara pe frotiv & ge toarna fuxinul Pfaifer (solufie hidrica) timp de un minut, aj : din-nou se spalé cu apa si-seusucd’ cu: ajutorul sugati Meningococii gramnegativi se coloreazi in rogu; “in frotiu ei se % * seros. Pe picitura acestui < prepararea frotiului si insiméntare, de albastru de metilen pentru 3-5 mi apa gi se usuci cu sugativa. Meningococi albastra ‘Metoda colectirii materialului pentru exar cocilor din nasofaringe, Din nasofaringe, materi cu ajutorul unei anse indoite de marginea eprubetei sub unghi de 45°, [a capatul cireia se afla un tampon de vata steril. Materialul se colecteazd pe neméncate sau nu mai devreme de 2 ore dupa clitirea gurii, a consumérii lichidului ori luarea mesei. Procedura se efectueaz sub controlul ochiului, folosindu-se spatula cu care se apasa pe ridacina limbii pentru a evita atingerea tamponului de ea, de mucoasa orala si de dinti, Materialul se colecteaza atent din nasofaringe, mai bine la hotarul sectorului afectat gi celui snatos, unde numarul agent mare decat pe alte porfiuni, La transportarea in laborator, tamponul trebuie ferit de uscare si frig. in acest scop e mai bine si fie muiat intr-o cantitate nu prea mare de bulion serie, in care se si expediaza la laborator, fios pizit de ricire. insimantarea se efectueazi pe medii nutritive recomandate pentru cultivarea meningococilor din lichidul cefalorahidian. ‘ Tehnica colectérii materialului din elementele eruptive pentra examindrile bacteriologice si bacterioscopice la menin- gococ. in diagnosticul meningococemiei un rol important il joacd bacterioscopia si insimanfarea materialului (a singelui) obtinut dintr-un clement eruptiv (cutanat) proaspat..inainte de colectarea materi pielea in, regiunea - elementului eruptiv ” se dezinfecteazi cu spirt. Ulterior la periferia elementului eruptiv cu bisturiul sau lanceta se scarific& pielea pind la aparitia lichidulut ichid se aplic’ 0, Jami. Pentru de asemenea, se colecteazi 87tmaterialul obtinut in rezultatul seartieéat locului cv elemen Cutanate prosspete. Mai apoi se prepari frtiul pe lama, ye = oloreara dup Gram (ori cu albastru de metilen) si se cerceteany Sub microseop Insimantatea se efectueazd pe aceleagi medi nutritive ea gi pentru ichidul cefalorahidian, ixammarca pied sanguine groase la neningocoe, elnice preparist piciturt sanguine groase (vezi malaria) Colorared se efectueazi intro. solutie:hidrick de-albestru de metlen fra iat. Tnsdmmintarea sangelui fa meningocoe. Singee in cantitate de 5 mulse caloceara din vena cubitala a boinavulut, care se afl ln fat si se inaimanfeazi in 50 mi de bulion seric. Uliul se fusteaz in termostat la temperatura strict de 37°C, apoi dupa 24 reso insimanteaza in agar sanguin, serie sau pe mediie nutritive ta ichid asitie. Rezultatul poztiv poate fi obtinut in laborator tneori peste 2-3 sau 5-7 zile JS Aprecierea clinica a indicilor de laborator, Examenud dacterologic, Drept material pentru examenul bacteriologic in infocjia meningocociet, in functie de forma clink a boli, poste Tr folosit fatal din mucozitaten sau secretia nasofiringclu, din Tichidol cefalorhidian, singe, lchidul tisular, elementel erupiy cel sinovial din aticulafii, din Kichidul_ pleural, pericardial, dack Scaste organe sunt afectate. Toate mateialele biologice trebuie ttansporate in lboratorimediat dup& recotae, fn condi care at penmite meafinerea lor la temperaturi cuprinse intre 36°C gi S7eC, devarve germenit se distug uyor in afta acestor limite temice : “Sramenul bacterioscopic. Pentru examenul bacterioscopic, sont ullzate aceleasi ‘materiale biologice, ca si in_cazul stiestiajcs bacteriologice. In frotivile colorate se depisteazt iToceelgrammegativi sub forma de boabe de cafea, amplasaté fark tn flu parle concave, situate intra si extracelular, ce are Pi Wortntd martin diagnosticul precoce: Rezutele neyative 88 ‘le examenviti bacteriologic g1 bacterioscopie nu exclud meningococemia, dacd tabloul clinic este caractenistic ‘Exuminarea lichiduhui-cefalorahidian. Lichidul cefaloraht- ian este cel mai caracteristic produs patologic al meningitei fmeningocecice. La prima etapa de cercetare a lichidului ‘efalorahidian +€ determing presiunes lui, care in norma este de 50.200 mn a oloaner hidrice, eliminandu-se din ac la punctia cefalorahidiand ev viteza de 40-60 picituri pe minut. Indicii de taza ar Lehidula} cefalorahidian normal sunt: stveziv, incolor, ‘rumarul de leacocite in un mm'~ 2-3 (toate limfocite), glucoza = 22-3 mmol, clorizit - 120-130 mmol/l, proteina — 0,1~ 0.38 reac globulinie (Pandi, Nonne-Eppel) ~ negative, ‘in meningita. meningococicd tensiunea LCR este crescuti (400-300 - mm. col hidrico), eliminindu-se in picituri freevente Goo char sub Forma de guvité. Uneor lichidul se poate elimina in picttur rare, fapt condfionat.de eresterea vasoozitititHichidulut Potalorahidian 31 de blocada partial a cailor lievoriene. in primele,)-2 zile de boal, lichidul poate fi inci striveziu, jnsavultenorcdev.ne tulbure, datorité, pleocitozei- neutrofilice, rRamiral Teucocitelog marindu-se pind la 1000-10,000 in mm’-$1 sai multJo sitograma prevaleaz neutrofilele pan la 95~100% ‘Gradul de pleoeitoza..de obices, coreleaza cu gravitatea maladici, in formele grave inregistrindu-se 0 pleocitoza pronuntaté. Dar 0 ‘nleocitazd mings, poate avea Joc atitintt-o forms trenantl, cit si Jairo forma cxirem de grav, Concentratia proteinelor ereste de tevacoti,(pind-}1 0,66-10: g/),-iar reactile globulinice sunt pozitve, Concentratia chlorzilor si a glucozei seade, Foarte ve vinalnese forme de, meningité. meningococic’, cand lichidul Cofilorabidlian -méne’sranspareat ‘sau, putin. opalescent: pe tot paredrsul bolt? (fone, “ Recomandért:laiextemare. Angajarea'pe 3~6 tunilastuery, ‘ceexcludermunca:fizicd grea ori cesrlegath de-vibratia corpult) incordarea-‘psikicait:Se ‘Tecomand’ abjinerea’'de* Ia practiéarea exctcifilor sportive, i2fe a4, 8Estym reset aves Sgn % Duras pierderit temporare a capaciatit de muncii. La ‘extemarea convalescenfior, care au suportat formele eneralizate fle infectiet meningococice, buletinul de vacanja: de boala. se prelungesie pe 7-10’ zile, in-functie de gravitatea, maladiet Frceputul activitijii de munci sau al studilor se decide de rnouroloyul din Ceatrul medicilor de familie in fiecare caz apate Imdnduse in considerare ” gravitatea maladiei suportate, ‘complicate si sechelele, Convalescent dupi formele localizate eencadicard. in cdmpul muncit imediat dup’ extemare Convalesoznti, care au suportat IM, vor fi admist in colectivitit {aridinige crese,gool,sanatori, insite de fnvaximant superior, GGzanme) dupa un examen bacterologie negativ la meningococ, Fevoltat din inofaringe peste 5 zie de la extemarea din sptal ot jn caz de insinitoyire clinicd dupé, inofaringita tata le domicilu ws ‘Dispeasarizarea se efectueazi de neurolog la tocul-de tr Convalescentt-dupa formele generalizate se vor afla la evidenté timp de 3 a i Jin primal an vor fi examina o dati la 3.Juni, in anit al 2-lea gi-al 3-lea ~o dati la 6 luni, Convalescenfi, care a ‘avut-complicatit de alth naturi (miocarditi apr ete). vor f ‘consultai 3'de alfispecialist rer oe LauCriteritle.de internare, Pavientii cu diverse forme. de diferieyt cei -suspectalr car fi seontaminafi se ‘obligatonu in scefilede boliinfectioase, =" sai i 2. Deprindlerile, practice clinice. Daferminarea caracterult! ‘glecanit oro:farmgelui In perioada dexascensivni.epidemice tifa se inceasstreaza frécvent Ia adulti(45-S5%) #4 evolueszd, “decrpgula, in fo-me uyoare,inslusiv atpicesdarg-in forme Brave asite. mai ed, seam’ la coi nevaccinal: Procesul_patologie mai ‘foovent se localizeazi'infaringe;mai rar ~ fo laringé, nas, ele.» aa a aftr pring Amiginllsut omefas,hpreias, imo Se tha ardesa wat ut opal ce se Tarun api'i Else membrane do -culoue abyu, aaa ee reams efter trans nan paren sp de regu se sand fe dud tem de pie on salir te eplsneh worse ex rons hdc uenbase secede de apd (nel re Spm tr age pieced amigas, sai omic! $ca} ne de dong tar daph dame ool See ei ea a eal eet pot fi absente ‘a “/; din bolnavi, La o mare parte din bolna Mrlaia cvlucans pre vndoare complet, fit setonpi, ccopntandse nce oto "Afectarea laringetui poate fi primara si secundari. in laringe, tmp ccha Wr cokgnta cosas ‘wget, ai courelor see, Spareum dopo somtranon cca So Gian montane suis conndontl onc lose Dibclacs ie aninienetiesty credo: pra odor (rap ageisceed 9 puoonitsdprenunen parlor mal Sprints spacial scone epi To amen ear mop, dipnes (eu ace), lice open hata i sass purviice de suc, vom se fogs topat patie foc sai eee ie Dita asld_ poste prima 9 seculah Proce eae antral ext 0, Seance eee {chit spisuxoy aed ou tomate, wealan hebongies sree -tssoe montane Surges scronanginle cota, sound arden ee ee te accion al asers-weem moe “Depiscarea ’edemiulit:'cerbical7An tormele: toxice sfalsele membrane sunt insofite'de un edein faringian inten’, care'se poate eee Seaomgunile tbebmeiiay oral anierioard in-fonhele toxicemaligne ‘édemul ‘ajunige piniorla tone ca Palparea ganglionlor limfatici mari, Ganglionit tinfatct regionali (cervicali anterion, submandibulan) se miresc ‘onsiderabil, sunt sensbili la presiune, dur, nu aderd inte et eu fesuturile adiacente ‘3. Aprecierea clinict a indicilor de laborator. Tehiica ‘colectiris muerialului pentru examenul bacteriotogtc. Matetalul Se colecteazd de pe niucoasa faringelui (amigdalelon, mast Sehilor, mat rar a laringels, cu un tampon stent. Se preleva Wet fampoane din detajarea unei portiumt din false membrant famiydaliand, conjunctivala, vulvard sau a unci plagi) si un tampon nasofaringian pe cale nasald. Cu primul tampon prelevat Tieziune se efectueazi extemporaneu 2 frotiuri, care, dupi firare, sunt expediate Ia laborator impreani cu celelalte fampoane:-Dack examinarea intizie mai mult-de 2 ore, se vor Imerse tampoanele intr-un mediy de transport: geloza semilichid de 0.1% cu 10% de ser sanguin gi telunit de. potasiu sau; OCST (ou-cisting-secelurit-de potas), care pot fuoctiona gi ca medit de imbogiie.»Al-doilea tampon se epuizeard pe.o placa cu imedin selectiv-dierentialTinsdale sau Bucin, eu ineubavea le 37°C timp de'24-48-ore. Al teilea tampon prelevat din leziune, ‘ca gi tamponul nasofaringian, sunt imersate st incubate in mediul OCST pentru imbogiire peste noapte a 37%C. A doua:2i se § epluizeard -prelevatil imbogisit pe ‘mediw-selectivede- izolare Doeffier n2rsad taluwanuees bestge.0 Matos saa ame dt “isColectarea sdngelui pentru examenul seralogie:»Se ecole « fear 3-5 unl singtedin-vena cubital (in debutul maladie’ si peste 77 ile) pentru RHAL ou tdiagnosticumul-eritrcitar anstoxinic, care evidentiaza antitoxiniespecificg ©: a9 a J Meta administrdri-serulul antdifieric. Seralantidifierie sexdniinisteaza dupa testareaalengiei la serul decal prin metods edensibiliaifactionate(veri tetanosul)-dozelevla © curivde + tetement varind Tatr:16:000 UT si-450,000-Ul,-in functie de oema dd pravitatsxtmaladic: 34 277% THN penta ab ita abe eb 2Metode specifce de diagnostic. Metnda bacteriotogiet are 9 importa: primordial in’ diagnosticul difteriei, Rezulatele prealabile vor ff obfinute dups-6 ore, eu-certtodine - dup 24. = 48-72 ore 7 “Metoda'rapidd de diagnostic. Se vautlza metoda inna. uorescents. directa si indirecth (vezi ipa), skp cooteater aii moe Spleen gscucent da imine ' Examen serologic. Se va uiiliza reacia de hemaglutinare indiect seruts perechi pentru evidenlerea crster dirulut de antitoxine specifice ‘Metode cline generale de invextgave. - Modifctie hematologice, in: singe se constal8leucocttord (peste 10000, mime) cu neutfofilic 410 intent deviere spre stings, aptrind Ghiar-$i miclocve.-VSH este accelerata “in urind se const Stburiinurie gi ciindrure. eee : 14. Critcrilede externare gi dispensarizare 4 convales ccentlor dupa difterie, Reguilende extemare .Cxietile de Vindecaresunt:'a)'dispaitia ‘completa: sermnelor. de. boal, ‘mormalizarea temnperaturits1-absenta complicaidoc. di. pare Gistemului'nervos'c si -cardiovascular, Deoareesdiferia. nu Gmunizeazi lobligitori, sconvalescenilor lajnexteroare ‘dministreaza enatoxind:difterica}. (AD) 0,5 ml :intamusculan “ b) prezenta unui rezultanegativ al exameaului bacteriologie 1s Gorynebacteriui diphteriae'sde\vpe. mucoasa snasofaringeli, ‘foctuat dupa Gnisareatratamentulul cu antibiotic: iv 9s vrs Recomand’ni la vexiémare,' Convalescent dup formele iprave gi cu complicajii sunt seu de lucrul Gzsa:eteu.paind lao Pond doaileie? oe ss arr stents hs WA ‘Durata pierdetit-temporaresa capacttiqit de:muncé In'lipsa for dup! angine:! Regulilewde ‘externare) Criteiilesde Sindecare’ sunt lisparitia simptomelor linice,” normidizarea temperatura indiclor analizei Benerale a singelui sia urine" TRecomandairi“Ta- exlemare. wConvalescentii dup’ forinele grave de angina sunt sei pe §-File de Iuorulfzie gre nh hotirdrea CCM. ot see pudala pichtehiiYemporarésti-capacitagide mune: in absenta!gbmplicahilo? #i stalin Asdeite,‘durata iin de picrdere temporaria capscitiitde"iuncd tn tuning cari te ae <6 ile, in cea foliculas’ gi lacunari ~ de 6-8 zile, in cea 96 fibrnoasd - de 8-10 zile in flegmonoast ~ de 10-12 zile, tn sre ike spin Dispensarzarea se face la mel de fale imp deo lan de ste Inn da sipimdnt ova fce un oxen meal investvafi de laborator (analiza generalé a sangelu ia rin ta necestate ~ ECG). La apanfia,modifcanlor din. parca dparatulul cardiovascular §unat, va fl eonsultat do mediul- efolog gi reumatolog. In absentia simptomatologciclinice st 8 ‘otic paralinice,bolnavul va f sos de la evden Mononucleoza infeetioasi 1. Criteriile de internare, Se interneazit in secile de boli infectioase pacientit cu forme grave, semigrave gi complicate de mononucleoz’, de asemenea, si bolnavii cu semne de afectare a Ficatulu, Pacientii eu forme ugoare de mononucleoz’ pot fi tata la domicili, daca permit condiile epidemiologice, 2, Deprinderi practice elinice. Siarea orofaringetul. Se episteaza edemul 31 hiperemia amigdalelor,pilierilor palatini $i ‘a perctelui posterior al furingelui. Din a 3-4-a zi de boall, pe Amigdale pot apare depuneri purulent iar din a 2-2 siptimang ~ pelicule. fibrinoase ori necrotice. Angina in mononucleoza “fnfecfioasi poate i folicularé, lacunard, wloero-necroticd, iar * uneori si se asemene.cu ova diftericd. "Depistarea ganglionilor limfatici hipertrofiay. Pentru mono hucleoza infectioas& este caracterstick hipertrofia ganglionilor Timfatici cervieali posterior Ganglioni limfatici hipertrofiagt din regiunea eervicalé pot fi depistaj in timpul examindsii, mai ales, find bolnavul iotoarce capul in partea opusi. La palpare, pe marginea posterioarl, a.mugchiului_ stemo-cleido-mastoidian, anglionii limfatici se pot aranja in forma de lant sau pachete, + (ghilanda) ,cu.-diameim, 0.5-2, em, nefiind unit inte, e neaderind la pile gi find de o consistent semi. In cade) tuneori se dezvolti in generalizate, care o " limfadeniteimononveleoza infectioasé, se poate depisia hipertrofia gi a altor ferupuri de ganglion’ limfatici (tonzilari, submaxila, Subelavicalari, sxilari, cubital, inghinali) s ‘Palparea ficatului si a splinei majorate (vezi HY). in mononucleoza’ infectioasi uncori se depisteazi un iter nnepronuntat (vezi HIV). Mai fiecvent simptomatologia mentionaté tate secundata de o febri ridicata, Ea poate dura citeva siptimini ‘sau chiar luni, avind un caracter remitent sau neregulat 3. Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Modificdrile in hemoleucograma. Principala modificare in singele perieric caracteristica pentru mononucleoza infectioasi este limfocitoza (imfomonocitoza) relativa si absoluta cu depistarea limfoeitelor fatipice care alcatuiese 70-80% din toati leucoformula Limfocitele atipice reprezint& niste T-limfocite activate, au. dimensiuni ma: mari decit cele mature si frecvent contin un fnucleu fragmentat, plasat excentric gi 0 citoplasma bazofilé Vacuolizata. Ele ‘mi sunt un semn_patognomonic pentru Jmononucleoza infectioasd, find depistate si in infectia ou * Gitomegalovirus, toxoplasmoza acuti, HIV-infectie, infectia cx Vinusul Herpes Simplex, adenoviroze, varicelf, rujeola, rubeoli) ‘reion ete. Pe parcursul primei siptimani este caracteristic’ 0 Teacopenie gi neutropenie. Ulerior numarul de leucocite cresté pani la 10-20x10" /1 din contul limfocitelor, atingind nivel Fraxinn in siptimdna a 2-3-a de maladie. Num&rul neutrofilelor ‘repl teptat, aingaind in peste 1-2 luni de boalcifrele normal’, ‘Cita lao jumizate din bolnavi se manifests in debutul maladiei o = ‘rombocitopenie sirar~ anemic. "Modificdrile probelor biochimice. in majoritatea cazuilor este caracteristc 0 dereglare a functici ficatului, ‘manifestaté print-o érestere de 2-3 ori, contra normed, a“ activtiti Eminotransferazelor si a fosfatazei ‘alcaline, insofite de valor ‘normale sau pufin ridicate ale bilirubinei. O crestere maxim @ nivelufui bilirubinei se depisteaz in a2-a siptimand de boall cio diminuare treptaté pe parcursul’ a3~4 siptiméni, Deregliilé © 8 So are testul Paul-Bunnell-Davidson. functiilor hepatice sunt atit de mononucleoza infectioasi, ineit in ‘dentificim alte piste de diagnostic. Metodele serologice. Penteu confirmarea diagnosticului_ se efectueaza cercetirile de depistare a anticompilor heteroil produsi de B-limfocitele infectate cu EBV, cao reactie especificd in aceasté infect, Anticorpit heterofili_reprezinti falutinine din clasa IgM, care interactioneazi cu diferite grupuni de antigeni (antigent heterofl), ce se pot intilni la diferite fanimale (ovine, cabaline) si la om. Anticorpii heterofili apar precoce gi persisth cdteva siptimani (ttrul maxim in siptimanile 5-3), Desi acesti anticorpi heterofili mu sunt indreptati direct impotriva proteinelor virale, ei sunt prezenti la peste 85% din senurile bolnavilor cu mononucleozi. Pentru depistarea lor se foloseste testal Paul-Bunnel (determinarea anticorpilor heterofili fai de eritrocitele de berbec), ttrul de diagnostic fiind de 128. [Acest test are o specificitate redusi, dind reaultate pozitive si in multe alte maladii, cum ar fi virozele respiratorii (in 35-40% din ceazuri), hepatit viral A, febra tifoida etc. (0 valoare de diagnostic mult mai mare, ins tot nespevificd, Serul bolnavilor este preluerat preliminar cu extract din rinichi de cobai. O alti ‘modificare a reactiei cu anticorpi heterofili consti in prelucrarea caracteristice lipsa lor penta trebuie si { Senlui cu hemati de eal (eactia HoffBaver), care este, de asemenea, mai specific decit reactia cu hematii de berbec si © poate fi efeetuatd pe lama de sticld,flind o metods de diagnostic expres, Rezuliatele pozitive se inregistreazi din primele zile de Dboala si pind la a 3-4 siptimaind de la debutul ei. Aceastireactie 5-a dovedit, de asemenea, afi nespecificd. Recent a fost introdus in practica medical testul skreening: rapid (testul Monospot), care detecteaz’ prezenta in serul bolnavilor a anticorpilor heterofil,fiind adaptat dup® testul Paul- Bunnell-Davidson, Rezultatul pozitiv corcleaz’ cu titrul de 1; 128 din aceastd reactie. °Delerminareaantivorplor specific fh de virsul EB gy efectusra prin metodaimunoenzimates, prin reacin hemaglutinare intect i reafn de imonofhuorescen indirect Sepot pune in evden uemftor anticorp ee iiompt fade antigens capsie (IgG ~ VCA), nivel maxi find fn sptdminile 3-4 91 prsatnd peste un an we antcorpi gM fafa de antigens! capsidie (IgM ~ VA} care indica 0 infectie acutd; | nico fala de atigenal nuclear (ant - BBV), care api dup 172 lun de a debutl boli (evden de infec reeent) “4 Criter de extorare gi dspensarizare a convaey. enor dupt mononuclear infectonsi. Externaren conleg centlor se efectueazd dup dispariia.somnelor clinics. ale maladie $i ormalizarea sau diminuatea evident a indir de Taborator Buletinul de Boal a exterare se elibertzl in fince de gravitatea maladiei suportate gi de gradul de dereglare a= Fie eat Sunt recomandate_evitarea surmenajului sic ipso: emotional in primele 13 luni dupa extemare, In cxz de afectare feat regimlai de munca si odin, evitarea activiailor in cond ‘Dispensarzarea se efectueaz’ de citre mediculinfetionist din CBI sau de. medicul de faite, Convalescental. dips Imononucleora infectioast este contolat clinic, biochimi™ Faeinducise hemograma peste 10;30 zl, ulterior oda in un, timp de 6 luni, uncon 31 mai indelungat. Dupa indica, poate f Solita exaninarea hematologului (modiichr ale indiilr Singelui petfeic cu o durath de peste 6 luni), neurologul se recomandi masa nr.5 dupa Pevzner, respectarea - Infectile enterovirale 1. Criteriile de internare. Se intemeaza in sectile de boli infectioase pacienti cu forme semigrave, grave, cu complicati $1 forme meningiene, Bolnavii cu forme usoare, Fira meningiti, pot fi tratati la domiciiu, dac& permit conditile epidemiotogice. 2. Deprinderi practice cliniee. Unul din senmele clinice ficovente in diverse forme de infecfie cu enterovirusurile ECHO 4 Coxackie este exantemul, care, in special, poate fi intilnit inte-o forma clinica detimitata. Erupfile apar peste 1-2 zile dupa debutul bolii, pe fa, trunchi, membrele superioare si inferioare, feprezentind elemente maculoase, polimorfe de culoare rox sau maculopapuloase. Erupfile se menjin 3-4 zile i dispar irk trme. In elte cazuri, eruptiile au un caracter rujeoliform, tmacropapulos, cu dimensiunile de 10-20 mm, care conflueazi, formind zone eritematoase cu o localizare mai frecventi. pe trunchi, Uneori maladia poate decurge cu seme de gastroen- teriti, enterocolita sau enteriti ‘Herpetangina reprezinti 0 alt formi clinick de infectic | enterovirala, ce se caracterizeazi prin apacitia pe perotele posterior al faringelui, amigdalelor gi pilieritor palatini ai unor vericule in numar de la 2-3 pind la citeva zeci, La spargerea * veziculelor se formeaz& niste ulceratii superficial, acoperite cu © pelicula fibrinoasa subtire. Astfel de vezicule apar pe buze, as, pot avea gi alte localiza Ganglionii fimfatici submandibular sunt moderat hipertro- fia si pufin dolor. ‘Meningita enteroviralé prezint 0 patologie ou lichid lat, pentru care este caracteristic’ o eurbi termica ondulath eu 2-3 lunde la interval de 1-2 zile, sindrom hipertensiv pronuntst, pe cdind sindromul meningian rimane incomplet gi instabil (semnele ‘meningiene vezi infectia meningococica). 3, Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Diagnos- ticul specific de laborator se bazeaza pe investiga virusologice wigi serologice, Izolarea virusului se efectueaza din materiile fecale, ‘exudatul faringian, singe si LCR (in caz de meningita). Acestea sunt recoltate in flacoane sterile si insdmanfate pe culturi de celle, Depistarea virusului se determina dupa efectul citopa- togen, iar identificarea se efectueazA prin reactii de neutralizare ccu seruri specifice. Cel mai des sunt utilizate metodele serologice, in special, reactile de neutralizare cu seruri-pate, prelevate Ia un interval de 10-14 zile, Este aplicatd, de asemenea, metoda ELISA, care permite depistarea anticorpilor din clasa IgM sau totali, Prezenfa IgM specifici confirmé infectia acuti, provocati de un enterovirus. in aceste cazuri, sensibilitatea de identificare a serotipului implicat este mici, deoarece in 10-70% din cazurile Ccercetate apar rispunsuri heterotipice (cresterea paralelé pentru ‘mai multe serotipuri), -Tehnicile moderne de astizi permit identificarea ARN vital prin metoda PCR in culturile celulare, in probele biologice de la bolnav sau chiar de la cadavru, in caz de deces. in meningita enterovirala lichidul cefalorahidian este incolor, transparent, se elimin& sub tensiune. Pleocitoza limfo- citar (200-500 celule pe mel) este insofiti de © concentrate normal de proteine, glucoza gi chlorizi, 4. Cri de externare si dispensarizare. Extemarea bolnavilor ce au suportat o infectie enterovirala se efectueazi dupa disparitia semnelor clinice, precedate de normalizarea sat ameliorarea esentiali a indicilor de laborator, in functie de forma clinica suportatl, Pos Dispensarizarea convalescentilor se efectueazi de citre ‘medical infectionist sau de familie, fiind antrenati in consultaii dupa necesitate, $i ali specialigti (neurolog, cardiolog, ORL etc.) Tifosul exantematic si boala Brill ‘riteriile de internare. Se intemeard obligatoriu in sectiile de boli infectioase tofi pacienti cu diverse forme clinice de ufos exantematic, boala Bril gi suspecti la ee. 2. Deprinderi practice clinice La examenul general se observ fata hiperemiati, edemafiata gio sclerité pronuntati “ocht ide icpure”. Pe plica de trecere a sclerei in conjunctiva se ddotermind niste petesit rosietice (2-3 la nummir) cu diametrul de 0,1-1,5 mm — simptomul Chiari-Avtin pozitiv. Pentru a le 1e © necesar Ia tragerea pleoapei inferioare in jos ‘sacul conjunctival 1-2 picituri de solujie 0,1% Adrenalin, depistindu-le in 95-97%, Se mai determina 0 euforie, izartrie, chola ie gi un mers clatinat, din care cauzi pacientul ‘seamind mult cu 0 persoand in stare de ebrietate, Curba termi jn tifosul exantematic primar dureazi 7-21 zile, in medie 12-14 zile, $i are un caracter, de reguli, constant. in boala Brill curba termicd dureazi 9-10 zile gi nu depageste 39° C. ‘La examinarea minufioasi a faringelui se observ pe ‘mucoasa palatinului moale si a uvulei nigte petesii mici 2-3 la umir) de 0 culoare rogic-intens’, cu dimensiunile de 0,1-0,5 mm — simptomul pozitiv Rozenberg. La rugimintea medicului de 2 arita limba, bolnavul 0 seoate din cavitatea bucalé cu grew, rmigeirile limbit devin pulsative inainte si inapoi, parcd ar fi jntdinit un obstacol din partea dinjilor ~ simptomul pozitiv Govorov. — Godelie sau simptomul quetrombon (instrument uzical), La examinarea Himbii bolnavului se observa o abatere tyoard a ei de Is Fina median (deviayia limbii) "Palparea ficatului $i a splinei (vezi HV). Ficatul si splina sunt mafite in volum moderat,incepind ou a 3-4 2 de boalS. La palpare aceste organe uneori sunt pufin dureroase, avind © ‘consistent semidur. : ‘Simptomele de provocare a eruptilor: a) simptomul lui Koncealovski ~ peste 3-5 minute dupii aplicarea garoului pe brat 103sau antebrat apar hemoragii mirunte pe piele mai jos de yarou, by simptomul. pigedturii — dup 0 pigcétura usoard a piel cxecutatd intre degetele 1 si 2 in regiunea claviculei sau dupd Toearea ef cu © gumé, apar elemente petesiale, c) simptomul Vemtuzei (proba Nesterov) ~ metoda de stabilire a permeabilitit Sporite a eapilarelor sangvine pe o suprafsté mic& a picli prin seiea de vacuum obfinut cu ajutorul ventuze: si caleularea fosteroard (dup inlturarea ventuzei) a dimensiunilor sit hhumarulwi hemoragilor. ‘Dererminarea eruptitlor. Dupi examinarea minujioas8 a picls bolnavuli fa lumina solar, se consiatéeruptii multiple, eu Paracter rozeolo-petesial de mirimea 1-3 mm, cu margini Sima, festonate, care nu conflueazi inte ele. Eruptile se ivese, ac obiecei, fa a Sa zi a maladici, mai frecvent pe pasfile lateral die cutied toracice, uo intensitate diversi si lipsese pe fas, palme si tlpi, Enuptile se mengin eit dureazi temperatura Pijieath dispicind peste 2-4 zile dup normalizarea ci. In boala Brill, de reguld, se observa numai rozeole, "Proba ci ventuza prezinti o metodi de depistare a cendoteliozei prin obfinerea tensiuni sczute pe © suprafaja mica & pisl Gub clavicul) eu ajutorul ventuze, insotiti de coretarea Fostesoar’ a numinutui monocitelor in singele periferic colectat Sim acest sector. Proba se considerd pozitivi, dack numarul ‘ronoeitelor in singele colectat de sub ventuzé e de 1,5-2 ori mai fmare decit numérul [or in singele colectat din deget. In eazuri foarte grave se dezvolt status tifoms, urmat de dereglarea ‘constin(ei si aparitia delirului infectios. MS Aprecierea clinica a indicilor de laborator. Metodele serologice de diagnostic: Metodele serologice specifie in tifosul Gxantematie ¢i boala Brill sunt: RFC, RHAI si RAR cu ricketsit Prowazekki Aceste react sunt de o sensibilitate fnaltS nu numai in formele clinie tipice, ci sin cele atipice. "REC este reactia de bazi in confirmarea diagnosticului de tifos exantematic si -beala Brill. Anticorpii fixator: de 108 complement epar din prmele zile ale maladie, inst ru! lor este sare De regis, anticorpii se acumuleaza in ttre mari fs 10-14 wje bola, apoi treptat se mucyoreazi, dar reacha rimine Fortva timp de 3-6 luni, uneos¥ civa ani Til meipient Pomnficat ve diagnostic al RFC este de 1°80, 1:160, Reachia Sele specifies Find totdeauna negatva in alte maladi mfectioase. tematic Moozeri, cind ea poate fi pozitiva txclusiv in tifosul exant ‘RUAL postiv’ 3 huni de zie ir iagnosticul rt sf indica o boali recent, care nu depageste aport cu RFC 3i nu poate f utiliza in pectiv al tfosulus exanternatic si maladiei Brill eae REAL const in faptl ct eniocitele, pe suprafals cron Beem sorbin antigenul ickettsilor, objin 0 capacitate de SElatinare co ser smun specific antgenulus respectiv. Reacis Fv din za a 3-5-a de boals, viru incipient petual devine pozit seaificat find -1-1000. in dinamica, maladiei, ital de aernipa sporilica in aceasth reactie crop, ajungand le Prag! mals, mai apot scade treptat, maxim (164000) n a 15 zi de bo imp mai seurt (1 TRuninind povitv in comparate cu RFC un ti Blu. in cae cestl de simpli acesbil lx monte dat mu ordcetoa as solieach cu reztate destul de clare. Titra sor aqarnunycse d¢ 1160, inoepnd cv za 210-128 ge boal, ,RAR .nu,,poate fi_utilizati pentru diagnosticul SE coepeti cI afosuul exantematic $i maladiet Bil, deoarece rarer diay peste eateva hun) duph yindecaespacioti Haare ved se utlizeark qumai jn, cazul,cind, my Ext posiblitate de a gaonta RFC si RHAL % Totapeseresrenaacoc rater srlogie 9 psn de eee epearea lor peste 23, zie, cind se va obfine ot A ee art zr abn Peston icine a bali poate conduce Ta micvoraee titrului de aticorp, da’ nu semniical 10s,Apteciind importanja practica a metodelor serologice in diagnosuichl tifosului exantematic si maladiei Brill, se poate ‘menfiona e& RAR, RPC gi RHAT sunt metode destul de sensibile fi specifice de lahorator in confirmarea acestor patologii, inst mat informative ramin RFC si RHAT,’ mai ales atunci cind ele sunt utilizate in ansamblu in scopul de diferentierit tifosului exantematic epidemic primar de. boala Brill, s-a fncercat determinarea: imunoglo: bulinelor elaselor IgM subelasa 19 S si IyG subclasa 7 S. Pe parcirsul tifosului exantematic primar Ia Inceput se sintetizeaza 19'S anticorpi, peste 2-3 siptimani (in perioada de convales- eit) apare subclasa 7 S. in boala Brill, indiferent de perioada ‘singele bolnavului sunt depistati numai 7 S ~ anticompi, ce far putea contribui 1h diferentierea prin metode de laborator a ‘acestor dou patologii, insi metodele analizate nu au iesit din fatoratoarele stiintfice centrale gi nu au fost implementate in practica medical. E ‘Meladele clinic gerierale in diajgosticul de tahoratorin perioida de stare a tifosului exantematic, in singele periferic 8 fnicgoreaz’._moderat numrul de eritrocite, trombocité, “este Gamcteristied 6 leucocitoz’ moderit, neutrofilie ¢i' deviere tn stinga,' monocitori, aneozinofilie sau eozindpenie; apar celle ‘plasmatice ‘Tiurk (pink la 8-10%); VSH ‘riiane acceleraté ir wlificdrile mehfionaté stunt mai mode~ raté sau lipsese definitv. La bolnavii cu forme medii $i grve tia’se pointe, ciinde gramulay i hinlinieagi” Tifosul exantematic si ola Beil, Vatorie prin metode serofoiice spcjfive.” i ‘plectarea singelns penta rebetile serologicé. “Penta fea feactilor serélogice fn aceste patoloai de la Voli eaz’ 4-5 ml de singe din'vena eubital $i se wansiit'in faboratorul bacteriologic sau serologic: 0% "1" 106 necisiti 6 confirma 4. Criterile de externare a convalescentilor dupa tifosul aladia Brill, Consalescents dupa tifoxsl fxaniematc si maldia Brill se extemeaza din secjle de bol infecioase in 12-421 de temperaturd noamal, dad penioada de vindecare decurge abisnut Recomandari la externare. Angajarea rational in cimpul smuneit Eiberarea dela munca fica grea timp deo luni dectre ombia medieala de contol se acords convalescetior. cate at Suportat forma ujoari a maladie i pentru 2funi~ celor care au Sure de forme semigrave gi grave Durata pierderiitemporare @ capacitait de munca fn lipsa complcatilor si bollor asocate, pierdereaterporart a apacitt de munca constitute 10-2ile. in Funetie de caraceral complicatilor 31 maladilorasociate,buletinal de boala poate fi prelungit de medical de Ia CBI sau de fie ‘Dispensarizarea convalescentlor dupa tifosul exantematc st boala Bail nu se prevede, In exz de apantie a unor complica in timpul boii din parte sistema nervos central sau a cod cept convalescent se supravegheazi de speciali espectvi wn lelungat, « epeinjtgora ile de inarnare, Se intreazi inset de bl infectioase toi pacienfii eu diverse forme, clinice de leptospitozi gi suspect Inelen i vice : .. Ajo, Deprinderile practice clinice;. Depistarea elementelor eruprive. in a 3-6-2 2i de-boal, lao parte din pacienti, pe pieles ‘extremititilor i a tunchiului (Re:spate, pient,suprafeelsJaterale sale" abdomenului). apar,cerupti,polimorte (r9zeolo-papulease, hmaculo-papuloase; eritematoase,, mai, peteiale). aanjate simetric, de obicei, femere, [a.-unii polnavi, exaptemul se ‘uatenfine cateva zile (uneori pind la.7-10 zile) siete fasoit de un paurit eutanat ugor,dupt dispariia erupilor, uncore,posibilt Tescuamatia furfuracee a pielii, Din primele zile ale boli, in 07cazuri_ grave, pot’ apirea petesii si hemoragit pe mucoasele cavitifi bucale, nazaile gi scleral Depistarea fcerubvi. La sfaitl prime siptinni, iar uneog simai devreme, in a 2-4-a 2i de boali; lao parte din bolnavi (12 20%) apare un iter. intensitatea si durata céruia. poate vari dey coloratia subicterich a selerelor in decurs-de eateva zile pind ly ieter intensiv al pieit si mucoaselor,"care persist mai mute sips ' Palparea mugchilor. Leptospirozei ii sunt earactetistice mialgile-preponderent gastrocnemic&, occipital, cervical, sp. nali, abdominal. Ele ating © inal intensitate, care nu se constaté igi int-o afeétiune' gi sunt considerate drept vel maj caracteristic sem precoce al maladiei. Mialile apar gi in stare de’ repaos, ins se intensifick fe timpal migerilor: Uni bolnayi nu. acuzd mialgii, ins% palparea ‘muschilor -gastrocnemieni, de regull, Gte“dureroasi, Mai fiecvdt se intilneyte dere in ‘mujchi gastrocnemien. I Delerminared hepato a splenomepi (ei E) Determinarea semmelor mehingiete (vezi IM): us Punctia cefalorahidiand (vezi IM). Punctia cefalorahidians, in caz de meningiti, confirm’, .diagnosticul de meningit leptosprozica seroas’,. Lichidul cefalorahidian (in el pot fi iecelate “Ieprospie) "$8" scstge- sib presiune’ ridicatij ese “ransparent, “confine >fleocitoz¥ tndderatipreponderent linfe- tari. Cantitatea de proteine este putin majorata,:tontinutul de ‘plucozd si chlorizi>n linitelé normed, Foarte rar in leptospivozk Jichidul cefatorahidia’poate fi purulent. 9 © Determinaréa" Simptonilii Jordano (Pasternak)... ria _ Hitda'de’ tapdtain fa regi totbares intro: oarecare mist “se aropie de pefeufia dirt gi'sewlizdsza in prezenta abuzeloc sregilined Lombard. Péfitrt“acelasua mina stinukise artea'fispectiva regi fombare, iar:ci)mna “reap aplick Iolite iapotamet supra’ dotsalia SPiN) AG site tour tt rab de! eer 108 snfinii stingi, Dacd la acest tapotament bolnavul acu durent unfate simptomul este povitv. ‘Determinarea culori materilor fcale sia urine. De reguli, ‘in leptospirozi scaunul este de culoare $1 consistent obignuita “Grina are culocre intunecata, La examenul urine se depisteaza turobilnd,albumind (protein), ertroite, gent act il Tewoocie ‘cazuri grave — cilindsi Teucocite, cilindri hialimet, granulosi, pit cd a indicilor de laborator. Colectarea malaria) Picitura groast va fi examinati tunecat, in scopul de a decela leptospirele Decelarea in singe a leptospirelor denota, indiscutabsl, lestospiroza, totodati, rezultatul negativ inci nu prezinta un temai pentru excluderea afectiuni PColeciarea sdngelui pentru examenul serologic. Sangele ia cantitate de 5-10 ml se recolteaz4 din vena cubitald. gi se ‘expediazi in). laborator pentru. efectuarea reacfiei, de smicroaglutinare gi lizh.a leptospirelor (RMAL), (Coleciarea singelui pentra examenul. biachinic (vezi HV) dn plus, se maidetermind creatinina gi urea... “Adminsirarea imuvoglobuline! heterogene antleptospiro- ice. Dupis desensibilizarea fractionati (vezi tetanosul), solutia de 10% de iniunoglobulind antileptospirozica se-administreax3 im: 8 ‘cite 10:m.in docurs de 3 ile, mai eu seamé, in formele, swede boala, f . "Metole specfce de diagnostic. Examenad bactriosopic. Ca material pentru examenul microscopic. va fiutilizat sangele in primele.S:zile.de boali, lichidul cefalorahidian privind prezenta ‘simptomelor meningiene (la 5-7 zi de boala) si urina de ta a 10-2 zi, Sestuliaza pe:fuundal, intunecat. La:microscopie se, observ leptospire subtiri-mobilecu capetele indoite. | ...° sist ss Metada sibacteriologicd. . Sangele, uring °3i;yzlichidul cefalorahidian (in caz. de meningité) se insimineazd cite 5-10 picdturi in 3-5 eprubete cu mediu nutritiv. Leptospirele se cultivi 3. Aprecievea cl picditurii groase. (vezi fa muicroscop cu cimp 109in mediu nutritinemodifiedndu-1, Mediul rémane transparent pe tot parcursul observatiei, Pentra evidentierea treyterii leptosp telor: dupa 5-7 zile, din fiecare proba se pregitese prepara intre “lama gi lamela” gi se efectuéeaz4 microscopta pe cimp-intunecat, in cazurile cind rezultatelo.vor-fi negative, astfel de examina se ‘vorcrepeta pind la 3 luni in cazunle pozitive, se efectweard seroidentificarea variantelor serologice de leptospite ‘ao Metoda biologic. Materialul pentru examinat se inoculeazs {a cobai, hamster tineri, La prezenja leptospirelor la animalele ‘experimentate apare febra, inucoasele vizibile tevin salbene, sanimalele piesd in greutate, iar dupi: 7-14 zile pier. Pentru ‘depistarea leptospirelor.la animalele infectate se va cerceta ‘singele, urina, materialele din organe (rinichi, feat, plamini) “Metoda serologica de. diagnostic. Se-ya.recolta:singcle petitry reacfia.de microaglutinare gi liz a leptospirelor (RMAL). ‘Ea devine pozitiva la sficgitul primei, inceputul Saptimanii a dous “fle bowli-in titrul de-diagnostic'1-100. RELAL este pozitivatidaa ‘9-13-a zi de boali,titrul de diagnostic 1-80. REC devine pozitiva § 283-a 21 de boaltin titral de diagnostic 1:10.In laboratoarele dotate se utilizeazd testele BLISA RIA) Imurio-blot,-anticorpi -tonoéionali,unele in detorminarea anticorpilor IgM sileGe "POR (recht ‘de polimerizare tn lan}). Se-uslizei prin *détermninarea -prezengei ADN-ulut leptospirelor (insinge» LCR, ‘irint)2sil"in_diferentieren: leptospirelor>'in--eaz) del. meningith. = leptospirozica, in LCR pot fi depistate leptospice. “A Shsaerodelé biochimice devinvesigajie IN:cxz. de-afBCare tiichilor, in Singe erste cantaen azotuliezidual (notma 1 09 iniol/), a ureei (norma 3,3-8,2 mmoVl)-¢i creatinifei (norma, fa 2-853 rfkemoV/): en forinele’icterioe' de leptospiro'ain'singe’ "GIP eoncentrayibilinibine’. wenerile:@irete-ghsindirecte).r activlatea ALAT este modefat‘cesci aldol serie e‘ami eégiisiderabil. Gridul deviettlor probelot bibchitnice depiide de Sprint seo 2 Se ne no Metodcle clinie generale de mvestigati. In pevioads de ste a boli in fomele ctoe se Jeemind ertocapene reticulocitor Modifitrile i leucograma se vor manifesta prin leucocitoza, neutrofilie cu-deviets in stinga pind la forme Linerevoznopaie.limfopenie. VSHL est mult crescu (a, 100. mmo}, Modifiirile din wand. se vor cacteriza prin lbuminaric, in sediment vor. depistate leucocite, eritrocite, cilindshilinici st eranulos,celule epitelile 4. Critenile de externare si dispensarizare a convales- lor dupi leptospirazi. Exiemarea convalescentilr va avea loc peste 34 siptimimy, in fnetie de forma clini, modificinile forganice i seme de insindtog Kecomindorle necesare la extemare.. Angajatea rajionala cconvalescentilo in cimpul muneit const in eliberaea pentru 3~ ‘6-luni de luc ize prev, de practicarea sportului side deplasi de munca in condi meteorologice nefavorabile sau nocive mp de 23 arise va tespecta un regim alimentary dette, ce bresupne exlaees lente pias, pie, ream sia alcool sitet Se Durats ipierder temporare:.acapacitii.de, munca. La cexterire, bultil se elbereara pentru, 10 zile gi, in functe de necesitate, vai prelungt-de medical infctionst sau de familie :: Dispensartearea. Convalescenise vor,afala evident tn (CBbisau de medicul-destamilie, simp de 6 lun), henefciind de ‘cofsultatia'meciculu:ocutist, newrolog i neftolog.,Consultarea vaavea loc 0-data in doy huni, paienfibeneficind de examenul clinic yi des laborstofs (examen! singehi, urine, testelor ‘biochimicele,fcatuluybilimbina, ALAT). Scoateres. de la evident’ Be efectucaz’ ups inginitosirea clinjed gi normalizares indicilor te faboratoisCDacks mai. persist®, modifies, ale unor | orginesaiaitome,eqyalesenti vor mal fi supmvesheaj, de medics specialgt desprobil s-eaz de necesita. © :afu1. Criteriile de internare.. Se interneazd in sectiile de bol infeetioase toti pacienti ew forme acute gi subacute de brucelaz, iar cei cu forme cronice — numai in stadiul de acutizare ¢ mala. °2. Deprinderile practice elinice. Depistarea_simptomelor nice. Marireaganglionilor limfaticiperferict' (cervical, Submandibulari, axilar, inghinali etc.) este un simptom clinic prevace al brucelozei, Ganglion limfatici sunt de © consistens oale, elastic, cu dimensiuni pind la un bob de mazare, moderat urerosi Defarmarea articulagilor (peri- $i parsatrite, sinovite, bur site, endovaginite, osteoartroze) este cauzaté de inflamatia:burse- Tore: sinuviale (bursita), Lezarea fesutuilortendinoase ale muy chilor (sinovita) provoact a-doloritate brusc& si inriutieste functia motorie @ articulailor, Acesta este unul-din_simptomele tardive ale brucslozei acute, care apare, de reguld,in a 3-a luni de Ja debutul maladie. ¥ Fibrosite'yvelulte. Un simptom tardiv, dar freevent: are consti din infiltrate 1 formatiunile conjunctive ale articulator, Sheperost: (ale ¥ambei; ‘osului sacral, coastelon), in fisurile {ntiamusculare,n-tesutul celuloadipos subcutanat. Initial ele apes ‘ca higte indurafi sdlitare, accentuat dureroase, cu dimensivnea'de Ta 05: ping’"la"57"(celulte): Dimensiunile infiltratelorsse ‘miegoreaza treptat“densitatea‘lor'sporeste i ele obfin contura) diner formatiuni rotunde:saual*unei-curele: de transmisie. fir Senvatitdolorice evident (fibfzite) Mai freoventfibraztele sunt ‘soitare, dar e posibilé ga onda Tit Hepatomegalié $f splenomégate.- Dimensiunile ficatuluh si She botict sunt regut,-maite din prima siptimnkede bala Su modificari moderate de consistenif'semiduri, ‘cu sensibiltte in palpare g foarte rar poate si fie insite de iter (veri HV), m2 Recoltarea materialulus pentru examenul bacterio recohuaci sings venos (5 nlc din gantiont Hei ca abcese sau exudatul din diverse localzii(aboese ait). Se folosese medi speciale (Castaneda, media bifzic) eu oatmesterk de 5-10% CO2. Reinsimantarea se efectueaz’ la fiecare 2 zile, iar culturile sunt uemarite ping la 0 lund de zile Recoltarea singel pentru reactile serologice. Din vena cubitalé se recolteazé 3-5 ml singe pent RA’ Wright, RHAL RIC, reactia de aglutinare rapid’ pe lami (Huddelson), RIA, ELISA, reactia opsonofagocitari. if Tniradermoreactia Burnett ox antigenut brucelinic (orice tind) Se antseptizesz4 cu aleool 70° tegumental pli anteroare 2 antebrafulu in /,mijlocie. Se inoculeazi strict intradermal 0,1 tml brucei. Dupi 24-48 ofe, se. misoarh diametrul 2o0ei infiltrative gi ertematoase, Reacia este poziivs, dack diametrl infiltratuluieritematos este peste Lem (1-3 cm slab poztva, 3~ 6 em ~ pozitva, peste 6 em — pronuntat poztiva), Reacia devine pozitva peste 2 luni din debutul brucslozei acute. Ea rimine pozitivl timp indelungat dup boal, 0 perioadk mai scurt dun Waccinare gi chiar la persoane sindioase din zone endemice de brucelond ‘Reacfia de leucocivolizs,Paralel eu proba intradermal, in depistarea stiri alorgice poate fi folositsreacta de leucoctaliza barat pe disirugerea neutrofilelor sensibilzate in presenta alergenului specific (brucelina). Valoarea de diagnostic i inalta ti sensbilitate este will in diagnostcarea formelor cronice $i reziduale de bruceloza. "Metoda de administrare a vaccinuluicuratv, Vacinoterapia anterior se aplica pe larg, astizi se foloseste in unele cazuri de brucelood cronich rezstente In tratamental antimicrobian. Se utilizeaz’ vacein anti-Brucella (mort), care este dizolvat cu ser Fiziologic inante de a i administat iv. In 4 flacoane sterile se toamf eite.9 ml de ser fiiologic. in primul acon cu 0 serine Sterlé se adaugl un mi de vaccin (1 miliard germeni) si se agit. us.Din primul flacon. prin intermediul unei seringi, se extrage | ml lichid, in care se contin 100 min germeni gi se transfer’ in fMaconul al 2-Lea, unde in un ml se vor contine 10 min de germeni ‘mort Dupi agitate si din al doilea lacon se uece un mi lichid jn al 3-lea,apoi iarisi dupa agitate din laconul 3 se trece un ml jn al 4-1ea, unde cantitatea de germeni in un ml va fi de 100 000 mmicrobi. Prima dora, asa numiti de proba, de regula, contine S00 ‘mii de yermeni, Din flaconul 4 se extrage $ ml de vaccin dizolvat $1 se administreazd intravenos lent, timp de S minute. Pe parcursul a 1-2 zile, dup administrarea vaccinului, se masoai peste fiecare 3 ore temperatura corpului_pacientului, pentru Imonitorizarea reac{iei febrile Tratamentul se efectueazi in onditii de spital, majorindu-se, dublu doza a doua de vaccin peste 2-3 zile, Astfel, in prima 2 S00 mit microbi, iar peste 30, Trinute se ia doza a 2-a de S00 mii microbi, marindu-se indoit doza a 2-2. Cura deplind poate confine 1012 injecii pare. ‘3. Aprecierea clinica indicilor de laborator. Merodele speeifice de diagnostic. Luind in considerare cd tabloul clinic ia brucelozd este variat, investigatilor de laborator le revine rolul principal in stabilirea diggnosticuli. In acest scop vor fi utilizate Unmitoarele metode: bacteriologicd, serologic’, biologici si alergologic&. ‘Metoda bacteriologicd. Se examineaz’ in raport eu stadiul rmaladiei $i forma clinic8: hemoculturi, medulocultur, biopsit ganglionare, mai rar ~ lichid cefalorahidian, urind, bid, exudat “rticulat ete. Cresterea culturii de brucele din prima generatie este enti, imp de cdteva siptimani, de aceea metoda bacteriologics ‘n-a avut tilizare larg in practica medical8, De reguld, rezultatele pozitive se vor intl in formele acute de brucelozi. "Metoda serologicd in reactia de aglutinare rapida pe fama ~ Huddelson se foloseste antigen brucelic concentrat gi colorat. Pe © placd de sticla se depun, In interval, picituri cu canttiti Gescrescinde de ser suspect: 0,08; 0,04; 0,02; 0,01 ml, alituri se toamé picituri de antigen Huddelson in canttiti egale de 0,03 ml. 14 ee Cu cota une lame de micoscop se ameste pci reacivi,inepind de a dain mat mace spre eta igh serulu, Cu alt colt al lamei se amesteck pitunle martorlo incepind eu mentor antigen. Se Insets lama la 37” tn de 1°2 minuto ev ited de rote, Cute face dps mavens minute (interval in care placa ete menjinid in eames ued) Se uamdreste apni $1 mara umn olefin de agluinare 31 a0 face elafcarca amostecult, Suspense nto treble 38 rman omoyene, colors in vole. Rest {expr dupa sar convenjonald in proces de agvunae 1Dd, 75, 80 $1 25 expect st) © agllate de 8 corespunds una uitw de 1-100 tn reacta Woght, Reacia uddlson este indicat pent tral senator in focarle de brucslora Renilasle positive tebuc weriicale pa Tesia Wage Reactia de digluinare len rubur, Wright, In tui de sghutmare se cart. soajie sling otond,abindse di ible ale seal suspect del :12 pind a 1400 in volume de O15 mi. In esate tb se pipeeard cite 03 ml antigen Weight (sispeasie de brucelemoartesandardizal la 20 cline erent ‘nt lit 1-10. Toate tubule sunt incubate inp de 20-24 ore 12 3%, spot incd 1-2 ore ~ I temperatura camer. Reatia se cists eu ochiul liber prin compari cu tiburle maar fixeach intensiatea aglatinst_de la +4 la 0. Til minim sermnificaiv pentru dagnostic este 1:100 ea aglutnae de dou plsuti Title de 1'50 sunt dubioase in reacjia Wright plutinarea pote lips tprimele di de ser stu complet din ctiza anieorpilor Blocang monovalent Stuaie Beevents in forma cronic de maladie. Ansorpi blocan ot fi depistaj prin reat Coombs. in tubule negative ale frac Weiht Se adaga la antigen broclic (plat pera indepartarea imunoglobulinelor fixate nespecific si resuspen- Sonat). canttte determina dese ntimunogobulin una ‘afutinaen indies prezenaantcoplr blcans Un ta de us