4 Spatiu, timp si modernitate Marile puncte de cotitur& din istoria uman’ sunt adesea cauzate de schimbarea conceptiei despre spatiu si timp. Uneori, adoptarea unei singure tehnologii poate actiona ca un ferment, schimband insusi felul in care percepem lumea inconjuratoare. S& luim ca exemplu telefonul celular. Europa a fost prima care a adoptat cu entuziasm tehnologia telefoniei mobile. imi aduc aminte ziua - era cu multi ani in urma si m& aflam cu sotia mea intr-un restaurant de lux din Milano - cand am auzit apelul unui telefon de la o mas& vecind. Un barbat intre dou varste a scos un celular din buzunarul hainei si a inceput o lung’ si animat’ conversatie. Sotia mea s-a intors ctre mine si a facut o remarc& sarcastic’: ,,Asteapt’ numai pana cand adolescentii nostri pun mana pe juciria asta”. Americanii sunt de pe Marte, europenii de pe Venus America a adoptat si ea telefonul mobil, ceva mai tarziu ins4. Dar important este ca revolutia wireless a inceput, la scar larg’, mai intai in Europa. In anul 2000, Uniunea Europeana se mandrea cu 661 de abonati la 1.000 de locuitori, in comparatie cu numai 308 abonati la 1.000 de locuitori in Statele Unite ale Americii, punand Europa cu mult inaintea restului lumii in adoptarea timpurie a tehnologiei comu- nicatiilor fara fir'. Dupa secole in care au fost inconjurati de metereze si au trait cu © mentalitate de fortireaji, europenii au vazut dintr-odat’ o cale de evadare, de eliberare. Telefonul celular a adus cu el un nou gen de libertate: mobilitate, desigur, dar diferitt de cea care i-a facut pe milioane de americani s{ cumpere automobilul ieftin Model T al lui Henry Ford cu o sut& de ani in urma. Pentru americani, automobilul a fost modul de a pune st&panire pe vastul teritoriu american - s&-1 exproprieze, s&-1 colonizeze si s4-1 fac’ mai usor de administrat si st4panit. insusi cuvantul automobil a atins o coarda sensibil’. Americanii, mai mult decat oricare alt popor, au ajuns s% conceap& siguranja personald in termenii Qutonomiei si mobilitéjii. La frontiera Vestului Salbatic, unde contactele dintre ameni erau putine, iar mediul inconjurator ostil, a fi autonom si mobil era modul de a-ti asigura siguranta personal. Autonomia, mobilitatea si libertatea au fost intotdeaunaALES Aan aw YF vazute ca parti ale unui intreg in America, A fi autonom inseamni si fij indepen, si s& nu depinzi de alti. Mobilitatea, la randul ei, deschidea noj Si neli ie Sportunitati. Cowboy-ul american si calul su erau simbolul acestui mit, Extragr: de independent si in continua migcare, acesta era un spirit liber care a Capta, esenfa, modul de gandire american. Dupa trecerea Perioadei frontierei siacr care au imblanzit-o, Henry Ford a vandut un surogat al calului. Automobily ; Permis americanului de rand s& incerce acelasi sim¢imant al libert&tij Pe car cowboy-i trebuie si-1 fi avut, clare pe armisarii lor, Pe cand hoindreau pe frontien de vest, in Europa, Sensibilititile erau altele, Exist un soi de mentalitate de frontier, dar mai mult Prin substitugie, Diversele aventuri coloniale ale marilor puter europene au atras europenii c&tre cele Patru colfuri ale P&méantului. Unii s-au asezal - in America, in Australia si in America de Sud - si au adoptat o mentalitate d¢ i loniali, personal militar si agen metropolei., Erau reminiscenge ale ni. 2 VISUL EUROPEAN E ‘ . mobil il mengine pe individ conectat la comunitates, fis de ance Telefon oamenilor s& se elibereze de constrangerile Bt08TAfIce, 54 fie ieee el permite Conectati cu ceilalti in timp. Si aceasta este una dintre diferentele re in spagiu, dar modului in care curopenii si americanii CONCED spatiul gj timpul lamentale ale doresc un spatiu exclusiv, Fiecare persoan’ se Sttlduieste 8 fie inge teal isi aceea, noi punem mare pret pe spatiul privat, Europenii cauty y, 5 pendent, De ca parte a comunitaii extinse, incluzind familia, Tudele, ap; ttene att incluziv - clasa. Spagiul privat este mai Putin important decat indatorirea, Pent ra ica si de timpul este orientat spre viitor gi vazut ca un instrument de exploatare aneticani, oportunitaji. Pentru europeni, timpul este ‘Orientat mai mult Spre prezent i me noi folosit pentru a reafirma si intrefine relatii. | ‘Ut Si Un studiu antropologic cuprinzator al felului in care oamenii folosese telefonyy mobil in sase {4ri ne arat& unele dintre diferentele de relationare ale uropenilor Si americanilor cu noua tehnologie wireless. in Suedia, de rem, nimpresia este cx persoana de la cel&lalt capat este prezenta in cameri”?, sai oman @ Vorbj mobil in timp ce lu’m masa singuri este considera u fa recstba Perfect normal. Italienii vor o leg&turd Constanta si le pi Sal fn orice spayiu ne moment. Nu au nici un fel de rezerve in a folosi m . »SPATIU, TIMP $1 MODERNITATE 83 Americanii sunt putin mai circumspecti tn felul in care foloses de exemplu, folos: ¢ mobilul, Newyorkezii, celularul 2 convorbire fn public este Pari h acute diverse chestiuni, dar cred cho @in San Francisco fol att $i violeazit spajiul privat al celorlalti. Locuitorii in cisc ‘0 losesc mobilul fn activitttile lor profesionale gi recreative gi pentru a comunica cu prietenii ; totusi, unii dintre ei sunt preocupati c ccesibili la ori : " re ¢) § pati de faptul c& sunt accesibili la orice ord si cit nu au suficient timp pentru ei ingisi’, Unii comentatori au sugerat ci ,americanii sunt de pe Marte, iar europenii de pe Venus” ~ astfel ca, la un nivel fundamental gandim atat de diferit, incat nu ne ingelegem unit pe altii. Exist un sémbure de adevr in acest argument. Constiinga americana are radacini adanci in Lumea Veche, ins&si traversarea Oceanului pentru a-gt schimba soarta si norocul deschizand o prapastie psihologic’ tot atat de larg’ si adanc& pe ct sunt apele care separa cele dou continente. in America au ajuns cei care au fost alungati din frile lor sau cei care nu au Bisit sigurangd in relatiile lor anterioare, Unii erau aventurieri dornici de spatii mai largi. Altii erau s&raci si fri mijloace, gata s& facd sacrificii, chiar s4 moara, pentru a avea 0 viat4 noua, mai sigura. Cei care au plecat erau in cAutarea unui nou fel de siguranga. Au gisit-o pe frontiera american. Cei care au rmas au continuat s& giseasc’ mangaiere in comunit&tile unite. Ast&zi, aceste atitudini foarte diferite despre securitate isi gasesc expresia intr-o multitudine de feluri pe piati, in societatea civil& si pe coridoarele guvernuh Europenii sunt in favoarea democratiei sociale si a obligatiei comunit&tii de a-i ajuta pe cei sAraci si mai putin norocosi, in timp ce americani predic& virtutile autonomiei si prefer’ o abordare de piaf pentru a imbundt&ti existenta celorlalti. Pentru europeni, cuvintele lui Karl Marx rezoneaza inca: »De la fiecare dupa posibilitati, fiectruia dup nevoi”. Americanii il prefer’ pe economistul scoian Adam Smith, care a predicat un altfel de principiu. in celebra sa carte Avugia nafiunilor. Cercetare asupra naturii si cauzelor ei, Smith a avansat notiunea controversat{ c& intr-o economie capitalist’ de piati bine administrata, fiecare isi urm&reste propriul interes, dedicandu-se numai bunast&rii proprii. Dar in actiunile sale de a obtine bundstarea lui material, fird sf vrea el creste bogaitia general’, bundstarea celorlali sia societ&tii in general. , Aceste doud puncte de plecare diferite si complet opuse pentru a defini siguranta personal& au dus la doud abordari diferite in epoca globalizarii. Revolutia calcu- latoarelor si a softurilor care le opereaza, Internetul, revolutia comunicatiilor firs fir, schimbarea istoricd de la 0 erd a energiei centralizate, bazata pe resurse naturale, la un viitor descentralizat, bazat pe energia objinut{ din hidrogen, raspandirea biotehnologiilor si, in curand, a nanotehnologiilor in fiecare aspect al vietii umane, toate duc la schimbari fundamentale in modul in care concepem spatiul si timpul si la o regandire a institugiilor necesare pentru a insoti schimbarea felului in care Ppercepem lumea din jurul nostru. Presimirea mea este c& noul vis european e mai adecvat in a se adresa realitatilor spatio-temporale ale lumii globalizate decat vechiul vis american.ysl puROPEAN rai i ui si a cimpulu 1 epoca medieval trzie si pAnd acum, ge fera de influent si au accelerat ritmul, viteza, fluxy sac P40 sitatea schimburilor UMAne- Activitasile umane s-au extins de regiune. apoi la teritoriul statelor-najiune, lar acum Ta nivel global, jy pementul de fafa, Europa este varful de lance in lupta de redefinire a condi ‘umane gi a lumii pe care Va trebui s-o construim pentru a se potrivi sferei noasie de influent global’. 7 Europa a fost, de asemenea, Jocul unde s-au creat ultima oard noile concepte, la inceputul erei moderne, cénd atentia s-a indreptat c&tre schimbérile revolutionare in tchnologie si filosofie, care, in acel moment, incepusera s& redefineasc& conceptiile despre spariu si timp. Infelegerea modului cum au raspuns europenii din generatiile anterioare provocarilor unei alte ere si de ce au ales anumite coordonate aes economice, poltice si sociale pentru a face tranzitia la modernit ‘ contextul si baza necesard pentru a intel ' i mitate ne oferi s telege schimbarile profunde care i, cand umanitatea experimenteaz& noi modele spati apar astizi, Ineroducerea de noi tehnologii schimb& Spatio-temporale pentru secolul ce vine. orale. Uneltele sunt prelungire ‘perceptia noastraasupra relator spayio-tem- amplifica simqurile, asfelincdt sa @ fiinfei noastre. Ele sunt un mod de a ne Sil, 2 comprima impul ga ne moet 224 de actiune pentru a expropria ‘aul nosy, Un automobil pa Securitatea. O arma de foc mareste puterea suo memoria, Prelungire a picioarelor noastre, Calculatorul Poca medieval tarzie ¢j Pevoluy tarzie gi impurj f tipo care au fost fais a modern timpurie, o serie de tehnologii 7 Spatiului, ‘uropa au mérit mult puterea omului asupra ea plugului Precum sj Plugului cu rovi in Satna cunt? & I rota pe 1 Europa de Nord, inlocuirea calor cu boi 4 Xtc i in 4, cat gj pr oductiviane we la cea pe trei parcele au mirit atat estere drama Po! celui. de-al XIV dubland productia de hrani in secolul ee a a POPUL, care ip egg] eae oe rand @ condus It 0 ras meseriag Inlocuite cu miei a deta ei, a generat o urbanizare rapid. Pentry Prima Pricepui si comercian: ri urbane si apoi cu orase mari. Orasele au a Ht de mori de © la CAdereg gene ae inceputul unui comer{ sustinut a 28 i de vn elt Roman’, birt, leXtile erie Pentru nee fost construite in toatt Europa, furnizdnd o in Pett Rouse Pune in funcyi cina grdnele, a face bere, a produce cherestea, Malortatca jp “8a pagi ie foalele forjelor, Odatd cu secolul al X1V-lea, yoetMany| Toe stllor de buat fn inlocuirea fortei umane cu cea mecanicy - S Gu . ~ 3, dang rie @ inventat in 1436 prima pres tipograficd cu hastere unei revolugii in comunicatil, care v8 deveni in Europel Obsestt a spagiul re europeand dit comunt laSPATIU, TIMP $1 MODERNITATE, 85 mecanismul indispensabil de comanda si control atat pentru organizarea comertului modem, cat si pentru accelerarea tranzactiilor gi a schimburilor. Pentru a putea urmiri tranzactiile economice mult mai rapide care aveau loc pe distante mult mai mari, era nevoie de un sistem de contabilitate, care ar fi fost imposibil intr-o cultur& oral sau a documentelor scrise de mana. Contabilitatea moderna, orarele, foile de expeditie, facturile, cecurile si titlurile de creanta, care sunt toate indispensabile pentru comerjul modern, au fost produse ale tehnolo- giei tiparului. Tiparul a fost cel care a facut posibil sistemul uniform al preturilor, fara de care notiunile moderne ale schimburilor pe piat nu ar fi putut s% se dezyolte. Tiparul a schimbat, de asemenea, relatiile spatio-temporale in alte feluri profunde. Walter J. Ong ne reaminteste ci, deoarece in culturile orale cunostintele erau transmise de la persoan& la persoana, povestitul si proverbele aveau un rol important. Cunostintele si abilititile erau transmise de la parinti la copii si de la mester la ucenic, pe cale orali. Foarte rar acestea erau pastrate in forma scris’i. Deoarece comunicarea se facea pe cale orali, era necesar ca vorbitorii si ascult&torii sa fie aproape unii de alti. Culturile orale sunt, prin ins&si natura lor, mai intime si colective. Culturile care folosesc tiparul sunt foarte diferite. Autorul unui articol sau al unei carti ajunge foarte rar in contact fizic cu cititorul. Scrisul si cititul se fac intr-o relativa izolare. Tiparitura rupe legdtura colectiva si int&reste ideea noua si radicala a comunicarii intre oameni aflati la mari distante. Cirtile au adus de asemenea lumea in fiecare cast. Acum era posibil s& aflim despre oameni din tinuturi indepartate. Imaginatia uman si-a luat zborul din parohialismul vecindtatii apropiate si a putut s& cutreiere pamantul. imbunatitirile aduse busolei si folosirea crescand’ a hrtilor maritime le-au permis exploratorilor si aventurierilor europeni s& ocoleasc4 continentul african si si traverseze Atlanticul spre America. Colonizarea a noi si vaste teritorii a avut un efect puternic asupra notiunii de spatiu a europenilor’. Dintr-odaté, lumea a devenit mult mai mare. Popularea ei a devenit 0 obsesie european’. Milioane de europeni au migrat spre cele mai indepartate colturi ale lumii, in secolele care au urmat, r&spandind ideile lor religioase, economice si politice, increz&tori c& aduceau lumina civilizatiei oamenilor primitivi si inapoiati ai planetei. Numai din Marea Britanie, mai mult de un milion de oameni au navigat spre America, Australia si Noua Zeeland’ intr-o scurtd perioad’ de timp cuprins& intre anii 1815 si 18408, Schimbarea in regimul energetic de la lemn la c&rbune si introducerea masinii cu aburi in ultima parte a secolului al XVIII-1ea au accelerat viteza, fluxul si intensitatea activititii economice. Revolutia industrial a luat amploare. Dup’ aproape zece mii de ani in care societatea s-a bazat pe puterea umani, a animalelor, a yantului sau a curentilor marini pentru a se deplasa, puterea aburului oferea acum un salt calitativ fn utilizarea energiei. Timpul necesar pentru c&latorii s-a scurtat, iar schimburile umane - att sociale, cat si comerciale - au fost accelerate. Cu numai cateva sute de ani in urm’, un om obisnuit, izolat in comunit%ti rurale si mici orase fortificate,86 VISUL EUROPEAN putea s4 vind in contact cu cel mult céteva sute de persoane in cu Londra - primul oras care a atins 0 populatie mai mare de un Imperiului Roman - se putea mandri cu cateva di trimis& dimineata devreme citre Londra putea ni mai rimanea timp pentru ca o noud scrisoare expediata inainte de sfarsitul zilei?, Mijloacele de a c&latori mai rapid, mai ieftin si mai sigur ~ si trenurile - au largit orizontul spatial al oamenilor mai mult d Perioad& anterioar¥ din istorie. fn 1830, un emigrant putea vaporul din Europa in America, pretul c&litoriei find de numai doua lire ster! Calatoriile la distante mari fuseserx atat de periculoase, incat rddicina cuvan c&latorie in englez& (travel) era travail (,munc&”), Odatk cu secolul al XIX- c&latoria a devenit, i sul Vierii milion dy istributii postale Pe zi. Q lu numai s4 primeascy raspy de la primul Corespondeny Vapoarele cy lecat in oricay $4 c&latoreas La fel, si astazi, stiinja traditionala este s a intelege si de a organiza natura. De asemer de nou! mode! al retelei pentru organizarea comertului sia schimburilor. intre timp, statul-natiune face loc din ce in ce mai mult formelor de guvernare regionala $i globala, care sunt mai adaptate sa asimileze noile Tealitagi tehnologice si schimbarile din constiinta umana ce caracterizeazi era globalizarii Pentru a intelege mai profund experimentul care se trebuie s facem un pas inapoi si st analizim cum si de ce gti mocce economia de piaf4 si statul-natiune au ap&rut in Europa in urma ultimei_ mari transforméari in conceptia spatio-temporala. Astfel vom putea incepe si inelegem dificila misiune a noii Europe, acum, cénd incepe sa se reinventeze pentru o noud era. Cuturata din temelii.de noi moduri de nea, economia de piafa este contestati desfasoara acum in Europa, Colonizarea naturii i imbari i in felul in care rnd timpuri de schimbari importante in timpurie au apirut o serie de rental - ropentt a stabil relaia cu mediul inconjurator. Aceste schimbiri s-au reflectat eur i i dena. - sm astizi drept stiinta modern’ zat, dup cum cineva eer Sond 9 oma, dn - ic ticd.. indire rational sau romant adera la scoala de gaSPATTIU, TIMP §1 MODERNITATE ” realltate intrinsect, pimint primordial sau Eden decizut a fost inlocuita cu ideea utilitaristt moderna care vedea natura ca pe o magazic plind de resurse, ce si fle Mcute productive de gtiin(’ gi folosite pe piata. een Este interesant 2 artigtii Renasterii au fost, fara 84 stie, agentii care au ajutat a gonirea lui Dumnezeu din regatul sdu terestru, pentru a face loc noilor st4pani., oamenti de sting’. Donatello, Uccello gi Piero della Francesca nu au stiut c4 noua sitadicala inventie numit& perspectivd va duce la sfargitul unui mileniu de dominagie a Bisericii. Povestea noastr4 incepe cu marile catedrale ale Europei medievale. Primul lucru pe care turistii americani il observa atunci cénd viziteaz4 magnificele Jocuri de rugiciune ale Europei este c& nu poti face 0 fotografie bun’ a acestor mari edificii de la orice distan(a. Majoritatea marilor catedrale ale Europei sunt agezate in centrul vechilor orase si inconjurate de cladiri dispuse in cercuri concentrice. Uneori exist o pial in faya porticului principal, cum este cazul Catedralei Notre Dame din Paris si al Domului din Milano. Dar, in general, catedralele sunt mascate de cladirile inconjuratoare. Intenjia era ca ele s& fie un magnet care s& atraga pe toat{ Jumea, Au fost puse intentionat in centrul comunittilor - o reamintire a faptului ci in vremurile trecute viaja era trait intr-un sistem inchis de relagii bine stabilite, iar Biscrica era sufletul comunit&tii. Nowa, americanilor, ne plac perspectivele, in special cele de la mare indlyime. Dac& ne putem permite, preferim si ne construim casa in varful unui deal si la distanyé de vecinii cei mai apropiati, 0 reafirmare zilnic’ a autonomiei noastre. Ideea noastra de exclusivitate ne face s4 ne simfim liberi si siguri. Europa este ins altfel. Totul este integrat in mijlocul unui intreg. Zonele vechi ale oraselor - chiar si cele mai noi ~ sunt strans legate intre ele, existind foarte pujin spagiu intre vecini. Partial, aceasta se datoreaz4 densit&tii enorme a populatiei si lipsei de teren. Dar, in general, antecedentele se intind in timp pana la perioada in care oamenii trfiau in orase fortificate sau pe domenii feudale. in afara zidurilor oraselor si a domeniilor feudale era o lume plind de riscuri si de necunoscut. in anumite parti ale Europei de Nord si Centrale, pan’ in epoca medieval tarzie, se intindeau paduri dese dincolo de cdmpurile cultivate si de paguni. ‘Athitectura vechii Europe reflect modul diferit in care europenii, din vremuri de mult apuse, concepeau spatiul si siguranta personal&, in Evul Mediu, sentimentul de securitate era directionat in sus. ‘Oamenii se uitau c&tre ceruri in speranta dea objine mantuirea si se uitau in jos la pAmanturile lor ancestrale, unde giseau siguran’ in tradigiile pastrate cu sfintenie gi asociatiile comunitare. fn Europa feudal’, oamenii apartineau pamantului, gi nu invers. Cineva se nistea intr-o anumit clast sociald si trebuia st indeplineascd anumite obligasii obstesti, ce rezultau din aceasta pozitie mostenité. Viata crestind era prinst intr-o ara, un lang de fiinge care cuprindea dram si mai mare. Spatiul era conceput ca 0 sc d de la creaturile cele mai umile de pe pamédnt pant la Dumnezeu din ceruri. Fiecare creatur avea treapta ei pe aceast scard a vietii si trebuia si-i serveasci pe cei aflati Mai sus decat ea si s4 aib& grija de cei situati sub ea. Era o comunitate in care rangul si apartenenga erau determinate de ereditate. constiVISUL EUROPEAN 88 Analizati cdteva dintre frumoasele picturi si tapiserii de pe peretii bisericilo, Europa si veti observa c& toate fiinele - oameni si animale - urea intr-un vertical, aspirand c&tre ceruri, formand 0 mare scard a vietii. Nu exist’ nicj un si al perspectivei. $i aceasta nu pentru cd artistii timpului erau incapabili 84 cr Pperspectiva. insa, Perspectiva nu era parte a constiintei Perioadei. intr-o lume in care siguranta era gasitd intr-un plan vertical, perspectiva era rar luatt jn considerare, Introducerea perspectivei in arta, in perioada timpurie a Renasterii, a Tevolutiona conceptia umani despre spatiu. Pentru prima oard, privirea omului, Pana atune} agintitS spre ceruri, s-a indreptat cdtre peisajul din jur. Perspectiva plaseaz4 individul, Pentru intaia oar, in central lumii sale. Vedem tabloul prin ochii Privitorului. Prin ochii omului, si nu prin gratia Domnului vedem lumea de dincolo. Si tot ce se afl in campul vizual devine obiect al atentiei umane, din »dezvrajirea lumii”. Ideea este c& marile catedrale ale Europei nu au fost Construite pentru a fi vizute de la distang’. insisi incercarea de a le ,pune in perspectiva” le-ar micgora si conferi un statut inferior, facdndu-le obi Perspectiva a migrat de Pe panzele artistilor Renasterij la mesele de scris ale filosofilor din perioada preiluminist4, devenind Principalul instrument Conese Pentru a reface lumea naturala in imaginea omului. Francie Bacon, parintele strnei moderne, a scris cele mai importante lucrari ale sale, Novum organum sein Atlantida, in prima parte a secolului al XVII-lea. Ideea de Perspectivg Nowa Pondere important4 in regandirea relatiilor spagiale si a rolului omului pe Pam, a Bacon a criticat stiinta anticd greact, ce punea accentul pe intrebarea ps me spundnd c4 nu ,,se poate cita nici un singur experiment care s& usureze sau de care 8& beneficieze condigia uman4”", Bacon era mult mai interesat in utilizareg naturij decat in contemplarea ei. El prefera s& stie cum, Si nu de ce. in Iuerarea gq fundamentala, Novum organum, el schiteaz& o noua si radical’ metodologie Pentry organizarea lumii naturale, pe care a numit-o metoda suiintifica, Aceasty noug unealta imprumut’ intelegerea critica de la concepjia artistului asupra Perspective, Metoda era bazat4 pe ideea de a separa observatorul de ceea ce era Observar, creAnd, in fapt, un for neutru pentru dezvoltarea a ceea ce el a numit cyp,,...SPATIU, TIMP $I MODERNITATE, ey Ne aaa ee eS a si perspective Inari pun omal fn centrul ee cant Dee afla in campul su vizual intr-un obiect pentru exprop eee aay i a preluat o imagine a naturii pe panza sa, omul ni privit ea rare 2 mse de laborator. Natura a incetat si fie un mi a fost redus& la resurse care asteapt4 s4 fie transformate dup’ imaginea omului. Inarmat cu cunoasterea obiectivi, Bacon a prezis c& va fi posibil s4 ,extindem limitele imperiului uman pnd la influenyarea tuturor lucrurilor posibile”!?. in timp ce anticii vedeau cunoasterea ca pe o fereastra spre divinitate, Bacon a vazut- ca pe 0 modalitate de a domina intreaga natura’. Facdnd uz de metoda stiingifica, natura putea fi ,scoas% din starea ei primara si modelatt”. in toate scrierile sale, Bacon a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac sustinut asupra naturii, Prin intermediul metodei stiintifice, el a afirmat cd avem ,puterea s& cucerim si s& subjugim” natura si ,,s-o zguduim din temelii”. Scopul noii stiinte, a spus Bacon, era S& ,,Stabileasc& si si extind’ dominatia rasei umane asupra universului”"*. Desi Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru transformarea naturii in resurse. El a gasit in legile universale ale matematicii ceea ce considera a fi o piatri din Rosetta pentru descifrarea si manipularea secretelor naturii: Studiind problema cu atentie, am ajuns treptat s& injeleg c& toate aceste chestiuni ne trimit numai la matematicd, in care ordinea si mAsuratorile sunt analizate, si cA nu conteazi daci sunt numere, figuri, stele, sunete sau orice alt obiect cdnd se pune problema misuritorii. In consecing’, am conchis c& trebuie s& existe o stiintd general care sf explice acest element ca un intreg, ce naste probleme despre ordine simésuratori. “Aceasta se numeste matematicd universal. O astfel de stint’ trebuie s& contin rudimentele rationamentului uman, iar domeniul ei trebuie si se extindd la glsirea rezultatelor adevarate in orice disciplins'*. Descartes a dezbrcat natura de subiectivitate si viati si le-a inlocuit cu un domeniu rafional si calculabil. ,Ca si vorbesc deschis, sunt convins c& [matematica] este un instrument al cunoasterii mai puternic decat oricare altul care ne-a fost lsat mostenire de actiunea umana si este originea tuturor lucrurilor”'’. Ragionalizarea naturii, sub forma masurtorilor matematice, a adus-0 cu un pas maj aproape de a fi considerati o resursi. John Locke, filosofu! politic englez, a dat ultima lovitura cu viziunea sa asupra naturii. Pentru Locke, orice chestiune despre valoarea intrinsec& a naturii era, ca s4 fim directi, un nonsens. Locke argumenta c& »pimAntul care este lsat in starea lui natural se numeste, asa cum si este, pamAnt necultivat”!7, Locke credea cA natura virgin’ nu are alt rost decat si fie folosit4 de oameni pentru a-si imbundtati situatia : Oricine poate vedea care este diferena dintre un pogon de pémAnt plantat cu tutun sau sfecli de zabir, insmAnfat cu grdu sau OFZ si un pogon din acelasi pamént in proprietate Ccomund si necultivat va descoperi c& imbunstatirea ce rezult& prin cultivare este partea cea mai mare a valorii lui'*.AIS e AGHE R LAVIN'S GHEO! ° VISUL EUROPEAN * = q crezut cf ,megarea naturii roe d ¢, intordeauna pa tip ct fiinjele umane raman vulner = g}concluziona cA, = fi asiguratt. Adevdrata siguranta pe eee naturii, siguran(a NU ae objinuté numai dacd ,omul se elj bare ganditoriluminist) Po nr pentru eliberarea omului era ex, imate mpuse de mat 1r-o masurd tot mai mare a bogatiilor natu; acumularea st consumarea a naturii si convertirea ei intr-o magazie ; aes a in trecerea de la viata medieval Ia cea ; Read omul medieval nu infelegea nevoia de 4 expropr pentru propria supraviefuire. In Facerea, Dumnezeu ii binecuvanteaza pe Eva si fie rodnici si s& se inmuljeasc si le di in stapanire tot ceea ce tr Pimdnt, Asa cum am vazut deja, in epoca medievala tarzie, europen concentrat atentia pe o suma intreaga de noi tehnologii pentru a obtine o p ‘mai mare din bogatia naturii, Totusi, sistemul lor de refering spatio-tempc Lock abundenyei terestre, Regéndirea naturii in termeni matemat *€ sens al experientei traite. in noua ordir 1 miscarea, »Dati-mi extensie si miscare’ aie (Tui universu]”2!_ » insas i din discupiie inten ee de loc 4 Pierdut teren si in cele din urma a dispa Punct. Un jog 7 ae wad inlocuies de notiunea de locatie $i mai apoi loca, Porigi Sipunete Ocatie sau Pozitie sau yn Punct de referinga intre al iOnalize ! ‘Surabile, G iil i comport 2 hatura, chiar gj satura uy eneratiile care au urmat erau pregiti scolar 5S activitateg u nd, Precum sj institutiile care guverneaz + re era Ata 2 Cu toate Dat Oda ox ‘rand Russell, matematicianul filosof di ui ic S $1 Voi Tecons 5 era convinematica ate o frumusete rece si auster®?, "Ii, filosofuy iluming. 4 4tematica era cheia pentru a descifra 4 Pentru ony Mist Sir Isaac Newton a fost cel care a stabilit ; mitea lumii naturale al C4 Singurg Ie Matematicy Pentru a descrie miscarea mecanica, E} Mar din Pom, pe® Poate 5; descrie atat migcarea planetelor, cgt si toate fenomenele naturii pot sit depindy ' Feciprog u ,2'Purilor, din anumite cauze necunoscute Bi ale Jy Nevis, 8 ing tele, formand obiecte de forme regulate, fie ect tice fe unele de Aaltele”®, Dupt cum afirma cele trej 24 asupra a timp Cit age? *SttCazK starea de repaus relativ sau migcare " Cor, Pra lui ny actioneaza nici o fort; dac& o foryy "PFIME acestuia 0 acceleraje proportional eu ea, ‘unt tra, tic ie Se une} © catre le aSPATIU, TIMP $1 MODERNITATE a avind aceeasi origine, directie gi sens ca forja ; dac& o fort numité actiune actioneazs asupra unui corp, atunci el va reactiona cu o fort numitt reactiune, egald si de sens contrar cu actiunea’*. Cele trei legi ale materiei si migc&rii ale lui Newton au fost peimite cu cotuziasm de c&tre invatati, aproape imediat dup ce au fost publicate, iar modelul stu matematic a fost curand predat studentilor din toat4 Europa. in noua lume construitt de Newton si contemporanii s4i, toate detaliile spontane, complicate si care nu pot fi prezise ale vietii sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate sicalculabile care const& din ,materie si miscare”. in universul matematic al Tuminismutui nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberant, empatie, credint& sau Wristefe, Nici una dintre aceste calit&ti nu poate fi redus& la cantitéti misurabile si explicata prin formule matematice. Viziunea iluminist4 asupra lumii ca un spatiu gol si materie in miscare era, in viziunea filosofului si omului de stiinA Alfred North Whitehead, ,,0 chestie plicticoas’, fri sunet, miros si culoare, numai ciocnire a materiei la nesfarsit si fara inteles”*>. Conceptia despre natura a filosofilor iluministi, prin constructia ei abstract’, rational’, matematic, p&rea mai potrivit’ pentru o lume a masinilor decat una a fiintelor umane. Nu e surprinz&tor. invatatii perioadei iluministe fetisizau metafore cu masini in explicatiile lor despre cum functioneazi natura. intr-adevar, filosofii iluministi erau atat de fermecati de noua putere prometeic4 furnizat4 de masini, incat au inceput si construiascd o cosmologie care seamAn4 intru totul cu functionarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes si mai apoi Newton au vazut intreaga natura ca pe o masind giganticd ce functiona conform unor principii mecanice bine stabilite. Dumnezeul binevoitor si pastor al Crestinatitii a fost inlocuit cu Dumnezeul creator care a facut si a pus in miscare un univers mecanic autoreglat, ordonat, previzibil si autonom. Ginditorii iluministi au extins rapid viziunea mecanicist’ asupra lumii a lui Descartes in economie, furnizand o explicatie rational-filosofica pentru exploatarea comerciali a omului insusi. fmprumutind metaforele carteziene, Adam Smith a argumentat ci o mana invizibila controla piata de schimb, asigurand functionarea corecti a vietii economice. Aceast mana invizibil4 era asemAnitoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, regland meticulos cererea si oferta, munca, energia si capitalul, asigurand in mod automat echilibrul intre productie si consumul resurselor terestre. Daci nu ar fi afectatt de intervengii externe sau reglementari, mana invizibila a capitalismului ar functiona ca un perpetuum mobile, asigurand autonomia fieckrui individ intr-o economie autonomd, care se reglementeaz4 singura. Chiar si astizi, atunci cand vorbesc despre »mecanismul pietei”, economistii continu’ s& descrie procesul economic in termeni cartezieni. ; a in noua ordine a lucrurilor, mana invizibild devine supervizorul, iar piaja — cAmpul de bitaie in lupta omului contra naturii si a celorlalte fiinte umane. Detasat, impartial, automat si autonom, noul Dumnezeu care guverneaz& piata ingelege Dumai limbajul cifrelor. in domeniul stu, toate fenomenele sunt reduse la nivelul valorii marfurilor: cost pe unitate, pret pe kilogram, dolari pe ora, salariu pe sSptimand, chirie pe lun%, profituri pe trimestru si doband& compusi semianual&.yIsuL EUROPEAN . mpului Desacralizarea Se Aon ee : domeniu sacru intr-unul utilitar si din Ceatig intr-un aan 5 a Transformarea spaiului oa resurse a fost insofitd de o desacralizare Similar, env : Dumnezeu intr-un a numai cateva secole, timpul a fost transformat Pentru timpului, De-a Tungu! iterii stiintifice folosite pentru a expropria spatiul. conforma acelorasi cH A iclurilor si anotim conto eriaaoull care punea accentul pe schimbarea ciclurilor §7 anoxia pea pe ritmurile lente ale activitatilor zilnice si lungile perioa € de rugdciune cg pregiteau mintuirea, a fost transformat intr-un cadru modern si stiintific bazat pe cbiectivitate, rafionalitate, calcul matematic, detasare si luare in posesie, Timpul g fost denaturat si scientizat. | An . Marea batalie asupra intelesului si naturii timpului a inceput, intr-un mod destul de interesant, cu o batalie epic& intre Biseric& si o clas de negustori in formare a sfirsitul epocii medievale si inceputul erei moderne timpurii. Disputa se ducea asupra chestiunii cametei. in joc erau dou% notiuni diferite ale sigurantei, una sacra, centratd pe mantuire, cealalt% profan’, bazath pe abundent’ material’. pti interzisese cimataria, In Matei 6,24, sth scris: »Nimeni nu poate si Buea la doi domni, céci sau pe unul il va uri si pe cellalt il va iubi, sau de unul Get ae ilva dispretui ; nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona”. aes pe pe de raré in Evul Mediu timpuriu, in conditiile in care aes ma FE cnet intt-o economie de subzistent, care se baza pe troc fe Z tt $i schimb. ii i 3 inceput st se dezvolte in secolul al pe misuri ce Populatia, orasele si comertul reglementarea tranzacti ul al ‘XiFlea, banii au devenit mai importani in si bancheri a inceput I conomice si a schimburilor. O now clas de comercianti enorme. ani cy i imprumute bani cu dobanda, obsinand astfel profituri Biserica ar gumenta i tre vesnica. in crim de profit era un picat capital, pedepsit prin frely ger ‘UMNeZeU {gj enna Oferea citate din ambele testamente. Vatican t PoPOrul Mey, SE ms Poporul ales: ,Dact vei imprumuta bani Chip incon THA lar ny ge ot Sttamtorezi si sH nu-i pui camtd”. "Si, rin urmare Te une unui pret core + furt 5 iF ct, dar considera profitul un coreg iH speig, UPA CUM firma Sfantul Toma d”Aquino : Ie a fc 7 ial . trac, in Pete pent anit de Schimburi, Astfel c& modul principal si $088 consting ns MY este career ,° tanzactii comerciale obignuite. Prin urmare, i aMaty% 84 pretindem plat’ pentru banii imprumutagi, in in Cont timpul foane jy OME Bumen, tei sau a profitului, era problema folosirii avan ML. Sy Men . 1 84 sie noo ti 27 ci, timpul era AS 88 Stie cang oe depindes ,2ti™MPul costs bani2’. Pentru ei, timy le mult gene tine® de abititaten lor de a folosi timpul in mod trebuie pastrane Potrivig Pentru a cumpira ieftin si a vinde scump lUsele in stoc; trebuiau sa determine timpulYS ERNITATE le dectin ne nt C8 bunuril nMITATE Se eC Sa le : 93 la destinatie ; i Parving s i seldentie: trebuiau si antic! © mode era necesar pent _ scdderea preturilor, Schimbirile ind Odifictrile Tatelor de sch Tu a le trimite Pentru a produce un a ‘ Is} 4 Schimb, Pentru el insusi. Pretinzand ° putem cumpara timpul altor pe ump care ne st% la dispozitie. »Conflictul dintre timpul Bisericii si timpul comerciantul majore din istoria mentalitatii acestor secole”??, In cele din urma, Biserica a capitulat in chestiunea timpului, iar victoria comerciantilor a deschis drumul spre 0 economie a banului. »Pretul pietei” a fost inlocuit de ,,pretul corect”, fiind puse bazele aparitiei capitalismului de piats si declinului lent, dar constant al puterii ecleziastice in Europa. Conceptia despre timp s-a schimbat intr-un alt mod Profund in perioada care separa perioada medievala tarzie de epoca moderna timpurie. Inventarea orarului si a ceasului mecanic in secolul al XIII-lea de cXtre c&lugarii benedictini a schimbat in mod radical conceptia despre timp a oamenilor, inci un element esential pe ia de piat& si statul-natiune. . Pin arms coonornia de oi a istoriei, calendarul a domnit asupra afacerilor umane. El a constituit primul instrument de control social, reglementind be Ordinea, ritmul si tempoul vietii, coordondnd si Sa Conia bad beste unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. ata . en. dele ae aii arate ee cerewiole cries ale zellot, viele personsitiflor "dele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, i terestre, in culturile _ istorice si fluctuatiile ciclice ale fenomenelor astronomice if menirea, onganizeazi “calendatistice, viitorul isi trage semnificatia caperieatle din trecut. } orl a a ee are important in culturile re rae co! + rin i : fai up a fost mult redus foray prin aoe or On _ €xercit% un control mult mai mare asupra timpulu lui este unul dintre evenimentelecn GAN! Marl! HT wort A VISUL EUROPEAN * " — evenimente care au loc in cursul unyj imente care se desfasoara in orarul reglementea7! eveniment ca is inute gi ore. Orarul este orientat c&tre viitor, $1 1 a = il tery ie viitorul este separat de trecut $1 transformat int lomer a nu comemoreaz4, ele planific’. Nu poy i i te culturi yt rat si independent. Aces cult a : ! nee de reinvierea trecutului, ci de organizarea viitorului. In noul sistem, ‘ referint’, trecutul este numai un prolog la viitor. Ceca ce conteaz4 nu este atit cre, ce s-a ficut ieri, ct ceea ce poate fi realizat maine. | 7 Calendarul si orarul mai difera si intr-un alt aspect important. Desi calendare, moderne au un caracter din ce in ce mai secular, in decursul istoriei continutul jr social a fost indisolubil legat de cel spiritual. in culturile calendaristice traditionale, datele importante sunt momente sacre, fiind marcate prin praznuirea unor zile de s&rbatoare. Orarul, prin comparatie, este asociat cu productivitatea. Valorile sacre si problemele spirituale joac& un rol neglijabil sau nici unul in formularea orarelor, Timpul, in noua ordine a lucrurilor, este un instrument pentru a realiza productia. Timpul este golit de orice conginut sacru remanent si transformat intr-o utilitate puri. George Woodcock a observat c& ,adeseori in istorie o cultura sau o civilizatie creeaza instrumentul care va fi apoi folosit pentru distrugerea ei”°°, Orarul, mai mult decat oricare alt& forja, este responsabil pentru subminarea ideii de timp spiritual sau sacru gi introducerea noiunii de timy ss Ses gaa ip secular. Nu mai e nevoie s-0 spunem, dar calugérii benedictini au intentionat ca inventarea orarului si fie folositi numai pentru a organiza mai bine timpul Nu au banuit c& va deveni principalul cesar eee Se Ordinul benedictinilor a fost fondat in secolul al Wie fae aspect important, de alte ordine bisericesti. Sfi ire eens activitatea continua. Regula lui Principals, devenit lozinca ordinului*', Benedictinii erau an ca o forma de penitent’, cat si ca o modalit y Benedict i-a avertizat pe membrii ordinului ry - sa ohne ae iadului si obgine viata vesnic’, atunci trebuie ~ cat mai eal Se facem acum ce ne-ar putea folosi pentru eternitate”™2_ “ste tim __ La fel ca gi clasa de negustori care va urma in umbra 1 ‘impel a pe o resurst pretioasi. Dar pentru ei, timpul pl benedictinii yedeau ipartinea Domnului si, deoarece era al Lui, ei credeay ck sential deoarece ii ems Ja maxim Pentru a-I slavi m&tirea. fn acest Scop, = 0, datorie sacra s&-1 iecare moment al zilei pe activithti. Exista un timp pent nedictinij impa Pentru masa, pentru igiena personal, pentru munc’, Pentru cite petciune, un ‘tmp Lael Pentru a asigura continuitatea si coeziunea ean mtemplare, ods notiunea romana de or’, un concept temporal Putin fe i bene ictinii ay medieval Pentru fiecar acivtate era stabilitlo ord anume. SY ancic'" ™ Societatee instructiuni din Regula Sfintului Benedict: “m’toarele impul ndarul re} Jementeazi macrotimpw! - e 7§ microtimpul - intuirea, Sfantul ipa de chinurile P~ s& ne grabim si Fratii... trebuie s& fie Ocupati la o anumit4 or cu munca manual Sila alta op textel i 7 ‘ lor sfinte, Pentru a realiza acest lucru, credem c& ziua trebuie s& fie fy Citireg tits 9. \ |95 1U, TIMP $1 MODERNITATE, eum urmenzt... Fratll vor tncepe lucrul dimineata gi, de la prima ort pant laa patra, 8% fuel lucririle care trebule Indeplinite, De 1a ora a patra pint Ja a gasea, 6% petreacd timpul citind, Dupt ora a gasea, dup ce au luat masa, a se odihneasct tn pat, In finiste deplind”. Pentru a se asigura c& toat lumea incepea treaba la momentul prevazut, benedictinii au introdus clopotul. Sunetele clopotelor se auzeau in tot cursul zilei, grabindu-i pe cAlugiri c&tre sarcinile lor. Cele mai importante sunete de clopot erau cele care anunjau cele opt ore canonice, atunci cand cilug&rii celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau sipt{ménile gi anotimpurile cu aceeasi regularitate temporal cu care organizau ziua. Chiar si activitati lumesti, precum rasul capului, luarea de sAnge si reumplerea saltelelor, aveau loc la un moment bine stabilit in cursul anului™. Benedictinii au adus mai mult dect o nou’ orientare temporal in momentul in care au introdus orarul. Eviatar Zerubavel observa cu infelepciune c&, fixand anumite ore pentru activitati specifice si cerdnd ca ele s& fie respectate cu strictete, benedictinii au ,dat activitAtii umane functionarea si ritmicitatea unei masini”®*. Specialistul in stiinte politice Reinhard Bendix a descris calugirul benedictin ca fiind ,primul profesionist din civilizatia occidentali”®*, Pentru a fi siguri de respectarea orarului prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care s& le dea o mai mare precizie in masurarea timpului decat cea care putea fi objinutS cu ajutorul clopotelor si al clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odat& c& ,orologiul, nu motorul cu aburi, este masina-cheie a Epocii Moderne”3”, A fost prima masinX automat din istorie care folosea o roat de clichet, un mecanism ce ,intrerupea in mod regulat cdderea unei greutiti” controland astfel eliberarea de energie si miscarea rotilor dintate™®. La inceput, aceast& noua inventie a fost folosit exclusiv de c&tre benedictini ca ‘o metod’ de a asigura conformitatea cu orarul zilnic de activitéti. Orologiul permitea c&lugirilor si standardizeze lungimea orelor. Stabilind un interval de timp uniform, c&lugarii puteau s& planifice succesiunea activitttilor cu o precizie mai mare gi sd sincronizeze eforturile de grup cu mai mult sigurany’. Nua trecut mult totusi pan& cand s-a rispandit vestea despre noua minune. Spre sfarsitul secolului al XV-lea, orologiul mecanic iesise din m4anistiri si devenise 0 prezenji obisnuitt in noul peisaj urban. Orologiile uriase au devenit punctul focal al vietii urbane. Ridicate in centrul piefei oragului, ele au inlocuit repede clopotul bisericii ca punct de intdlnire si referint’ pentru coordonarea actiunilor complexe ale existentei urbane. Cu numai un secol inainte, grandoarea catedralei gotice era o masur& a statutului comunitsii, dar acum, instalarea orologiului orasului a devenit simbolul mandriei orisenesti. In 1481, locuitorii din Lyon au facut o petitie citre magistratul oragului, Soliciténd un orologiu, justificand cheltuirea de fonduri publice prin faptul c& mai Multi oameni vor veni la targuri, cett{enii vor fi multumiti, veseli si fericigi si vor tri o viagé mai ordonatt”””, Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai ficeau st sune un clopot la fiecare ort, intr-adevitr, cuvantul englezesc clock vine din olandeza timpurie, clocke, care insemna clopot, {n secolul al XVI-lea, orologiile sunau la fiecare sfert de ora, iar Unele aveau un cadran care marca trecerea fiectrei ore. La jumitatea secolului alVISUL EUROPEAN 4 i fost inventat’ pendula, furnizdndu-se in felul aces m ea poe Misurare a timpului, Minutarul a fost intrody, brevis si ml sigur de misa darul, si-a fcut aparitis Bu dupa aceea. Cel de-al doilea ac, secur arul, § Aparitia Abia la in sevolului al XVII-lea sia fost initial folosit de astronomi, Navigator; si, Pentru a inregistra masurdtori mai Precise, ; Mdeea de a organiza timpul in unita¢i Standardizate - Ore, minute si Secung Aurut stranie, chiar Macabra, unui (ran iobag din €poca Medievaly 7, O21 era imparrit’ in trei Parti: rasdrit, Pranz sj pus. Cy {recerea timpului, Spune Lawrence Wright, NU eray decat S Fecoltat care ii chema la lucru, clopotul Pentru slujp; Teligioasy Si Stinge, . Ocazional, se putea auzi sunetul »¢lopotuluj Pentru aduna; ie a imentele extern ; Treen H© Ptezis si, maj legat de Cvenimente, Sl nu de lumere al stracte, , a Presus de ae le naturg”ss + Cate a fost morgen ge L ME & Sepant cu i fir} urat in relay oe : ae fice, apusul gi Fistrita soarelui, eeu $i Schimbares calitzatea gy Fa a Tome Functia unui lism. Noul timp a substituit Cm a fe au ‘Omatismul Mlocuit Pulsul Titmic al lumii naturale, lecanic le repe Can Bustorilor a adoy tat cu entuziasm orologiul “nea i = Si : it me le rey ‘ement “Ont PE ie Tumai o Clogiul o putea furniza, * Precedatregn® rec prima ug Wire in industria text, Cum Productia textitt a Csentia “ici industriate Cu doug secole, a avut multe din atributele evo} Noua erg. - In primul rand, manufacturile textile aveau Tosites uno Ulilaje cc umeroass Si centralizatl. De ascmenes, necesita se if Complexe si a unei mari cantitai de energie Nout proletariat nUnde Margie fiecare diminears in atelierele de vopsit si linga Pivele cu ciocane clon Ciocang Nergie Pentru a inclzi vasele cu vopsea i Pentru a ele incurajg Soncentrarea in, Srupuri mari". Acest tip de ichnologie Necesitat ine COMplex, four Centralizat si cu un consum mare de energie, a lire, Inceputul si stirs ite ga Muncy, lerea Unor ore fixe pentru Clopotg ile, au devenit insteum, le cate ii ch iar apoi orologiile, au 'mentul a remau la 1 apoi oro hur tlor 5 Proprictatitog qq ct ia sails tecearale fimpul de munca a MCratorilop lor "elarilor ge ne cae faptul ci in os Aeesta 4 fost inn ; lacques re ii $i controtutyi masa? ‘ instrument nou a ee de afirmare a | economint® al *OMOogia somunitdtii a fost un instrument de 80 wunitatea”™, : ala si Politica: folosit de Negustorii care conduceau comyisuL EUROPEAN furnizindu-se in felul acesta un mecanis 7 timpului. Minutarul a fost introdus la putin i urare cundarul, si-a facut aparitia abia la ince se al folosit de astronomi, navigatori sj cas st inventatd pendula, gur de mist cee: je-al doilea ac, it so ia fost init al XVIIElea $1 ae ise. Se misuratori mai precise eee ntru a inregis pul in unitati standard: : 5 n e arg iza timy “ . 31 Ideea dea See ecabrl, unui {iran iobag din epoca medieval. In acea Vteng, pirat Sail a intrei parti: rAsarit, pranz si apus. Celelalte semnale care indicay orice rsa tinpai sane Lawrence Wright, nu erau decdt ,clopotul pentru insining si recoltat care fi chema la lucru, clopotul pentru slujba religioas& si stingerea™® Ocazional, se putea auzi sunetul ,,clopotului pentru adunarea granelor rimase dupy recoltat, al clopotului de la cuptorul de paine, al celui de la targ si al clopotelor care ii chemau la petrecere, in caz de incendiu sau inmormantare””, Chiar si in aceste situatii, timpul nu era determinat cu anticipatie si delimitat de evenimentele externe, Timpul medieval era incX sporadic, tihnit, greu de Prezis si, mai presus de toate, legat de evenimente, si nu de numere abstracte. ~Prin ins&si natura lui”, a observat Lewis Mumford, orologiul a »Separat timpul Ks vit eege ene Este de asemenea adevarat, asa cum sugereaza istoricul cme a ‘ a eco aed, ca orologiul a fost cel care a separat Cu fenomenele naturate aa aoe care a fost intotdeauna misurat in relatie anotimpurilor aver dinacen a ae si rasdritul Soarelui, Precum si schimbarea calitatea cu canttatea, ig ent functia unui mecanism. Noul timp a substituit ir al is * * ee ts Clasa burghecs in eS ra natismul a inlocuit pulsul ritmic al lumii naturale. a oe fe ae rimul rand, manufacturile textile aveau urban se an Uilaje complexe iz ‘ast Sl centralizaty. De asemenea, necesita lecare dimineary pic mari cantitati de energie. Noul proletariat NSU de energie pe levele de vopsit si ling& pivele cu ciocane © Productie cle incuraja conceateares te @ incdlzi vasele cu vopsea si pentru a Neesitat stabi PLEX, foarte cornet 8 BFupuri mari”, Acest tip de tehnologie Muncy ilirea Si Mentin Centralizat si cu un consum mare de energie, a “tea Unor ore fixe pentru inceputul si sfArsitul zilei de Weratorior 9" Proprietary * MACK, iar apoi orologiile, au devenit instrumentul 7 (2 storie, Jaca {btici pentru a controla timpul de munca al Maselor. " NStrument » ecdues Le Goff remarca faptul ci in felul acesta a foe i itl comma si#dical de afirmare a puteril si Controlului asupry } a Pare q Me folosit ge niilli @ fost un instrument de dominatie economicy. ReBustorii care conduceau comunitatea™**,SPATIU, TIMP §1 MODERNITATE, ” Dac& in artizanat gi in a; gricultury, bh activititilor, in fabrici, mag oe nile dictau tempoul, E: ne tir i noului ritm al fabricii. i lucreze in ritmul impus de masini, iar apoi si plece ir onsite Dleoutae subiective despre (imp nu aveau ce c&uta in interiorul fabricii Acolo. timpul obiectiv ~ timpul masinii - domina cu suprematie, ; vam ; Orologiul a Jucat un rol nou si important nu numai in fabric&. Burghezia i-a gasit ° intrebuingare in aproape toate aspectele vietii zilnice. Aceasta era o noua forma de inregimentare temporala, mai precis& si mai solicitant& decat oricare alta inventat& pana atunci. Burghezia a introdus orologiul in case, scoli, cluburi si birouri. Nici un aspect al culturii nu a sc&pat neatins de acest nou si remarcabil instrument de socializare. Lewis Mumford a analizat aceasti transformare in aprecierea timpului sia conchis : Noua burghezie, in birouri si magazine, a redus viata la o rutin’ precisd si continua : atat timp pentru afaceri, atat pentru cind, atét pentru plicere - totul masurat cu grija... Plati Ja termen ; contracte cu dati fixi; munc miisurati in timp ; pauzi de mas& ; din acest moment nimic nu mai scipa influenjei calendarului sau a orologiului*. A fi exact ca un ceasornic a devenit cea mai mare calitate in noua era industriala*”. Fara orologiu, viata industriald nu ar fi fost posibila. Orologiul a conditionat mintea umand sa perceapd timpul ca extern, autonom, continuu, precis, cantitativ si divizibil. in acest fel, a pregatit calea pentru un mod de productie care opera conform unui set unic de standarde temporale. Metamorfoza naturii de Ja creatia lui Dumnezeu la resursele aflate la indemana omului, schimbarea in legea profitului, trecerea de la pretul corect la pretul pietei, impreund cu aparitia economiei financiare i introducerea orarului si a orologiului, toate acestea au transformat profund conceptia despre spatiu si timp a europenilor. Contributia americana la conceptele de spatiu si timp Noile concepte de spatiu si timp au migrat spre America odata cu primii colonisti. Dar in Lumea Nou’, programul iluminist a imbracat 0 forma oarecum, diferita, una mai potrivit’ cu spiritul de frontier’ american. Americanii au introdus un nou instrument pentru utilizarea spatiului si timpului. Cu toate cd ideea de eficienta este foarte veche, forma ei moderna a fost dezvoltat& in America secolului al XIX-lea si 8-a raspandit cu repeziciune in restul lumii, schimband felul in care amen organizau detaliile vietii zilnice. Cum oamenii au folosit unelte de mii de ani, tranzitia Ja cairbune si masina cu aburi in secolul al XIX-lea a deschis noi si Ea Posibilit4ti de a manipula spatiul si timpul. Asa cum am mentionat Pe oar Ee inceputul acestui capitol, pentru prima oard, fiintele umane au putut s& straptROPEAN snceapa 8A transforme spatiul sj ‘: si een in slujba progresului ma...” » imu nai + gi ii - au i . ina mg din cy enlel si german = AY introdys , i uctiva sl icanii ir for PI * europentl -{n aburi, americanit au care ay Se, aate oh pe masint cu I pent ri & alinia performanta umani Ia ;;,,” sennoogile OHNE TT conceptual mati de inginerii americani intr-un gy - inelectua sfo1 fs ‘ pcs ime a fo dul Jor, au devenit un instrument general Peng, f al De altfel, notiunea moderna de eficieny ey a ; t decat orice altceva la modelarea caracterului americg, furnizat energia pentru a propulsa visu eae . tot altceva la inceputul secolului al XVIIF-lea. In dictionary limbii engleze al lui Samuel Johnson, publicat in 1755, eficienta ae ined sistem de referin(é teologic. Dumnezeu este definit drept cea mai eficienta primi cauz’. in descrierea biblicd a genezei, Dumnezeu ordon& crearea cerurilor si ; pamintului - un act de o eficienté perfecta. Eficienta s-a metamorfozat in forma sa actual spre sfarsitul secolului al XIX-lea, Oamenii de stiinta si inginerii lucrau in noul domeniu al termodinami méasurand energia produsd, energia consumatd si entropia in masini. Ei au redefinit eficienta, ‘ransformAnd-o intr-un parametru pur mecanic, De acum incolo, eficienta va fi aat eee fi obtinut int-un timp minim, cu o fori pe bancul de incercare, eee pees an ae ; a oes deveni 0 misura a Perfectiunii umane ea nonin ire eae P } eriul pentru a determina valoarea ; rp a a devenit instrumentul indispensabil »Visul american”. Cel mai eficient si i productiy, Conform rati Sareea ionamentului i i ~ 88 fick ceva oy ani i, este cel mai probabil s& urce spre yisul BU pijor masini, O° aioe dalogice CAs spaiului $i pizarea . organ! ibuit mai mu! ceacare a contri contemporan $i @ Eficenga insemna CU uncii, in Ameri i Orlament, regleme, , erica, ea a devenit o normy generali American iubese ome aProape toate aspectele viet, : ee i iubesc efin; in fi eficieny i A i Bee 04 nationals, a. A devenit calitatea noastra definitorie gj a patruns mine intr-o = niru a intelege cum am transformat un Parametru care © Calviniste alg §iomPortament uman, trebuie sX ne intoarcem la 'mericii si la credinta noastrl ferm& c& suntem un popor Reformat Si capacity t PPotestang qi: va Pacltatea de Sacre Secolele al XVI-lea gi al XVII-lea credeau cx harniog : come Semn ci cineva fusese ales pentru mantuire, Teen Mi dg M fertarea pane: ® denungat doctrina mantuitii prin fapte eete UM og ; Picatelor, Nu poti sit intervii pe langa Dumnez, “Oat, fgg AVE sau gga 4 SPUS Calvin, Reformistii credeau c& fiecan fines Cine (per e8 Care pgm att din nagtere gi cll faptele bune mu pot sX-i ger RE st it pete, pentru fiecare crestin, era cum se poate Sti dn it pai : Prin mila tui Dumnezeu. Cum nimeni nu poate sx sted ieVISUL EUROPEAN %8 limitele impuse de ritmurile naturii si s4 inceapa s& transforme SPatiul sj imitele imp iva din ce in ce mai puternica in slujba progresulyj May intr-o fort productiva 4 ace special englezii si germanii - au introdas UurO| = pees : thle a re masina cu aburi, americanii au fost cei care ay mecanismul intelectual si conceptual pentru a alinia perrormanta umand fa ; noilor masini. Eficienja a fost transformaté de ingineril americani intr-yp , Practici metodologice care, la randul lor, au devenit un instrument Beneral p organizarea spatiului si a timpului. De altfel, nofiunea moderna de Cficieng cea care a contribuit mai mult decat orice altceva la modelarea Caracterului ame contemporan $i a furnizat energia pentru a propulsa ,,visul american”. Eficienta insemna cu totul altceva la inceputul secolului al XVII-lea. fn diction limbii engleze al lui Samuel Johnson, publicat in 1755, eficienta avea ines sistem de refering teologic. Dumnezeu este definit drept cea mai eficient{ pr cauza. in descrierea biblicd a genezei, Dumnezeu ordond crearea ceturilor ; paméntului ~ un act de o eficienta perfecti. Eficienta s-a metamorfozat in forma sa actual spre sfarsitul secolului al XIX-| Oamenii de stiingd si inginerii lucrau in noul domeniu al termodinamicii, masuri . Tes in ceea ce Priveste mai selectiv si numai in cémpul muncii, in America, eq adevgatenta fiind adoptatt de comportament, reglement4nd aproape toate aspectele Vietii © norma generala Americanii iubesc eficienta. A devenit calitates ROAStEE definitorie in flinga noastra nagionala. Pentru a ingelege cum am transformar Orie si a patruns descrie masinile intr-o normA de comportament uman, trebuie a, Parametru care rdacinile calviniste ale Americii si la credinta Noastra fermy ca an moarcem la ales, © un popor Reformatorii protestanti din secolele al XVI-lea gi al x’ VIl-lea crede, 5i Capacitatea de sacrificiu erau un semn c& cineva fusese ales Pentry ma C4 harnicia Calvin, teologul Reformei franceze, a denungat doctrina MAntuiri Sle Jean bune, confesiune gi iertarea pacatelor. Nu poti s& intervii Pe lings 2 fapte pentru a-ti da un loc in Rai, a spus Calvin. Reformistii credeay C4 fieg, Mnezey umand este izbavit’ sau damnat& din nastere si c& faptele bune nu por Shy Be fling soarta. {ntrebarea care rimanea, pentru fiecare crestin, era cum se Poate fe ‘imbe cineva a fost mnwuit prin mila lui Dumnezeu. Cum nimeni nu Poate .°"! dacx eficienta a migrat inapoi spre Europa si eventual spre. * MSDERNITATE, adevarat, Calvin credea cx cei care a Domnului cu zel nu pent MU fost méntuiti vo ini dorinta Sa. fn plus, Flore dia iF asigura mantuires, dpe ‘cate Poruncile s& se comporte in consecinty, np ive obligatia st creads oa a fost ae eed o dovad& partial’ sau cel putin oq a Plinite constanta a indatoririlor poate ween t Un semn, ca : lor poate servi ca a fost mantuity, » Care S8-i dea speranta unei Persoane c% 99 Aici ins& fanaticii Teligiosi au trebuit si salbatic, neimblanzit, unde supravieuirea era cel putin la fel de important ca si méantuirea. Combinand doctrina lui Calvin a productivitatii neostenite cu accentul iluminist pus pe comportamentul rational, pe abilitatea tehnologics si pe uti- litarismul pragmatic, acestia au Teusit s& supravietuiascd si s% trtiascd. dupa cre- dinta lor. Noua notiune de eficient’ era foarte potrivit4 pentru temperamentul unic american, care punea accentul pe teologia Reformei si stiinta iluminist4. Eficienta este o modalitate rationala de imbundtitire continu’ a productivitatii cu ajutorul tehnologiei. Cu cat o persoan’ devine mai eficient’, cu atat este mai sigur c& aceasta isi imbundtateste situatia si totul este facut pentru slava lui Dumnezeu. A fi din ce in ce mai eficient devine astfel o modalitate de a ne autoconvinge ci am fost alesi ntru mantuire. Bouetase % Chiar si dupa ce conceptul de a fi ales s-a perimat in cadrul Bisericii Provestante la sfarsitul secolului al XIX-Lea si inceputul secolului XX, nofiunea de a f din ee tn ce mai eficient si astfe! mai productiv avea o tentl de izbdvire care “ipsa 2 c&nd standardele moderne de eficient& au fost introduse in Europa ei ne aon Noi, americanii, avem inc& tendinta de a echivala evo reat lor sintoase si adeseori fi criticim pe cei ae mat ee: a Ideea de €ste considerat lenes - lenea este unul dintre cele sapte Pp a ‘i a mai enwzi- mMAntuire este cea care i-a facut pe americani nu numat netivi sustindtori ai ei in Asti adepti ai ideii moderne de eficient’, dar si cei mal at secolul XX. fac& fata realit&tii dure a unui continentIRV ANDREL MA® , pa vial EUROPE: multe ori de ce americanii trdiesc pentry a ; tuopenti se mitt de TN ounsul se géseste in legatura noasies 1 ia, eA munceascd pentru ‘ fimai eficient inseamnd a fi mai asemandtor Jy; seat profundd cu eficienta / cate cel mai eficient dintre tofi. EI i Pumas i ne reamintim cd Dumnezeu eee amas a 4 | jum fird sf cheltuiascd HIM, munca, energie $1 capital. creat cerurile Pi a | din nim In mAsura in care toate fiintele umane pot spori productia — ‘i Pita asifel Fdenul nostru terestru ~ CuO cheltuial4 din ce in ce mai mic4 de timp Teg energie $i capital, atunci putem spune c4 ne apropiem din ce in ce may ae puterile extraordinare ale lui Dumnezeu. Mult & Cu eficienta drept nou ghid, americanii au pornit s4 refacy Spatiul si ti i 0 fervate aproape evanghelica. Americanul Frederick W. Taylor este rll multi a fi parintele eficientei moderne. Principiile sale de mana; Considerar j fox insusite de industriagii americani la inceputul secolului XX iene tic de restul societatii si au devenit baza pentru un eto: » Jar Putin mai apy | schimbe intreaga lume, 8 al eficientei care aveq af Taylor a impirjt méasurat fiecare ‘4 despre oa i esayi, ine reall enn ca sunt fn viteza sau la mare turafie cand erau " eta a WW fi pe dceeas! ty 5! cu bateriile descércate cand erau epuizati. iat ah me de und dal erg ee de undé dack respingem ceva si a fi pe scat dete resend. A fi conectat si deconectat a Bae lagat, nn fabri, bir "aspandit in toata America, introducand cele Pees 8 rapid in fa] lagazine de desfacere cu am&nuntul, Moda Progresul in ea Helate, unde aceasta a devenit testul hartiei de vinnie He Pye tncepaa '¢ domeniile vietii. Progresistii au introdus eficienya le Ne Mifice de mare 84 ceary depolitizarea guvernului si introducerea C1 vag (Bement in toate agentiile gi programele guvernamen- Cruciagn” °°UDa de a Freder; fic} Ice Vredergg “t liciene} “€*" 88pect mat pe lang in capitotul 10.) In 1912, Chi ‘derick z jun, ; Fos conomie Ut articol jy Ghat si in case gi in sco ine SPodtrite ue Menajergy |" influenta revisit Ladies’ Home Journal intivutat Os Tede, - ran s] metode mal eficiens PrCHos dig gio” Prederig 1 £cFnd sotiilor st adopte metode mai eficiente in ‘4 mirturisit cititoarelor ei cl ea insdsi irosise tim, Netode n i elo ineficiente do. ectirire, lat ce seria in artico, ;VISUL EUROPEAN 100 Europenii se mira de multe ori de fi J glseste In lplttes soc RN sd munceasca pentru a trai. Rispunsu se gases Peace ne i. profunda cu eficienta. A fi mai eficient inseamnd afi mai ase! Mdndtor Lui Du tt, Sa ne reamintim ci Dumnezeu este cel mai eficient dintre toti. Ela hotirat ¢ lumii fara s& cheltuiasca timp, muncd, energie si capital. A creat cerurile sip din nimic. in masura in care toate fiintele umane pot spori Productia ~ $1 % astfel Edenul nostru terestru - cu o cheltuiala din ce in ce mai mick de timp, Mung energie si capital, atunci putem Spune cd ne apropiem din ce in ce maj Mult ¢ Puterile extraordinare ale lui Dumnezeu. haa Cu eficienta drept nou ghid, americanii au pornit s& refack Spatiul si timpy) a © fervoare aproape evanghelici. Americanul Frederick W. Taylor este Considerat Dac& orologiul orasului a fost simbolul tranzitiei Europei spre O noua eri, Cronometrul a devenit simbolul american. Folosind un cronometru, Taylor a impait sarcinile lucratorilor in componente Operationale, iar apoi a masurat fiecar activitate pentru a determina timpul necesar in Conditii optime de Performant. Studiind cele mai mici detalii ale miscarilor lucratorilor, Taylor putea s& fack Scopul obfinerii unei eficiente acele = » cat de bine a Maximizat productia fiecare Jucrator in timpul cel mai Scurt, cu un aport minim de munca, energie si capital. Omul si masina au devenit astfel unul si acelasi lucru, Odati cu secolul XX, americanii au asimilat valoarea masinii in vietile lor intr-o asemenea masuri, incét au inceput s4-si descrie propriul comportament gi bundstarea Personaly in termeni tehnici. Se vorbea despre oameni c& sunt in vitezd say la mare turatie cand erau motivati si stresazi, incdrcayi excesiv si cu bateriile descércate cand e: izati Folosim expresia a nu fi pe aceeasi lungime de unde dacy rau epuizati. aceeasi lungime de undd dack ceva ne intereseazy, A fi Tespingem ceva si fi pe devenit un surogat pentru implicat si detasat, Conectat si deconectat & Curand, expertii in eficienga s-au rispaindit in toaty America ; mai noi metode in fabriel biteua $i magazine de destacere gy astfductnd cele eficientei a patruns rapid in societate, unde aceasta a devenit Sane Moda turnesol pentru progresul in toate domeniile vietii. Progresistii ay intrody, artiei de in arena politic’ si au inceput s4 ceari depolitizarea guvernuty fice Sficienga Principiilor stiinifice de management in toate agentiile Si program, ricake lucerea tale. (Ne vom ocupa de acest aspect mai pe larg in capitotul 10.) ‘ernamen- Cruciada eficientei a ajuns chiar si in case si in Scoli. fn 19, 2, Chris Frederick a scris un articol in influenta revist’ Ladies Home Journ ristine »Noua economie menajer&”, cerand si iilor sh adopte metode mai ¢ iennelat gospodariile lor. Frederick le-a m&rturisit cititoarelor ei cX ea insasi ipo, ote in 5 i ltOsise Pretios din cauza metodelor ineficiente de gospodarire. att ce Scria in pit —_SPATIU, TIMP §1 MODERNITATE tor »Anide zile, nu mi-am dat seama ct fceam a sf nu mai vorbesc de sorta, sters gi pusul deoparte™*, Frederick le-aintrebat pe cititoare : Nu irositi timp lucrdnd in bucattrii Prost concepute?.,, Nu s-ar putea si organizim Iverurile int-o suecesiune logict, de la o sarcind lnalta?™ Sistemul educational american a fost transformat de curentul care promova eficienta. Adminis ratorii scolari, directorii si profesorii, ca s% nu mai vorbim de elevi, au fost criticati Pentru c& sunt ineficienti si fac risipa. Revista The Saturday Evening Post acuza c& ,exist4 ineficients in administrarea multor scoli, ineficient& care nu ar fi tolerat& in birouri si magazine”®*, in 1912, la adunarea national anual a administratorilor scolari, delegatii au fost preveniti: ,Chemarea la eficienya se face auzitd in toat’ fara, iar ea devine din ce in ce mai insistentd”. Li s-a spus, in mod foarte clar, ca ,,scolile, la fel ca oricare intreprindere din mediul de afaceri, trebuie si treac& testul eficientei”®!, Comportamentul, in perioada post-Taylor, s-a concentrat aproape exclusiv pe a fieficient in orice moment al zilei. Eficienta a devenit cel mai important instrument pentru exploatarea atét a resurselor planetei, cat si a resurselor umane, scopul find cresterea bogatiei materiale si progresul economic. Totul a fost redus la elemente care mreau productia. Generajii succesive de americani vor supune aproape toate aspectele activitatii umane la standarde riguroase de eficient’, conditionandu-se pe ei insisi si se comporte exact ca niste masini. Masina nu mai era numai o metafora cape vremea lui Descartes, Newton, Smith si multi dintre filosofii moderni timpurii. Expertii in eficient4 si, mai tarziu, directorii de resurse umane si consultantii manageriali au transformat totul in criterii relationate cu masini. fn acest fel, americanii au depagit cu mult valorile mecaniciste si instrumentale ale Tluminismului european pentru a deveni cei mai profund ,moderni” oameni de pe suprafata Pamantului. Colosul eficientei a captivat imaginatia publicului american in asa masura, incat unii critici ai domeniului social nu s-au putut st4pani si nu faci unele aluzii iuticioase. H.L. Mencken a afirmat c& intreaga tard era dintr-odat populat’ de ingineri. Fabricantii de saltele devenisera ,,ingineri pe probleme de dormit”, frizerii devenisera ,,ingineri in domeniul infatisarii” , iar gunoierii erau numiti acum ,,ingineri sanitari”™, Nu e surprinz&tor c& inginerul devenise noul salvator care ii va conduce spre pamantul fgiduinyei. Cecelia Tichi a scris: ,,Inginerul a reinnoit misiunea spiri- tual& intip&ritt in experienta nationala de mai mult de douad secole si Sncilnate, 1 Ela Promis, asa se prea, s conduct America industriala direct in noul mileniu”®. in 1922, un sondaj la scara national pe un esantion de gase mii de elevi din ultima clas% de liceu a dezvaluit c& aproape o treime dintre baieti voiau s& devind ingineri™. Taylor gi cei care I-au urmat au dus conceptul de eficienya in Europa, unde a avut un succes moderat printre oamenii de afaceri, dar a fost primit cu si mai putin entuziasm in alte sectoare ale societatii. Europenii erau dispusi sh foloseasc& Principiile managementului stiingific in fabrici si birouri pentru a mari produc tivitatea, cu toate c& si acolo au fost primite cu suspiciune, in special in afacerile familiale care ined dominau in Europa. Acolo, metodele manageriale de moda optzeci de migcari inutile cand sp4lam,yIsuL EUROPEAN | pentru traditia Mestesy, ign, respect j : on pacermalin ega o fran pentru entuziasmul nest; fiona Europenii erau si mai putin ing}, che ce clasi, au 3cl : cusmele de C1 1 erica. 4 seas me certs in ATE social si culturala. Aceasta Se datoreay, anc a cAcienga in sfera Pel nii si americanii concepeau organizarea SPatiuly = . re europe! k duh dif ar 7 5 ee jn era moderna i de orologiul orasului, poate fiindca i] Vedeau ¢, Earopenii era 2 relatile umane. Era un fel de a orchestra Comportamen, madalitate de 2 sincroniza rel icanij erau mai atrasi de cronometru, deoarece, fix colectiv al es ores pile unei mai bune aprecieri. Asta nu ins constant productivi, a t important in Europa. A fost si inca este. Totusi, in tim oe ate si defineascl comportamentul american, in Europa este cons. S eee ae important, dar nu o caracteristicd esenfiald a motivarii umane, ae ae oarecare aversiune fai de folosirea eficientei in viata Personal, deoarece, in esent4, eficienta este o valoare instrumental. Toate activititile, umane si ale maginilor, devin factori pentru maximizarea productiei. Europenii ar putea probabil s4 se intrebe : tratim vreodati pe cineva drag novi cu eficienyé? Am spune persoanei iubite, 0 s4-mi arit dragostea m&rind productia | intr-un timp minim si cu o cheltuial& minima de munca, energie si capital ? in timp americanii ar putea spune c4 gasesc o asemenea idee dezgust&toare, in realitate, conceptul de timp de calitate” — ideea de a aloca un mic interval de timp Preplanificat in cursul zilei pentru a discuta cu Propriul copil - a intrat in psihologia Publicé gia devenit un indrumar pentru paringii prea ocupati pentru a mai avea griji | Hi de Propriii lor copii. Printre parinjii europeni nu exist’ un echivalent pentru wtimp de calitate”, amen a nd fie mai putin expeditivi si managi in relatiile personale decit aga eficien? Poae cate Poate cineva arate empatie sau si fie grijuliu intr-un I-un mod eficiens 7 eva 84 gaseasc& bucurie, s% aib’ o Tevelatie sau sa fie fericit Americanji mai Pin cele be fooseasns Spatiul si impul intr-un mod mai hota. Suntem aca es eral, decAt prietenii nostri europeni. Cuvinte precum ,,a ona, a 6 America, Americanjt cumpaini” sunt foarte apreciate in Europa si mai putin in Pentru Noi, Ieneyig " sunt cel mai fericiti atunci cand sunt constant Productivi. Parte, thn; te relationata cu o moralitate dubioas’. Europenii, pe de alti ese ij Jeph a se bucura qo oe inactivate, fi fae timp gi pentru propria lor persoana. Pentru Gispusi 82 ne ba a “u adevitrat, prietenii mei europeni imi spun: trebuie s% fim SUNL Mi Dulin um Clipe prezente gi si astepttim ce mai urmeaz3. Americanii AMEriCAlOr cra tt SE-Si Lase fericirea si norocul in mAinile sortii. Majoritatea Continuy Pentry C8 fericireg Nu este ceva care vine de la sine, ci trebuie si muncim TOU se re 410 obtine, Europenii pe care ti cunosc nu gandesc si nu simt Ja fe], Noi Meerean, ar hvo diferent de baza intre ,visul american” si cel european, Pentru noi 4 Otinem fericirea prin acyiune. Europenii tind spre fericire existang, » lCricirey . Personal, ey cine, Tans legatt de realizarea personall, oor gt tn enterial “Peni, fericirea rezida in trainicia relagiilor Baturile & truSPATIU, TIMP SI MODERNITATE 103 cu comunitatea. Relatiile stranse si sentimentul profund de solidaritate, imi amintesc prietenii mei europent, necesit4 timp pentru a fi cultivate si nutrite. Nu se pot supune dictatelor ceasornicului sau cerintelor eficientei. ‘Americanii se plang adeseori c& noi nu stim s& ne bucurim de viat’ precum 0 fac europenii. $i nu o vom face, atat timp cat eficienta riméne unealta noastra cea mai importanté pentru organizarea relatiilor spatio-temporale. Dacd pamintul fagdduingei este, in esent&, 0 bund calitate a vietii, nu putem ajunge acolo avand drept unic ghid un cronometru.