lucretiu poemul naturiiWustratia copertei: Adrian Ionescu titus lucretius carus poemul naturii TRADUCERE, PREFATA ${ NOTE DE D. MURARASU BIBLIOTECA PENTRU TOT! @ 198 EDITURA MINERVA ® BUCURESNLPREFATA %. Lucrefiu este tributar filosofiel grecesti, care a pitruns de tim- riu la Roma si a devenit un bun spiritual al clasei culte, fara ca €a sA fi fost intotdeauna bine infeleasé. Cum Poemul Naturii este © lucrare strabituta de spirit stiinfific, nu va fi de prisos o privire general asupra dezvoltarii acestui spirit in insasi misearea file- soficé din Grecia, pin& si ajung& sa fructifice mintea genialé a lui “Lucretiu, ovicit este de naiva concepfia lor, api a” gindirii omenesti, prin atitudinea net opus& .misticismului religios si idealismului. O gindire care incearcd sa |. pe cit era posibil, sa explice, se introna pe incetul in Jocul unei religii mitologice cu caracter popular, Nu poate fi neglijaté, oricit reprezint&é, cum pe drept s-a scris; numai o fazA a tinerefii stiintei. t Spiritul gtiihtific s-a format in Grecia si sub influenta Egiptului, fara cu civilizatie mai veche. Thales, Pitagoricienii, Empedocle au fost, fara indoiala, cunosc&tori ai eulturii inflorite pe valea Nilului. Primul semn al unui spirit nou este céutarea originii duerurilor intr-un element material, ceea ce aratii preocuparea de fizic’, aces- teia cerindu-i-se lamurirea a tot ce se socotea pind atunci taina a faturii. * Abel Rey, La jeunesse de la science grecque, Paris, 1933, in = ppiectia L'Evolution de Vhumanité, de sub conducerea hi z ere, VvThales din Milet (640—-530 f.e.n.) identifica acel element cu apa. Anaximandru (610—547 {.e.n.),.primul care a scris 0 Peri Fiseos in Elada, socotea la originea lucrurilor un nedeterminat infinit, iar Anaximene (568—499 i.e.n.) socotea aerul. Caracterul stiintific al preocuparilor acestor primi filosofi se manifesta prin incercarea de-a explica natura in varietatea ei, pornindu-se de la un element originar comun. In privinta naturii elementului era o diversitate de opinii, dar, pentru istoria gindirii omenesti, interesantaé rémine ideea unui principiu unic pentru toate din lume si aceasta idee gi-a avut © continua durabilitate pe linia de dezvoltare a stiintei. In secolul al V-lea f.e.n. s-at’ aprofundat mult in Grecia mate- matica gi fizica. Ca si Pitagora, discipolii lui au avut preocupari de geometrie, de cosmogonie, de locul pamintului intre corpurile uni- versului, de rotatia pamintului. ~ Cu Heraclit se face un mare pas inainte. El admite focul ca element material primordial, dar completeazd gindirea fnaintasilor cu ideea devenirii — toate curg. Realitatea apare astfel in perpe- tua schimbare si vesnic noua, Opusa ideji devenirii este cea a imobilitafii, profesaté dé Xeno- fan, care exprima si gindirea cA noi ludm ca realitate ceea ce este numai aparenta sensibila a lucrurilor, si de Parmenide, filosof cu pasionata- preocupare de fizicd si discipol al inaintasului sdu Xeno- fan, Atit ideea devenirii, cit si cea a imobilitatii au fructificat gin- direa filosoficd speculativa care, in cursul unei lungi evolutii, a putut sa ajunga la distinctia intre aparenté — fenomen si stabili- tate — si substanja, cu alte cuvinte la distinctia intre cunoasterea prin simturi si cunoasterea rationald, cele doua directii pe care, din antichitate pind astazi, le urmeaza tecria cunoasterii. Cu Empedocle din Agrigent (483—423 i.e.n) se realizeazd o sin- tezi, cAci el admite la originea lucrurilor patru elemente: apa, aerul, focul si pamintul. El admite insa si existenta unei forte care duce la coordonare (dragostea) ori la.dezbinare (ura). Se exteriori- zeaz& astfel o noua nofiune: aceea a unei forfe din afar’, separata de elementele materiale. Pe linia aceasta de gindire se ajunge la Anaxagoras (500—428 i.e.n.), care formuleazd existenja unui prin- VI cipiu spiritual Névs (ratiunea), ordonator al lumii si fara de care lumea n-ar fi decit 0 confuzie haotic& de elemente marunte si eterne, Stiinta greacd a secolului al V-lea se mai preocupa gi de mis- éarea astrelor, de soare, luna si eclipse, de zonele ceresti si terestre, de forma pamintului, de fenomenul zilei si noptii, Mintea greac& isi indreapté aten{ia si spre medicina, botanica, geografie, istorie 4. Dupa cum se vede, o ,,tinerete a stiintei* demna& de lauda. Sofistii, intre ei cei mai remarcabili Protagoras si Gorgias, erau prea mult legati de vetorica si, de aceea,.n-au dus mai departe gin- direa materialista. Combatind insé metafizica, fsi au si ei locul in dezvoltarea filosofiei epocii, aducind indirect folos ginditorilor antiideal . S& notim, de asemenea, cA si printre sofisti s-au aflat oameni cu aptitudini stiinjifice, Hippias de exemplu, pe care ni-l fae cunoseut si dialogurile lui Platon. Pentru Socrate, domeniul stiintei este in acelasi timp acela al lucrurilor morale. Adversar al metafizicii, intrucit aceasta se pre- ocupa de ceea ce nu e cognoscibil pentru mintea omeneasca, el este adversar gi al sofistilor, intrucit acestia ramin la retoricd, fara pre- ocupare de morald. Pentru cunoasterea lucrurilor, Socrate foloseste ca metoda sigura dialectica, numai aceasta fiind capabila sa faca analizi minutioas& si logic, si stabileascii cé-i just respinga ce-i eroare. Nu a cercetat domeniul propriu zis al fizicei, dar a cu- izicienilor, concepfiile mecanicisie ale acestora, *explicarea naturii fara recutgerea la puteri supranaturale. Doctri- nele fizice insa, el le socoate sterile si sacrilege. Ar putea fi innobi- late si facute utile, numai in aliant& cu morala: ,,Aceasti idee a unirii stiintei cu arta este insusi germenul filosofiei socratice. So- crate nu incepe prin a cultiva separat stiinfa si arta, pentru a le face s& serveasci una alteia. Dup& parerea lui, fiecare din ele se Tataceste, dacd pretinde si meargi singura* *. Platon, metafizician in adevaratul inteles al cuvintului, foloseste totusi in sinteza lui idealista si elemente care vin de la Heraclit, Pitagora si geometri. Stiinta, pentru el, este cunoasterea ideilor prin et “Abey Rey, op. cit. = ® Emile Boutroux, Etudes d'histoire de la philosophie — So- Crate, Paris, 1897, p. 34. vuratiunea.eliberaté de iluziile produse’ de simfuri, Simturile n-ar fi capabile decit de ,,pareri, ratiunii singure revenindu-i meritul de a se vidica pina la ,,idei* Platon a avut preferinta pentru stiinta practica a politi si moralei, si s-a ocupat putin de stiintele naturii. Nu este deci de mi- rare c& a ignorat teoria materialisti a contemporanului siu Demo- erit, acesta totusi destinat si-si mpun cu stralucire ideile si sé fie la originea unei gcoli care impotriva idealismului. , Discipol al lui Platon, Aristotel cauta s& cunoasea totusi ideile materialistilor si le analizeaza in Metefizica. Dupa el, lucrurite tre- buie sA rémind numai un Punct de plecare, stiinta mergind mult mai departe si constind in cunoasterea esen{ei lucrurilor, esenta care se afl in ideea generala. Ideea insi nu are o existenfa in afard de lucruri si independenta de ele, ci se aflA chiar in lueruri, chiar in realitate. A cunoaste esenfa lucruxilor insemneazi a cunoaste cele patru elemente determinante : materia, forma, motorul si fi- nalitatea, Pentru a se ajunge la aceasta, nu trebuie sé ne opri, dialectic, ci s& trecem la observatia atentd si metodicd a realitatii, Desparfit de teoria mecanicista se dovedeste in faptul cA nu ad- mite singurd miscarea in spatiu ca explicatie a prefacerii lucruril Calitafile sint pentru el ‘ceva reat si o prefacere calitativa putea s& se explice prin miscare. Nu admite, rezulta pur si simplu dintr-o ciocnire a elementelor, miscarea nds- eutaé din constringere presupunind, dupa el, si o miscare spontana, Aristotel pastreazi ceva si din mistica populard, cind vede in stelele fixe fiinfe divine si superioare omului, 1 Gindirea materialisti se raspindeste odat cu scoala lui Epicur, Adevaratul formulator al teoriei atomiste, deci creator de progres stiintific, este Leucip, dar lucrarile lui nu ni s-au pastrat. Se cunose insd ideile lui Democrit, al cdrui sistem a fost analizat si de Aristotel. near a Alfred et Maurice Croiset, Histoire de la littérature grecque, Paris 1928—1938 ; Manuel d'histoire de ia littérature grecque, Pa- tis, 1900, cap. Aristote ; Emile Boutroux, Etudes dhistoire de ia Philosophie, ed. cit., cap. Aristote, vor ‘a sé duc de-a lungul secolelor lupta apoi, c& miscarea ar - Ca adevarat spirit stiintific, Democrit este un pasionat observa- i r al naturii. El stabileste originea lumii in elementele numite ‘atomi, infinite ca numar, simple si in miscare continua in vid : atomii se coordoneaza si se combina pentru a da nastere tuturor lucrurilor, iar aparitia acestora devine ceva mecanic, ceva determi- nat si necesar. . . Teoria atomist&é, desi inca sub.o forma simpla, a rdmas ca o ve data in progresul stiintific uman si este acceptata si de stiinta odernd, Pentru Democrit, si sufletul e ceva material, ceva consti- ‘it din atomi de foc subtili. ; mt Epicur este adept al teoriei lui Democrit si rival al Porticului, Academiei si Liceului. Stoicii; platonicienii si peripateticienii sint mbatuti, dupd cum si acestia cautd s& staivileasci activitatea ma- listilor epicureici si-1 denigreaza pe Epicur t. | 4 Dupa Epicur, rolul principal in cunoastere il au simfurile, sin- § gure ele ajutindu-ne si ne facem o idee despre lueruri. Pe urmele lui merge filosoful englez Locke, cind formuleaza atit de lapidar : Nihil est in intellectu, quod non fuerit. in sensu, Logica lui Epicur “este senzualista, . Fizica lui reprezinté un progres fata de Democrit. Aceasta ex- plica miscarea prin ciccnirea atomilor, pe cind Epicur 0 explicd ~printr-o cadere care se abate de la verticala — clinamen in exe presia lui Lucretiu: numai asifel se produc intilniri intre atomi gi iau nastere lucrurile cu aspectele lor variate,-prin concurs intim- plator de circumstante, nu prin determinism. . | La Epicur, logica si fizica sint in serviciul eticti, avind menirea de-a elibera pe om de tricd, de superstifie religioasa si de a-raduce senindtatea morala + ataraxia. 'Ideile lui Epicur au fost insd adesea denaturate. Cind a Db truns epicureismul la Roma, aici triumfase in public necredinta in zei si scepticismul, iar moravurile erau deca- zute. ,,Voluptatea* din filosofia lui Epicur a fost rau infeleasa. Si un mare poet ca Horatiu a putut s& facd atuzie la ,,turma de porci' epicureici, dupa cum un mare scriitor ca Plutarch a putut compune o lucrare Imposibilitatea de a tradi fericit urmindu-l pe Epicur. “4 Friedrich Albert Lange, Geschichte des Materialismus, Berlin, 1920, p. 44. 1%Sint ins si apardtori ai filosofului. Cicero arat&é noblefea gin- dirii lui, iar Seneca se ridic& impotriva calomniatorilor gi scrie in De vita beata ci morala lui Epicur este ‘sindtoas& si austera..De- altfel, insusi filosoful isi.expune clar ideea in Scrisoare cdtre Me- neceu : “Deci cind spunem ca placerea este scopul vietii, nu vorbim de placerile desfrinatilor si de cele care constau numai in desfatare, cum isi inchipuie unii care nu ne cunosc ori ne interpreteazd gresit doctrina ; noi intelegem placerea ca lipsd de durere pentru corp si lps de fulbirare pentru suflet“, Este vorba deci de ceva nobil gi nu de un hedonism vulgar, cum afirmau adversarii. Epicur isi dezvolta activitatea intr-o epocd de deciidere a socie- tAtii grecesti, epoca framintaté nu numai de luptele de clasa, dato- cite organizarii sociale defectuoase, dar si luptelor intre generalii care-si disputau mostenirea lui Alexandru cel Mare gi pricinuiau descompunerea statului macedonean. Doctrina lui Epicur este net impotriva idealismului. Logica, fizica si etica se bazeazi pe o ‘conceptie materialist’. Rolul lui Epicur a fost imens in rdspindirea spiritului stiintific materialist. Prin ceea ce-i adauga Epicur, materialismul lui Democrit s-a ridicat pe o treaptii inalta si a creat o bazA pentru determinismul stiinfific, in deosebi prin felul cum se interpreteazi miscarea atomilor.¢ La inceputul secolului I en. epicureismul este cunoscut gi la Roma, Odaté cu descoperirea la Herculanum a unor importante frag- mente din scrievile lui Epicur, s-a putut sti cit datoreazi Lucretiu * Mentionam din lucrarile care expun doctrina iui Epicur: Guyau, La morale d’Epicure, Paris, 1904: Heinrich Schmidt, Epicurs Philosophie der Lebensfreude, Stuttgart, 1921 ; E. Bignone, L’Aristotele perduto e la formazione filosofica di Epicuro, 1936 C. A. Vicol, Cicerone espositore e critico dell’epicureismo (Ephe- meris Daco-romana, Roma, 1945); C. A, Vicol, Epicur, Bucuresti: 1947; A. B. Ranovici, Euinismut si rolul sdu istoric, trad, in Edi- ture de Stat, Buc. 1953 ; La Mettrie, Textes choisis, Extraits... du ome d’Epicure, eu comentarii de Marcelle Tisserand, Paris, i 54, Pierre Boyancé, Lucréce et Vépicurisme, Paris, 1963, cap. Lueréce ef son maitre, p. 33 si urm, x filosofului grec. Cind, gindindu-se Ja Epicur, a spus in cartea a V-a a poemului (v. 55) : Merg pe urmele lui si-mpletesc ale gindului fire, Lucretiu n-a exagerat, dup& cum n-a spus decit purul adeviar, mar- turisind in alt loc c&-si infasoar& invatdturile in ,,valul de vraja al dulcilor muze“ (Cartea a IV-a, v. 9). Desi se inspira din invajaturile lui Epicur, desi uneori fl tra- duce chiar pe acesta, Luerefiu ramine original ca poet. Sententele Jni Epicur sint cuprinse organic in poem gi si-au primit 0 noua in- fBtisare in sistemul de gindire al poetului. : Epicur scrisese preceptele sale filosofice pentru a da lumii un ~~ fndreptar, dupa care s4-si dobindeasca fiecare fericirea, dar rareori, aldturi de gindirea rece, gdsesti un suflet aprins si entuziast. In ce priveste exprimarea ideii intr-o forma poetica, nu la aceasta putea s4 se gindeascd. Epicur, el dispretuitorul de poezie, care in una din maximele sale spune ca euritmia in stil este 0 copildrie si ca tre- buie evitata. Altddata, dupa marturia lui Diogen Laertiu, declara : »Singur infeleptul poate sA se exprime cu justete asupra muzicii si poeziei, dar nu-si_va pierde vremea compunind poeme*. Epicur urmiarise’ sirul gindurilor lui, iar viata intreaga, in ra- port cu omul sau cu celelalte pamintesti, n-a fost pentru el decit un obiect supus observarii si studiului. O minte clara si patrunzatoare, analizind, cu cunoasterea trecutului si prezentului, aspectele vietii; -.a formulat si daruit omului norme de conducere pentru viitor. La baza moralei lui Epicur este o profundd dragoste pentru om, un _deosebit interes péfitru soarta lui in lume, totusi principiile morale ramiiitnd simple verigi intr-un sistem rationalist, nu puteau fi in- “f&tisate decit tot cu raceala si severitatea cu care fuseser& prezen- tate gi principiile fizicii. Gindurile enuntate de Epicur aveau s& destepte o lume fntreag& in sufletul lui Lucretiu. Regindind principiile altuia, poetul pare ca ar fi gasit in ele ecoul a ceea ce se desfasura in propriul sau suflet. Fiecare principiu fi destepta o lume de idei, iar din adincimile su- fletului izvora si entuziasmul care avea si dea poemului o culoare originald. Universul vazut de Lucretiu, prin Epicur, era desteptator XIde emofii, gindiri, incintari si muzica interioara, pe care puterea creatoare a géniului ‘avea sa le transpuna in versuri, Citind fragmentele rimase de la Epicur, ne dim seama de toate acestea. Fiziea Iui Epicur devine in Poemul Naturii vasta constructie in care simtim universul intreg palpitind de viafa. Na- tura toata lucreazi, se creeazi be sine insisi dibuind miscirile pri- einice, pentru a ajunge la legi neschimbatoare, isi Saseste singura mMijloacele in lupta cu forfcle distrugitoare si-si asiguyd continui- tatea esisteniei. Poetul este fermecat de viziunea acestei lumi fn miscare si in etern proces de creare, Fiecare element al naturii devine o fiinfa vie. De la atomul tate se miscd nevazut, dar poarta razboaie cu celelalte elemente, pind la paimintul — adépost al oaselor celor morti, si de aici pind Ja astrele care-si_ sorb hgvana din eter, boetul cuprinde viafa tn- ‘tregii naturi, nu numai asa cum o vedea, dar si sub formele in care a fost ori ar putea intr-o 7) ajungaé. Completind cu imaginatia Sa ceea ce-i imboldise gindirea, Lucretiu nu se multumeste cu exemplificarea principiilor, ci recurge la tablouri poetice, care se integreazi ideii urmarite. Poetul vede numai prin imagini. Un spectacol este desfasurat in fata ochilor nostri cu pitorescul, gratiosul ori miaretia lui si, dupa x incintat de acest spectacol, poetul revenind sub stapinirea urmarite, continua, formularea abstracté dar plin& de vioiciune a unui alt adeviir — inel in lantul ideologic al intregului poem. Ca adevarat poet, Lucretiu nu se opreste la gind sub forma lui abstracté: gindul se prelungeste firese in imagini, Transpunerea aceasta a gindului epicureic in domeniul plasticului este una din trésaturile cele mai caracteristice ale poetului savant Lucretiu, Fi- losoful cauta si ne convinga prin ratiune, poetul vrea si ne impuna datele de cunostinta pe calea sensibilitatii ; filosofie si poezie se in- tovardsese si merg aldturi Spre aceeasi biruinta, Gindul in ‘el insusi nu este poetic. Prin formularea lui ab- stracta, imboldindu-ne fiinta, poate dezlintui o viat& afectiva ~~ cale spre poezie, ins& pe aceasta o adiugim noi, ca inflorire din adincul Eipturii noastre. Lucretiu a trait gindul lui Epicur si ni l-a redat cu un invelig sufletese care méarturiseste trasiturile geniului x ereator: Astfel apare in Poemul Naturii si acel entuztasm caracte- ristic, acel ,,furor* pus in joe intr-o luptS de idei, unde este vorba nu de lucruri trecitoare, ci de insdsi existenta omului aici st dupa . moarte, Caldura aceasta sufleteasea face parte din argumentaren poetului, iar poemul devine o dramatiedé expunere de. idei gi i eare, una cite una, sint infatisate si apadrate. Demonstratiile se leag’s intre ele printr-un Tir ideologic, dar toate plutese in atmosfera sen- timentalA pe care poetul o creeazi de-a lungul poemului : ziasm aprins pentru studiul naturii, intiorare in fata miarefi dezvaluite de puterea mint: avive a geniului amenese intrupat in Epicur. pornire critica impotriva desertaciunilor omenesti, vehe- ment avint in zmulgerea din suffeful omului a tot ce este Hluzie gi inselare de sine, #onie aici, duiosie dincolo si pretutindeni resem- nare dirzd si mindra in fafa necesitatii mor{ii, Nu odat&. cei ce au studiat pe Lueretiu l-aw pus ia comparatie cu Pascal : ,,Cind am in vedere mica durat& a vietii mele, absorbita in eternitatea care pre- ceda si urmeazdi ...ma-nsj nint*, spune acesta. Lucrejitr dimyo- triva, plin de voluptatea spiritului-intreprinzdtor si biruitor in lupta de cunoastere a naturii, este pared bucuros de linistea eterna ce ne cu trecerea in nefiinfa. Conceptia lui Epicur, framintata de puterea geniului, a devenit poezie. Epicur n-ar fi putut banui c& toemai ceea ce el dispretuia avea. fac gindirea nemuriteare de-a lungul vremii colt al lumii, doui secole dupa el, un pact retrdindu-i preceptele, avea 34 le invaluie in emofii si si le investminte in haina poeziei. 4 Poemul Naturti este o lucrare grandioasi. Nevoia spiritului lui Lucretiu este de-a se indrepta spre sferele universulni, de-a rataci printre cle si de-a se lisa pradd zborului in inaltimi (cartea a. TI-a, v. 1044—1047) ; : Cum in afar’ de-ale lumii zigazuri de flaciri, e spatiu Nemérginit, ar voi sd scruteze si sufletul nestru Ce este dincolo unde si-nfige privirile mintea, Unde lipsit de cdtuse avintul gindirii ia zborul. UTLucretiu este un geniu curajos si intrepri! ‘or, care cu gindul sdu strabate natura si stapineste universul. Vrajitd de infinitatea spatiilor si de imensitatea universului, mintea poetului scruieazd totul si zmulge firii taine, pe care ni le cinta noua, constienta de inaltimile pe care le ured, beaté de voluptatea ascensiunii, insetata si ne scoata din tot ce poate si ne insele mintea si si ne stingd bucuriile vietii. Sint juste cuvintele de caracterizare ale lui G. Fer- rero : ,.Lucretiu, tot atit cit Lucullus, Caesar, Cicero este una dintre figittile caracteristice ale epocii sale. El reprezinta efortul eroic al rafiunil care, pentru a inainta in stiinta, rastoarna superstitiile, tra- difiile, religiile. Poemul lui Despre naturdé a fost una din cele mai fruraoase creatii ale Romei ; putin admirat, ta inceput, a strabatut secolele, pe cind trofeele, monumentele si gloria atitor generali s-au dus odati cu timpul 1*, Poemul Naturii se infatiseazi ca o ampld meditatie asupra viefii si morfii, ca o drama a existen{ei lumii, drama in centrul ca- reia ramine intotdeauna omul : pentru acesta sint dezbitute temele vegnice care framinté sufletul, pentru a-l intdéri in slAbiciunea gi micimea lui, pentru a-] ridica prin cunoasterea legilor firii, scrie postul Poemul Naturii, Lucretiu enumera in poem principiile fundamentale ale fizicii epicuriene menita si ne lumineze mintea. Idei reluate si dezbatute de stiinfa si filosofia moderna, sint exprimate cu precizie si cu adinea convingere. Astfel adevirul cA nimic nu se naste din nimi¢ j Si acela cé nimic nu se intoarce in nimic. sint argumentate si spri- jinite pe multe si serioase probe. ; « _ Fizica lui Lucrefiu este aceea a invajatorului siu. La baza a tot ce-i pe lume sint atomii, elemente ce existi, desi sint invizibile.* Unifi intre ci, atomii formeazii diferitele lucruri si constituiese ceea ‘ G. Ferrero, Grandeur et décadence de Rome, ed. Paris, 1924, 1, 248. * Lucretiu nu foloseste niciodaté termenul atom, ci numai: ptincipii zamislitoare, seminte de lucruri, primele corpuri, ma- terie. Termenul este totusi cunoscut si folosit de Cicero in De fi- nibus bonoroin et malorum I, 6, 17 — Despre limitele binelui si réubii). Cuvintul grecese este tradus prin individua corpora. EY ce numim materie, In afar& de materie exista vid, amestecat cu cor- purile si in afar de corpuri, si prin aceasta insotire de vid si cor- puri reiese lumea nesfirsita. In afara de vid si de materie, nu exist& oa treia natura. Stabilind aceasta doctrina, Lucretiu atinge si o pro- blema cu totul moderna, dezvoltaté de Kant, anume lipsa de reali- tate obiectiva a timpului. O buna parte din poem este inchinata expunerii insusirilor ato- milor, Aceste elemente sint extrem de subtile, nu pot fi vazute si nici divizate. Nu au vid in componenta lor, deci nu sint supuse schimbarii si distrugerii. Din combinatii de atomi reies toate de pe’, lume si se formeaza universul imens, fapturd vie intr-un zbucium neincetat. Atomii sint in numar infinit si-n perpetua miscare, din \ care rezulti nu numai nasterea Iucrurilor in toatd diversitatea lor, ih dar si un element de extrema importanta al vietii sufletesti : Hber-)/ | | l - tatea vointei, Legarea libertitii voinfei de migcarea mecanica a unor elemente fizice este de o deosebita importanta in filosofia materia~ lista. Atomii nu au nici culoare, nici temperatura, nici sunet, gust, miros ori simfire : printr-o singura insusire ajung s& se inlanjuiasc& intre ei gi sA dea nagtere la lucruri solide ori putin rezistente : forma. Atomii, germeni a toate din lume, sint fn continuu zbucium in spatiul nesfirsit si, dupé cum au dat nastere lumii pe care-o cu~ noastem, in mod necesar trebuie sa fi dat nastere si altor lumi, pe care nu le cunoastem, dar care, si ele, pot fi locuite de oameni, ani- male, plante, si ele sint imbrafisate de eter, aga ca si universul nostru. Si aici este o idee cu totul moderna si discutata atit de filo- Sofi cit si de oamenii de stiinta. Pamintul cuprinde in sinul lui tot ce trebuie pentru crearea a toate, si el, prin el, fara interventia vreunei forte supranaturale, face si se nasca orisice prin inlintuiri de elemente. Ceea ce se creeaza insd, se si descompune si se intoarce la elementele prime, si dupa cum vietifile se duc, generafii dup& generafii, la fel pamin- tul insusi se va sec&tui si va pieri intr-o zi sub povara vremii gi virstei. os Atomismului lui Democrit, Epicur i-a alaturat o eticd menita sa - he asigure linistea sufletului si fericirea, Ceea ce ne tulbura exis- tenta este, dupa Epicur si Lucrefiu, imaginarea unor zei care ne-ar XVpnavi in fapiele noasire, ar interven’ in evenimenicle mre asire yvieti, me-ar impune vointa ler, ne-al ameninta st ‘p ae mu numai aici pe pamint, dar si dupa moarte. + expranaturale, Zmulgerea omului de sub teroarea unor pul teri s pear te Avirsita, de Epiour prin argumentarea neexistentel ener a “amurivea. fenomenclor naturii. este fhed m imo a soet eh in Linerejiu pentru filosoftd grec. Nu gasim la nici a nak oe te ° terature. universalA un moi entuz ast accent a on a nina pe care-c simte spiritul, odati ce se elibereaza ie tot este perstific. Heth versuri ‘din elogiul geniului Jui Ep’ vw. fB—TH) + itAti AL nici wa rul prin tunet ici a neilatilor va7a, nici trasnetul, cer t t cave neetiinin

You might also like

• Numerele Vindecatoare

  

  Document61 pages

  Numerele Vindecatoare

  Chitic Mihaela

  100% (1)
• Contract Prestari Servicii Contabilitate

  

  Document4 pages

  Contract Prestari Servicii Contabilitate

  arhieplili

  No ratings yet
• Maica Siluana Vlad Sfaturi

  

  Document56 pages

  Maica Siluana Vlad Sfaturi

  arhieplili

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Model Act Constitutiv Societate Comandita Simpla

  

  Document10 pages

  Model Act Constitutiv Societate Comandita Simpla

  arhieplili

  No ratings yet
• Procura Speciala Intreprindere Familiala

  

  Document1 page

  Procura Speciala Intreprindere Familiala

  arhieplili

  100% (2)
• Curs Comunicare Profesionala - Lectia 1

  

  Document10 pages

  Curs Comunicare Profesionala - Lectia 1

  arhieplili

  No ratings yet
• Grabovoi Pilotare - PDF Versiunea 1 PDF

  

  Document1 page

  Grabovoi Pilotare - PDF Versiunea 1 PDF

  arhieplili

  No ratings yet
• SALVARE MACRO - PDF Versiunea 1 PDF

  

  Document2 pages

  SALVARE MACRO - PDF Versiunea 1 PDF

  arhieplili

  No ratings yet
• Poemul Naturii-Lucretius PDF

  

  Document167 pages

  Poemul Naturii-Lucretius PDF

  arhieplili

  No ratings yet
• Salvare Macro

  

  Document2 pages

  Salvare Macro

  arhieplili

  No ratings yet
• Standard Dezvoltator.e-Learning PDF

  

  Document46 pages

  Standard Dezvoltator.e-Learning PDF

  arhieplili

  No ratings yet
• Model Act Constitutiv Societate in Nume Colectiv

  

  Document9 pages

  Model Act Constitutiv Societate in Nume Colectiv

  arhieplili

  No ratings yet
• Ghid Practic Pentru Serviciile de Transport 2018

  

  Document11 pages

  Ghid Practic Pentru Serviciile de Transport 2018

  arhieplili

  100% (1)
• Curs Comunicare Profesionala - Lectia 3

  

  Document12 pages

  Curs Comunicare Profesionala - Lectia 3

  arhieplili

  No ratings yet
• Curs Comunicare Profesionala - Lectia 4

  

  Document10 pages

  Curs Comunicare Profesionala - Lectia 4

  arhieplili

  No ratings yet