- ~ a RI TEA Viorel Popa _ i i -? Le ‘ Construct de beton armat a Note de curs " Secfia Inginerie Economica b ie : At FOR : Me \‘Cuprins: 2, Elemente structurale din beton armat 2.1, Placile plan¢ din beton armat monolit 2.1.1 Pill armate pe singura directie 4 2.1.1.2 Schematizarea pentru calcul - 5 2.1.1.3 Caleulul prin metoda echilibrului elastic 5 2.1.1.4 Dimensionarea armiturilor a ——______———-2:t: 5 Regutidearmare;-condifii-eonstraetive—————— ~~ = 8 2.1.2 Placile armate pe dové directii : 10 2.1.2.2 Caigutul eforturilor prin metoda echilibrului elastic u 2.1.2.3 Calculul eforturilor prin metoda echilibrului limita 14 2.1.2.4 Dimensionarea armiturilor 18 2.1.2.5 Reguli de armare, condifii constructive 18 2.2, Grinzi din Beton armat : 20 2.2.2 Schesatizarea pentru calcul a grinzilor 21 2.2.3 Caleul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului elastic 23 2.2.4 Calcul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului limita 24 2.2.5 Dimensicnarea armaturilor 25 2.2.6 Armarea grinzilor, condifii constructive 28 2.2.6.1 Armarea longitudinal 28 2.2.6.2 Armarea transversald 29 2.2.7 Grinzi qu axa fant’ 30 2.2.8 Camuri speciale de armare a grinzilor la fort thietoare 32 2.2.8.1 Console scurte 32 2.2.8.2 Rezemiri indirecte, incarcari suspendate 34 23. Grinzi perete din beton armat 36 2.3.2 Modurl de incdrcare si rezemare: 37 2.3.3 Aspecte privind comportarea grinzilor perete sub incdreari 37 2.3.4 Dimensionare si armarea grinzilor perete 39 2.3.4.1 Difmensionarea si dispunerea armiturii principale longitudinale pentru preluarea intinderilor din incovoiere 40 1 2.3.4.2 Dimensionarea si dispunerea armiturii din inima grinzilor perefi_ 41 7" 2.3.4.3 Dimensionarea zonelor dereazem ~ 42 2.3.5 Concluzii ee , Aspecte generale privind proiectarea structurilor din beton armat * 442 sc Aspects privind conformares de ansamblu a structunlor de Deton wis _ 3.32 Analiza raispunsului seismic in plan orizontal 3.33 Criteri privind regularitatea structurii in elevatie 3,4. Metoda proiectirii capacititii de rezistenta 3.5, Btapelé proiectirii seismice a unei structuri 4, Construcfii cu structuri in cadre din beton armat : n 4.1, Definite, alesture de ansambla - n ~ 42. Corhportarea sub incércari, mecanisme de plastificare 4.3, Proiectarea structurilor in cadre 6 “4.5.1 Asigurarea rigiditati le actiuni laterale 6 4.3.1.1 Verificarea rigiditafii laterale conform P100/92 6 4.3.1.2 Verificarea rigiditafii laterale conform P100/2005 B 4.3.2 Stabilirea eforturilor sectionale de dimensionare B 4.3.2.1 Momente incovoietoare de dimensionare 43.2.2 Forte thietoare de dimensionare 4.3.3 Mauri pentru asigurarea ductilitatii 4.4, Infrastructuri si fundatii PIS SI a oP oe as 5. Constructii cu pereti structurali din beton armat 89 5.1, Aledtuirea structurilor cu pereti 89 i“ 5.2, Determinarea eforturilor sectionale de dimensionare 92 5.2.1 Rigiditatea elementelor structurale 92 ps 5.2.2 Stabilirea eforturilor de dimensionare 94 5.2.2.2 Momente incovoietoare de dimensionare 95 es 5.2.2.3 Forte thietoare de dimensionare 98 | -5.3. Caloulul si dispunerea armaturit ee 5.3.1 Caleulul gi dispunerea armturii fn riglele de cuplare 100 5.3.2 Calculul si dispunerea armaturii in montanji________——. —~-- = = ohUTCR —Catedra de constructii de beton armat 5 ‘Note de curs, disciplina .Constructii de Beton Armat” s a 1.1. Plicile plane din beton armat monolit Din epunet_de_vedere_geometre plicile_sunt_clemente Ia care cou inte Gimensiuni sunt mult mai mari ~~ eget cen tea wei, Placile “sunt” hh ‘Supuse in special la Hnefretiri normale p, peplanlTormedian ; 43 b> hy =e ‘ Pentru calcul placa se reduce in general le planul eaemedian, Proportiile geometzice gi natura inéircirilor fac ca plicile s& fie solicitate $n principal Ja momente incovoietoare rect P Aceste momente pot fi preluate numai prin dispunerea de ve aitudinals. Forjele tiietoare (QQ) at, i cele mai multe eazur, valori iseizute ce pot fi preluate in bune condi de beton, nefiind necesaré armarea ‘transversala. - Grosimea placilor influenjeazi direct natura solicitarilor sectionale astfel: ES de.grosime medie nin/hg=10..20) $i plicile subtiri (Imin/hp=20..40) sunt oieitate predominant la incovoiere: Aceste plici sunt utllizate la realizarea Janseelor. 4 - Cplicile foarte subfiri (nia/h,240) sunt solicitate predominant la incovoiere cu | forts axiala (efect de membrana). = - [ple Groase (Inin/bg<10) sunt solicitate le moment §ncovoietor si forfs tHietoare. Aceste plici se utilizeaz, de exemplu, ca radiere pentru fundasii, Determinarea solicitirilor sectionale la placi se poate face prin metode de calcul ce iau in considerare comportarea elasticA sau comportarea elasto-plasticd. S-au dezvoltat astfel doud metode de calcul: = Metoy iJibrului elastic care are la baz ipotezele si metodele teoriei clasticitaqi. + “Metoda echilibrului_limité (calcul post are la baz determinarea mecanismului de plastificare. Se ia astfel in considerareé posibilitatea redistribuiriieforurilor sectionale prin intrarea tn curgere a armaturii in mod practic calculul placilor prin metoda echilibrului elastic se poate face cu ici TABS). Pentru calculul placilor solicitate normal pe planul lor trebuie utilizate elemente plané de tip ,,shell”. O atenfie deosebitd tebuie acordata schematizarii reazemelor precum $i concentrarilor ” ig eforain secfionale ce pot apirea tn jurul a ee pot apres ih jurul punctelor de discontinuitate geometricd sau Pentru plcile cu contur regula gi tnctrtsi ume se utlizeasi in mod eueat pe een Pom diferite cazuri de incircare / rezemare. Distributie de pontin as acd My si My se poate schimba functie de modul de rezemare pe contur, de raportal laurlor, de forma conturul si de modul de Inelreae. Actas ue se reflectd.in modul-de.armare.a placit‘pe cele doua directii. :transmisi preponderent pe direcfia scurta. Ca urmare, armatura de fncovoiere va trebui dispus& predominant pe direcfia 1. Apare astfel nofiunea de plac& armat& pe o directie (predominant). © Trebuie notat ca chiar si placile denumite astfel sunt armate __-dispuse_pe_ambele_directii_in_timp_ce_barele_dispuse_p writen calcul, barele pe directia lunga sunt dispuse pe criterii constructive si de montaj Aceste bare poart& numele de armatura de repartitie. EF raportul laturilor lmar/Inin este mai mic decat 2, ri feoioparabile-gi inedrcarea se transmite pe ambele directii. O astfel de placa se numeste Dupa cum s-a mentionat anterior distributia si valorile momentelor incovoietoare Mx si My depinde atat de modul de rezemare.cét si de raportul laturilor panourilor de placa. in figura ce urmeazA sunt prezentate caters cazuri de plici armate pe o directie si diagramele dé moment corespunztoare. | I Figura 1.1 Plici cu descArcare pe o singurtdirectie Sistemele de placi armate pe o directie sunt intdlnite, de exemplu, in cazul planseelor cu deschidere si incdrcari mari (hale industriale, depozite). Rezolvarea economicd 4 planseelor se poate face prin alegerea unui sistem de grinzi cu rezemare indirecta. Daca panourile de placa sunt regulate si de dimensiuni apropiate calculul eforturilor se ite face prin considerarea unej fisii i i ientati laturii scurte. Cal i fasii se poate face ca pentru o grinda contiy rin lgarea 4 in calcul a celor maj defavorabile ipoteze de incdrcare posibil s4 apara.ey = ee a Figura 1.2 Plangeu cu grinai principale si grinzi secundare, Schema de ealeul pentru placi. figura 1 a 1.1.1.2 Schematizarea pentru Laon oa eee | “Aman cand placa este legetti monolit de grinzi (reazeme) deschiderea ei de calcul - = .-poate fi luatd ca fiind egal cu lumina ei,lo. Re Ay 1, fisia se poate considera simplu rezemat& att pe reazemele intermediare eee ae ais realitate, rtifea placii pe reazeme poate fi impiedicata. De = exemphi, in eazul plangeelot monolit rotirea liberd a placii pe reazemele de capat este -- impiedicaté de rigiditatea la torsiume a grinzilor de reazem. Astfel, valorile _ momentelor objinute prin calcul trebuie corectate pentra a fine cont de comportarea E reali plécii la reazeme. - Figura 1.3 Schematizarea reazemului marginal sf oa 1.1.1.3 Caleulul prin metoda echilibrului elastic a a Pentru caleulul eforturilor prin metoda echilibrului clastic, numarul de deschigert i pentru schema de caloul se ia egal cu numarul real de deschideri dar nu mai mare de 5, a deri pot fi gisite toate valorile caracterstice ale a FF rteitineaveletcare in eémp sau pe reazere. t hi eat Ge ncitettile permanente au o distributie cunoscutd inc din faza de proiestee™ 4 - edredrile temporare pot si fie distribuite in diferite moduri, functie de cerintele ‘ SiPloatere, In call, proiectantul trebuie si jina cont de cele miai defaverabile moduri t Be aannbusie posibilé a inckrcarilor astfel incdt rezultatele procesului de proiectare s8 - J ~ He acoperitoare,-__.PP PP a Xl os I gy AT ' os oP Figura 1.4 Ipoteze de inetreare pentru ealculul grinzii continue eu mai mult de § deschideri Pe baza diagramelor de moment incovoietor obfinute pentru fiecare eaz de tnedrears {a parte se poate trasa diagrama inftsurtoare de moment. Aceast& diagram’ cuprinde pentru fiecare secfiune valoarea maxima ale momentelor obfinute in sels cinei ipoteze de incrcare. MMMM Figura 1.5 Sectiuni caracteristice. Diagrama de momente inftiguritoare Valorile maxime ale momentelor incovoietoare in ee by cgi cémpurile 12; 3 pot fi determinate cu ajutorul coeficientilor determinati de Winkler pentru grinzi continue. Relafi tru determinarea momentelor maxime sunt:cocficienfii de influents pentra valoarea de caleul a inc&rcarii {aloare de calcul a incdroarii temporare See ce hee nab de ‘ Figura 1.6 Sectiunes dreptunghiulard simplu armatd: Distributia o pe sectiune. se 4 panel 1.1 Coefslenti de ifiuent pent ealnlal momentslOEISSVOESSE ———_ Coeficienfi de influent’ “ a ee c i 1 0.072 0.099. =0.026 L b 0.105 0.014 =0.120 : 2 0.033 0.079. 0.046 ac c £0,079. 0.032 -0.111 3 0.046 0.085 -0,039 Oy : Pe baza valorilor maxime ale momentelor incovoietpare (reprezentate tn diagrama infasurditoare de-momente) se poate determina necesarul de armatur4 in camp si in ta reazem pentru fiecare deschidere in parte. < Calculul se face ca pentru o sectiune dreptunghiularé simplu armati de litime unitara. E |Daci se considera ca litime a fasiei valoarea de 1m, anmAtura rezultath din calcul va trebui sé fie dispusé pe 1m de plac. Reprezentarea pe plan a armaturilor se face fie E prin specificarea numArului de bare pe metru liniar de placa (de ex. 5610/m), fie prin 5 specificarea diametrului si distanjei fntre bare ae = : WC ‘ sc I 4 é leat Neen c f a" e : yo yk i — aioe ||" be i weet — GW + . : my Functie de clase betonlul, de tipul de ofel si de procentul de armare brful de parghie ; ea teas cing 0,855 910,95, tn mod simplifcat Dene valori | Ree oer ale grosimii de placa calculul se poate simplifica prin a valorii brayului de parghie al efortului din armatura intins, 2. xn0 7 ~0-9h, = 0,9(h—a)Pentru plici a=1,5...2em aes ‘Aria necesari de armituri se determina scriind ecuatia « transversal a fisiei de 1atime unitard: Me=zTa=z A,R, =0,9h) AR, —— 09b,R, Pentru directia lunga se calculeazi numai armitura necesafai pe reazem. Mon din camp au valori mici si pot fi preluate in bune conditii de armatura de repartitie, a = a0 ql? Figura 1.7 Distribugia de momente in directia lungi 1.1.1.5 Reguli de armare, conditii constructive Armarea placilor se poate face fie cu bare drepte, fie cu bare drepte si bare inclinate, fn timp ce barele drepte servesc fie la preluarea momentelor pe reazeme fie la preluarea momentelor in cémp, barelé ‘Inclinate Iuereazi 1a preluarea momentelor negative in reazeme si la preluarea momentelor pozitive in cmp. Reducerea or pozitive din cémp odat& cu apropierea de reazeme permite renuntarea 1a © parte din armitura de rezistenti de la partea de jos a plicii, care poate fi ridicata la partea de sus pentru preluarea momentelor negative pe reazem. ‘Utilizarea barelor fnclinate conduce la o reducere a consumului de ofel dar si la o crestere a necesarului de manoperd si a timpului de executie. Regulile si condifiile constructive pentru ammarea placilor sunt cuprinse in normativul STAS 10107/0-90. Placile pot fi armate fie cu plase legate, executate pe santier din bare individuale, fle uw plase ag sudate. Armarea cu plase sudate duce la reducerea necesarului de manopers si a timpului de executie insi consumul de otel creste datorit& pierderilor rezultate din tKierea plaselor. Pentru plasele legate cele mai folosite tipuri de of od la armarea plicilor sunt B37 si PCS2.._ 2 oa 5 3 Pentru armarea plicilor se folosese in general bare de diametre mici $6, 98, 610, $12. Barele_de $6 se folosesc in mod sage ca bare de repartitie (cu rol constructiv si de _ montaj). Diametrele minime ale bi t: ae _ = pentru barele de la parteainferioara: 6mm 4s ~t~Re | ee armare cu bare drepte gi bare Mnelinate ” ‘armarea cu bare drepte: Figura 1.8 Modul de asezare a armiturilor longitudinale tn pltci 7 » Barele drepte de la partea de sus (cAlarefi) si barele inclinate sunt expuse deteriorarii in timpul execufiei. De aceea este de preferat si se utilizeze bare mai rigide tn aceste cazuri. t = in cazul plaselor sudate diametrul minim este de Smm pentru placile executate monolit si 4mm pentru placile executate in standuri de prefabricate. Pentru grosimi curente de plac, hy<300mm, numiirul minim de bare pe metru este $ jar numarul maxim de bare este 12.” me 1 bm Procentul minim de armare este 0,1%. Procentul mediu (economic) de armare trebuie sii se situeze in cazul plicilor armate pe o directie fn jurul valorii de 0,8%. Perpendicular pe direcjia armaturii de rezistenfi, determinata prin calcul, trebuie dispusd armatura de repartitie. Aceasta are att rol: ' A a Fe > constructiv, preia momentele incovoietoare de la partea de jos, din vecinatatea al reazemului gi serveste 1a preluarea in bune condifii a incdrcarilor concentrate > montaj, serveste la realizarea plaselor, impiedicand astfel deplasarea barelor de L - arméturd de rezistenjA Inainte si in timpul turniirii si vibririi betonului. ae Pentru planseele obignuite, armatura de repartitie se ia egala cu cel putin 15% din armitura de rezistenjai dar minim 46/m. = Secfiunile de intrerupere a cliliretilor se situe: i i : az fay de reazem la distanfa de 1/4 din deschiderea de calcul a plaicii (masurata pe directia scurtd). Dack pe directia scurta deschiderile adi . Eaerosre a schiderile adiacente reazemului nu sunt egale punctele de. i stn Gace tilor se stabilesc functie de valoarea maxima a deschiderii de calcul , reazemului. ”Secfiunile de ridicare ‘a barelor inclinate Figura 1.9 Detalii de dispunere a armiturilor de rezistenf si montaj Figura 1.10 Detalii de intrerupere si ridicare a armiturilor inclinate pe reazem elegy 4 Leela /4 { lon) > Joey haa 22 ete arate promt Placile armate pe doua directii sunt in general panourile rectangulare cu raportul laturilor mai mic decat 2, cu rezemare pe tot conturul. Se intalnesc ins si panouri rectangulare de diferite forme, cu rezeméri particulare (a), sau panouri cu contur Iaay/5 logy neregulat la care descarcarea se face pe dou’ directii (b): (a) Determinarea eforturilor se prin aplicarea simplific Sf Qe © Figura 1.11 Tipuri de plici armate pe dows direetii ctionale pentru panourile cu contur regulat se poate face ata metodei echilibrului, elastic, pe baza tabelelor cu ——10~constractit srmat Note de curs discipling .Constructi de Beton Arma” coeficienti, sau prin aplicarea metodei echilibrulu Limit in continuare, Caloulul static al panourilor de forms ner usor cu ajutorul programelor de calcul automat. leedec oe plvesl pecbesnesuang ie eatin pootmmnnarm eS de panouri izolate functie de tipul de rezemare- aT? 86 Aun um Figura 1.12 Tipuri de panouri rectangulare izolate. Dingrame de moment Conventia de notafii privind momentele incovoietoare in camp gi prezentaté in figura urmatoare. Nic Pye h Figura 1.13 Conventia de notafii 1.1.2.2 Calculul eforturilor prin metoda echilibrului elastic momentele maxime pentru panoul de tip ,i” se pot determina cu relafiile reazeme. este in cazul panourilor izolate de placa, de forma rectangulard si rezemate pe tot conturul, &Gin Gp, Gu, Op Sunt coeficienfi determinayi fanctie ——_- modul de rezemare ip deschiderea cea mai micd a pl @_valoarea totala de calcul a inc&rc&rilor normale pe planul placii 4=g+p (g- incdrcdri permanente; p—incarcdri temporare) ‘Rezolvarea practic& a panourilor izolate de placa ii de mai jos: - se determina geometria plécii, dimensiunile, si modul de rezemare ~ se stabileste valoarea totalé de calcul a incdrcirilor normale pe planul plicit ~ pe baza raportului A=1;/l2 $i tinand cont de modul de rezemare se extrag din tabel valorile coeficientilor a. ~ se calculeaz& cu ajutorul relatiilor (1.1.6) eee momentelor maxime in cémp si in reazem pe cele doud directii. in cazul placilor continue pe una sau dou& direcfii, cu panouri rectangulare, eteriarea momentelor maxime presupune adoptarea unor dispuneri convenabile iJor care sé permit controlul rotirilor pe reazemele intermediare. Pesta deteminarea smomentelor maxime si minime in cémp, pentru fiecare panou se adopt doud ipoteze de incdrcare, astfel: ~ 0 ipotezé care si conducé la rotiri nule in reazemele intermediare si astfel aceste Teazeme s8 poatl fi modelate in calcul ca incastréti ~ 0 ipotezd care si permit rotirea liberi a plicii pe reazemele intermediare si astfel aceste reazeme si poate fi modelate ca reazeme simple Cele doua ipoteze de incircare sunt derivate dintr-o distribufie initial a incdrc&rilor ce const intr-o repartizare uniforma a inc&rcdrii permanente, g, pe toate panourile si o distribute in , sah” a incircérilor temporare. Panoul in discutie se (exemplu),‘UTCR ~Catedra, TCE Catdra de consti de btn arma Figura 1.14 Agezarea tnefreirilor pe plact pentru determinares momentslor maxime in camp Figura 1.15 Ipotezele de incireare ce permit controlul rotirilor pe reazeme Dupé cum se poate observa din deformatele reprezentate in figura de mai sus ipoteza 1 duce la blocarea rotirii placii pe reazemele intermediare. Prin urmare cAnd asupra placii actioneazA incdrcarea g+p/2 reazemele intermediare «pot fi considerate ca incastrér, Atunci cdnd asupra plicii actioneaz4 altemativ incArcarea p/2 (ipoteza 2), rotired’ placii pe reazemele intermediare mu este impiedicatf si, prin urmare, acestea pot fi considerate reazeme simple. Determinarea momentelor maxime si minime in camp se face prin aplicarea celor dou scheme conventionale de incdrcare, astfel: - Pentru prima schema conventional de incircare placile se considerA incastrate pe reazemele intermediare si cu rezemarea real pe contur. Valoarea incdrc&rii uniform distribuite este de g+p/2. en —f Figura 1.16 Caleulul momentelor in cdmp: Prima schema conventional de inedreare/rezemare - Pentru a doua schem& conventional de inc&rcare placile se considera simplu rezemate pe reazemele intermediare si cu rezemarea real pe contur, Valoarea incarcarii distribuitd alternant este in acest caz de p/2. Gon t *p/2 4 | Figura 1.17 Caleu! i gura 1.17 Caleulul momentelor in cmp: A doua schema conventional de Incircare/rezemare Valoarea i maxima $i minimé a momentelor incovoietoare se determina prin adunarea momentclor determinate prin aplicarea c eme de inedrcare urmirind pasi e pl elor dowd scheme d or de placa independente. 4 t u =i de beton armat UTCB — Catedrs de et Figura 1.18 Asezarea inedredrilor pe plac pentru determinarea momentelor maxime in reazem Pentru determinarea momentelor maxime in reazemele intermediare, calculul se face _—separat-pentru-ecare-d : panou (considerat independent) se apli incastrate pe reazemele intermediare si cu rezemarea real pe contur. incarcarii uniform distribuite este de g+p/2. ep —1 | — stp2 { Figura 1.19 Calculul momentelor in reazeme: Prima schema conventional de ‘incireare/rezemare ~ Pentru 2 doua schema conventional’ de fncdrcare “panourile se consider’ incastrate pe reazemul comun si simphi rezemate pe toate celelalte laturi. Valoarea incdrcarii distribuita de sus in jos este in acest caz de p/2. pl pr Figura 1.20 Caleulul momentelor in reazeme: A doua schema conventional de inedrcare/rezemare Prin insumarea momentelor obfinute in urma aplicdrii celor doud scheme de inefircare se objin doué valori ale momentului pe reazemul considerat, cate una pentru fiebere panou. Valoarea finali a momentului maxim pe reazem este dati de semisuma momentelor obtinute pentru fiecare panou in parte. 1.12.3 Calculul eforturilor prin metoda echilibrului limita Metoda echilibrului limita ia in calcul eomportarea neliniard a placilor de beton armat. Comportarea in domeniul postelastic poate fi infeleas& mai usor daca se analizeazi * raspunsul pl&cii sub o incarcare monoton crescatoare. - Pe masura ce incarcarea placii sporeste, sectiunile de beton armat din zonele cele mai Solicitate trec prin toate stadiile de comportare ale elementelor de beton armat Incovoiate. Astfel, la valori foarte reduse ale incdrcarii placa este nefisurata (stadiul t de lucru).-Odatié: ce~incarearea-este-sporité-betonul-ints-fisureazS—placa-intrand-ia—~—— - , + Stadiul 2 de lucru, in figura urmatoare este reprezentata in mod_simplificat starea de fisurare a unui panou de plac rectangular, ===) acts ce tmrera he O J e Note de curs disiplina ,Constructi de Beton Armat™ — 2008-2009 * Figura 1.21 Reprezentarea simplificath 2 fisuraril plici la cele doud fete Lao anumiti valoare a incirctrii armaturile ce strabat fisurile ating stadiul de curgere, Placa incepe s& capete deformaii mari, dezvolténdu-se zone de plastificare de tip ~“articilajie plastica Tinian: Dupi intrarea in curgere a armiturii iau nastére deplastiri mari fara ca incdrcarea si mai creasci in mod semnificativ. De fapt, din acest_moment:placa, incepe _ si "s: comporte ca un mecanism cu un singur grad de libertate, numif plastificare, = I93BT722 . EL e Figura 1.22 Reprezentarea simplificati a mecanismului de plastificare Din condifiile de echilibru al placii in starea de mecanism rezulti valoarea incdrcarii limit sau a incdrcarii de plastificare. Daca incdrcarea este menfinutA sau creste peste aceasté valoare betonul din lungul liniilor de plastificare isi atinge capacitatea de deformatie si placa se prabuseste. +o = Pentru determinarea incércirii capabile se scrie ecuatia de echilibru conform es principiului lucrului mecanic virtual. a Lel. unde le Leste lueru mecanic al forfelor interioare L, este lucrul mecanic al forfelor exterioare ry bt _— = =capabile din lungul prin multiplicarea lor cu rotirea plastica, 8. L, = Me= (2M, +2, +,4M,4M,"sM,"90 unde ; F Meste momentul capabil total pe latura. Acest moment se objine prin inmulfirea momentului capabil al fasiei de lagime unitari, M, cu lungimea lanai, 6 este rotirea plastica. Lucrul mecanic produs de incdrcarea exterioara q, se determind ca produsull dintre incdrcarea pe unitatea de arie si deplasarea acesteia pe direcjia incatcarii q. L.=fayda unde qeste inctrcarea exterioars, uniform distribuita y este deplasarea unitifii de arie, dA, pe directia incarofii q Seas Figura 1.24 Calculul lucrului mecanie al inedrcarilor exterioare Dupé rezolvarea integralei pentru cazul ine&rctilor uniform distribuite, se objine: : : L, == (ln lpg IE 7 Vlas ~ Ine Me Astfel, prin simplificarea necmoscutei @, ecuatia de echilibru limita devine: 2M, +2M, +, MW," a, In problema de verificare se cunose momentele capabile ale M,: $i imile laturilor. Se detai geri na aat este valoarea maxima a ‘pe care placa o poate suporta (Capacitatea) Geap e e ‘Qcaieu ste valoarea de calcul a incarcérii pe plac& (Cerinta) determinarea armiturli necesare pe reazeme si ~ ‘cdmp pe ambele di ‘ceast problema este nedeterminata deoarece pe baza oa ea ibe agama’ sase necunoseute (momentele de calcul pe —_—feazeme si in camp infinitate de solt edere al rezistentei Ja inco" detoritt cantiafi reduse de armaturd dinr-o anumi june, devine inacceptabil& fiind insoyita de o fisurare putemica si amnéturii. " Degradare inacceptabilé a placii in reazeme datoriti subarmarii. Armftura dispus’ in cémp, la partea de jos, acoperd necesarul de rezistenta a plicit — Placa se comport® ca simplu rezematl. Degradare inacceptabil& a placii in cmp datorata subarmirii. Armétura dispus’ in reazeme, la partea de sus, acoperd necesarul de rezistemta a placii. Placa se J comportd ca dou console articulate la virf. fio er ae Figura 1.25 Rezolviri inacceptabile ale armarii ce duc la degradari puternice ale plfcii in articulatii t Pentru a evita astfel de stiri de deformafii, se pot stabili rapoarte convenabile intre f momentele de calcul din cdmp si din reazeme pentru ficcare directie in parte, precum i Inte momentele din cémp de pe cele dowd direcjii. Este de dorit ca momentele rezultate din caiculul postelastic sa difere cu cel mult 30% fata de cele determinate t Prin metoda echilibrului elastic, =0.5 pentru plicile monolite sau continue cu 2 deschideri egale MMM Me os Pentru placile continue cu deschideri inegale la ~—>—~Care laturile difer cu cel mult de 30% intre ele_lor se pot determina unitatea de lungime, M,-si-ariile necesare de armaturi. Calculul in domeniul postelastic are avantajul c& permite redistributia zonele cele maj solicitate catre zonele mai putin solicitate. Rezult& astfel plici mai uniform. = sau | 124 Dimensionares armituctor | —pimensionares ore Wace Ga n ca-PNGO SEE considerdnd o sectiune dreptunghiulara simplu armat, de lafime unitaré, Se determini prin cajcul armitura longitudinal din cfmp si din reazeme pe ambele direct - calculului de dimensionare rezult necesarul de ‘Uunitatea de lungime. Relafii simplificate de calcul au fost prezentate la punctul'I.1.1.3. Trebuie s& se fini seama dé faptul ca iniljimea utilA a sectiunii diferd pe cele dou directii: 7 hos=hy- a= by-2.0cm hojee-8-4= by-3.0em Figura 1.26 Considerarea diferentiati indltimii utile a sectiunii pe cele dous directii_ Pentru armatura de la partea de sus, dispusa pe reazeme, inaltimea utilé a sectiuniii este aceiasi pe ambele directii, si este egal cu hy-a. Regulile generale de armare a placilor sunt prezentate la punctul 1.1.1.4. Plcile armate pe 2 directii se pot arma atét cu plase legate cat si cu plase sudate, Plasele legate pot avea fie numai bare drepte, fie bare drepte si bare inclinate, pe ambele directii. Amaturile de repartitic se dispun numai in zonele unde nu exist armaturi de Sistena pe ambele directii. Astfel de zone se gisesc la partea de sus a placii, in partea central a reazemelor. ‘Figura 1.27 Schemé de prineipiu privind dispunerea armfturii la plici armate pe dous directii J wSidA 2 Oe Ane PL, Pega 0,4 + 0365-400, Osho He Aaa Rony = oxley bok } ioxRe | = 4a4n ee. Roc. eae ; 4 tae x = ho amie (cee) 0444+ 265 =43,04 the Ulygs Mary @. o> OM - *hyh beea-to” 4a Fy C = Nasa jay © sail u Db sinh bi Lhe 5 a yoy > myPrin element de tip bard se inteleg co este mult mai mare decit celelalte dows: 3 giinzi lungi @) - - grinzi compuse: elemente structurale compuse cu comportare GGe exemplu, grinzi cSdru sau grinzi cu 2Abrele) (e) (@) Grinds scart (©) Grinds tunes Figura 1.28 Tipuri de grinzi Functie de modul de executie grinzile se pot imparpiiin ous categorii: ” - gtinzi tumaté monolit - grinzi prefabricate . kt Grinzile tumate monolit au avantajul c& se pot executa cu mijlosss tehnice minime si pot Tua orice form’ in si dimensiuni. Rezolverea strturiler Sp mod monolit reduce ecesitatea acuratetei dimensionale si permite rectificare ugoard & eventualelor erori de execufie. De asemenea, conexiunile fntre elemente se rezolvi cx ‘ugurinté in cazul grinzilor executate monolit. ' Cea mai mare parte a construcfilor civile se executf in mod) monolit. / Penta a putea fi realizate, pe santier se recomend’ ca secjiunile transversale ale grinzilor tomate monolit sé fie cat mai simple. Cel mai des ghiulare (a) sau sectiunile i de T ~ Acestea din urmi apar in general Scio unis ginzile conluereaz cu plicile impreunf cu care au fost tumate, S ® ® ~ 3 Figura 1.29 Sectiuni transversale curente ale grinailor executate monolit ar r wr a rm Pieri ar er ee ee = ee =20- ee reGrinzile prefabricate pot realiza: ~~. uzinat, elementele se executa ine : : ie iba mare de repetitivitate. Pentru coftare inate oe wt Se Sacra oan a sare me dezavantaje eae aa Me = Controlul calitaii executiei si eficient’ crescutd datoratd specializarii fortej Ye munca, ie prin folosi tehnologii pentru ~ Se poate creste viteza de executie prin folosirea unor \ ees Sept de intirire a betonului (de exemplu, tratament termic) mplicate, daca au grad suficient de Se pot executa grinzi cu forme variate si co daca a mare de repetitivitate, Astfel, se pot mobiliza la maxim rezistenfele materialelor si se reduce pe edt posibil greutatea proprie a elementelor. Dezavantaje:, Necesitatea transporticii elementelor pnd la santier. Din aceastt cauzi existi limitiri ale dimensiunilor maxime si ale greutifii elementelor ce se pot executa Conectarea elementelor prefabricate pe santier este complicata. Grinda T Figura 1.30 Tipuri de grinzi prefabricate 1.2.2 Schematizaren pentru calcul a grinzilor Axa teoretica a grinzii este tansversale, fn cazul grinziloy ree seginnts_senttele de greuiate ale sexfiunilor Pentru a se putea calcula ei eHlune Variabila aceasta axa nu este, o dreapta. “convention Deena Smazile este necesar sa se stabileasc’ o axa dreapta : onventionala poate fi dreapta iuni minime, plasate la stinga ntru 0 iplu, pentru grinzi simetri oe neste centrele de greutate ale Sectiuailor dearer oe si la dreapta axului de simetrie. eg PEehdabsnoa.? eee FOC Oe ter thu Fasie cu goluri‘Axa teoretica Figura 1.31 Schematizarea axelor pentru grinzile ou axa frintl In cazul curent grinzilor structurilor in cadre din beton armat monolit, pentru cal structurii in ansamblu axa convenfionala este pozifionaté la fata stiperioara a grinzii, Daca sectiunea transversal a grinzii este definité in mod clar atunci ea se ia in caleul . ca atare. Daca grinda conlucreaza cu placa atunci sectiunea transversal de cazul inedircdrilor gravitajionale, se schematizeazA in = a 28 Figura 1.32 Schematizarea seciunilor transversale pentru grinzile ,T” executate monolit Deschiderea de calcul a grinzii se consider’ egalé cu distanfa liberd din elementele de reazem (Jumina) daca grinda éste legaté monolit de acestea. In figura de mai jos este arataté deschiderea de calcul a grinzilor secundare,caré reazem& (monolit) pe grinzile principale ale unui planseu. Pe ldtimea grinzilor principale, grinda secundard este practic indeformabila, deschiderea ei de calcul, 1,, find astfel egala cu lumina, lo. (al? Figura 1,33 Deschiderea de calcul a grinzilor secundare in cazul nodurilor de cadre (in Gare grinda este legatd monolit de stélp) nu se mai poate considera c& deschiderea de caloul este egala cu lumind grinzii, deoarece schema static& de caloul ar fi distorsionati in mod inacceptabil. Esterecomandabil ca la~ —_ calculul cadrelor cu ajutorul programelor de calcul structural sie considere nodul infinit rigid (indeformabil). Acéast® opfitine este prezenté la marea majoritate @ ~ programelor de caloul structural. Pentru calculul de dimensionare se utilizeazA in acest caz momentele réduse la faja reazemelor. Se admite cé momentul de calqul sé fie cel putin egal cu 85% din momentul zUTCR~Catedra de construct de oom Noe de curs, dscipling ,Consucti 2 Figura 134 Sehematizarea pentru ealeul a grinzilor structurilor tn eadre anda av este legaté monolit de reazem, deschiderea de calcul se Ineazul in core oa ouie-s weacfiunilor pe reazem. Astiel, ate aproxima finand cont de modu a em iru simp) fstribufia reaciiunilor pe reazem est x Saran hiderea de calcul puténd fi considerard egald cu distante sae re -centrele de greumate junghiort care a gpresiunilor” p: reazem. bon (Bi 1ly*+2/3 Bresenare ra Figura 1.35 Deschiderea de calcul pentru grinzi simplu rezemate in cazul nodurilor de cadre (in care grinda este legaté monolit de sialp) nu se mai poate considera . 1.2.3 Calcul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului elastic fn continuare este descris& aplicarea metodei echilibrului elastic pentru grinzi continue. Aceast& metoda se poate aplica’numai grinzilor secundare continue incircate normal pe axa, dact deschiderilor lor nu difera cu mai mult de 20% intre ele. Schematizarea si relatiile de determinare a momentelor de calcul au fost descrise la punctul 1.1.1.2: Calculul placilor armate pe o directie prin metoda echilibrului elastic. Singura diferenf4 notabilé este cd, in cazul grinzilor, trebuie determinate atat momentele cét si fortele tdietoare de calcul. Relafiile de deteminare a forjelor taietoare sunt similare celor de lacalculul --—~-— momentel: 7 Rime SOE +B py— ca si y-sunt coeficienti A geste valoarea de calcul a inelrclsilor permanente peste valoarea de calcul a inctrcirilor temporare 1 deschiderea de calcul in cazul grinzilor principale sau a grinzilor care sunt incércate cumomente lacapete co carta a conlucracii cu stalpii, calculul cu ajutorul cocficientilor de influen}A mu arai- este postbil in acest caz caleulul se poate face auto ‘programelor a cledl’structural, prin Iuarea in considerare a celor mai defavorabile combinagii de fncdreari posibil si apara. ‘Tabel 1.2 Coeficient de influent pentru caleutul grinzilor continue Ia forts ietnare if a 0.395 0447 01053 ee bst__| -0.605 0014 01620 bar __ | 0.526 0.598 0.072 est [0474 0.103 “0577 cae | 0.500 0.591 “0.091 zl 1.2.4 Calcul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului limita Pentru inctredsi gravitationale, singurele elemente care se admitaa calculate prin metoda echilibrului limita (in domeniu postelastic) sunt grinzile secundare ale - planseelor fair inc&rcri concentrate mari. in acest caz se admite 0 redistribufie a momentelor de pe reazem in cmp pentru a se putea objine 0 distribujie uniform armaturii longitudinale. My Me AU 4 qQhilé Figura 1.36 Grinzi continue. Mecanismul de plastificare. Diagrama de moment. tn figura de mai sus este prezentat mecanismul-de plastificare al-grinzii continue sub — = incarcéri gravitationale si diagrama_ de moment ce permite armarea forma a grinzii ~ in cmp si in reazem.ruc baton armat " ont vera a 2008-2009 ‘ Note de curs 1.2.5 Dimensionarea armaturilor ici i forja taietoare, De inzile sunt elemente solicitate predominant la incovoiere cu Ree a de -dimensionare/verificare a armiturilor trebuie s4 fie facut att pentry armatuta fongitudinalé, de incovoiere, cat si pentru armatura transversala. . ae A face “po ponitid ae Dimensionarea si dispunerea ermaturii longitudinale se pornind diagrama de moment Incovoietor. Ca regult general, armAtura longitudinal, de incovoiere, tebuie dispusi in toate secjiunile unde momentul incovoietor de calcul depiseste valoarea momentului capabil al sectiunii de beton simplu, la partea intinsa. er) " F 4 i HKitm, _ © 1 Figura 1.37 Modul de fisurare a grinzilor solicitate gravitasional. Diagrama de moment 3 infisurdtoare. in cazul curent al grinzilor solicitate gravitational, turnate monolit impreuna cu placa, ’ determinarea ammiturii tebuie si se facd in cel putin trei secfiuni pentru fiecare ‘ deschidere: ; ~ in sectiunea de mioment maxim, de la partea de jos, in camp. in aceasta sectiune momentul este pozitiv, zona comprimata se giseste la partea de sus @ grinzii. Calculul se poate face ca pentru o sectiune ,,T” simpli armata. : ZZ ZA F Figura 1.38 Schematizarea pentru calcul a sectiunilor transversale: c&mp gi reazeme | ~ in sectiunile de moment maxim, de la partea de sus, in reazeme. in aceste Sechunl momentul este negativ, zona comprimata se gdseste la partea de jos a | grinzii. Calculul se poate face ca pentru o sectiune dreptunghiulard dublu ‘ armaté. Armétura comprimati, de In mod curent pentru preluarea forfei thietoare grinzile sunt armate numai cu etrieri. ‘La grinzile cu forfe tAieto ; : j { 1 r fe tAletoare mari, incircate gravitational, se pot dispune sibare Inclinate in zonele de forja tictoare maxi (in apropierea teazemelor). Astfel; 0 5 Par din armatura de la partea de jos din cémp, determinali din caleulul de incovoiere, S€ poate ridica la_partea de sus_in apropierea reazemului, Armatura astfel: dispusd _Strabate fisurile inclinate din apropierea reazemelor cauzate de actiunea combinatd a forjei thieioare fi momentului 1 Si. i Sires la partea de jos, este cunoscutd. niGovoletor, TET se o- PoUTC - Catedra de construcfii de beton armat ‘oe ‘Note de cur dsciplina ,Constructil de Beton Armat” ae as Bare drepte (V) Figura 1.39 Armarea grinzilor cu bare drepte si bare inclinate Pentru o grind armati transversal numai cu etrieri forja tiietoare capabila se determina ca suma contribufiilor sectiunii de beton si a etrierilor: Qin = Q +Q unde Qp forfa tietoare preluata de beton Qe forfa tdietoare preluatd de etrieri b latimea sectiunii de beton hy inalfimea utild a sectiunii si lungimea proiectiei pe orizontala a fisurii inclinate p procentul de armare longitudinal’ ow armaturd intinsi Pe procentul de armare transversal pits ecient uae renee iC R,- rezistenta betonului la intindere gel bh wieto rath pet Ce Figura 1.40 Distri Toate mérimile cuprinse in relatia de mai sus, cu exceptia valorii sj, sunt clinoscute _ Pentru un element de beton armat dat. si se poate determina cu usurinti daca se * cunioaste uinghiul'de” inclinats al fisurii-din-telatia: tan(0)=s\/h;.Normativul-romanese=—- = ia eforturilor in fisura inclinataQ+Qy=0 s _bhyRvP , PRs 9 z 100. Foe caleba pater eee considera cunoseut i | tnghiului pe care fisura cea mai periculoasé fl face ou orizontala: 0-49" ‘Astfel, valosrea she i relatia de caleul a forfeltdietoare capabile devine’ -- p,bRao Quy = +. = bheR, Vp + PTE s iy t Quy =Q, +Q, ~0.5bh,R, +AuD, = Ra J “unde ie a : Ase aria unei ramuri de etrier ~ n, numarul de ramuri de etrier e a distanga intre etrieri~ a h,/a, numérul de etrieri intersectafi"de-fisura inclinatA e Relafia dintre Q, i Qe si variatia lor functie de unghiul de inclinare al fisurii este - — reprezentaté in figura de mai jos. Calculul a fost : ‘ficut pentru o grind’ cu ] caracteristicile t urmatoare: b=300mm h=600mm, - p=0,4% 2=0,6% 9 Nimm?, q R.=240N/mm? 2 Fi 1.41 = i a ee Relafia QQ; functie de valoarea-unghiului de inelinare a fisurii — — = © observa ck dack se considera ck pentru 0=45° se obti Qe+Qy=min-decirelatia_simplificata. de. Ps © aproximare bund a valorii i ss Preliminare privind capacitatea la forja taietoare ‘Poate_fi_utilizata pentru _caloule a i ts aCd } e Sr i Aq aria de armitura inclinati strabatuta de fisuri Re rezistenja de calcul la forfé tAietoare a armiturii inclinate @ unghiul de inclinare al armaturii 1.2.6 Armarea grinzilor, condifii constructive 1.2.6.1 Armarea longitudinal Pentru armarea grinzilor structurilor pentru clAdiri se folosese curent bare de diametre 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25 si, mai rar, 28. Ca armaturi de montaj se folosesc bare de diametru 10. Pozitionarea armaturilor in sectiune trebuie si urmireasca asigurarea condifiilor unei beton&ri corecte. Distanfa minima dintre armiturile longitudinale de la partea de jos este de 25mm dar minim 1.2d unde d este diametrul barelor. 250mm 225mm oes sy Figurat.42 Reguli.de dispunere 9.arméturilor-longitudinale-tn-seefiune——UTCR ~Catedra dco Swe coe anges ett Danae eae 1,54. in plus la partea de sus, pe La partea de sus distanja minima este de 30mm sau 1,5d. In plus la Bt i unde se face betonarea, trebuie prevazuté in zona centralé a grinzii o distanf mai mare ~ (in 50mm) care sa perinité introducerea pervibratorulut, Gere , --Dack bate dette prin cleu ae pot dispane Pe a PoNVOS Ever * t fi asezate randurile urmatoare (maxim 3 a aera di reese cen ‘si compactarea betonului barele de pe randuri diferite trebuie sa se situeze pe aceeasi verticald cu barele de pe primul rénd. ; / Acopecirea cu beton pentru grinzi curente supuse unui mediu cu agresivitate obisnuita are valoarea de 25mm pentru armérura longitudinalé. E a Sanja masimd dinze barele Tongitudinale amplasae in aonele” tatinse“rebute——__ limitatd, de regula, la 200mm. Procentul minim de armare a grinzilor in zonele intinse este 0,1%. eu 7 i de ance = - Daci indltimea grinzii deptseste 700mm se recomand& dispunerea arma constructive(min 68) pe feyele laterale ale grinzii le distant de maxim 400. Armaturile . se leaga intre ele cu agrafe $6 din doi in doi etrieri. Aceste armaturi servesc la : limitarea deschideri fisurilor datorate contracfiei betonului. | La grinzile secundare sectiunile de intrerupere a barclor de la partea de sus pot fi stabilite in mod simplificat la distanja de (1/4-1/3)lp (unde lp este deschiderea de calcul a grinzii), Pentru grinzile principale ‘sectiunile de intrerupere se stabilesc functie de forma : diagramei de moment infésurdtoare, Armaturile se intrerup astfel incat diagrama de moment capabil a grinzii sé nu intersecteze diagrama de momente infasuratoare. Hl | | a S Ey 3400 Figura 1.43 Precizari privind dispunerea armaturilor in sectimne 1 2 Armarea transversal Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sérma sunt: ~ 4, unde d este diametrul maxim al armaturilor longitudinale > 6mm daci bginas < 800 mm; ~ 8mm dacd pgings > 800 mm. Distanfa maxima intre etrieri este se determing ca minimul dintre a, $300 mmlongitudinale comprimate. La grinzile cu latime peste 400 mm se previd > I . 1.2.7 Grinzi cu axa frinta b in cazul grinzilor cu axa franta trebuie luate masuri speciale barelor intinse din beton in zonele frénte ale grinzii. : Astfel de grinzi sunt constituite,de exemplu, de rampele Salo rezemare ale acestor rampe pe zidaria de contr. me b, > ikl n we iain Figura 1.44 Armarea grinzilor cu axa franti prin incrucisarea armiturilor longitudinale fh cazul unghiurilor intrande de la talpa intins& rezultanta eforturilor de intindere: armaturé tinde s& disloce armaturile respective din beton. In aceastA situatie recomandabil ca barele longitudinale si fie dispuse in mod fnerucigat (vezi figura). Pentra prevenirea dislocirii barelor intinse in cazul unghiurilor intrinde se pot prevedea etrieri pentru echilibrarea rezultantei eforturilor de intindere din armatura. n te \. ho bb b — al Figura 1.45 Prevenirea dislocirii armiturilor prin dispunerea de etrieri im eazal unghturilor intriinde Dac& intradosul grinzii este curb in zona deracordare determinarea necesarului de armatura se poate face pe baza relafiei: : >> nA Ry AR, - a. a ide | ioe a ? ~— pentru betonarea corecté..__ | al ed Figura 1.46 Relatia dintre forta de intindere si presiune in cazul racordarilor curbe recomanda ca fiecare bard longitudinala si se afle, in zona de racordare la colgul a etrier. Daca acest lucru nu ae posibil se admite ca distanja maximé intre barele longitudinale aflate la colfurile unui etrier s& fie de 10d, (de. diametrul, etrierului). Etrierii trebuie ancorati suficient in zona comprimata. Daca indiltimea grinzii nu permite ancorarea suficientd 2 etrierilor (cu o lungime ls deasupra sectiunii de suspendare) trebuie prevazuti etrieri inchisi cu ramurile orizontale suprapuse. @ ©) © Figura 1.47 Detalii pi nd dispunerea armiturilor transversale. (@) dislocaren armiturilor longitudinale datorati distangei_mari dintre brafele verticale ale etrierului (b) utilizarea agrafei pentru prinderea barei din mijloe (©) etrier inchis cu ramurile orizontale suprapuse Racordarea curbé, att a unghiurilor intrande cét si a celor iesinde imbunatateste semnificativ comportarea in zonele de racordare. Utilizarea etrierilor pentru prevenirea dislocarii barelor este avantajoasi din punct de vedere al conditiilor de betonare. Utilizarea armaturilor incrucisate poate reduce consumul de ofel si manoperd ins, in acest caz, trebuie acordatti o atenfie deosebitiPe oa a a rr a ee PP PP ee 12.8 ‘Canwrt speciale de Comportarea sub incirctiri a consolelor scurte pune in eviden(a comportare, strfins legate de mecanismul particular de transmitere grinda cu contrafiga Consolele scurte prezintd cfiteva moduri particulare de cedare: 1.2.8.1 Console seurte A EB ‘Consolele scurte sunt elemente ce au sectiunii (ho) mai mare decdt distanfa dintre secfiunea teoretict de i (raportul Pentru aceste elemente ipotezele simplificatoa nu mai pot fi acceptate, Mecanismul de preluare ——contrafisa. Figura 1.48 Console scurte. Alcdtuire, Mecanismul de transmitere a Tne - _ - Efortul de intindere din armatura principalii de la partea constant intre punctul de aplicare al forjei gi secfiunea teoretict ‘Apare astfel necesitatea ancora barelor de armiiturd cu o lungime (ia) atat faj% de sectiunea teoretict de incastrare ct gi fay de punctul aplicare al forjei. Dac barele nu sunt ancorate suficient ruperea se P produce prin pierderea conlucririi din beton i arméiturd, tae "tego. % - Forfa de compresiune ce se dezvoltd in lungul diagonalei este aproximativ constant, Imbunatajirea comportarii consolei din punct de vedere al prelufrit eforturilor de compresiune in lungul diagonalei comprimate se poate face prin dispunerea de armaturi care si impiedice despicarea ‘betonului in aceasta directie. C= sina. ~~ Arméturile inclinate gi etrierii verticali nu sunt eficiente fn preluarea incércérii. Pentru armarea transversal apare necesara dispunerea de orizontali. : ’ - ruperea priti despicarea betonulul in Tungul diagonalel apfirea indeosebi-la consolele de lagime redusi) (a) ~(@ usacee wale (b) Figura 1.49 Moduri de rupere a conSolelor scurte Armatura principalai de incovoiere se determin pe baza relatiei: 1 1 Aa Tan unde z este braful de parghie al eforturilor de intindere din armatura R, este rezistenfa de calcul a armaturii Necesarul de etrieri orizontali se stabileste, conform STAS 10107/0-90, prin relagia: gro ag ls "3°" 308h,R, 2,5h,R, Etrierii se considera activi pe 0 Iungime egala cu 2/3 din lungimea diagonalei ie wy wee 1, Figura 1.50 Dispunerea corecta eras ee 4 armiturilor in consola seurta Evitarea rupe: onului ori d - Omri prin despise se face prin limitarea fore tdctoare Ley eaten ly i tietoare la valons igul diagonalei comprimate a a). ras or ar arsunt ,agifate” de zona intinsa a grinzilor incovoiate, ~~ exempluyin-cazul-suspendaii inferi srinzil gabarit mare sau a podurilor rulante, De asemenea fn cazul grin placa este turnatil la partea inferioar’ a grinzii, se considera ca fr placa esie suspendata, hat ‘eton armat . ie beton armat Grinda de. rulare \Pisa Figura 1,51 Tipuri de theftreiri suspendate situafie similara se intalneste si fn cazul plangeelor de beton armatrezolvate un de grinzi secundare ce reazema pe grinzile principale, In dreptul rezemarit Wietoare adusi de grinzile secundare este practic suspendatti de partea inferioara a grinzilor principale, Se observa fn figura urmitoare cit datorit& faptului cli GS se afla in dreptul reazemului ea este fisurati la partea de sus si forfa thietoare nu se poate transmite decat prin zona comprimati (de la partea de jos) a GS. Zona Grinda Grinda principal dare > omprimatt secundara rineipald ee e Prrssry Figura 1.52 Modul de cedare tn cazul rezemirii indirecte In toate aceste situafii apare 0 tendinja de despicare a inimii grinzii ce poarti inclircarea suspendatd si de desprindere a parti inferioare a acesteia. Impiedicarea acestui tip de cedare se poate face prin dispunerea de armaturi sau de etrieri: Pentru determinarea necesarului de armaturi inelinate se folosesteunde: Q fora suspendata (in eazul rezemirit ~ principala Q=Q)+Qa) "7 7 8 iG Dac armarea se face cu etrieri numi&rul necesar de etrieri Se stabileste astfel: Q yy Mw RAR se 2ae . - mde ep ca : \ ng numarul de ramuri ale umui etrier a fs E s e istanta dintre etrierii de suspendare, de , © stabileste 4 si fie distribuifi pe distanta s=3b+2As (vezi figura). 4 . - a ; tea a .. Trebitie notat c8 etrierii determinafi prin relatiile de mai sus trebuie dispusi i suplimentar faji de cei determinafi din calculul grinzii la forja t&ietoare. Distanja . cumulatd dintre etrieri se poate calcula din relatia: - pi . a, 7 unde . ac?” distanfa dintre ieterminatd din calculut la forta taietoare a Ewrierii pentru suspendare trebuie ancoraji cu o lungime |, deasupra zonei de 2 suspendare. Dacd este necesar se pot utiliza etrieri inchisi cu ramurile orizontale suprapuse (vezi cazul grinzilor cu axa fréntd). 7 danFigura 1.54 Tipuri de grinzi pereti Grinzile perete apar foarte rar ca elemente de sine stétitoare in constmotii . Ble apar ins sub forma unor elemente’ de tip placd incfrcate in planul median. in aceste elemente putem spune cA apare ,,cfectul de grind perete”. 4 De exemplu, in cazul siructurilor cu pereji din beton armat intreruperea peretilor pe | indltimea parterului duce Ja formarea efectului de grinda perete Ja etajul 1, Acelasi efect se simte si in cazul perefilor de subsol care, in mod schematizat, sunt inctireati de jos in sus cu o incircare distribuit iar reactiunile sunt constituite de forjele axiale din stélpii de la parter. Efect de grinds perete ddeasupra partenulu ji de grinda perete in eazul perefilor structurali ‘Figura 1.55 Aparitia fetalUTCR ~ Catedra de construcii de beton armat “SSS seNote de cursdiseipliny, Construct de Beton Armal” jndirect-Tipul de rezemare se — ice dda pest si elements, Figura 1.56 Tipuri de rezemiri ale grinzilor pereti o4 De asemenea, incircarea grinzilor perefi se poate face direct sau suspendat. Bl Atét modul de rezemare cat si modul de inearcare av influenta directé asupra =z distribuyiei si valoriior eforturilor unitare pe directie orizontala si vertical, ox 1 oy ; Ton iW Incarcare direct Inctreare 1 suspendatt | ET TT TTY YY a | 4 Figura 1.87 Tipuri de inedreari 1.3.3 Aspeete privind comportarea grinzilor perete sub ineXreiri Spre deosebire de grinzile lungi, in cazul grinzilor perete ipoteza geometricd a s secgiunilor plane (legea lui Bernoulli) nu mai este valabila, Prin urmare, in cazul grinzilor perete calculul eforturilor, dimensionarea si alcdtuirea ‘ elementelor prezinta particularitati importante. in figura urmitoare este prezentatd diagrama de eforturi unitar € © Oy pentru un element alcatuit dintr-un material cu comportare elastic’ si omogena pentru dowd raporturi diferite Vh. Se observa cum, in cazul elementului cu raportul V/h=4, distribufia eforturilor 0, este aproximativ liniard in zona median. Aceast& distributie este ~conformacu-rezultatele-obsinute-prin--aplicarea legit -sectiunilor_plane_pentru.un._—— _... material cu comportare elastica si gen’. In cazul elementului cu raportul 1/T Figura 1.59 Distribufia eforturilor ¢, in cazul grinzilor cu Vb=1 in concluzie, pentru grinzi perete determinarea distribufiilor de deformafii de eforturi unitare nu mai poate fi ficuté simplificat pornind de la valorile sectionale pe baza legii sectiunilor plane. Pentru calcul trebuie utilizate calcu! avansat, bazate pe elemente finite, sau relatii obtinute experimental, grinzilor perete din beton armat trebuie ficuta in acord cu aceste rezultate, Rezemare direct8, Incarcare directa Figura 1.60 Distributil de 6 pe sectiune pt. grinzi pereti rezemate direct i inctreate direct ‘ Calcullele-efecruate Pe PANa POE TT CEE HOU TE TE TSAO ite MOT HE THCHTCRTE $T : = a in evidenyired:—-fe eat ate 3 sficativ forma gi valorile distriburiei * modul de incareare nu modified semnificati atl ie eal t i directe necesarul de ern orizontal ia Beds tn secfiune “este aceeasi. “Ditneaaree es * esis chin eed oe priveste pe oy zona intinsl a sectfunll este Tests inferioara a elementului. 2 oe ior unit icale oy se mot emanificatiy ~Valosica i seb efor untae vertical Gy = ROH Soniicaty cu modul de incdreare. In cazul eee §ncarcdrii de zona de armaturd vertical puternicd pentma suspendares ISTE ~~~ comprimata «-grinai-(apareforturi.- de fntindere)- MASI SP aeaiess ‘tebuie luate si in vecinatatea. reazemelor datorit eforturilor o,, de compresiume, fn acea zona. a Rezemare directl, ‘nedrcare suspendaté 2 4 4 2 Se Figura 1.61 Distribusii de o pe sectiune pt. grinzi perefi rezemate direct si incdrcate indirect ~ Modul de rezemare influenjeaza semnificativ distribuyia de eforturi unitare oy. Dac rezemarea se face indirect, distributia de eforturi unitare c, devine sproximatiy liniard. Zona intinsa avanseazd astfel pénd la jumatatea inalimii elementului. Rezemarea indirect duce la sc ‘Aderea semnificativa a eforturilor oy in vecinstatea reazemelor, 13.4 Dimensionare si armarea grinzilor perete L 4 4 iy ‘ a { a w iQ r ae ia} ay t ' L if Ls L Lf ¥ b. f 1 "3 t 1 L r b ‘ rf a habs a rr, aaa? ane wv Ag este aria total de armatura Rg este rezistenja de calcul a arméaturii f, Mnmax este momentul incovoietor maxim din deschidere z este bratul de parghie al eforturilor interioare (dis de intindere din armatura la rezultanta eforturilor de compresiune Braful de parghie z poate fi determinat pe baza relatiei: z=0.2(1+2h) — dack 1h, etrierii de suspendare trebuie prelungifi pe toaté inaltimea grinzii. fn caz, contrar acestia vor fi prelungiti pe o indlyime egal cu deschiderea, |. Distanfa maxima intre barele verticale trebuie limitat’ la valoarea de 15cm. Zon8 de suplimentare a armfturi verticale din inim& n(n, 020 | Zona de suplimentare a armituri ee min(o.5h, 0.51) aarméturii Zona de dispunere N min(0.3h, 0.31) Figura 1,66 Dispunerea armiturilor suplimentare din zonele de rezemare 1.3.4.3 Dimensionarea zonelor de reazem Dimensionarea sectiunii de reazem se poate face cu ajutorul relatiei: Q<0.8b,(c+h, )o,” unde: 2 ceFigura 1.67 Geometria zonei de rezemare 13.5 Concluzii Comportarea sub incércisi a grinzilor perete nu poate fi estimatl utilizénd ipotezele simplificatoare de la grinzile lung rail it nici chiar metodele Teotiei Mai mult decét atat, pentru grinzile perete din beton armat ar met Elasticitatii nu oferd rezultate satisficdtoare, distributia eforturilor in stadiul IT de luca (Gisurat) find mult diferita de cea din stadiul elastic de comportare. De aceea determinarea cu precizie a stiii de eforturi unitare este deosebit de dificil. Prin urmare pentru cazuri curente de proiectare calculul static se poate face in mod simplificat ca pentru elemente de tip baré daci sunt respectate regulile de dimensionare si detaliere determinate pe baza rezultatelor cercetarii experimentale, In.ceea ce priveste dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor se pot face céteva observagii: ~ Grosimea sectiunii de beton trebuie aleasa astfel incat s& permit o calitate corespunzitoare a execufiei. Rezistenta betonul influenjeazi direct si decisiv capacitatea grinzilor perefi De aceea, calitatea Iucrarilor de executie este hotiratoare. La dispunerea ammaturii trebuie avut in vedere s& se asigure posibilitatea emis si compactarii in bune conditii a betonului. Modul de dispunere 2 anmaturilor si caracteristicile geometrice ale grinzi influenteazd direct posibilitatea unei executii corecte, ~~~ Este necesari verificarea de ie ea de rezistenté a sectiunii ‘ wai reazemelor, #4 a sectiunii de beton in vecindtatea Distibuyie~de~eformri~este~sensipi : sensibita— A 7 rigiditétii foarte mari la ‘neavaien Ne eplasiile~reazemelor- dati ~ee - » = eS oe Lt “Definirea aciiunilor si modul de grupare al acestora: proiectare, Bazele proiectinit structurilor in construetil’ Acest cod roméinese clasific& acpiunile In trei variabile (Q) si actiuni accidentale (A), snile permanente sunt acele actiuni care acfioneazii pe toatl constructiel Aird a-si modifica intensitatea in mod semnificatiy, de exemplu, greutitile pro pereqi structurali, fundapii, ete,), greatiile ructurale (elemente de finisare, perefi n in » pATAP .) sau greuttqile proprii ale echipamentelor n procesul tehnologic (de functionare) al constructiei (instalatii), Je variabile sunt acele actiuni ale semnificativ in timp, Pentra cliidirile curente eu importante actiuni variabile sunt date de inetredrile incdrearile datorate zipezii, Alte actiuni variabile sunt cele datorate datorate podurilor rulante. Actiunea vantulul este semnificativa numai_p constructile inalte din beton armat, In cazul constructiilor de indltime medie sau mi proiectate seismic acfiunea vintului este preluatl tn bune conditil de structurd fiird a fi necesare misuri speciale de alcdtuire si armare, cs Ac c apar foarte rar cu intensititi semnificative pe durata de viayh a nel constructii, Pentru cladirile curente din beton armat cea mai important actiune accidentalA este actiunea seismic’. Alte astfel de actiuni sunt cele datorate exploziilor, ele datorate deplasirilor de reazeme ca urmare unei schimbliri aecidentale radicale a structurii terenului de fandare. fnedt s& se fink seama de probabilitates de actiune Simultant a diferitelor tipuri, Legat de aceasti probebilitate tebuie aleast si intensitatea de proiectare pentru fiecare acjiune, Dact actiunile permanente sunt prezente constant pe intreaga durath de vial a constructieh cele temporare 8U intensitati variable. Manifestarea lor simultand cu intensitates maxima probabild este posibil& numai pentra perioade scurte de timp. Acfiunile accidentale apar foarte rar in viaja unei constructii si posit sQ se suprapuni cu o intensitate maxim’ a celorialte actiuni este pufin a ‘Astfel in codul de actitini ‘Sunt previizute umatoarele qrel grupiri de acfiunt pent yerificdri la Stiri Limit Ultime. % + ~ grupares"care~cuprinde"acqium maxime probabile == ——————— Acfiunile trebuie grupate astfel ilitatea ca acesteay nee ne Qui _valoarea ae Bi mae de simultaneitate & acfiunilor variabile 5 Wei 207 gy —_ — _rcepfn-neliredrlor-din-depazite-sau-2- lor Pros ; in tage Sumantului, a materialelor pulverulente Sati iuidelor (apei) aes Wo = 40 sir la a ee 1 = acd acfiunea permanent are efect favorbilenibea eu SAS i ae truparea acfiunilor se face conform relayie: oy Gy; #B5Qs + 15V IQs ! ‘ _ penis cazul actunilor seismice se poste utliza urmftoarea relic peny ‘gruparea factorizati a actiunilor: YO tre + VV ai Qi im m ‘Asx valoarea caracteristicd a actiunii seismice yi factor de importangi al constructiei Vz, coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acjiuni variabile Qgj. Pentru actiuni din zApadi sau actiuni datorate exploatii Vz, =0,4, cu exceptia inciredrilor din depozite pentru care y,, = 0,8 2.1.2 Actiunea seismic’ 3.1.1.1 Riscul seismic Riscul seismic poate fi definit ca probabilitatea ca efectele sociale si economice ale unui cutremur s& depiseascd valorile specificate. Aceste valori sunt stabilite conventional pentru un amplasament si pentru o perioada de timp finita. ea Sere sunt inevitabile, dezastrele seismice pot fi limitate. De fapt soci i i rani ot " i i vane baa i 8 economice apar urmare a interactiunii dintre miscarea seismict # Riscul seismic, RS, amplasament, HS, expunerea socialé. » poate fi calculat ca produsul dintre hazardul seismic in | vulnerabilitatea constructiei (structuralA si/sau nestructurala), V, si economic’ asociata amplasamentului, E- _ Hazardul seismic define bilitat. sism de J Produca int-un ampl 1 iinet structuri la acti ste probabilitates ca un seism de o anumita intensita Pat erent dat, Vulnerabilitates structurala descrie sensibilitates a hint Seismice:Pritrexpunere-se-injelege-totalitatea-valorilor sociale =ore i rir wi ort ri uy HECa Cote te oar srwotlde Metin AM Somer RS HSV B= em a ag ‘clajia poate fi infeleast cu ugurin(a dact se aleg situapi valte Saka De exemphi, indiferent de vulnerabilitatea seismict gi indif hazardul seismic in amplasament este tinde eftre zero i riscul seismic Dact expuneres este aproape zero (a exist valor sociale gl nie val semmnificative mediului constr 41 indiferent de hasardul welsen Ee acre genta ‘este aproape nul, . 3.41.2 Scopul proiectitrii seismice Principala funefie a proiectirii structurale pentru elidiri a fost pinit recent accea oferi standarde minime pentru asigurarea siguranfel oamenilor, Prin urmare, filozofia de bazit si scopul principal al majorithfii codurilor de projectare seismicit a fost acela de « evita pierderea viefii onmenilor din elidiri gi din jurul lor, precum gi rinirile grave in cursul unui cutremur major, Limitarea pagubelor economice cauzate de’ cutremure: na numai un scop secundar, Intreaga metodologie de proiectare era bazath pe area structurii Ia actiunea asociath unui singur nivel al cutremuralui de are. O astfel de metodologie era previtzutd si de codul romiinese de proiectare seismicd, P100-92, In ultimii ani s-a dezvoltat un nou concept numit Ingineria Bazath pe Performanfi ce implicA proiectarea complet, execufia gi activititile de intretinere necesare construcjiilor astfel incat ele si reziste cutremurelor de diferite intensitAfi fn anumite limite de avariere, Astfel ingineria bazatt pe performangit este un proces de duratil ce incepe odati cu proiectarea si continua pe parcursul intregii vieti a constructiei prin verificdtri gi lucritri de tntreginere, In cazul ingineriei seismice se doreste controlul comportirii (performantelor) clidirilor Ja actiunea unor cutremure cu niveluri diferite de intensitate (niveluri de hazard) urmarindu-se pentru fiecare nivel de intensitate indeplinirea unor exigente distincte privind limitarea degradiirilor structurale si nestructurale (niveluri de performanfa), In acest mod se urmireste limitarea costurilor totale asociate realizarii si exploatirii unei constructii, Trebuie infeles cil aceste costuri cuprind dou componente: costurile de realizare a construcfiei gi costurile de intretinere si reparatit. {In Europa, tendinja modemt in dezvoltarea codurilor de proiectare seismic este aceea de a se trece de a metodologia curentt bazatd pe un singur nivel al cutremurului de proiectare la o metodologie bazata pe cel pufin dowd niveluri distincte ale cutremurall { de proiectare ~ cutremurul de serviciu om actiunea ciruia clidirea tebuie si rimént in functiune a — ~ cutremuryl de protejare a vietii 1a actiunea ciruia trebuie sii nu se product plerderi de vieti sau ciniri grave. ale ocupantilor sk vecinittate a constructieiopeant i san propust de norma eurePeAr’. 4 rominese de proectare seismich, seismice a clidirilor este implementaté $i jn noul cod P100-1/2006. <= 4 ti jeral'de Management a AiiéBdur, eum sunt nommele propusede FEMA (AGSHEAT TT iizarea chiar mi AREER cam sat ute Unie ale Ameri) PSE oo sivel de inteniate ‘ultor niveluri ale eutremurufui de proiectae, ae Sy rea ane ctectvae al miscarii sejsmice cu un nivel de performan performanti. eae jonalitate sional Siguranta Prevenires een wel pam inne te pet see i eee i Soe 4, V © (mini impus de norma) Fomte Rae in urmatoarele dowd paragrafe sunt fécute céteva precizirt referitoare la cele dowd stiri limita propuse de Eurocodul 8 si de P100-1/2006. 2.1.2.1 Starea limita de serviciu Verificarea structurilor la starea limité de serviciu are tn vedere asigurarea functionErit normale a constructiei dupa actiunea cutremurului de serviciu. Cutremurul de serviciu este un cutremur de inténsitate relativ redusa caracterizat de 0 perioada medie de revenire mica (Intre 20 si 50 ani). Astfel de cutremure pot aparea de mai multe ori de-a lungul perioadei de utilizare a unei construcfii gi, prin urmare, apare necesara asigurarea functionarii construcjiei dup’ producerea unui astfel de eveniment Acest obiectiv este strans legat de indeplinirea urmitoarelor cerinfe: = Timitarea degradarilor elementelor nestructurale (ziduri de compartimentare, inchideri, finisaje, instalatii, etc.) prevenirea ‘degradarilor elementelor structurale, Pentru aceasta structura at trebui sé se comporte elastic. Se accepti incursiuni limitate in domeniul plastic numai in situajii excepjionale (deformapiile plastice sunt ireversibile ele fiind asociate cu degradari ale elementelor structurale care trebuie remediate pentra ~ asigurarea functionarii constructiei) in codurile curente de proiectare aceste cerinje se asigura prin impunerea unor cond privind deplasarea lateralé a structurilor -UTCB~ Cateden de constr Note de cur daciphnn Comat SS Seah nginerie Economic 2008-2009 3.1.1.3 Starea limita ultima —Scopul principal al verifici ieti Omenesti_si_ impiedi imediata vecinatate. ari la Starea Limit Ultima este prevenirea Pierderilor de icarea rénirii grave a-utilizatoril lor sau a persoanelor din Cutremurul de proiectare la starea limit ultima esie un, Ce apare rar in viata unei construcfii. Perioada medie d situdndu-se intre 100 si 500 de ani, Cutremur de intensitate mare, le revenire este relative lungi este prevazuti o intensitate scismica corespunzitoare unei perioade medii de n revenire de 100 de ani, In alte cocuri de FS de wai oe empl, Eurocodul 8) perioada medie de revenire pent SLU car de 475 de ani. Pentru indeplinirea obiectivului asociat acest stri limita este necésar ca sub actiunea cutremurului : 3 : + Si se impiedice degradarea totali poste si duc& la rénirea imediata vecinatate si prabusirea elementelor nestructurale care grav a utilizatorilor clidirii sau a oamenilor din ~ Si se limiteze degradarile structurale astfel incat cladirea si mu se pribuseasct, Se admit deformayii plastice semnificative ale elementelor structurale (in consecinja, este acceptata aparitia degradirilor structurale) Dupi incidenja cutremurului asociat acestei stiri limitd sé admite necesitatea repariri atét a elementelor structurale cat sia celor nestructurale. Prin urmare, functionarea Constructiei poate fi intrerupta pentru o perioada de timp. 3.1.1.4 Cuantificarea actiunilor seismice conform P100-1/2006 Codurile de proiectare cuprind relatii simplificate pentru determinarea fortelor seismice de calcul. In general actiunea seismic este reprezentat printr-un set de forte laterale echivalente (forte seismice de proiectare),ioe : J % factor de importanl ce tine seama de importanja constructiei. Practic prin acest Coeficient se modificd exigenfele de performanta prin modificarea intensitiii cutremurului de proiectare. is 4% descrie intensitatea seismic in amplasament si poate fi determinat ca raportul dintre accelerafia maximé a terenului in amplasament asociata cutremurului de Proiectare (vezi figura) si acceleratia gravitationald Corespunzatoare_perioadei_ port din acelerstia la nvelul mace ens eedSOmstrUctl de beton armat Construct de Beton Arar atia terenului de acceleratii-corespuny Figura 2.4 Corespondenta dintre B si spectrul de proiectare 2. coeficientul de echivalenta intre sistemul cu 1GLD si sistemul ou nGLD. Utilizarea acestui coeficient este necesara deoarece carina de rezistenf@ pentru Strctufl cu unul sau mai multe grade de libertate dinamic& se stabileste pe baza spectrelor de acceleratii, SA ( aceste spectre caracterizeazA réspunsul maxim al sistemelor cu 1GLD). De exemplu, pentru halele industriale parter din beton armat coeficientul de echivalenja ¢ este egal cu 1 (structura poate fi modelaté cu suficient acurateje ca un sistem cu 1 GLD). 9 factor de comportare. Acest factor fine seama in primul rind de posibilitatea reducerii forjelor seismice de proiectare pe baza rispunsului inelastic al structurii, fn principiu, cu cét structura are capacitate de deformare inelastica (ductilitate) mai mare cu atat forjele la care este proiectata pot fi mai mici (comparativ cu forfa elastic pe care ar induce-o cutremurul dac& structura ar raspunde elastic). a Projectarea pe baza valorilor reduse ale forfelor seismice corespunzioae réspunsului elastic si considerarea réspunsului structural inelastic sub actiune seismica prezinta doua avantaje majore: -50- = a eeeyP esata . Mai mult 5 . Fortele seismi: jpipials a -structurl oe initia ge cele corespunzatoare rspunsyly: rede ealizarea wnor economil importante ge 2 7 © ile de ~ Se -reduc costurile proiectare sunt seramific Jastic. Acest Jucra tmateriale precum si rez0lVOre! og ee (prin reducerea dimensiunilor oe ee Sg eee resupune insi implicit 7 asigurig Proiectarea la forge reduse Pree Ss ane ss Se gi prin mésuri de alcatuire si detaliere aie & a src sie pe be i i §ncercirilor experims so ee cl aot fi reduse si dacé se fine seama de redundanja tural erizeazh struci i inate. Practic, i a mile static nedeterminate. Practic, into es SE a nu se ating simultan valorile eforturilor capabile Sirict Jementele structurale. Cedarea uml element structural nu presuming colapsul structurii. Forjele seismice de proiectare pot Mai mult decét atét, suprarezistenta structurii rezultaté in urma gia < proiectare permite reducerea fortelor seismic. Suprarezistenta er lefinita ca raportul dintre forja capabila a structurii, Feap, $i forta de proiectare, Fy. in marea majoritate a cazurilor, indeplinirea exigentelor de proiectare prevazute de norme duce la objinerea unor structuri cu capacitatea sensibil mai mare decat forta de dimensionare. Acest lucru se datoreaz& in mare parte utilizirii valorii de calcul a rezistenjelor materialelor in locul valorilor medii si aplicarii conditiilor constructive de alcétuire si armare. Pentru cladiri in cadre din beton armat factorul total de suprarezistenfd cs, poate avea valori intre 1,8..2,2. forja corespunztoare Faspunsului elastic Féspuns elastic Rispuns inelastic —forta capabila forta de proiecrare (de cod)TCR cated deconstruct de ean armat ‘ i Nox docu dsp sContnct Buon Arma” Seat ingnrie Bonomi 2008-2008 ridicate(4..6,7). Cl&dirile care pot prezenta ruperi fragile sau cele pentru care nu se admit deformatii inelastice trebuie proiectate considerdnd valori scizute ale factorului de comportare (1,0..2,5). é Pentru cladiri cu structura in cadre din beton armat codul P100-1/2006 propune valori q situate inte 5 si 6,75 pentru clasa de ductilitate H (structuri cu ductilitate inalta). in cazul cldirilor cu pereti structurali din beton armat ce fac parte din aceeasi clas de ductilitate codul propune valori q situate intre 4 si 5. © alta reprezentare a factorului de comportare q este factorul de reducere y (notafie propus& de precedentul normativ de proiectare seismica, P100/92). —— Acest factor are-valori-subunitare-si-aratirde-cate-ori-forfa-seismica-de proiectare ———— este mai mic& decat fora corespunzAtoare réspunsului elastic. qa y Forfa seismici total de proiectare se calculeazi ca produsul dintre coeficientul seismic $i greutatea constructiei. Pentru efectuarea calculului static este necesar ca forfa seismicd total si fie distribuita pe indlfimea constructiei. Distributia forfei seismice se face in acord cu distributia maselor constructiei. In cazul cladirilor civile obisnuite distributia maselor poate fi simplificatd considerand mase concentrate la nivelul fiecarui planseu (indeformabil in planul siu). Prin urmare, pentru o directie data'a acjiunii seismice, structura poate fi schematizatd ca un sistem cu nGLD unde n este numérul de niveluri. - in cazul constructiilor industriale sau pentru constructii civile atipice distributia maselor trebuie analizata de la caz la caz si modul de schematizare trebuie adapat in consecinti. Tu TT zi CET TTA, (@) c0§ de fum industrial (b) castel de apa Figura 2.6 Schematizarea maselor pentru structuri industriale Pentru clidiri civile obisnuite de indljime medie sau mica forja seismic se poate distribui pe indlsimea structurii functie de forma modului fundamental de vibratie. In cazul unei distributii uniforme a masei si a rigiditafii structurale pe indljime forma modului propriu fundamental poate fi considerata liniara, Determinarea foryei seismice de nivel, Fj, se poate face cu ajutorul relatiei:Figura 2.7 Aproxtimares modulul fundamental de vibratic 2.2, Exigente de proiectare pentru structurile din beton armat 2.2.1 Rigiditatea igiditateaistructurii la actiuni laterale urmareste impiedicarea degradiirii elementelor nestructurale tn timpul cutremurelor de intensitate redusil care pot apiirea de mai multe ori pe durata de utilizare a unei constructii. Prin elemente nestructurale se fitelege totalitatea elementelor cu rol de inchidere sau ‘compartimentare, finisaje, instalatii, echipamente, etc. |” Asigurarea unei rigidititi adecvate pentru structurile de beton armat conduce la reducerea sau eliminarea costurilor de reparafie post-cutremur precum, sia costurilor datorate intreruperii functiondrii constructiei pe perioada de reparatie. Experienja unor cutremurelor trecute & aritat ct rigiditatea insuficient a structurilor earerenl vat conduce la pierderi economice semnificative si pune chiar in perical siguranfa utilizatorilor constructiilor. Figura 2.8 Asigurarea conditiei de rigiditate prin limitarea deplasarilor laterale Concret, in cazuri practice de proiectare asigurarea Tigiditagii 1a actiuni laterale se face indirect prin impunerea unor condifii restrictive asupra deplasirilor Jaterale datorate _acfiunii_forfelor _seismice_asociate depli or depind de natura element e stirii_limitt de serviciu, Valorile limith aleUTCR ~ Catedra de construct de beton armat Note de curs. disiplina .Construetil de Beton Armat” Sectia Ingineie Economic, 2008-2009 a cass unde gts deplasarea maxima sub actiunea forjelor seismice asociate SLS Gq deplasarea maxim admis necesar& indeplinirii cerinfelor de performanta asociate SLS 2.2.2 Rezistenta Asigurarea rezistenfei clAdirii la actiuni laterale urmireste impiedicarea incursiunilor in domeniul plastic sub actiunea unor cutremure frecvente de intensitate redusd (esociate SLS). in acest caz nu este necesard intreruperea funcjiondrii constructci > pentru reparafii structurale. ‘stares limit Ge servic ee a Figura 2.9 Asigurarea rispunsului clastic al structurii la SLS Figura 2.10 De asemenea, in cazul unor cutremure de intensitate ridicatd, structura trebuie s aibé © capacitate de rezistent& care, asociatd cu un nivel acceptabil al deformatiilor plastice, s# nu pund in pericol utilizatorii clidirii | Degradar de rezistengt |eit de ton # Ura ~Cateen de contract dn AE cesar trebuie SH 5° ornate =o oer vrea de rezistenta) prezinte un réspuns stabil Ig cit gi iditate sf raming | are plastic uat in calcul ia La Stabilirea nivelului de rezistenté ™* = -nivelul acceptabil al deformasi'o! Fa > scaderea de rezistent, itor waste al elementelor structurale ae structura din beton ermat projectaté se I setuni letra cicice. Asta PreSUPUNE 6. geform: relativ constante cel putin in proiectare. inter 2.2.3 Ductilitatea x z Ductilitatea deserie proprietatea structurilor de a se deforma in domeniul plastic fara o ili at i gi itatii structurale. f smnificativa a rezistentei si rigiditaft ee een simeturile sunt dimensionate astfel incat sf raspunda i : ynat anterior, soe heed “poslaatio Ja actiunea cutremurelor de jntensitate mare (cutremurele \ asociate SLU). ee Cerinta de deformare inelastica, d, depinde de un numar mare de factori dintre care cei \ mai importanfisunti--— — | \ - Tipul cutremurului (nivel de intensitate $1 compozitie spectrala). i * Rigiditatea structurii (perioada de vibrafie). Cerinja de deplasare depinde semnificativ de relafia dintre perioada proprie de vibrajie a structurii si compozitia spectrala a migcarii seismice. fa - Rezistenta structurii. fn principiu, cu cat rezistenja structurii este mai inalté cu att cerinja de deformatie inelasticd este mai redusa. - Stabilitatea comportarii histeretice. Dacd réspunsul histeretic al structurii nu este stabil atunci rezistenfa si rigiditatea scad de la un ciclu la altul de deformatie inelastic& severd. Prin urmare cerinta de deplasare se modifica. — ae Deplasarea capabilé, dsp, este 0 caracteristicd intrinsecd a structurii. fn principiu, ea depinde de Basi de alcdtuire si detaliere structural. Exist diferite moduri de a lefini conventional deplasarea capabila a structurii. Evident, d, ie 38 fi de cerinjele de performanta structurale, tea a Daca cerinta de performanté este evi le tarea_colapsului Resttaet capabilé poate fi considerati acea psului structurii atunci deplasarea deplasare la care se produce ruperea unui element jonale. Daca cerinta de a ae d cerinja de_deplasare rnfa are asociati cutremurului es obiectivului de performanta ales a ee eee | cap._ deplasare . p._deplasarea capabila sovespunzatoare obiecti fe een At obiectivului de performanta ; ee toh eeSe eer nee RS Se eee de Figura 2.12 Considerarea deplasirii capabile funefie de cerinta de performanss (reprezentare conventional)LTCB ~Catedra de constracis 7 Note ears dips som oe Bees ee ‘ i in intermediul rezistentei obignuit verificarea structurilor se face PHD i So erelon, eee inuarea sour ents eros simplitea iF Verificarea de rezistenta ee sige ay srr eristenihy S8:0bSErV8 © for ‘Pimdne constant indiferent de valoarea rea deplasarii. i i Pentru o sructurd nowk proiectrea seimicl de baz se foe, Be DGS itrilor de m rs _Proicctares seismi capabile), Verificarea in deplasart << Sis lpi ssi dae Se rope eile conformer: Judcon zonelor plastice potenfiale (zonele un se asteapt seit pleas ce). Priteg ascfel de conformare se asigura pentri aceste Zone deformatii plastice capabile mari 5; implicit, deformafii globale ale structurii favorabile- eS $ Ductilitates structural fi descrisa gi prin intermediul indicelui de ductile, eee deformasia generalizath capabild, das, $i deformatia generalizata de curgere, d, Astfel o structurd cu ductild este caracterizata de valori g mari (4..8) iar o structura cy ductilitate proasta prezintA valori jg reduse (1.2). Z Cu cat indicele de ductilitate este mai mare cu atét lungimea palierului de deformare | plastica creste si structura prezint& o comporiare mai bund la actiunea fortelor seismice In ultimii ani exist tendinga de a inlocui caracterizarea ductilitatii structuralé prin intermediul indicelui de ductilitate, ug , cu deplasarea capabild, diay. Acesi lucra se dstoreazd in principal dificultiti de estimare a deplasirii de curgere, mai ales pentry i ie cu grad mare de nedeterminare statica (unde este necesard mobilizarea unui numér mare de articulagii plastice pentru formarea mecanismului de plastificare), 4, + Figura 2.14 Variatia in, -UTCB ~ Catedia de constructii de beton armat Note de curs disciplina Construct de Beton Arnat” Seats Inginérie Eeonomict, 2008-2009 Tae ASTEOTaT Thasura de acer i exploatare, depinde mn bun asta alegere. a selectarea si fui structural potrivit proiectantul trebuie ibs in vedere: os intele ictionalitate, de arhitectura. ~ _asigurarea unui rispuns struchiral Tavorabil In aceasta fazd-trebuie-limurite-aspecte-preeurm-tipul-de-sistem-structural-agezares———__ clementelor structurale in plan si al » distribufia inearcSrilor, Sistemul structural astfel ales incat ,calibrarea” sa ulterioara! Ametig de ceringele rezultate din calcul sa nu interfereze fadical cu necesitatile functionale si de athitecturd, Dupa”cum se va vedea in cele ce urmeaz4 proiectantul’ trebuie sa, aibé-in vedere asigurarea_p ila unei simétrii structurale in plan, a reg i ie, forme a masei si evita Un criteriu de bazA pentru alegerea sistemului structural potrivit este asigurarea unui traseu al fncdrcarilor cat mai scurt. Prin traseul incarcarii se infelege ,drumul” parcurs de incdrcare de Ta punctul de aplicare pana la teren. in ceea ce priveste constructiile civile’ multietajate sistemele structurale din beton armat cele mai intélnite sunt: ~ structurile in cadre (Structuri alcatuite din stdlpi si grinzi legate rigid la noduri) - _ structurile cu pereti (Stru are inciroarile laterale sunt transmise 1a teren prin intesmediul unor pereti cu rol structural, Iicaroarile gravitationale pot fi ‘Dultate gi de clemente secundare ce nu’au rdl de preluare a incarcarilor laterale) - i duale (Structuri la care incircarile laterale gi gravitationale sunt transmise Ja teren in ii apropiat: f_cu rol structural si de cadre’ Structura dual Structura in cadre Structura cu peretiee ie Economic 2008-2095 UTcs > Catedra de constructit de beton armat 2. ss i nae a hn ees Forja’ scismicd “esie 6 fort de ne aa cissuitl se sch cane Sonstuciel Penira cloull structural e868 2° et Ieee an qu uci tea a oy eae Daeiedithcte nila | A dinamice ale sistemului iar plangee rigide 1 Pn ae ee Brett Pentru cladirile obisnuite idere concentrate in ee seismic este reprezentatg \ oust! fas) potieceat eee eee ee on u Ses pags Coumme tems alt Fe ge acre eae Prin intermediul unc concentrate. z fi acel punct in care daca se eat ideré a : r rt al unuj nivel ,i” se consi nivelului respectiyin ane ee cee aa leat fae decat CR atune} rect thietoare de nivel est ie in directia fore; sgeacene ee ‘va avea dou& componente: translafi fa forte Fees eel oe 4 al unui nivel nu coincide cu centrul de rigiditate al In mod obisnuit centrul.de masa al unui = forfei tdietoare de nivel in CM produce structurii la acel nivel si prin urmare aplicer aril nmele de! torsiime’generaia ¢ © rotire a nivelului in jurul CM. Acest fenomen pi structurii Practic situjia de incdrcare cu o forja F; aplicaté in central de pate CM, poate fi echivalatd cu aplicarea forjei F} si a unui moment M; in centrul de rigiditate: é M, =F, unde © excentricitatea ,,real&” a centrului de masi fata de centtul de rigiditate Mj; momentul de torsiune general a structwrii la nivelul nl Acest fenomen are ca efect sporiea deformafiilor in elementele de constructie cu atat mai mul Sunt mai depirtate de centrul de rigiditate. Verificarea ‘ hes Fi ae he irile datorate momentului de torsiune generala, M. = Raspunsul structurii la torsiunea Senerala cauzats de excentricitatea centrului de masa zi ntricit tate este dificil de estimat prin calcul i izari Wher tetode simplificate de caleul structural ee tai J ‘ catea de rezistena grinding : incovoierea acestora este redust $i dificit de timer pris ss a forsiune @ elem am ; | turale in plan si aibé-in Capacitatea de 1, iaitaee, forsuNe pe ‘entelor de beton armat 4 eee Se |ures — ca oa Nasa cetthge te contract urs, discipling «Consmucey peas armat x a3 ion Aa Figura 2.17 Aparitia fenomenului de torsiune generali datorat excentricititti CM-CR 2.3.2.2 Efectul de torsiune accidentala Fenomenul de torsivie de ansamblu a structurii poate apirea chiar si in camul structurilor perfect simetrice la care centrul de rigiditate, CR, se suprapune peste centrul de masa, CM. Acest lucru se datoreaza - variafiei caracteristicilor mecanice ale materialelor de constructie ce pot influenta rigiditatea elementelor structurale t fi avute in = anomalii temporare ale distributiei masei constructiei ce mu po vedere la proiectare = componente de torsiune ale misctrii terenului in amplasament - caracterul asincron al excitajiei seismice la baza constructiel Torsiune accidentala este considerati in calcul simplificat prin intermediul unui sorent de torsiune ce considera a valoare convenjionall a excentricitii centrului de asi fata de centrul de rigiditate. Codul de proiectare seismict P100-1/2006 propune urmatoarea relatie: M,, =enF unde Ma momentul de torsiune accidental’ ey excentricitatea accidentala - e, =40,05L, - : L; _ dimensiunea planyeului perpendiculars pe directia actiunii seismice = 60+. Se eisye ee =CR Scorsese seniil la torsiune a sentele de torsiune de ansambh, _Momentele reais acme ay : = Mansi erarpreions wane [some svcamle Yricte dcg’ Ot 4 — torsiune. “CM=cR Sructura este sensiblt la torsune, ingen! earl nu pot Bi preluate de cite calc 2~ Giemente “squciuale verticals decay Incovoiere fad de axa slabs”, -- OM=CR 4 |. Sructura eu rispoms bun la torsiune dstore | é faptului c4 momentele de torsiune de ansambiy ScM=CR ale structurii pot fi preluate de catte cele doug : elemente structurale verticale prin incovojere faya de axa tare”. CM#CR Structura deosebit de sensibild la torsiune, Momentele de torsiune de ansamblu ale structuri sunt ‘mari datorits excentricitatii CR-CM. Aceste momente ni pot fi preluate decét prin torsiunea elementului struct! vertical. CMeCR Structura deosebit de sensibila la torsiune. Momentele de torsiune de ansamblu ale structurii sunt mari datorite excentricitafii CR-CM. Aceste momente m1 Pot fi preluate’decat incovoierea fai de axa slabs” a lementelor structurale verticale, CMgcR Structura cu raspuns acceptabil la torsiune. Momentele de torsiune de ansamblu ale stucturi sin ‘uri datoried excentricitatii CR-CM, Aceste momente pot 4 preluate prin tncovoierea fat de axa tare a elementelot stucturalevertcale, =a a ame eee > te a 5 — rr ne ycompartimentarii”” transmite inearcarile verticale, fn afara acestui rol Gravitational” Structural de preluare a incaretrilor seismice Aste, {ncireari aplicate in planul lor plangeele indenti ive intre re clementele structurale Ace proportional cu rigiditates acestora - asigurd transmiterea forfelor de inertie: mas clementele structurale de rezisten In cl de la punctul de aplicare la a actiuni laterale, sariser {edistribuirea forjelor seismice inte elementele structurale tn cazul Variafieirigiditdpii acestora pe indljimea constructiet Perete Perete transversal Jongitudinal Planeu deformabil i planul sAu, cu deschrcare unidirecyionala (rezemat pe grinzi orientate intro singurd directie) onal cu ineArearea gravitayonalt iecare perete se incarct cu forje laterale proportional cu sonal soli ‘Poof de pe dvcl longtodinalt, solic la tcovolere Of de xn sd, “an acitates de a prelua Jnctircarea seismic mare ce le revine, id ty planul situ Figura 2.20 Mod defavorabil de comportare datorat inexistenjei plangeutui rigid tn planul assa Planseu indeformebil in planul sau. fo ional cu rigiditatea sa (deo, jccare tncarct cu forte leterale proportional cu a ie arte in vr sunt gale pentru toti perefii). Practic, intreaga forts seismicg ¢ Tats de perei trasnversal. Datofitsrigiitatireduse pe directa de actiune a fon: eg pperetii de pe directie longitudinald au stint solicitafi la forge laterate. Figura 2.21 Mod favorabi de comportare datora rigidiifi planseului la acfiuni i plan, Configuratic elemente Configurajie elemente Elevatie perete structurale verticale le etaj structurale vericale la parter interior =R3 =Fy2 > i aceste a tn lanl to. fs acest so, Ut itcate” in le asigurata rigiditat t lua unele masuri privUTCB- Ca Note de cu tedra de constructii ds tructii de beton armat rs disciplina ,Constructi de Beton Armat” Sectia Seetia Inginerie Economics, 2008-200 2009 Figura 2.23 Separarea construcfiilor de forma neregulati in plan prin rosturi seism: sturi seismice -.. asigurarea pe cAt posibil a simetriei in plan a constructiei ictiei. Acest i la reducerea efectelor de torsiune generalé a structuri,* "eam cei ~ asiguirarea unei distributii in plan cat mai uniforme a rigiditatii elementelor structurale verticale cu rol in preluarea sarcinilor seismice Figura 2.24 Efectul distribuirii uniforme a rigiditatii elementelor structurale verticale - evitarea amplasérii golurilor mari in plangee in zone ce pot slabi in mod hotirétor rigiditatea si rezistenja acestuia. in general astfel de goluri sunt necesare. pentru realizarea circulatiei pe verticala (trafic de persoane automobile, mArfuri, etc.) sau pentru montarea instalatiilor si echipamentelor. rabilé a unor goluri in plansee Figura 2.25 Exemple privind amplasarea nefavo! Figure 2.26 Exeniple privind-rezolvares acceptaante Seal . a 2.3.3 Criteri privind regularitaten ST” a ‘i vedere, evitarea introa : a elevate x Fr Meer \ = ; i Lasesk metode simplifieate de calc) Z ‘puie evitate: Tipuri de neregularitylc® nor astfel de structurl este gig) fe ‘—yesimetrice: comportared = retrageri~nesimetrice: com utilizeazi metode simplificate : mal Jacl $e lo arial et ea corpuri, printr-un rost seismic ay ty a proigeare). Separares, UPS unsul seismic al_constructici SSS puny cu suficientl acuratete prin cals comportarea structurii poate fi ev rost seismic a rally Sas Figura 2.27 Evitarea retragorilor nesimetrice in elevaio dispunerea la un anumit nivel de plangee decalate pe vertical. O astfe| discontinuitate are efect defavorabil asupra comportirii plangeului 7 diatragma orizontalt rigida fn planul stu, La intersectia zonelor cu planes decalate se formenzt silpi scuryi ce prezintl moduri de cedare neductt dlatortd solicitrii puternice la forjl tietoare, mt Stalpi sourti rezemiri indirecte, L; a reali un traseu efit maj izarea structurij A Py Seurt al ines trebuie avut in v sh se realizeze nce itt Bat, pettetilor gravitajionale de la need i al i ct e aplica inuitate este dificil de ae elementelor structurale in zonele & prin calcul___=_variatii bruste de rigiditate sau rezistent’ ““UTCB =Catedrs SNote de curs, discipl le construetii de beton armat a ,Constructii de Beton Armat” Sect Ingineri ect Inginerie Economic, 2008-2009 Figia'229 Recenitriindibecte ale sttipllor pe grim Sinan al stutulor cu vail brat de rg reais pe bal este icil de evaluat prin calcul. Apar moduri particulare de cedare ans mod obignuit, nu sunt avute in vedere la proiectare. Astfel de varia ee conducé Ia acumularea deformatilor inelastice in zonele sabe” gle mobilizarea unor mecanisme de cedare defavorabile. . ee Figura 2.30 Variafii bruste de rigiditate a structurii in elevatie realizarea unor discontinuitati pronuntate in traseul inearcarilor seismice. Un astfel de exemplu in constituie structurile la care pozitia elementelor structurale care poartl incérearea seismica se schimbé de la un nivel Ja altul. in acest caz forja taietoare din peretele de la etaj trebuie transferatA catre peretele de la parter prin intermediul planseului. Accasti foryd. este foarte mare si cantitatea semnificativé de armatura necesaré ,suspendarii incarearii in planul plangeului este dificil de asezat in planseu. Mai mult decdt atat, necesitatea dispunerii de armaturd suplimentard este de multe ori neglijatA la proiectare deoarece se considera c& armatura curentA din planseu este suficient&. evitarea interactiunilor necontrolate cu elementele nestructurale. Astiel de interacjiuni pot s4 conduc’ la aparijia unor ‘moduri de cedare defavorabile, ce Z ‘nu sunt luate in calcul la proiectare. © astfel de situafie se intdlneste in cazul inchiderilor marginale de tip parapet. Panoul de zidirie, cu rigiditate mare la aerial in planul s4u, schimba schema statica a stilpilor, adiacenti prin ___ blocarea ‘deformatiilor in plan orizontal pe inaltimea parapetului. Poate sf apara ruperea neductilé din forfa taietoare specifica stalpilor seurti.sSecia inpinerie. RRR «wee oa ‘Note ae tisepling -Conseuess traseului tnedredrit iscontinviti _Figura 2.31 Evitarea discon seins stil y s Forfa tietoare ut Figura 2.32 Aparitia mecanismului de eedare specific stflpilor scurji datorit4 interacsiunii zidariei cu stilpii'de beton armat | aaa i Hl 1 I It 1 ' ' Meer shemale daenisy slic ween clan de ziddrie structura in cadre din beton turd eu parter flexibilee = UTCR - Catedra de constracfil de beton armat ow Note de curs, disiplina .Constrvcti —~ 2.4. Metoda proiectirii capacititii ey eee eo - Forel Weismice Ge Prviectare previzute de coduri au caracter 0 de seismicitatea amplasamentului cat si de ° ‘onomice. Metodele de calcul simplificat utilizate in mod: 2 mlisurd sd ofere decat o estimare aproximativi a rispunsului unei Meioda proiectisi capacitigi de rezistengl urmfreste ca, ined din faza de zonele cu deformatii inelastice ale unei structuri sii fie dirijate ~ astfel-de-d ee permit : © deformare piastic& (ZPP - zone piastice potentiale). : fn cazul elementelor de beton armat deformarea plastic& semnificativa se poste prin curgerea din incovoiere a armiturii longitudinale intinse. In zonele plastice, intrarea in curgere a armAturii intinse, momentul capabil este aprox. formandu-se practic o articulafie numit& articulatie plastic’. : Pentru ‘structurile din beton armat, metoda project&rii capacitiii de re bazeazS pe identificarea unui mecanism de plastificare convenabil considerat ce se poate dezvolta prin formarea unui anumit eee t plastice. Astfel, in zonele plastice potentiale se pot lua m&suri speciale de co si detaliere in msuri s& asigure o ductilitate adecvat. Toate celelalte elemente tebuie sé raména in stadiul elastic de comportare. considera. Trebuie urmérita formarea de articulafii plastice in elem pot avea deformatii plastice mari (in general, penimu a se putea deforma. semnificativ elementele trebuie sa aiba eforturi axiale reduse). Este de mobilizarea unui numar cat mai mare de articulafii plastice tnainte de form mecanismului de plastificare. a5 Figura 2.34 Mecanisme de plastificare Se stabilesc zonele de deformare plastic& din structura conform cu mecant de plastificare ales. Se proiecteazA aceste zone la incovoiere pe bbaze eforturilor sectionale rezultate din calculul conventional elastic (forfele seismice de proiectare), : Elementele structurale ce conjin zone plastice potential trebuie projectate astfel incdt sa se deformeze plastic numai din incovoiere. Eforturile ~—dimensionare Ia fori tiietoare trebuie si corespunda situapiel a— 4 i “au dezvoltat momentele articulafiile plastice necale valate jinand cont de a Figura 2.35 Stabilirea fortelor tdietoare asociate plastificirii unui stilp din beton armat igura 2.35 rea fortelor taieto: Zonele plastice potentiale trebuie s& fie detaliate astfel i 32 precinte ductilitate adecvata. fn acest sens, trebuie avut in vedere in mod speci 2 ; de dispunere a armaturii transversale in aceste zone. De eae form, ‘ secfiunii transversale a elementului este deosebit de important . Detalierea — acestor zone webuie sa urmareasca objinerea unei comportiri stabile la ciclurile altemate de inc&rcare-descarcare. Trebuie evitate, pe cat posibil, degradarile de rezistenta si de rigiditate. Elementele structurale in care nu se doreste aparitia zonelor plastice potenti tebuic dimensionate pe baza unor eforturi sectionale asociate formar mecanismului de plastificare, ce tin cont de suprarezistenta zonelor pl Aceste elemente trebuie sa rman in stadiul elastic indiferent de cat ridicat4 este intensitatea misc&rii seismice. elemente nu este necesar sa se sectionale. Prin umare, pentru ac ia masuri speciale pentru asigurarea ductilita Aplicarea metodei se localizeaz’, inca arate dupa cutremur, avertizare, anumite elemente ce Pot fi rep; din faza de proi Se evita ruperilor casante, fara+] PROIECTAREA DE ANSAMBLU a = DORITE ALE CLADIRI SI AMPLASAMENTUL4y FUNCTIUNTOR nae CONFORM FN EEA CASTATI. | Z VERIICARS! PAS RASPUNDE + FOLOSIND sryp, er ANELASAMENT OR HARTI DEMAnt Ng, ICROZONARS™ + Fovosn | DIN CODURIS mk | —Prowserane | AREA PROIECTARI CONCEPTUALE, | + FOLOSINDREGULip9, NFIGURATIEI, MODELULUI copuRr ISTEMULUI STRUCUTRAL, A | * PEBAZA EXPERI | STA IATERIALELOR STRUCTURALE SI A INGINEREST TE | GOMPONENTELOR NESTRUCTURALE x » CALCUL STRU SIMPLIFICAT 1 | nies \ | TURAL z + REGULIDIN coDuRL * CALCUL STRUCTURAL (CONFORM CODURILOR © FOLOSIND ANALIZA STATICA SAU DINAMICA, LINIARA SAU NELINIR + REGULI DE DETALIENE DIN CODURI + REZULTATE EXPERIMENTALE -VERIFICARE! + FOLOSIND ANALIZA FINALA A STATICA SAUD) “PROIECTARD-” LINIARLA SAUNEL NEL «DATE EXPERIMEN « ANALIZE epost >_> ASIGURAREA CALITATH INEXECUTIE ¥ ~—~-——|. MONITORIZAREA SI INTRETINEREA Fi ‘gura 2.36 Cadrul general privind realizarea unei structuri ] | | a _ =nv armat de Ron Arma Seca Inginérle Heonomic, 2008-2909 mam 3. Construcfil cu structura in cadre din beton armat monolit 3,1. Definifie, alcdtuire de ansamblu Structurile in cadre din beton armat sunt acele structuri la care inctrcdirile gravitationale gi orizontale sunt preluate gi transmise ctre infrastructura in totalitate printr-un sistem spasial de grinzi si stdlpi conectate rigid la noduri. a nffastructura poate fi rezolvatd fn diferite moduri functie de cerinfele functionale, de necesitafile structurale sau de caracteristicile terenului de fundare. in mod obignuit se utilizeaz rezolvari de tip cutie rigid’ cu pereti din beton armat, fn cazul cladirilor cu. subsol. Pentru clidiri cu regim de indljimea redusa se pot utiliza i fundafii izolate sub stalpi ce pot fi conectate prin grinzi de echilibrare. La fiecare nivel sunt dispuse plangee din beton armat ce pot indeplini rolul de diaftagma fn plan orizontal. Structurile in cadre din beton armat pot fi utilizate de la clidiri de indltime mica (1..2 niveluri) pang la cltidiri de indltime mare (20..25 niveluri). Trebuie mentionat c& relativa lipsi de rigiditate la deplasare lateral a acestui sistem structural face ca in marea majoritate a cazurilor el s& fie utilizat pentru cladiri cu cel mult 8-10 niveluri supraterane, Din punct de vedere al modului de construire structurile in cadre pot fi realizate monolit, prin turarea betonului la santier, sau prefabricat, prin utilizarea elementelor structurale realizate in standuri de prefabricate, Trebuie mentionat cd structurile prefabricate prezint& 0 sensibilitate deosebita in zonele de imbinare a elemenielor structurale, comportarea acestora depinzénd in cea mai mare masurd de rezolvarea corecta a acestor zone. Placa Grinzi i Stalpi a P Pars 2 ‘subsol 5 . Funda Figura 3.1 Cadrul transversal al unei structuri spafiale in cadre din beton armat. i a ; Structurile in cadre din_betom. armat_monolit_prezint®avantajul_unei_fleail i Spafiului interior datorita faptului c& peretii de compartimentare nu au rol structural si,Seve ee = mouiitcares de articulatii plas calcul. Strucnurile in cadre trebuie sA respecte Pe att in plan cét $i in elevatit menfionate in és jn cadre din beton armat monolit Codul rominese de proiectare a structurilor in cacr® b olit axe se bazeaz’ pe cplcaren wctodel capacitatii de rezistenya ‘Astfel codul doreste impuncres tami mesanism optim de disipare de energie. Pentru o stmcriré in cadre formares acestni mecanism are la baz urmAtoarele gerinte: cit posibil cerinfele de conformare con cecil anterior. | _ trebuie mobilizat, pentru formarea mecanismului, un numir c&t mai mare de articuladi plastice. In acest fel fecare articilatie plasticd va avea de disipato- de cet mai redusd si, prin urmare, degradarile structurle Je plastice sé fie ct mai apropiate ca ile smracturale vor fi similare in toate zonele plastice. formate sa lucreze simultan. _ Figura 323 e ‘igura 32 Mecanismul de plastificare optim in cazul incdredrilor seismice predominante Pentru stucturi la care incas ‘ mas crcarea seismica este as predominanta y ou cee gravitationala se urmareste formarea unui mecanis, predominanté comparativ © prin: i = mobilizarea ice la baza stalpilor de Ja parterUTCB ~ Catedra de constructii de beton armat Note de curs, disciplina ,Constructi de Beton Armat” i sunt, de exemplu, clidirile cu multe niv relativ reduse, La aceste clidiri inctrcarile gravitationale joacd 1 in cazul structurilor la care incdrcarile gravitationale sunt plastice nu se mai pot forma simultan la ambele capete ale An accept formarea articulaiiilor plastice pozitive in zona de moment maxi de jos, din camp a A intensitate mai redusé. 1 Diagrama M datorata inearearii gavitaionle yy Diagrama M datorata | { Sncirciri seismice iy Ma, { Diagrama M cumulaté: T at Seism + Gravitational Mos Articulafie plastic& negativé, Map datorata curgerii armaturi de ¥ la partea de sus J — 3 J “Articilatie plastic’ pozitiva, datorata curgerii armaturii de lapartea de jos Figura 3.3 Modul de formare a articulafiilor plastice funcgie de ponderea inearedrilor gravitationale si seismiceTTT stificare alternativ de, , fe de pla: Pr - eee eg seismice predominanté cari seismice predominante se pot accepta si cazuri in care articulatiile plastice sa se dezvolte intr-un numar de stalpi pe toata indltimea aces a conditia ca restul stélpilor s& se plastifice numai la baza. Acest mod de plastifi poste fi necesar in cazul grinzilor care au, din diferite motive, coeficienti fuprarezistenté mari. Dirijarea articulajiilor plastice in grinzi poate necesita un consul ridicat de armatura in stélpi. Dimpotrivi, dacd se permite plastificarea stélpilor pe {naltime se pot realiza economii importante de otel. : In cazul structurilor cu inca Prin proieotare trebuie si se evite formarea mecanismelor de plastificare lot extinse pe un nivel sau un numér redus de niveluri. in acest caz numérul de artic plese me se formeazA este redus si capacitatea de disipare de energie a structim ee ae : pee 2 4 Seis ey mari in articulatiile plastice din stalpi, putndu-se ajunge chiar laUTCB~Catedra de constructii de beton armat - [Note de cure, disciplina ,Constructt de Beton Armat” Sectia Inginerie Economies, 2008-2009 a 3.3. Proiectarea structurilor in cadre j 3.3.1 Asigurarea rigiditagii la acfiuni laterale 2 Construcfile in cadre trebuie <4 indeplineasc® dowd conditii din’ punct de vedere al rigiditafi la actiuni laterale> Prima condifie, expusé si fn cap. 3.2, estefasigurarea unel rigiditifilaterale potrvite astfe] incat, la actiunea unui cutremur de intensitate Tedust .ce poate aparea relatiy frecvent si nu se produca depradari nestructurale semnificative care si necesite {ntreruperea funcfiondrii_constructiei pentru efectuarea Iucrarilor de consolidare. ‘Aceastd exigen{d de performanj{ corespume stirii limita de serviciu. ‘Verificarea_propriu-zisa_se face prin compararea deplastrilor produse de forfele seismice asociate acestui cutremur cu deplasiiile Capabile ale constructiei. Aceste Jegiturii dintte j-structurd. A doua conditie de verificare, asociat& stiri limit ultime, are in vedere evitarea prebUsini elementelor nestructu‘ale si limitarea degradarilor elementelor structurale in cazul cutremurelor rare de intensitate apropiat& cu cea a cutramurului de proiectare. ~ ' 3.3.1.1 Verificarea rigidititii laterale conform P100/92 Ecuatia de verificare privind rigiditatea la deplasare latefala din P100/92 este: d-a Ag aso Z unde ? d,-d,, deplasarea relativa de nivel rezultati din caloulul elastic al structurii zs sub actiunea forgelor seismice conventionale. Hy indljimea nivelului constructiei q _ factorul de comportare ‘Valoarea limita 3,5%o corespunde situatiei in care elementele de compartimentare sunt realizate din materiale cu capacitate redusti de deformarie cum sunt blocurile ceramice sau blocurile din beion celular autoclavizat (BCA). in cazul structurilor cu pereti de umpluturé exeoutafi din materiale deformabile care pot urméri deformatiila. structurii firé sf se degradeze valoarea limit poate fi considerata 7%e. Aceasta valoare poate fi utilizatd si atunci cAnd legAtura panourilor de umpluturd cu structura permite deformarea structurii firé afectarea panourilor. Dass ~ structura nu are perefi de compartimentare, cum este percajelor etajate deschise, valoarea limita este de tot 7%. ummitoare ecuatia de verificare pune in evidengi modul de caleul & Scris4 in forma ; deplasirilor inelastice a structurii:ra de eonstracti de Beton ar uTeD = Cate ‘Note de cure Usciplina ,Constr se emiora cu factorul de comportae sistemului inelastic nu pot depagi s Fam gFy-F~ as Conditia de verificare a rigiditatii Ia deplasare lateralé din Pl sestrictiva gi, de cele mai multe ori, ea dimensioneaz4 practic stalpilor si grinzilor. Aceast& conditie a fost introdusa dupa s-au observat degrad&ri majore ale constmuctiilor cu st structurile in cadre din beton armat). Modalitatea de verific teoretic dar a fost introdusi in cod in cunostinjé de cauzi. faptul c& se compara deplastrile structurii sub actiunea forjelor asociate starii limita ultime, cu o deplasare admisibila asociata | Valoarea de 3,5 %o corespunde asiguré cA © compartimentare si inchidere nu sufera degradari care sn Pentru calculul deplasérilor conform P100/92 se util valori ale rigiditétii elementelor structurale coresp (elastic-nefisurat). in realitate, cdnd structura este proiectare la SLU-este de asteptat-ca majoritatea-elem Daca s-ar-utiliza ins valori i procedeul de verificare ar deveni excesiv de acoperito oe eee ee ee eeeas } @™ deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica dee deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinaté prin inc&reari seismice de proiectare v este un factor ce fine cont de faptul cd intensitatea sei mai mic& decat cea asociata Stiri Limiti Ultime (70,5 importantd obismuita) valoarea admisibila a deplastrii relative de nivel, Pentru Starea Limit Ultima: d* =eqd, Structuri Ta eare forja lateral este cit side cadre, Aceste structuri se numes¢ = La structure pre cu perei de beton armat cadele, dak exist #9 0 wansmite la teren o parte din incirctrile gravitafio ee conformare seismici vizeazi numai perefii structurali in timp ce cad alcatuite ca substructuri cu rol gravitational. Calculul, iment stdlpilor si grinzilor se poate face conform celor prezentate la cap. Structurile cu pereti se dimensioneazi conform cu prevederile codului pentru proiectarea constructiilor cu pereji structurali din beton revizuitd a acestui cod, indicativ CR2-1-1.1, este in curs de implementare. ransmis duale sau mixte, 4.1. Aledtuirea structurilor cu pereti Alcituirea de ansamblu a structurilor cu perefi trebuie si urmireascdi e conformare referitoare In structuri prezentate In cap. 3. Este necesari forme regulate in plan ale structurii, compacte si simetrice, cu alc&tuire intljime, Se recomands ca rigiditatea si fie edt mai uniforma pe cele dous di principale ale structurii, oH In mod particular, in cazul structurilor cu perefi trebuie avute in vedere unele x privind aledtuirea elementelor structurale (a perejilor). 3 Se recomanda ca secfiunile in plan ale perefilor si fie de tip lamelar, halterd sau cu {lpi de dimensiuni limitate. ne ° -Figura 4.1 Forme regulate in sectiune transversal a peretilorSectiunes prezinté tn acest caz o ductilitate scdieuti, Dac pariea opus (in talpa sectiunii), aceasta are o l, ne numiérul de ramuri de etrier Avearia unei ramuri de etrier ~ _ Rarezistenta de calcul a arméturii transversale (Rur=0.8R.) Din felatia de mai sus, cunoscandu-se forja tAietoare de dimensionare, se d mod obisnuit distanta maxima intre etrieri, a., dup ce se aleg ne $i Ase- Diametru minim al etierilor este de 6mm. Distanja inte etrieri a. se conform relafilor: a, $8d, a, $150mm unde d este diametrul minim al armaturii longitudinale de la partea superioaré inferioars.. Procentul minim de armare transversal8, p.™*, este 0,20%. = SpE =0,2% mG pr =0,2%bx s bh ae lll ll ee _ ® » PP i 5 — Ag -etrieri din zonele de capat _ Figura 4.16 Modul de armare a perefilor Necesarul de armatur’ din montanti se poate determina ° oa 1, Se dispune armétura verticalé din inima sectiunii, constructive de armare. Procentul minim de armare este de 0,3% ratte 0,2% A in —100 < aS b*1000 me unde Ajvim atia de armatura vertical dispusa pe un Lm. ; la ambele fete ale peretelui > latimea inimii peretelui in mod uzual se folosest Pot utiliza diametre de pana la 20mm. Distanja maxim inire barele verticale din © distanya-de- 200mm==;-UTCR ~ Catedea de constructit ‘Note de curs, disiptina .Construeti de Beton ii i, Aw i 2. Se determing armitnra lonpitodiqald dels ees et” = aa Pentra efectuarea calculului de die on ate exact de calc i scatter de beton armat bazat pe riefods oa i dimensionare a secfiunilor de b ances geh te ; Procentul minim de armare pentru armiturs cu.ofel tip PC52 sau PC60, este: —~Jo,60% pentr zona A Pain =| 9,50% pentru zona B stanja intre bare este de _Se pot folosi bare de diametru 12m pani la 20mm. Di ‘mai mica de 200mm. Dae dispune ‘de un program de dimensionare, folosind programe de verificare. 3. Se determina necesarul de armatura orizontala din inima secfiunii, peretelui la forjd thietoare. calculul se poate face iterat Aco prin caloulul Figura 4.17 Armitura A,, utilizata in caleulul la fort thietoare Dacé peretele face i ‘i ee parte din catego: om e armituriiorizontale se face cu relatia Peretilor lungi avand H>b, atunci calculul Q=Qs+AgR, unde Qb forta thictoare preluata de beton 0, Q= fo $0,6bbR, pentru zonad (0,7R, +0,26,) pentru zona B So. efortul unitar mediu de compresiunePer o> =? rnstructil de beton armat Construct de Beton srenta de calcul a armaturii vera penta armaree oFizgntnl inimii se utilizeaza in sau 12mm. ‘Dac este necesar din calcul se pot Ra Tea 10mm }4mm-20mm minime de armare, in Saye proentele cazul utilizirii ofelului de tip’ 0,25% pentru zona A nia = } 0,20% pentru zona B santa maxima intre bare este Disc situate tn jaral valor de 200 mm, Modul de calcul Ja fo calculu! perefilor unt cal rare dferit, epropiat de cel al consolelor sourt,astfel el ~ diferite.