2 Noul taram al tuturor posibilitatilor Dati-mi-i pe cei saraci, pe cei obositi, Gloatele inghesuite doritoare s& respire liber Ramisitele mizerabile ale sArmurilor prea populate Trimiteti-mi-i pe cei fri de adpost, pe cei aruncati de furtun’ imi ridic lampa langa poarta aurita’. Aceste cuvinte au fost scrise de o tanara poet americana din secolul al XIX-lea, Emma Lazarus, si sunt inscrise pe o plac& aflata la baza Statuii Libert&tii, pentru ca fiecare emigrant s le vad4. Pentru milioane de europeni far’ speranti - si mai arziu, refugiati din alte (ari -, America era locul unde aveau sansa si-si lase in urmé trecutul disperat si s4 inceap& o viafa noua. Aici era tara tuturor posibilitatilor. Pentru mai bine de doua sute de ani, mitul si realitatea oportunitatii americane au fost destul de apropiate pentru a nu fi puse sub semnul intrebarii. Viaja era grea pentru fiecare nou imigrant. Existau putine mecanisme de suport social pentru a-i Pe de alti parte, pentru cei care erau hotarati s& ajuta in aceasté lume noua. reuseasc4, harnici si srguinciosi in atingerea felului lor si disciplinati in etica muncii americane, sansele erau destul de mari ca s& aiba o via[ mai bund, daca nu pentru ei, cel putin pentru copiii lor. Ascensiunea sociala Pana in anii '60, mobilitatea ascendenta era in centrul visului american”. Dupi care visul a inceput si se destrame, mai intai incet, apoi din ce ince mai repede in anii "70, '80 si 90. Astizi, Statele Unite ale Americii nu mai reprezint{ un model de mobilitate ascendentX pentru restul lumii. Asta nu inseamn& c& nu exist oportunitai att pentry americani, cAt si pentru cei nou-veniti din afara. Dar genul de mobilitate ascendent nelimitaet, care a ficut ca America s& fie invidiat& de restul lumii, nu mai exist. _ Ce este straniu despre situatia actual e inversarea rolurilor intre Lumea Nous © Lumea Veche, care a aparut in mai putin de un sfert de secol. Cu numai 0 sutd de ani in urma, Europa isi pierdea oamenii - milioane de suflete disperate isi riscau40 VISUL EUROPEAN viata gi sindtatea pentru a incepe © viati nou’ pe un alt co emigrant erau plini de nesigurantt, dar si de speranti. Majoras lunga istorie de privilegti eredtare gi diferente de clast care 1; men SP bogati la putere si pe cei straci in banca lor. Au parasit un ei pet comportamentul era conditionat de credinta c& fiecare trebuie si stie si — Ung, situatia si au venit pe un nou continent, unde fiecare persoand trebui, ae existenta si s4-si urmeze visurile. Sl cay ‘Acum, in America mobilitatea ascendentl este in scAdere, iar pentru mii americani este din ce in ce mai greu si-si realizeze visurile. Totusi mares american al mobilitatii ascendente trdieste inca, in ciuda evidentei crescange ceea ce a fost odata un mare vis a devenit, pentru multi, un cosmar neintrerupy, putem spune despre Lumea Veche, separata in clase sociale, acel Durgatoriu pe car, milioane de oameni I-au parisit pentru a incepe o via now’ in Edenul american? Este, Incet, dar sigur, pe cale si devind noul tram al tuturor posibilitaion De jn ce mai muli emigrangi aleg Europa, si mu America. Ei simt c& mares schimbat, iar calitatea vieti si sansa de a-si imbundtiti viata sunt cel putin ei bune in Europa, ca gi in America. Aici, pe acest front al mobilittit ascendene s, inceput si sesizim multiplele diferente care separ vechiul ,.vis american” de ma noul vis european. Cifrele spun totul. Dac& mobilitatea ascendenti prosper’ intr-o societate in care exista o separae mai mica intre cei foarte bogati si cei foarte siraci, atunci, desigur, Europa este un loc mai promitito ice pe scara social’, Conform informatio adunate a mai autorizat& sursi de date din lume in ceea ce priveste distributia veniturilor, Statele Unite ale Americii sunt pe loca douazeci si patru printre natiunile dezvoltate din punctul de vedere al inegalitii veniturilor. Numai Rusia si Mexicul se situeaz mai jos?. natiuni dezvoltate din Europa au o mai mica disparitate in Statele Unite ale Americii, in general, o persoana cu venit mare castiga de 5,6 ori mai mult decat o persoand cu venit mic, dup ce se scad taxele, sumele transfer in alte conturi si se iau in calcul deducerile in functie de marimea familie’. Pia comparatie, acest factor este 3 in Europa de Nord, iar in Europa Centralé © situeaza intre 3,18 si 3,54*. Desi inegalitatea este in crestere chiar si in Europ aceasta este modest ~ cu exceptia Marii Britanii -, in comparajie cu crest rapidi a inegalitatii veniturilor in Statele Unite ale Americii in ultimele tre de Salariile si beneficiile asociate acestora sunt cel mai bun indicator al mobili” ascendente in cadrul societati. Dintre cele mai dezvoltate douiizeci de nati lume, Statele Unite ale Americii sunt pe ultimul loc dup’ rata de eee compensatiei totale a fortei de munc in anii °80, De fapt, compensatia ™ sctizut cu 0,3% pe an in acel deceniu. La inceputul anilor °90, rata de ores nat compensatiei medii in Statele Unite ale Americii a fost redusd, de apron, 0.1% anual, Aproape toate tlrile europene au avut o crestere mai mare 8, Pensatillor. Intre 1995 si 2000, compensatia medie a creseut cu 1,6% ! be Unite ale Americii, totusi mai putin decat cresterea in sapte dintre (rile oe ntinent, stig Toate cele optsprezee tre bogati si siraci. in Majoritatea ; cAderea burs. Chiar $i in salariul medi a crescut cur Pentru a tine, America a in pierdute se p| se plateau nu ca procent Unul din ascendente e semicalifica veniturilor. Americii a salariu ram: state din Eu Atunci c mari (cei ca mici (cei cd Americii se avansate op Jared Berns c& ,variatis celelalte gar Se pare cu castigur Americii t europene p americani ( 6,6 in Sue Spania, Il, Mentali Cum de s~ jos printre al inegalit’ in concept siraci. Noi sicomer}. pietei liberNOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR 4. Majoritatea acestor cresteri in Statele Unite ale Americii au fost ins& anulate de caiderea bursei din anul 200° Chiar si in conditiile relans&rii economice rapide din a doua jumitate a anului 2003, salariul mediu pe ora pentru pozitiile nemanageriale din birourile si fabricile americane acrescut cu numai trei centi, dup cum araté Bureau of Labor Statistics — insuficient pentru a tine pasul cu inflatia. Aceasta este cea mai sclizutX crestere a salariilor pe care ‘America a inregistrat-o in mai bine de patruzeci de ani’. in plus, la locurile de munc4 pierdute se plateau in jur de 17 dolari pe or’, in timp ce la noile Jocuri de munic& create se plateau numai 14,50 dolari pe orA®. In aceeasi perioada, profiturile corporatiste, ca procent din venitul national, au atins cel mai inalt nivel din anii ’60 incoace®. Unul dintre cele mai bune locuri in care putem cduta semne ale mobilit&tii ascendente este sectorul manufacturier. Locurile de munca pentru lucratorii necalificati, semicalificati si calificasi sunt adesea punctul de plecare pentru a urca pe scara yeniturilor. in 1979, salariul din sectorul manufacturier din Statele Unite ale ‘Americii a fost cel mai mare dintre cele din tarile industrializate. in 2000, acest salariu ramasese in urma celui din cinci {4ri europene, iar majoritatea celorlalte state din Europa micsorasera in mod semnificativ diferenta®. ‘Atunci cand mAsurim raportul de inegalitate dintre cAstigurile celor cu salarii mari (cei care castig& mai mult decat 90% din forya de munca) si ale celor cu salarii mici (cei care cAstigi mai mult decat 10% din forta de munca), Statele Unite ale Americii se remarc4 prin cea mai mare inegalitate a cAstigurilor dintre cele mai avansate optsprezece natiuni. Analizand toate aceste numere, Lawrence Mishel, Jared Bernstein si Heather Boushey, de la Economic Policy Institute, au concluzionat c& ,,variatia veniturilor pare a fi mai micd in Statele Unite ale Americii decat in celelalte ,Zri din OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica)”. Se pare ci America este ara tuturor posibilitagilor pentru patura subtire a celor cu cAstiguri foarte mari si o {ard a adversit&tii pentru multi altii. in Statele Unite ale Americii traiesc in siricie mai multi oameni decat in cele saisprezece natiuni europene pentru care existi astfel de date. Prin comparatie, acest procent este de 5,1 in Finlanda, ‘6 in Suedia, 7,5 in Germania, 8 in Franta, 8,1 in Olanda, 8,2 in Belgia, 10,1 in Spania, 11,1 in Irlanda si W4)2uinltalia’* Mentalitatea de tip ,,inoat4 sau te ineci” Cum de s-a lisat America, fara tuturor posibilitiilor, s4 alunece pe locul cel mai de 49s printre natiunile dezvoltate - si cu mult in urma Europei -, din punctul de vedere inegalit&tii veniturilor si al straciei? RAspunsul la aceasta intrebare poate fi gasit In conceptia noastri despre cum se imboga{esc unii oameni in timp ce altii ramAn Siraci, Noi, americanii, in general, am adoptat o atitudine laissez-faire despre afaceri Sicomert, Dac oferim tuturor posibilitatea de a merge la scoal, permitem domnia Pie(ei libere gi ne asigurim c&4 guvernul nu se amestecd prea mult in functionareaVISUL EUROPEAN a2 i tre varf pri o Je motivate si talentale Vor migra cal fi Prin Propriite fo acesteia, persoanele netalentati nu yor avea succes ~ dar aceasta eg. Vi sau it F ivati i iy Jar cei nemotival! ofaria simu ca 5 vazuti ca 0 fap America a fost into vid so 1 ineci este un vechi Proverb american, ay 7 ica, am ans sticredem ci fiecare dintre not en os adevarat “spunzity, n pad 1 ju. Este yechiul motiv al frontierei ce a P runs adine in COnstiing pentru destinul sau. a transformat ,,visul american” autentc ion ‘ jar si acei americani * F . national. Chiar si acei am faim instantanee inc mai cred cd detin Control ich palid& c&utand succes si A ; wa io Toate statisticile si cifrele din lume care contrazic aceasta probabil oj », yor schimba convingerea majorit&tii concetitenilor nostri, si anume CX Americ, fnc& cea mai bund tari din lume din punctul de vedere al Posibilitatior, eae . ject, cetateni din America, Euro, intr-un sondaj al . . UrOpa si din alte parti ale lumii au fost intrebat de ce unii oament sunt bogati si altii s&ragi Rezultatele sunt revelatoare. Doud treimi dintre american cred c& succesul este |; latitudinea lor, in Germania, dimpotriva, 68% din populatie crede exact contrariul, fn Europa, un procent din fiecare tari - cu excepfia Mari Britanii, Cehiei 9 Slovaciei - ,,crede c& forte pe care nu le poate controla determina succesul”", Maj mult de 85% dintre americani cred cd oamenii nu reusesc in viafi din cauz defectelor personale, si nu din cauza societitii!*. Alte sondaje confirma rezultatele Pew. intrebati de ce oamenii sunt bogati, 64% dintre americani spun cd se datoreazi ambitiei, disponibilit4tii de a-si asuma riscuri, muncii intense si initiativei'’. De ce altii nu reusesc? 64% spun c& se datoreaza lipsei de cumpatare, 53% - lipsei de efort, iar 53% — lipsei de talent'®. The World Values Survey a relevat ci 71% dintre americani ,,cred c& cei sraci au o sansi de a sc¥pa de saricie”, in schimb numai 40% dintre europeni cred acelasi lucru!”, * unde aceastd profund’ disparitate intre perceptie si realitate? Din nov, is are originea in insusi ,visul american”... in mentalitatea dur a frontierei, conform cfreia, lsat liber - in special de guvern -, fi i urmareasel ia, las tr a. fi : es si-si tealizeze visul. Nu e de mirare cX 58% dine 4 eae a : {elurile personale fiird amestecul govern ici Spun c& ,,este mai i vernt aa nicl o Persoand nu traieste in sitdcie” anal americanilor: mais varomtierei joact un rol important in injelegerea atti plicutk a acestei cece Si stracie, Dar exist probabil si o fatett mai P¥" nu poate fi exclus in tase ee Spun un numir tot mai mare de analis * un * " » vom vedea cX multi americani oe latele sondajelor. Daca analizim oe in cifre absolute, sunt mai m tricia chiar dct Procentaj, © proportie mult mai a fe {In 2002, Biroul de re intre albi $i 24,1% dintre neg 4 al SUA, U: tat C ei! Negri, » US Census, a raportat pragul straciei!?, Srl In crestere fats de 29-79% 1m 2001, wrtiese in timp ce numai 34% dintre acestia La aproa| domina inc: rasiala care c& cei de cu din punct de O serie d spre deosebi unor defect¢ pitura s&rac majoritatea special in A mult de dou mai usor si daca acestiz biologic, di viaté americ care se gise important d strizile pus lucie in care dintre barbz Statele Unit situatie trist oportunitati Avand ir percep nofit foarte difer: saraciei. De asigura o m folosim ban mai intelige! netalentati, ; in plus, ar t realizat ceva pentru a-i < Teuseasca. R american” $ in centrul ci Piata este ce Europeni lui - unele d vada societa guvernament Britanie -, |NOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR 43 La aproape ae de ani de la sosirea primilor sclavi in America, problema rasialt domin& inc psihologia americana. Orice vizitator simte foarte repede tensiunea rasial care pluteste in aer. Si, ca si fim sinceri, multi americani de ras% alb’ cred cA cei de culoare sunt lenesi, in cel mai bun caz, iar in cel mai ru caz, incapabili din punct de vedere genetic si se ridice deasupra propriei conditii. , O serie de observatori au sugerat cA unul dintre motivele pentru care europenii, spre deosebire de americani, sunt mai inclinati s4 creada c& s&racia nu se datoreazi unor defecte personale, ci mai degraba factorilor sociali este ci, pan& de curand, patura saracd nu era 0 minoritate rasial4, ci era format& din albi si, prin urmare, majoritatea puteau sa se identifice si chiar s% empatizeze cu situatia lor. Rasa, in special in America, unde majoritatea alb& inci nu constientizeaz’ efectul a mai mult de doua secole de sclavie, devine linia de separatie dintre noi si ceilalfi. Este mai usor s& nu ne gandim la numarul ingrijorator de oameni care triiesc in saracie dac& acestia nu ni se aseamana, dac& sunt_perceputi ca fiind rasial, sau chiar biologic, diferiti de noi. America alba nu-si poate permite sa creada ca modul de viaj{ american poate, in vreun fel, si fie raspunzator pentru starea de sAracie in (are )Se Gases multi\americanideculoaresjins’, realitatea trist este cA un numar important de afroamericani provin din multimile de s&raci care au crescut pe strazile pustiite ale cartierelor calamitate, unde posibilitatile de a iesi din sdracia lucie in care traiesc sunt reduse. Rezultatul este c4 un incredibil procent de 12% dintre barbatii afroamericani intre 20 si 34 de ani se afl4 acum in inchisoare in Statele Unite ale Americii®®. Totusi majoritatea dintre noi continua s’ ignore aceasta situatie trist’, incapabili s4 renuntam la marele crez american cd, in aceast& yard, oportunitatile abunda. Avand in vedere diferentele mari intre modul in care americanii si europenii percep notiunea de egalitate de sanse, nu e greu sd injelegem cele dou’ abordari foarte diferite pentru a rezolva chestiunile gemene ale disparitatii veniturilor si siriciei. Desi americanii incurajeaz4 eforturile private pentru a stopa sdracia si a asigura o mai mare mobilitate social, suntem, in mare masura, putin inclinati si folosim banii din taxe pentru acest scop. Data) cei bogati sunt bogati fiinded sunt mai inteligenti si muncesc mai mult, iar cei s&raci sunt saraci finde’ sunt lenesi sau netalentati, atunci nimic din ceea ce intreprinde guvernul nu va face vreo diferent’. In plus, ar transmite un mesaj gresit, si anume c4 cei care au muncit din greu si au realizat ceva in viat trebuie apoi s& sacrifice o parte din venitul lor cAstigat cu greu Pentru a-i compensa pe cei care nu au muncit mult si nu au fost capabili st Teuseascd. Redistribuirea bogatiei, spun unii, ar compromite insusi spiritul »Visului american” si ar transforma intr-o parodie legimAntul din epoca frontierei care a injeenitral|eoncepnuluilamericanidelsucces. Multi americani cred ci economia le Pia{d este cel mai echitabil mecanism pentru distribuirea bogitiei societitii, _Europenii, deoarece au avut o lung’ traditie a statutului ereditar si transmi ra |ui ~ unele dintre rile europene inc& mai au regi si regine -, sunt mal bisa i Vad’ societatea impartitA in clase si sunt mai inclinati s accepte ideea inett TT Suvernamentale pentru a redresa inegalitatea. Pe continent ~ mat De ct «4 opinia Titanie -, piata nu este considerati sacrosanct ca in America. ay —————— Si‘ (‘(i‘;S1 44 VISUL EUROPEAN Potrivit cXreia, dact fortele pietei sunt lsate libere, sunt deseori inechitabj ile si Prin urmare, trebuie finute in frau. Redistribuirea guvernamentala, sub form, transferurilor si plitilor c&tre cei mai putin norocosi, este considerati un a Ntid Ul pentry MIXt cg infloriy corespunzator pentru capitalismul de piati fra restrictii. Acesta este motiy care, in Europa, conceptul crearii democratiilor sociale - un sistem tempereaza fortele piefei prin intermediul asistenfei guvernamentale — 4 dupa cel de-al doilea rizboi mondial. Conform OCDE, in timp ce Statele Unite ale Americii acordi numai 10% din PIB pentru redistribuirea .venitului prin transferuri si alte beneficii sociale, (rile Uniunii Europene contribuie cu mai mult clgn PIB la beneficiile sociale?" Statele Unite ale Americii sunt foarte zgarcite in ceea ce Priveste ajutorul pentry muncitorii siraci. Salariul minim legal in Statele Unite ale Americii in anii °90 a fox de numai 39% din salariul mediu, in timp ce in Uniunea Europeana era de 53%”, fo Statele Unite ale Americii, ajutorul de somaj este mai putin generos decat in Uniune. Diferenta dintre modul european si cel american de a rezolva inegalititile si de a imbundtati calitatea vietii poate fi vazuti cu adevarat in domeniul beneficiilor familiale. Statele Unite ale Americii sunt una dintre cele trei iri industrializate din lume care nu au legiferat concediul de maternitate sau de paternitate. Mai gray, majoritatea americanilor nu sunt nici macar eligibili pentru concediu fara plata, in Europa, concediul de maternitate plitit este de la trei luni si jumatate la gase luni, in Suedia, mamele au liber saizeci si patru de s&ptmani si primesc 63% din salariu. in Germania, Frana, Austria, Danemarca, Olanda, Norvegia, Portugalia si Spania, indemnizatia pentru concediul de maternitate este de 100% din salariu pe cel putin trei luni”. Parintii americani care lucreaz tratati parintii de peste Ocean. Economistii si oficialitatile publice americane continua si-i admonesteze pe liderii europeni pentru c&4 mengin aceste vaste Programe de transfer, argumentand ci un nivel ridicat al taxelor pentru a sustine Programele de_beneficii sociale se reflect& in bani mai putini pentru a investi in noi oportunitati ar fi socati sa afle ce bine sunt » Ei argumenteaza ca, in ciuda defectelor lor, Statele Unite ale Americii aU © economie mai trepidanta, Iueratorii sunt mai productivi, somajul este mai redus, dovada, spun ci, cd economia american’ este inci modelul de urmat pentru Europa, Cine este mai productiy ? . i : - ca Productivitatea este parametrul citat cel mai adesea de economisti pentru a exPli succesul economiei americane si superioritatea ei faa de economie Uviunil Europe Productivitatea reprezintt cantitatea de bunuri gi servicii produse intr-o of munca, a cresci tar din Explica de a ne inginere de adev le-a avu in p geograf tranzact care au de forta Aceste : mai put unei ret latul tar La f resursel de padu: crea ora cel mai intindea cele mai in sud-v ‘intr-un ¢ oveane z au parjo dezvolta in cit si se er mondial americar economii 2,68% in si, respec au avut reNOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR 4s mune’. Din 1820 si pani la starsitul celui de-al doilea rzboi mondial acrescut mai rapid in Statele Unite ale Americii decat in Europ astfel ce Productivitatea ‘a sau in oricare alt ie iti antreprenoriale, spiritului ingineresc si credinjei in justetea economiei de piati libere, Evide de adevar in toate aceste argumente. Dar au exis! le-a avut fata de Europa si care se datorea: in primul rand, dimensiunea conti a reflectat in cea mai mare piati geografick intern din lume. (itnba oman le-a permis americanilor s& fact tranzactii comerciale cu relativa ugurint. Chiar sicu valurile succesive de imigranti care au inundat America - in special dup’ 1890 ~ a existat intotdeauna un deficit de forti de munca, fapt ce a mentinut salariile mai mari in comparatie cu Europa Aceste salarii au fost motivatia pentru a ioduce HERBS care s& necesite mai putina fort4 de munca si, in felul acesta, productivitatéa a crescut. Introducerea unei retele de Xi ferate transcontinentale si a liniilor de telegraf de-a lungul si de-a latul (Ari a fluidizat si mai mult tranzactiile comerciale. La fel de importante pentru dezvoltarea si productivitatea americane au fost resursele naturale abundente care existau in America de Nord. Milioane de hectare de pidure au insemnat cherestea ieftind pentru a construi case, a ridica fabrici sia crea orase intregi. Minereul de fier ieftin din Mesabi Range a facut ofelul american cel mai ieftin din lume. Vastele terenuri fertile, neexploatate pana atunci, care se intindeau din Indiana pana in California, au facut ca alimentele americane sa fie cele mai ieftine din lume. Descoperirea celor mai mari Tezerve de petrol din lume - i — a schimbat Statele Unite ale Americii, transformandu-le in fine, cele doua mari . Ciuda acestor avantaje naturale, avansul de productivitate american a inceput S& se erodeze dupi cel de-al doilea rizboi mondial. Decimat’ de dou razboaie Mondiale intr-o jumatate de secol, Europa —EeEe ly _evicn, sub B Remarcabil& este rapiditatea cu care Europa a ajuns din urmé Statele Unite ale Americii. in 1960, productivitatea american era de dou ori mai mare decit cea din Franfa si Marea Britanie. in 2002, inst, Europa practic ajunsese din urm& ‘rica, productivitatea sa reprezentind 97% din cea american’. ; . Cresterea productivitaii europene a fost mai mare decat a celei americane in pPmOAaPe toatd jumatatea de secol care a urmat celui de-al doilea rizboi mondial. ree 1950 si 1973, productivitatea european a crescut cu 4,44%, comparativ cu 2.68% in Statele Unite ale Americii, iar intre 1973 si 2000, ratele au fost de 2.4% § Tespectiv, 1,37%5. intre 1990 si 1995, douasprezece (ari din Uniunea European: 7 ‘i iar dack aU avut rate de crestere a productivit%tii mai mari dect cea american’. Chiar da Mt, exist o doz tat si alte avantaje pe care America Tm eae7 RE 46 VISUL EUROPEAN productivitatea in Statele Unite ale Americii a crescut mai rapid in ultima jumitare a decadei anilor ’90, 1,9% in comparatie cu 1,3% in Europa, gapte dintre parije Americanii au crezul p ca Tucrto i ai productivi din lume. Am fost surprinsi, la inceputul anilor "90, de stirea c& lucr&torii japonezi ar uutea si ne ajung’ din urma, cu toate c& succesul japonez s-a dovedit a fi efemer, Fst ideea c& cel putin unele dintre girile europene ar putea dep&si companiile americane si lucr&torii americani este de neconceput. Totusi, in 2002, in medie, un lucr&tor din Norvegia a produs bunuri in valoare de 45,55 dolari/ora, in comparatie cu 38,83 dolari/or’ in Statele Unite ale Americii. De asemenea, Belgia, Irlanda si Olanda au produs mai mult in unitatea de timp decat Statele Unite ale Americii, iar acestea sunt (ri mici. Ce putem spune despre f&rile mari si importante? in 2002, Germania a avut o productivitate orari mai mare decat cea din America, Un lucr&tor a produs, in medie, bunuri in valoare de 39,39 dolari/ora. Lovitura de gratie a fost dati de faptul c& lucr&torii produs bunuri de adic& cu 3,02 dolari/ora mai mult decat cei americani — respectiv o productivitate cu 7% mai mare. Franta s-a clasat pe locul trei in lume in ceea ce priveste productivitatea (pe or) la sfarsitul anului 2002, in urma Norvegiei si Belgiei. Cinci alte (ri europene au terminat cursa productivititii umar la umar cu Statele Unite ale Americii - Danemarca, Austria, Italia, Elvetia si Finlanda (Japonia, fiindc& veni vorba, a terminat departe, pe locul saptesprezece, printre nafiunile industrializate)”. Americanii sunt atat de obisnuiti cu stereotipurile despre comunitatea de afaceri francez&, considerand-o prea ierarhizat4 si birocratic’, iar pe lucratorii francezi oarecum diletanti si neseriosi, incat chiar si atunci cAnd sunt confruntafi cu realitatea, scutur& din cap cu neincredere, Care este mesajul despre comunitatea de afaceti americana si lucratorii americani, dact Franta si alte cinci nafiuni europene sunt mai bune in domeniul afacerilor decat noi? Trebuie si avertizez c& productivitatea americand a crescut simtitor din 2002 - cea mai mare crestere din ultimii 50 de ani -, aga c& intrebarea dac& europenii vor putea s ne ajung% din urmé si s& tin pasul sau vor ramane in urma in anii viitori este legitima. "Tu Productivitatea Europei, in multe domenii, continua si s¢ fost intotdeauna cheia pentru imbundtAsire# productivitatii. America intelege asta si a investit in cercetarea fundamentala 4° mult timp. Recent, totusi, oamenii de stiing europeni au inceput si-si depaseas# colegii americani intr-o serie de domenii stiingifice. De exemplu, Europa este ™!! avansat in domeniul particulelor elementare si construieste in momentul de fait ¢# mai puternic accelerator de particule din lume. Cu toate c& ar putea si fie 0 surpt pentru majoritatea americanilor, Europa a depisit Statele Unite ale Americii - mijlocul anilor 90 - in ceea ce priveste numarul de articole stiintifice publical’s. ‘Companiile europene au fost foare competitive in one lor. Europa este mai avansati in tehnologia (Comunicagit Fir HN $ are un avans confortabil fafa de Statele Unite ale Americii in adoptarea aces tehnologii continua cr in decadele Compan revolutie te calitativ in p Retelele neutilizate vitor nu pre retele regior caleul”™”, Ri © infrastruc percepem — Provoaca si supercalcula Cand con culator pentr a folosit pro conecta cele similara cu « compusi chit extind’ capac astfel o puter Conform optsprezece I retea, iar Uni Primul, denui internasionala de calcul a 2 Proiect, coord conecta sapte Campolargo, d spune c& sco} medii pentru ¢ Uniunea E: deoarece casti: domeniu, sunt Uniunea Euror va cheltui mai ! infrastructura ¢ unice, de a coor fi d& un avantaj genereazi adesé si surplusuri pe iar acum, cu no= NOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR 47 tehnologii si in penetrarea pietelor. Analist din aceast4 industrie prezic c& 0 continual crestere a integrarii tehnologiei wireless va duce la marirea productivitatii jn decadele urmAXtoare, menginand continentul competitiv cu Statele Unite ale Americii. Companiile europene le vor depasi pe cele americane in urmatoarea mare revolutie tehnologica’ - retelele de calculatoare -, devenind astfel posibil un salt calitativ in productivitate, care ar putea lisa America in urmé la sfarsitul acestei decade. Refelele interconecteaza calculatoare individuale, combinandu-le capacit&tile neutilizate pentru a rezolva probleme foarte dificile. Oamenii de stint’ prevad un viitor nu prea indep&rtat in care milioane de calculatoare vor fi conectate in multiple refele regionale, nationale si globale, pentru a crea o ,,sursa universal de putere de calcul”*®. Refeaua, spun specialistii in domeniu Ian Foster si Carl Kesselman, ,,este o infrastructuré emergent& care va schimba in mod fundamental modul in care percepem - si folosim - calculatoarele”™. Cercetitorii in acest nou domeniu ne provoaci si ne imaginam ce va insemna calculatorul personal ,,cand puterea unui supercalculator cu capacitati de un milion de ori mai mari va fi la indemana oricui”™*, Cand compania farmaceutica elvetiani Novartis a avut nevoie de un nou supercal- culator pentru a produce noi medicamente, in loc s cumpere unul la un pret enorm, a folosit programe create de United Devices, 0 companie americani, pentru a conecta cele 2.700 de calculatoare de care dispunea, rezultand o putere de calcul similara cu cea a unui supercalculator. Novartis a descoperit deja o serie de noi compusi chimici cu ajutorul acestei retele de calculatoare si pldnuieste acum sa-i extind’ capacitatea unind toate cele 70.000 de calculatoare de care dispune, obtinand astfel 0 putere de calcul greu de imaginat*’. Conform oamenilor de stiint& si analistilor economici europeni, Europa este cu optsprezece luni inaintea Statelor Unite ale Americii in introducerea tehnologiei de refea, iar Uniunea Europeana a anuntat lansarea a douf proiecte de varf in 2004. Primul, denumit Enabling Grids for E-Science, va reprezenta cea mai mare rejea internationalé din lume. Ea va opera in 70 de institutii europene si va avea puterea de calcul a 20.000 dintre cele mai performante calculatoare personale. Al doilea Proiect, coordonat de Centre National de la Recherche Scientifique din Franta, va Conecta sapte supercalculatoare din Europa printr-o retea de fibr’ optic’. Mario Campolargo, directorul pentru infrastructur4 pentru cercetare la Comisia European, Spune c4 ,,scopul este de a face din Europa unul dintre cele mai dinamice si creative medi pentru dezvoltarea infrastructurilor bazate pe retele”™*. Uniunea Europeand este hot&rat4 s{ conduc revolutia in tehnologia de retea, deoarece castigurile potentiale in productivitate, care rezult’ din a fi pionieri in domeniu, sunt enorme si fara precedent in comunitatea de afaceri europeand. Uniunea European are deja un plan strategic pe cinci-zece ani si se estimeaz4 ck ingteitat mai mult de 428 milioane de dolari intre 2002 si 2006 pentru a imbunatati “astructura de retea®’. Capacitatea Europei de a stabili standarde de operare age’ d€ a coordona activitatea intre competitori si de a crea partenerlate public-privat sean un avantaj fai de companiile americane, a c&ror strategie ,de unul singur” i ae adeseori standarde multiple, dezvoltarea intimplatoare de noi tehnologti iar aa Pe piatd. Desigur, aceasta a fost situatia in cazul tehnologiei wireless, » CU noua tehnologie de retea. __48 VISUL EUROPEAN Comunitatea de afaceri europeana sper’ ci aceast& crestere a cheltuielilor Pent cercetarea fundamental& si parteneriatele public-privat pentru a dezvolta noi tehnolog combinate cu beneficiile unor piete interne care functioneaza din ce in ce maj bine’ Vor fi cartea cdstigatoare care sti duct la noi niveluri de crestere a productiviti, ‘i si menjin’ Uniunea European’ competitiva fatd de Statele Unite ale Amerigj A trai ca\si muncesti sau a munci ca sa traiesti ? Chiar dac& productivitatea Europei se afl undeva intre 92 si 97% din cea a Statelor Unite ale Americii (in functie de cum sunt ajustate cifrele), venitul per capita in ‘Uniunea Europeand este de numai 72% din cel al Statelor Unite. Cum se explicg Giferenta? in parte se_datoreaz% participirii mai scizute pe piata locurilor de munca in Europa = mai putine persoané angajate in raport cu populatia total a diferentelor in ceea ce priveste varsta de pensionare $i ratei de somaj. Dar 75% se datoreaz& orelor de lucru mai putine in Uniunea Europeani®, S-a dovedit c& in Franta si, practic, in orice alti tari din Uniunea Europeani, lucr&torii au optat pentru mai mult timp liber, si nu pentru un program de lucru Prelungitsinsalarii-mai mari. Ca atare, in 1999, guvernul francez a instituit saptiména de tueru de 35 de ore. Experimentul francez este interesant in special deoareceffffideasabpandires americani traditional c& munca intensi gi orele suplimentare de Tucru sunt indis- pensabile pentru a objine cresteri importante ale productivititii si o calitate mai bund a vieii pentru lucratoriff/Agalctim aim mentionat deja, productivitatea in Frania in 2002 a fost mai ridicat& decat cea din Statele Unite ale Americii, iar lucritori francezi au avut mult mai mult timp liber. Francezii au trecut la siptiména de lucru de treizeci gi cinci de ore, in parte, ‘pentru a crea mai multe locuri de munci, Daci oamenii lucreaz% mai putine or, admitea rationamentul, alte persoane vor putea fi angajate, reducdndu-se astfel numaru! somerilor. Pentru a da asigurari cd salariile nu vor descreste, legea stipuleazi © retributia pentru stptimana de treizeci si cinci de ore sii fie aceeasi ca pentru ct dinainte, de treizeci si now de ore, Guvernul, la rndul stu, este obligat subventioneze companiile, micgorind contributia pentru asigurari sociale a ang2i®"™ rilor, astfel incat si nu existe o pierdere net a veniturilor pentru angajator, din 2 trecerii la un program de lucru de treizeci si cinci de ore stipeimanal”. in plus, £0¥ oferd stimutente companitlor ca si creeze not Tocuri de munc&, prin subvention asigurarilor sociale (pensie, ingrijire medical, compensatii pentru lucrétor asigurare de somaj) pentru to{i noii angajati cu salarii,mici®®, Costul anual Pe a subvenionarea companiilor franceze este de {0,6 miliande deidolani eMaiosi tor fonduri_ provin din asa@hlimilele|iaxe pe viciu, pentru tutun §! ‘Gavermial speri ca celelalteplAgisl provi ate intrarea unor noi ueatri inc muncii, Mai multi angajaji inseamnd c& mai putini oameni necesit§ ajutor ‘uci tal, Noii lucr&tori aduc salarii acasi, cheltuiesc bani pe pia, platesc taxe, toa > |NOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR 49 cg TECH NE 4) 16285, 000 de Focuri de mut au fos vultat al implementirii planului de treizeci si cinci de ore pe saptamana” rate Ci cee ptici In inceput, majoritatea angajatorilor franceri au devenit adepti acestui plan. Eiau descoperit ca lucratorii odihniti si motivati pot produce la fel de mult in Pipte ore pe zi cat lncratorii mai pusin motivay si mai obositi in opt ore. Mai exist si un beneficiu aditional ; saptimana de lucru de treizeci si cinci de ore permite angajatorilor 0 mat mare flexibilitate in elaborarea programelor de lucru. Ei pot stabili schimburi in weekend, seara si in zilele de sarbatoare si pot cere lucratorilor si-si distribuie zilele de concediu pentru a respecta programul de productie*. Legea saptimanii de treizeci si cinci de ore are si alte inlesniri atét pentru manageri, cat si pentru lucratori. Astfel, s&pt&ména de lucru de treizeci si cinci de ore poate fi m&surat{ nu numai in ore lucrate/saptimani, ci, de asemenea, in ore/ luni si zile/an. Managerii pot evita restrictia legati de num&rul total de ore lucrate. Orele suplimentare, conform noii legi, trebuie s& fie platite cu cel putin 10% mai mult decat retributia normala. In plus, un angajat nu poate s4 lucreze mai mult de 180 de ore suplimentare/an in lipsa unui contract colectiv. Timpul adigional, de peste 180 de ore, trebuie platit cu 20% mai mult. intr-un chestionar adresat directorilor de com} 60% e respondenti au spus c& noua lege a dus la jucerea programelor de munca mai flexibile siprin ), ambele conducai p Mai mult timp liber a dus, de asemenea, la crest ‘sumelo francezi la cafenea, cinematograf, in cazul evenimentelor sportive si al altor distractii in Franta. Studiile au aratat cA, fn general, publicul francez este entuziasmat de siptimana redusa de lucru. joi si . Mamele care lucreaza au posibulit miercurea, cand majoritatea scolilor franceze sunt inchise“*. Cum sporirea numéarului somerilor la scara globala, din ultimii doi ani, a micsorat perspectivele de angajare in Franta, ca si in Statele Unite ale Americii si in restul (irilor lumii, dac& Franfa nu ar fi introdus sptimana redusa de lucru, fara indoiala c& rata somajului ar fi si mai mare decAt este acum. intr-o serie de alte ¢4ri europene, saptimana de lucru este deja de treizeci si noua de ore sau mai putin, iar majoritatea se indreapti c&tre modelul francez de treizeci si cinci de ore. Pe de alta parte, concediul mediu in Europa este de sase stptimani, iar in majoritatea qirilor durata acestuia este stipulata prin lege**. In Statele Unite ale Americii, angajatorii nu sunt obligati de lege si dea un numar minim jul in majoritatea industriilor. de zile de concediu, Doua siptimAni este totusi standard . Lucr&torii francezi lucreaz4 in jur Ge 1.562 ore/an, dup’ cum arat& cele mai americani lucreaz4 recente cifre furnizate de OCDE (2000). Prin comparatie, angajatti , cel mai mult dintre toate (arile mari si puternic industrializate. Lueritorul american lucreaz, in medie, cu zece saptimAni/an mai mult decat cel german si cu patru s4ptiméni si jumitate/an mai mult decat cel britanic*. Chiar si in Japonia, care este renumiti pentru ziua de munca lung si dificil, angajatii lucreazi 1.840 ore/an, eu treizeci si sapte de ore mai putin decdt in Statele Unite ale Ameri mAnii de lucru, Cl, de ae Paes inainte nu numai in scurtarea sapt4 ee i in administrarea resurselor umane pentru a ite deso VISUL EUROPEAN Permite lucr&torilor mai mult flexibilitate in binomul stil de viat’-obliga ii munca. Belgia, de exemplu, a introdus 0 noua legislatie, numiti credite ae ting, care a intrat in vigoare in ianuarie 2000. Legea este destinat& sx creeze un mai bun intre viata la serviciu gi viata de acas& si imbundtateste o lege ay numit& iutreruperi de cariera"*. In acord cu noua lege a creditelor de timp, lucr&torii isi pot lua maxim Un an liber in decursul intregii lor cariere, avand posibilitatea totodatt de a intrerupe lucrul sau de a lucra cu jumitate de norma fara a li se desface contractul de ang; si fird a-si pierde drepturile de asigurare social, Pentru aceasta, ‘Sidenunpreavizdetreunilaigajaonl, carn este nevi st fumes ntru cererea lui. Creditul de timp poate fi prelungit pana intelegere cu compania. Angajatii care au lucrat mai putin de cinci ani Primese de la guvern o alocatie lunar’ de 379 de euro. Alocatia creste la 505 euro Pentry angajatii cu vechime*®, Lucratorii pot lua, de asemenea, concedii tematice pentru a ingriji un bolnay in familie, pentru a acorda asistenti medical4 unei rude sau a i lun copil. Fiecare dintre aceste intreruperi de cariera§peciale are o duratk Echiliby, Mterioary Prin sio Perioad’ nelimitat’®, insasi ic ite,intreruperi de carier’ si credite de timp atyhipreaiman Pentru > ei S-ar minuna cum pot companiile belgiene si-si mentind competitivitatea cu aceste Programe de munc4 flexibile. Totusi, este oS —* ca, la fel ca in Franta, lucritorii belgieni au avut o productivitate orara decat f Europenilor le place s¥ spuna ci » in timp ”. Lace foloseste si cAstigi mai mult, argumenteazi ei, dacd nu ai timp liber ca si te bucuri de aceste castiguri suplimentare ? Dupa cum arati un studiu, 37% dintre americani lucreaz, 4 mai mult de cincizeci de ore! siptimana, eadeor! srt mani er a EI EESISIERIE) Nu este de mirare ck 70% dintre parintii americani s¢ plang c4 nu au suficient timp pentru copii lor, in timp ce 38% dintre americati Spun c&_,sunt totdeauna grabiti”, iar 61% c& au foarte rar tinap disouniti ‘ut orelor de lucru afecteazy in mod negativ America, dup& cum afirma profesionistii in domeniu. Bolile cauzste de stt® i atacuri de cord, accidemte cerebrale, cancer ~ sunt in crestere. Un studiu recet! Publicat in revista Psychosomatic Medicine arati c8, eu eat lucrdtorii america a iau mai rar concediu, cu atét mai ma; Barbatii flor au beneficiat es din cauza boli Auanticului, p cu 29% mai europeanul po: pentru recreer cumpé&ra mai n doud-trei Juni |; fiindcd si eu s. pe patul de mo In mod iror divertisment, c pentru mai mu salariale si nive ‘in considerare chiar daca aces a lucra mai mul care PIB-ul fav Ce putem s Exist totusi un de locuri de mu criticati in cea americani, ches s&ndtoasi, indif si calitatea vietii produs mult mai in ultima decad munca pentru 1 inceputul anilor realizare extraor la 5,7% (decemb c& economia ame model de urmat La nenumirat economisti si poli au Ludat intotde ‘oportunitate pent afaceri american, mai atenta sugere: de-a face cu talen adoptarea mai rap in mod artificial ' dispari la fel detNOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR, 51 Adancicului, Dact Iuim timpul liber ca masurt a nivelului de trai, americanii sunt i i, dar dack ludm ca masura c: penima recreere. Se acunci intrebarea dact un venit cu SO920aiaED e — cel putin atat cat s& justifice renunjarea la @ fouk-trei luni Hibere in plus in fiecare an, Sotiei mele ij i inte - fiindcd si eu sunt dependent de munca — faptul ca In mod ironic, mai multi munca decat divertisment, cresterea salariilor este reflectat4 in PIB, Dar cand europenii opteaz4 pentru mai mult timp liber, PIB-ul este ajustat in jos pentru a reflecta pierderile salariale si nivelul de consum. Modul in care este gandit PIB-ul nu permite sd se ia Sr dct sete op so cones MER ex pane chiar dac& aceste optiuni sui , la fel ca optiunea de alucra mai multe ore. (in capitolul 3 vom discuta in cele mai mici detalii modul in care PIB-ul favorizeaz& constituirea unei economii competitive.) Ce putem spune despre locurile de munca ? Exist totusi un indicator a carui valoare economicé este inca importa $i dac& economia american’ poate, pe bund dreptate, si fie criticat in ceea ce priveste anumite aspecte, dup cum admit chiar si economistii americani, chestiunea locurilor de munca este fundamental pentru ), (diferent de intrebirile pe care ni le putem pune legate esprit Silealitatealvietii. Economia american nu poate gresi prea mult, din moment ce produs mult mai multe locuri de muncd si a dat mult mai multor oameni de lucru, in ultima decad3, decat aproape toate celelalte sri dezvoltate. Am gasit locuri de munca pentru milioane de oameni dupa recesiunea de la sfarsitul anilor *80 si inceputul anilor ’90. Am redus somajul de la 7,5% in 1992 la 4% in 2000, o realizare extraordinar& dupa orice standard. Cu toate c& somajul a crescut din nou 1a 5,7% (decembrie 2003) dup& crahul din 2000, nu poate fi negat, spun economistii, c& economia americana a fost un adevarat motor de creare de locuri de muncd si un model de urmat pentru Europa’. La nenumarate seminarii si intAlniri, in ultimii opt ani, cu lideri in afaceri, cu economisti si politicieni de pe ambele maluri ale Atlanticului, colegii mei americani au Miudat intotdeauna cea ce a fost numit miracolul american si au folosit orice ames, a-$i instrui prietenii europeni asupra(@upenionitatii MHaW=How=lai in are a dus la crearea atator noi locuri de munca in anii 90. O privire mai atent{ sugereaz& totusi ci multe dintre noile locuri de munc& au avut prea putin de-a face cu talentele antreprenoriale superioare, cu priceperea manageriala sau cu adoptarea mai rapid’ a noilor tehnologii, ci mai mult cu alti factori, care au sport ee 'spara la fel de repede odat& : ay U 2 Dact rata ofici momentul de var aratt eX somajul re somajului in Uniunea lucratori descurajati at muncii, \damnate Fae pea Aproape din fore Statele Unite ale Americii este in prezent lucritorii care au gasit de lucru in erau angaia eres sau cu jum: Desi Departamentul american al Muncii a ali a somajului in f al cresterii economi al in acea perioad! Europeand. Aceasta, wu renuntat si me caul VISUL EUROPEAN la inchisoal n Statele Unite ce de la sfarsitu! t aproape de nivelyj : oe, re ideoarece mai mult de doua milioane de te 0 slujba aa fe ale Americii era de 4% jn 1 anilor ’90, un studiu recent gi au iesit astfel din campul iar numarul escut de la 500.000 in 1980 le munca potentiald de sex masculin din t incarcerat&®’. in plus, multi dintre perioada de avant economic dintre 1995 si 2000 tate de norm’, fara beneficii si, in mare parte, Multi dintre ei s-au reintors in randurile somerilor, stabilit rata oficiald a somajului la 6,2% in vara anului 2003, somajul real, cand lucratorii descura ati care au renuntat si mai caute de lucru sunt luati in considerare, reprezint4 din forta de mune Astfel c& asa-numitul: de la sfarsitul anilor 90, care a creat un val temporar de noi locuri de a: a fost simtul de afaceri american care a dus la dezvoltarea comertului, ci mai degraba cresterea , care le-a permis americanilor s4 cumpere cu ‘mult pestesputerilelor) Explozia cheltuielilor consumatorilor a pus oamenii la lucru timp de cativa ani, pentru a produce bunurile (Geib. Rezultatul a fost c& rata economiilor familiale in Statele Unite ale Americii, care era in jur de 8% la inceputul anilor ’90, a sc&zut pana la 2% in anul 2001". milioane de americani au profitat de rata scdzuta, la refinantat ipotecile pe case, ceea ce le-a d s&cumpere. Acum, dupa crahul bursei de iar declinul temporar al somajului a fo nivelurile de somaj din decada precedent’, Angajarile in Statele Unite ale Ameri douizeci de ani. Chiar cu o crestere a ecot accentuatd de 4,7% in productivitate — de 1,5 milioane de lucritos de lucru si, prin urmare. conform c&ruia avansul munca, dar creeaz% un Dup& cum arati un Tapol mai mari companii ame; Produceau zece lucrit D. Rippe, economist-se si adaugim prea multi Uniunea Europeana impovarati de un somaj regimuri regulatorii ala tehnologic rt efectuat de f la Prudent lucratorinst, Tidicat, taxe mbicate, Care, numar egal de alt ricane, in prezent tori in martie 2001. ¢ tial Secu este prins’ i valori, ami nomiei Si cresterea prod fe locuri de USA Today re ntt-o mare de; Mari, sisteme * SPUN unii, pe; noua lucr: Oncluzia este, di rities, c¥ Cu creditul la limita maxima, nivel record, a dobanzii si au lat © surs& rapid& de bani pentru a continua ericanii au incetinit cheltuielile, st inlocuit de o crestere continua catre au atins cel mai jos nivel din ultimii de 2,7% in 2002 si o crestere cea mai mare crestere din 1950 i mul u ~ cei -, mai mult ri au pardsit piata muncii® nu mai sunt luati in calcul ¢; + Ei au renuntat s& mai caute ‘4 someri. Vechiul rationament feritor la productivitatea in cele ‘Mori produc la fel de mult cat lupa cum spune Richard »Putem produce mai mult fard zbatere despre viitorul muncii- de bunastare sociali greoaie si Tpetueaza stagnarea economic’, criticii din guve: acerbi daci reg trebuie sa fie r liderii de sindic in privinta ocu; guverneaz& aloc: la cele ale State Dac solutia face reformele | nivel foarte ridix pe care Uniune munca america revenit complet industriilor fun falimentele pers bursa de valori economii din lu Toate aceste : c& viitorul sau « in domeniul mu astfel de reforme spiritul antrepr europene este c Miturile mor durat& si mai pu publici europen Entuziasmul lor americanii si un europenii ar trebt de pana acum, i imbunatati mode si urmarirea une Uniunea Europe durabile din lum Daca Uniune sociala in favoat cetateni ai sai s Prezente in State s&raciei, a crimit in considerare fa a numéarului locu si datorii pe tern Provocarea re foloseasca mai biNOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR 3 4% in sjcii din guvern, industrie si societatea civil sunt inclestati intr-o batalie ideologica recent cri pa dact regulile care guverneaza activititile de munc&, comerciale si profesionale livelul acer at fie reformulate, iar dact da ~ cum. Politicienii, oamenii de afaceri si was id si de sindicat se cert in privinta unor chestiuni cum ar fi o politica flexibila impul lider vinta ocupirii fortei de mune’, micsorarea taxelor, rescrierea regulilor care marul in femeazA alocatiile pentru asistenti social si pensii si alinierea politicilor economice saoue fn cele ale Statelor Unite ale Americii. me ‘Dacd solutia pentru crearea de noi locuri de munc& era numai o chestiune de a pee face reformele de mai sus, atunci Statele Unite ale Americii ar trebui sX aibé un a nivel foarte ridicat al ocuptirii fortei de munc&, Noi am ficut aproape toate reformele parte pe care Uniunea European incearci si le implementeze acum. Totusi, forta de or) Franck americana trece printr-o perioada dificil’, iar economia americana nu si-a 5.2% revenit complet dup& ultima recesiune. Stocurile nu au fost epuizate, majoritatea mae industriilor functioneazi sub capacitate, economiile consumatorilor au scizut, pa: falimentele personale au atins un nivel record, exporturile sunt in descrestere, iar pane bursa de valori nu a recdstigat terenul pierdut dup’ crahul din 2000-2001. Alte ul de economii din lumea intreagi au probleme similare. totea: Toate aceste stiri nefaste ne fac s{ ne punem intrebarea : crede Uniunea Europeana aoe c& viitorul s{u economic se va imbunititi substantial copiind reformele americane ucru in domeniul muncii, asistentei sociale, profesiilor si altele? Nimeni nu spune c& 8) De astfel de reforme nu sunt necesare, totusi intrebarea cum e cel mai bine si desc&tusim ‘ici, spiritul antreprenorial fari s& sacrificim bunistarea sociali a fortei de muncd europene este cheia. Miturile mor greu. Cu toate c& miracolul economic american a fost de scurta durat% si mai putin solid decat ar indica @xagerarilé, multi lideri politici si oficiali publici europeni continua’ s& caut Entuziasmul lor nu este bine directionat. In loc s& se intrebe ce au facut bine americanii si unde au gresit europenii - 0 ocupatie preferat& a liderilor europeni curopenii ar trebui s& se felicite pentru crearea celei mai Cael de pana acum, iar apoi s& se intrebe ce idei noi ar putea fi te pentru a imbunat&ti modelul actual. Mentinerea beneficiilor sociale la un nivel corespunzator si urmarirea unei calititi ridicate a vietii pentru cet&tenii ei trebuie s% fie vazute de Uniunea European’ ca parti integrante ale crearii primei superputeri economice durabile din lume. Dac& Uniunea Europeana ar abandona o mare parte din m&surile de securitate ila. Social in favoarea unei economii de piagi mai liberale, cei 455 de milioane de ce cetiteni ai sti s-ar putea vedea impovarafi cu genul de probleme sociale acute cat Prezente in Statele Unite ale Americii, de la o mai mare inegalitate la cresterea ae Saréciei, a criminalititii si a populatiei infractionale. Este un pret ridicat, daci luim fara 1 considerare faptul cX modelul american nu numai c& nu a dus la o crestere real& &tumérului locurilor de munci, dar a impins milioane de americani spre faliment i 5i datorii pe termen lung. aa foie Covocatea realA pentru Uniunea European, in anii care vin, este cum sa Seasc& mai bine resursele naturale si umane de care dispune pentru a construt aVISUL EUROPEAN 4 liteze angajamentul de lungs . F i inst s& peric! F mie continental puternic&, far’ fi pe Wi cettjeni ei. Rezultatul nu 0 econo! 5 durat& pentru dreptate social si economic’ pentru tol sigur. , , . ; et aa siguri c& ,visul american” si cel european difera in mod substantial ny rim fiec’rei persoane posibilitatea de a progresa si asigui A ‘eae a in ae 7 Visul american” a asezat, inc de la inceput, —_ astfel incat acesta si facd ceva cu viata Tut, cu foarte putin ajutor social, cu exceptia garantarii unei educatii publice gratuite. Prin ‘comparatie, europenii cred c& societatea are responsabilitatea s& echilibreze darwinismul uneori crud al piefei, furnizind suport social pentru cei mai putin norocos!, pentru ca nimeni s{ nu rman’ in urma. ste curios, dar europenii au inceput s4 urmeze povetele americane, instituind reforme care creeazi un echilibru intre iniiativa individual’ si responsabilitatea colectiva, dar sunt putine elemente care s& indice c4 America isi modifica visul, incorporand in el o mai mare responsabilitate pentru bunistarea colectiva a socie- ii. Di i erge in directia opus, devenind aproape 0 it de glorificat de mitul frontierei americane. Rezul ricani se imbogiatesc, in timp ce multi altii sdracesc. in ambele cazuri, , visul american” sufera. Copiii americanilor bogati cresc in lux, se simt indreptititi s4 fie fericiti si sunt mai putin inclinati»s%.munceasca di si americani care cred inca in promisiunea american gi care au facut toate eforturile pentru a-si imbundtafi situatia sia reusi, cu unicul rezultat de a fi din nou trasi in jos de o economie de piata si o societate care nu e de partea lor, ,,visul american” a devenit o glumé sinistr4, o legenda si atat. Pentru cei aflati la varf si pentru cei de jos, ,visul american” isi pierde autenticitatea gi fi lasA pe americani in voia sortii. Numai cu fervoarea religioas& de care s& ne agdj4m disperati, am devenit un popor ales rimas fir scop ~tansforménd America intr-un loe malifGeiil6S SG AaGED Atat timp cat fervoarea religioasd era imbinat4 cu succesul personal, ideea de popor ales a ajutat la promovarea mobilittii sociale ascendente si a’ spiritului a i si a spiritului democratic in America. Acum - cand ,,visul american” de succes pessoal este considerat un drept, e trivializat sau, chiar mai riu, a devenit plictisitor pentru un numar crescand de tineri americani bogati si de neatins pentru majoritatea ameri- canilor mai sfraci -, tot ce a rimas este ideea unui popor ales CAL SSRERTESD Fervoarea religioasa in cdutarea unei misiuni - mai ales cAnd aceasta este combinat4 cu ideea unui eu ideca unui — poate si se metamorfozeze infricosator pe care noi, americanii, nu l-am analizat. Deja (am vazut in perioada de dupa 11 septembrie ce se poate intémpla), un numir sporit de lideri Politicieni conservatori si intelectuali vorbesc despre ° viitoare batali Desigur, majc putin nu ine; asemenea po7 Daca visul capabil& s& st Ia globalizare ramane de v puncte de vec de a deschid« ReeNOUL TARAM AL TUTUROR POSIBILITATILOR yiitoare batilie global intre VEStuIereyn gTeIVilizR? Desigur, majoritatea credinciosilor americani nu au asemen pusin nu inca. De asemenea, multi al asemenea pozitii. . Dac& visul european, pe cale de aparitie, Poate s& ofere o viziune alterna a mai capabil& s& st{pAneasca schimbiarile tumultuoase care au loc in lumea de astizi, de la globalizarea economiei si cresterea somajului la raspandirea terorismului teligios, rimine de vazut. fn capitolele care urmeazi, vom explora visul din mai multe puncte de vedere si perspective, in speranta c& fi vom ‘infelege mai bine potentialul de a deschide o noua cale pentru evolutia spiritului uman. 55 ea puncte de vedere, cel de