Kapton MORFOLOGIA PROCESELOR DISTROFICE ile sunt tulburiri ale metabolismului celular si tisular caracterizate prin lipsa, insuficienja sau absenfa metabolitilor normali, prin acumularea unor metaboliti intermediari sau prin aparitia unor metaboliti patologici Procesele distrofice pot fi + localizate sau generalizate + strict intracelulare ‘strict extracelulare; + mixte i implicat ‘Terminologie: se adaug’ sufixul -ozd fie Ia denumirea metabolituli (melanoza), fie la denumirea organului afectat (miocardoza) Cauze generale: hipoxia, factori toxici, carente, enzimopatii etc. —+ Clasificarea distrofiilor — dupa criteriul biochimie: © Hidroprotidice, © Protid ‘+ Nucleotidice: © Lipidice; eS © Glucidice;, © Minerale; ‘© Pigmentare; © Discheratoze. 4A. istrofiehidroprotdice ~ dearest. wedolo ede. cohartos. WIPERIDATREE = ENS CELULAR sins Wo * Re, “lence Se caracterizeazA printr-o hiperhidratare a celulelor. Cauzele sunt reprezentate de: bacteriene), stiri febrile, (Cipose)sivese toxine (inch¥ Aad de & Ayqyasnereo * Srsdekesesec Kuskocou 3 « « RA EK edsdoss .& . Sona! ase\o so re aedace tad. dowm, ds G sk > \\encla) lose pod (asked) ad brs ‘ls Gude. vacdolo sm woosdS Lagueyue Hide weagkoleClasificare Jhimatoast) ¢, distrofia parenc ¢ distrofia granulara (intumescenté tulbur «© distrofia balonizanta (intumescenta clara, edem celular). \ goneuch , dia Gr enias ASL OM A ey dowschoans % Distrofia gramulard (deqgrerercasso 46 noe kuSlwere) Se ininesefreevent are caracter eversibil ( rare sit inaellr—epatost, eto mong shot c oe \ esas Mone Macroscopic, determina aspeet de organ fiert Wade ABOLES — (Shogl Microscopic, celulele apar tumefiate, cu citoplasma tulbure, cu aspect de geam mat tom Gs HEA, pula® Lslecudsile ea in evident mitocondriile dilatate Ate lo Prin coloratia cu hematoxilind Heidenhain sunt puse rofice (distrofia sub forma unor granule brune. Poate evolua concomitent cu alte procese dist granulo-vacuolara, distrofia granulo-gras8), < Distrofia vacuolara 4 Ward 4esbeflade Ban odd. Este o etapa ulterioara distrofiei granulare, avand aceleasi caue si localiza sau aspecttigrat SO) racitoplasmice, (nucleu je lel enfine p TAR, oS centrala. ue Distrofia balonizanta sku, das < ad oxtibole, 8.) (ersiecanes Macroscopic, confera aspect de organ Microscopie, apar vacuole optic go: Este forma cea mai grava, ireversibid a distrofiilor hidroprotidice Distrofia balonizanti este leziunea caracteristica virozelor epiteliotrope (febra aftoast boala veziculoasa a porcului ete), cu localizare in epiteliile cutanate si ale mucoaselor. 2, formand vezicule si afte vizibile macroscopic. = y ahkedalnag - ‘Ralmo 2. QOL Celulele hiperhidratate se s Hialinoza Se caracterizeazi prin acumularea atit intr patologie de origine proteict denumit hialin (P.A.S. pozitiv) py Warde aod HM: ct si_extracelulard a unui metabolitWiloume-tnedad = (role as, allay wade lo gle S ned as al ba Qakevsu, aghedie os ordaute . Gena, ae Shards QSbude Qo, LPS sono > re asl TOME Aenea wate SRE Je ote dsocdulos an =e WOH _gxethon => Un aes Sond ae ; si es Neha ic couse hats — Sagae \a"demave i i Nayashode ornsancsllare i ae Wwiecad DS WS SN 4 OME. Wk THD vhs sre wads asd jeseetie # je eS ee {gd bbe eo sto. ds nema sok WENHO Apocen ‘ pagal dagee Usbss > eadieNs ane. ante. \ greokus dosshush Wy?ceed : en sore ollkiene > omed Siench ies, qd OW .nrekedS ~ vaesmnon ognetd) | Seeing “exaheboaSe at scheletice, a ia SR Hialinoca iniracelulard poate afecta: fibsele mus ~2y” —_henatocitele,nefrocitele(plasmocitele He, sh nevab ‘ ell pone fa poten F : <4 Hialinoza musculard are drept CH pi é, a fiind leziunea stick Py s in caracteristic& in (Boala muschilor albF"]dar apare $i secundar altor procese SL = ce (alocite: ms Fatt edeuodiatS Ronenke vt 9 patologice (miozite, miocardite). 2 os Verte, Macroscopic, se constatdstri sau pete albicioase ce alterneazsi cu zonele nemodificaté; 43 Cordul poate capita aspect tigrat, cs dias oe couch’ “Sine 7 Mu ne POATLG "29 Microscopic, fibrele musculare striate _scheletice_hialinizate _apar_tumefiate, : ygenizate, tgi_pie i in oxifile ie HE. gi HEA, iar nuclei 3 onvore si_pierd_st » devin oxifil cota ME oN 2, iar pu ase) 3 migreazi spre centrul fibrei sau dispar. in timp, fibrele hialinizate s¢ pot necroza (nectoz Se jox Gatwse Qyohwo mens). ceroast - de tip Zenker) si pot suferi cqleificare distrofjes, 2 Hial Bnet BERD oicnar Halinoza renal apare tn neftopatite abuté sau cronice, insoyite de proteinurie. qc Yobsind Leziunea este decelabilé microscopic sub forma unor granule oxifile in renoepitelii. + TuaneseetPrin aes Oyo 4 gliminagi prin urina, ypralun dol 5 Aha eos 1— in plasmocite, hialinul apare sub forma unor granule oxifil{(corpusculi Russell), yare a R a imprima aspect muriform celulelor. + aassoda babare —> GT axseedrady | Hialinoza extracelulard se caracterizeaz prin depunerea hialinului in_structura, sau descuamarea acestora, in lumenul tubilor se formeazi cilindri hialini care supt - Masset Wadgur > MONS, GNIS Bi oe 5 le, in fesutul conjunetiv, dar se pot hialiniza si trombii * | refilor vasculari, ir inele bazal de ) Corctilor vascular. in membrancle bazale, in tes Qj 5. Rua aueulrr: Vana vty sau fesuturile cicatriceale. Wal 2 > Wom, Yomeussors, Heres asbress (Amifoidoza) ve Nassdis, erbgedudots elulari a unui material (metab Se caracterizeazi prin Tocalizarea strict extrac patologic de origine proteic& denumit amiloid. Us 42 VOacuons, ks Rog Amiloidoza splenicd este intalnit’ cu precadere la cal, pisicd si paséri si apare sub dous aspecte: localizaté (splina SAGO) si difuzA (splini LARDACEE sau splina sunca). Splina SAGO ~ amiloidul se depune in jurul arteriolelor centro-nodulare, cu extindere in structura nodulilor limfoi Macroscopic, apar noduli albiciosi, usor translucizi, aseminitori cu boabele de orez sau cu amidonul fiert, de 2 - 5 mm diametru. loidul apare sub forma unei mase omogene, de culoare bleu Microscopic, la HEA, at Splina LARDACEE — amiloidul se depune perireticular, in pulpa rosie si in pereti sinusurilor venoase. 80 ead. = Den .Ss osscassetel , ORAS ts Bead . do NOE duiLotts => ere cov S p Calon. weade = Nowe de Cone ne ceforeoip Ws LOR a lado ei 06 ee caused 9). eevee i les. So ah on I Bwine > Nwclo past =D \sdhaorueg soe pr rok Sronmyad I i J I | I | | PUN B. pananks 7 rash poy. Wr Jer. tu Aro fowsersdere ayweidore. ww. cei Tl c . dsl Sy) = \onds 7 S h. ' oe eats OEE ¥ Hse — — daadls yte - Qnap = sabuser SW \odoce = semen Basd . SOK Ronse, ONS de wed dowhesd (faxss8 dave) - wun sornondd J Was =D, Jose toy Carssch Louuboiorp) + ash vFSxe, Ted, FP avd. Sesssss ous -S caseh. podmushe my A. deans 1 + Yolo ypeusd S qusderdo Ws dealer yonstlor ak ik. eats wade eeine se remarca aspectul slaninos. pect earacteristic, de »bloc de Macroscopic, se constaté splenomegalie, iar pe sect Amiloidoza hepatica confers organului, - Apate mart in volum, casant, galben-ceros si deosebit de dens. La cal, amiloidul lard si ficatul devine foarte friabil, predispus 7 fa pasire, un as cear pturilor. bazala a capilarelor distruge structura ret fn localizarea renald, amiloidul se depune in membrana dar si in membranele bazale ale tubilor renali glomerulare, in spatiul mezangial, Macroscopic, rinichiul este mari, palid, cu aspect ceros, usor translucid. Plicile de amiloid din SNC sunt asciateencefalopatilorspongiformetransmisibile, Distrofia fibrinoida - Admou Sayjored ad lyoneutsbeber) woncssoiokii lor, Se earacterizeazh prin localizarea in peri vascular a unui metabolt patologie de origine proteicd denumit fibrinoid. ~> rick ectoce Tape medialis moe asin, eR vopdor ce r Ree ; VASeRUTE il RPS z Leziunile sunt decelabile microscopic si constau inifial in tumefierea, omogenizarea SL dezorganizarea fibrelor de colagen, urmate de distrugerea arhitecturi perejilor vascular — aspecte corespunzitoare necrozei fibrinoide. Fibrinoidul se coloreaz& electiv in rosu prin metoda Azan. Alte procese distofice protidice sunt: distrofia mucoid, elastoza si elastoliza, distrofia mucoasi. ; > » perce mae (oe Rrerardesk NAOUSRO'ES Q 43. Distrofille nucleotidice Jeidud wwe 4 wok ‘Sunt determinate de perturbiri ale metabolismului bazelor purinice (adenina, guanina). trofiile nucleotidice, cunoscute sub denumirea general de (GUT) se caracterizeazA prin eresterea nivelului sanguin al produsilor de catabolism ai bazelor purinice AWE AW dss gat ite tesuturi lepunerea lor. Guta aviar’ Se caracterizeaz& prin depunerea in diferite fesuturi a acidului uric si uratilor. Este intalnitd la toate speciile de pistri domestice, cu precddere la galinacee, Formele de manifestare morfologics diferd in funcfie de localizare: guta seroaselor, viscerals, articulard, diatezd uricd (forma generalizatd. 81Ce ee Opts wiecwols ankieuhars {ous a pwaandon dle otic woe ikohanoell Wedsse . Serseondssh WA - Garey] 7 O* Senos ~ dssneroohe i IRE Wy | wes ane Vo ¢ s, anse Vincoroh 4 | SECoEC ‘ asp\ite p Mekoce | 0 YW Qore He dakume oa alee, 4 Xe —— Val a bee a gasehads : : ttenks Vosssslacdo= Sguss acuolt i ‘ eas Wadhooke 6 = occ - Batol = J Gelasurdsic ho dental ds kes’ x UD RA nuokure _ ARS wemacote % Rqusgustes Wiperteastergs pauses rede = Wma . Sagh Ap Sebadanghc / apes | [roy seo HLEM Qooockowse | ronee Wh A 6 SMe Q { 2 ~apnmumeHerReeeEeHReHwWReHEHkEBHRiwaf weGua seroaselor si visceralé se caracterizeazi prin prezenta unot depozite alb- Tetacee, fine, uscate, albe pe seroase (pericard, eapsula hepatic’ si splenic’, saci aerieni, ‘acestea aparind ca ,siropite cu var”, dar si prin prezenga de incrustatii miliare, albe-sidefii in profunzimea organclor parenchimatoase. Procesul debuteaza in rinichi. Acestia apar mari, decolorati, cu desen lobular evident, cu strii alb-cretacee pe suprafata si in profunzimea parenchimului. Depozite albicioase sunt fazele grave se pot deshidrata, cu formarea unor veriabili Prezente si in uretere, care, calculi de acid ure, Guta articularé poate afecta una sau mai multe articulafii, in special pe cele mici, interfalangiene, Acestea apar tumefiate, sunt dureroase (la animalul in viat’), iar ta deschidere, in cavitatea articulari, pe capetele si pe capsula articularé apar depozite alb- vVaroase de acid uric si urafi. Depozitele se pot extinde si de-a lungul tendoanelor, ajungand chi {in musculatura gambei. Cele doua forme mentionate pot evolua independent sau concomitent. Microscopic, pentru evidentierea depozitelor de acid uric si urafi se folosesc metode anhidre de colorare (Giemsa anhidra). Acestea apar sub forma granulard si aciculara, dispuse sub forma de evantai. Jn formele cronice, in jurul depozitelor gutoase se declangeaza o reactie inflamatorie granulomatoasa de corp strain, denumita ,fof gutos”. Guta mamiferelor Afecteazi cu precAdere purceii si vifei, leziunile localizandu-se preponderent renal. in bazinet si calicele renal apar depozite albicioase, smantanoase, usor sidefi, La cAinii dalmajieni apare o forma articulari de gut, cu determinism genetic, aseminitoare celei descrise la pisari. 4.4, Distrofille lipidice ‘Sunt clasificate in trigliceridoze, colesteatoze $i distrofii ale lipidelor complexe. 82RaRNAVOd _ + UDatescitbad\ ee nari a ew Ree heal ee Vero aide ro ne ere EO ERSTA ~ BORER sore See WL Pylnuslrrrem SRE puywoseh ~ aa tour aE Jodnosseng’* , ead (aassgisie devo wane SADE PERLE - allrantus wets Wn~arcape — At ast. raasebe Hank aaah Ts SSI As Resch. PAE BH Pal wegse .- SAEConerementele Sunt aglomerari de material organic impregnate cu séruri minerale. In tubul digestiv apar pe fondul ingerdrii de par, pene, lind, fibre vegetale, au forma sferic®, alungit-cilindroida sau alungit-curbati, in functie de localizare si sunt denumite generic bezoare. in functie de nucleul organic se denumesc trichobezoare, plumobezoare, lanobezoare, fitobezoare, Colecfiile purulente din pungile guturale la cal se pot deshidrata si impregna cu sAruri minerale, formandu-se guturolite. Pseudoconcrementele Reprezinta aglomer&ri de material organic partial deshidratat, dar nemineralizat. Sunt luct sau in cavitatea peritonealA la de mengionat pseudoconcrementele de ou intalnite in 0 sir, apdrute pe fondul unor afectiuni ale aparatului genital, al carenfei in vitamina A sau al ‘unor boli infectioase (salmoneloza). [Ei Davetipeeeane) tulle chs wwebdle O OMS = euienil — ‘Sunt acele procese distrofice in care sunt implicate substante colorate (pigmenti). Dup’ origine, pigmentii pot fi endogeni - produsi in organism, sau exogeni - provenii din mediul exterior. . Pigmentii endogeni: ‘* hemoglobinici —_hemoglobina: © cu fier (hemosiderina, feritina); © fara fier (bilirubina, biliverdina, porfirina, hematoidina) © anhemoglobiniei (melanina, lipofuscina, ceroizii, mioglobina). Pigmentii exogeni — pulberile de carbon si de siliciu ete. ~iemosiaerozs) ‘Se caracterizeaz& prin depozitarea in exces a hemosiderinei in fesuturile fn care acest in alte organe in functie de specie), (splina, dar conditii fiziologi pigment se giseste precum si prin localizarea in jesuturi si organe unde lipseste in conditii normale. 86Hemosideroza apare secundar: ‘© distrugerilor masive de hemati (anemii hemoliice, hemoragii interne masive); ‘+ _stazei cronice (hipoxia favorizeaza liza hematiilor): + administriii preparatelor eu fier (hemosideroza / sideroz4 iatrogend), Forme de manifestare: localizata si generalizat Organe afectate: limfonoduri, rinichi, ficat, pulmon ete Macroscopic, organele sunt mfrite in volum, capat& o culoare cérimizie, au suprafata usor denivelata. Microscopic, hemosiderina se evidenfiazi prin colorajia PERLS, c&nd apare de (FLEA, apare sub forma unor granule brun- culoare albastrd-verzuie. La coloratia tricrot aurii in citoplasma. Jn rinichi, hemosiderina se acumuleazi in renoepitelii. Prin degradarea acestora se formeazi cilindri hemosiderinici in lumenul tubilor. Macrofagele incdreate cu hemosiderina poartl denumirea de siderofage. Siderofagele prezente in pulmonul de staz8 asociat cu insuficienfa cardiae& poarta denumirea de .celule Gd. Ieterul fo weds ngsantcn aaradatar vanetans Reprezins procesul distofic caceriit pon saiularea tlirubinei_in_singe. Hiperbilirubinemia este tnsofiti de impregnarea fesuurilor si colorarea lor in diferite nuante de galben, Culoarea galbend este vizibild in selerd, mucoase, pielea nepigmentatS, fesut adipos, unele organe inteme. apleu- aplines atsion in functie de mecanismul de producere, icterul poate fi: cardiace”. 1. prehepatic sau hemolitic; 2. intrahepatic sau hepatotoxic; 3. posthepatic, mecanic sau de stazi; 4. mixt. Microscopic, icterul hemolitic este asociat cu hemosideroza generalizati, icterul intrahepatic insojeste alterdri hepatocitare severe, iar in iterul de staz’ canaliculele biliare devin evidente datorit& acumuldrilor de pigment gi se pot forma corpibiliari intrahepatocitari. Staza biliard se constatd si in Jumenul canalelor biliare, 87Sous = rwouabeby - [sor beet wake N NUSe Weloso\a c Trayskkies ~ Yocabsads » A bau Neys Goars eerie LOALSIR UDBE YEscdane L coubedkesh Mis WO GIs Quake «S ne ecsdoreo}> droge AA ‘vs casero Wweabarolo — Wwou ny Virmuinge ~ Wyo, ekiclewe Kien eurdontal tows eee a RoST ee Sdrks Go ack = Aas WGOVOWS roa. ~ Lalo opis “Son = S : Stoopid ma Bon erp husale wig kk Vdoasig wotsbsBS —S cad - apg WegDEAS Se NISL HIS Soude . ves : Boro © an Aucbels Se: Ww ok QO, =D Varkcole rand reeado$or cae 7 dratiagg shaadi ds Yo abke olednews erewelo oR. ; Sroutprweses bsdligeS © gaudards Ware’ = dour (ELARIS AE USsouoig, bo woo. Web = Yasceonti tobe, goes Saladrsdste = (Esse cake albne fe pele Qesseolagre = te dacs rh bmn = a % Gere Yo Gos La Ws ‘sentsNliaarssd = bo iaceandinls —> saedas yon Porfiria Este expresia acumulaii de porfirine in diferite fesuturi $i organe. Poate fi consecinta, nor enzimopati, dar si al consumului de porfirine exogene, de origine vegetal Localizari: fesut osos (,osieahemocromatoza”), dinti (boala dintlor rot"), rinichi (orinichi de abanos"),ficat, picte (fenomene de fotosensibilizare). s C» olde BermeskosS BAT | ene MPERHELASDIA riba Reprezinta distrofi caracterizateprinexcesul{losalizarea aberanfljsau lipsa melafine. Cind se refert la localizarea cutanata se foloseste si termenul de discromi Hipermelanoza (exces de melanind in fesutul cutanat sau localizare aberant8) se poate ‘manifesta sub form’ difuzd sau localizata (maculata). Organe afectate: pulmon, ficat, miocard, rinichi etc. Macroscopic, organele afectate sunt negre in totalitate in forma difuz8 sau prezint Pete negre de diferite dimensiuni in forma maculat8. Pulmonul capita aspect de tabla de sah”, La rumegatoare, melanoza maculata este considerata parafiziologica. Microscopic, melanina apare sub forma unor granule fine, brun-negricioase, citoplasma macrofagelor si a celulelor parenchimatoase din organele afectate fn anumite conditii, hiperplazia melanocitara poate deveni tumorali, cu dezvoltarea ‘melanoamelor. Hipomelanoza poate fi: congenitala sau dobindita, ‘© localizata sau difuuzA (generalizat); *temporard sau permanenta. Un exemplu de hipomelanoza congenital, generalizat8 si permanenti este albinismul. ‘Animalele au parul sau penajul alb, piclea i mucoasele roz, iar irisul apare rosu. Sunt deosebit de sensibile la lumina solar8, prezentind adesea fotodermatite, fotofobie sau tumori cutanate $i oculare. Leucodermia este 0 hipomelanozi localizati, dob4nditS, permanent& sau temporari, caracterizaté prin zone de depigmentare cutanat’, insofiti de reguli de leucotrichie (decolorare a pirului). Poate apirea secundar unor traumatisme, cicatricelor, arsurilor, iradierii sau in unele carenje (cupru la taurine) ori in durina la cabaline. Vitiligo este un alt exemplu de hipomelanozi localizatd, dobindits, probabil cu ctiologie neuro-hormonalA. 88RoOUINe Pedasse Vas. ba Mee Canitia (incdruntirea), observat mai ales la animalele eee firului de par. | udad 6 ad.a w | feiab, corct modo Lipofuscinoza Wrolsrsno: gewest do ups (Qo an RAARENS ‘Se caracterizeaza prin acumularea intracelulara a pigmentului de uzuri — ipofuscina who Se in Pericarioni, hepatocite, fibre musculare scheletice, cardiace si netede, la animalele batrane BSMMNA sau la cele cu boli cronice, casectizante. Macroscopic imprima organelor afectate o culoare brund, fiind asociati cu atrofia bruna. Microscopic apar granule fine, brun-galbui intracitoplasmice, grupate in special in juru! nucleului. Antracoza Se caracterizeaz& prin depunerea pulberilor de carbon in unele fesuturi si celule, cu precdere in tesutul pulmonar si in Jimfocentri traheobrongici si mediastinali. Este observatl in special la animalele din zonele poluate, din bazinele carbonifere, dar ila animalele de companie ai cSror stpAni sunt fumstor Macroscopic, pulmonul apare ca ,stropit cu tus”, iar limfocentri afectati prezinté pe secfiune fine puncte negricioase dispuse subcapsular. Microscopic: particulele de carbon se regisesc in perefii alveolari sau in fesutul conjunctiv din septuri, precum si in macrofage. in cazul in care animalele cu diferite manifestari enterice sunt tratate cu carbune testinale si a limfocentrilor mezenterici medicinal, se poate produce o antracozi a mucoasei 48, Discheratozele Sunt procese distrofice caracterizate prin perturbarea mecanismelor de sintezi a cheratinei la nivelul epiteliilor stratificate de tip cornos. Cele mai importante discheratoze sunt rezultatul unei productii excesive de cheratin’ maturd sau imatura. 89 au waanke)omen: 7 aWooude Lu tnas Nige . Tose NS 2a sods onke Twhabwoas reudo Sasreth do msde’ one : K-spor — huvobins y avwlal, \yoduse ) i / | \ Rebe “yssgarcbs (aussicans) Rondne = Wie Whrcond HB Locarno | M Spoke vee Yor . wd. = ealog, | Seaon — Ore N sol, L | Qs rok awl | oe aclios \pedseqeand Harcston desu sotto, wuntoos 3 > oro hos ~ Walepaar austere Goce ul wre tines / sors. & Hipercheratoza Se caracterizeaza printr-o produetic exeesiva de corn matur, cu ingrosarea stratului sae ee Poate fi congenitala sau dobindita, localizat& sau generalizats, Un exemplu de hipercheratoz’ congenitala, localizati sau generalizata, intalnitd in special la vitei si c{ei este shrioza, Hipercheratozele dobandite pot fi determinate de hipovitaminoza A, de carenfa in acizi ragi esentiali, de intoxicajiile cu substanfe ce actioneazA ca antivitamind A (clornaftalenii din Budroane), de parazitoze (scabie), dermatomicoze (tricofitie) sau de factori mecanici (rosaturi de hamasament). Macroscopic, pielea din zonele afectate apare ingrosatf, uscati, depilats, cu caracter sevamos sau cu tendinga de a forma placi cornoase inti Microscopic, stratul de cor apare mult ingrosat, format din lamele oxifile suprapuse si este lipsit de nuclei (element de diagnostic diferengial fafa de paracheratoza). Calozitdyile(batéturile) sunt un exemplu de hipercheratoz localizati, formatd in onele cutanate supuse unor presiuni mecanice constante si indelungate. hipercheratoz4 a piclii botului si a cuzinefilor plantari apare ca o complicatie a maladiei Carré la carnivore. taaunnl. ty eee anwuerte > goralt [Paracheratonn Wsos Goud deal. Wager . Se caracterizeaza printr-o productie excesiva de cheratind imaturd, permeabil8, moale, predispusé fisuraii. Cauze: carenfa in vitamina A $i zinc, deficit de acizi grasi esentiali ete. Localizari: extremitatile membrelor, fafa intem& a coapselor, zona scrotalA (vieri), mucoasa esofagiand i portiunea esofagian’ a mucoasei gastrice Giine) Reprezinta punctul de pornire al ulcerului gastro-esofagian. La bovine poate apirea o hipercheratozi combinatd cu paracheratoz& ruminal, in care mucoasa ruminal’ apare ingrosati si induratd, de culoare brun-negricioas&, cu papilele marite, de consistenj& crescuti, uneori aglutinate, cu formarea unor plici cornoase predispuse fisurilor, cu declansarea ylterioar& a ulcerelor ruminale sau a ruminitelor. Microscopic, stratul comos este mult ingrosat si conine numerosi nuclei (cheratin& imatura).ee | Aorachelokoyas > we a 4 j joss Galeciond —» uler gerkic re igi Yoewmage © Lexus Ksaorcoyce + = dalanye ( Qoook Uesisogastovet ~ a.dlhon ~Naorowe ~ gpl aySreo RELA Wate - AL, vioakadas ann > apabonbintet arokul aswoss muds Nok Were’Qonerere a oo ae bepeerrrnges are isi ode Scent — fronds oe URES nes weCapitolul 5 nm toss Keds cs eke Seo MORFOLOGIA PROCESELOR AREGENERATIVE > NERO (NECROZA CELULARA, APOPTOZA, NECROPTOZA, PIROPTOZA, AUTOFAGIA\ NECROZA TISULARA, GANGRENA) jsulare, cu sistarea Necroza defineste moartea unor celule sau a unor teritori ild a functiilor acestora, dar cu menjinerea in viaf4 a macroorganismului. Moartea celular se poate prezenta sub forma necrozei celulare si sub forma apoptozei (moarte celular’ programat& genetic). in ambele situafii nu exist’ corespondent macroscopic. Necroza celularé reprezinté moartea unor celule, surveniti consecutiv actiuni diversilor agenji patogeni (toxine, hipoxie). In microscopia optica, apar balonizari celulare si modificari ale nucleului sub forma de: hipercromatoza, hipercromatozt marginalé, cromatolizd, cariopicnovd, cariorexd $i cariolizd. Concomitent cu modificarile nucleare descrise apar sf modificari citoplasmatice care pot evolua de la vacuolizati pind la citoliza. tones pudes festa printr-o condensare celular’, o fragmentare nucleara gi Apoptoza se m: formarea de corpi apoptot Necroza celulara determina reactie inflamatorie, in 1p ce corpii apoptotici sunt rapid fagocitaji, fara si determine inflamatie locali. Necroptoza este 0 forma de moarte celulari hibrid, avind caracteristici comune cu apoptoza si cu necroza celular, Morfologic si biochimic este asemandtoare cu necroza celulard, cu pierdere de ATP si cu balonizarea organitelor citoplasmatice, eliberdnd ulterior ‘enzime lizozomale care rup membranele plasmatice si declanseazi proces inflamator. Din punct de vedere al mecanismului de declansare are ca punct de plecare activarea genelor ce declanseazd moartea celulard, proces specific apoptozei. Necroptoza, spre deosebire de apoptoz8, fiind independent& de activarea caspazelor se mai numeste si moartea celular’ programati genetic independenta de caspaze sau ,necroza programata Piroptoza este 0 alta forma de moarte celulard programat, numindu-se asa pentru c& este acompaniati de febri, cu eliberare de IL-1, avind din punct de vedere biochimic 4asemintri cu apoptoza. Declangeazd moartea celulelor infectate eu microbi, activeaz® ‘caspazele si declangeazA secundar proces inflamator. Autofagia este procesul prin care o celuld igi consuma din propriile componente. Implict material citoplasmatic care este degradat cu enzime lizozomale. Este un sistem de conservare si supravio(uire in situafii de infometare, celula se canibalizeaz8 singud $i recicleazd materialul digerat si formeaza .autofagozomi”. Necroza tisulard in functie de particularitiile fesutului afectat si de agentul patogen implicat, nccrozele sunt clasificate clasic in dou mari categorii: WC 2 necroze umede (de coljevatie sau de ramolitc), caracteristice fesuturilor bogate in i sirace in proteine coagulabile. c Weworda — Aveeroza de coagulare itilitd in special in organele parenchimatoase (feat, splin8, ASQOARE nich ete.) ca urmare a hipoxie, a actiunii unor substan toxice sau a unor toxine bacteriene. * Macroscopic, focarul de necrozA poate fi de dimensiuni mici (focare miliare) sau mari (vccroze in focare mari gaben-cengiasct i ffibilpeseetine. MECAONE —> Microscopie, arhitecturatisulard se menjine inifial (necrazd sirueturatd), pentru ca in ‘timp, zona necrozata s& se transforme intr-o mas anhisti (necrozd astructurutd), bazofila la mamifere, oxifild la pasari, denumit& detritus necrotic. D)Necroza ceroasd, de tip Zenker, este 0 necrozi de coagulare specifics fesutului musciilar (scheletic, cardiac, neted). Este corelata de regula cu hipovitaminoza E si hiposelenoza. Procesul patologic debuteaza ca distrofie hialind a fibrelor musculare, pentru ca ulterior acestea s& se necrozeze, Macroscopic, zoneleJafectate apar albicioase, cu aspect ceros, uneori imprimand (Goes ip ee coca aD mio al safes precadere tineretul suin, bovin, ovin si aviar. Microscopic, fibrele musculare striate apar tumefiate, segmentate, oxifile, “omogenizate, fard striajiuni, cu nucleii migrayi cAtre centrul fibrei sau fird nuclei, 3) Necroza fibrinoida este specifica fesutului conjunctiv din structura perctilor vasculari, Este decelabil numai histologic i se caracterizeaz4 prin tumefierea, fragmentarea si omogenizatea fibrelor conjunctive. 4s Steatonecroza, specific’ {esutului adipos, se caracteri 108 a unor focare alb-g’lbui, uscate, mate, bine delimitate de tesutul in 228 macroscopic prin apari jin jur. reapke Ws ook - aay Sood Madore Dornsoklod) : Tos MAKwas& Topas aseuk angle es odusd Wor, ae oss ss HE Gora) i NS ashe Bs Se qgrest As Ross SS ehagedan V aysh , REITUNSE > psd , Lok BF wealdlorwdsve, es alechod sasstatto sisauak BlogRul = bea Wisors Nest aeysh. ds ocoy (yada co tHISTSOM fro. aoe Yo. aaclosads Ws are weil ane dotmune b E 5 BEBE EzRnBa=@ anedt. cokslous dub dy _sberened ) SUSOREM. Wrargu -be. y Bo DKK.Aled basins g LuIne twerk VABUdS rl Rarseaoany, pte artlasio. Microscopic, 1a coloraiile elective {Sudan IN, 1V, negru de Sudan) se remare mase who All ‘amore, necolorate, corespunzitoare iocelordarse 55) Lnccroza de cazesicarecealfct aun tip pnicular de nero sets, exe specitcs BAS Ny (ex: phvcobacteriom, cae \ Com Actiunii unor agenti patogeni cu o anumit& comporitie chit imprint zociun aspen) Inroann? SAVE google alado Sooke Ag, *” Macroscopic, focarele de necroz8, de dimensiuni variabile, au culoare galbuiccenusic ‘speet grunjos i unsuros, asemanator brinzei devaci. NLSASNNGONS, Ne Microscopic, zona necrozata este in mod constant astructurata i pentru c& acest tip de hecroz apare in boli granulomatoase, in jurul focarului se observa celularitatea specified granuloamelor. Necroza umeda (de colicvatie sau de lichefacfie) este cel mai adesea Intalnita in SNC, ca ramolisment sau malacie (termen folosit in special pentru leziunile decelabile microscopic). Malacia poate afecta atit encefalul (qncefalomalacie) cat si miduva spin8rii (mielomalacie) Necroza de colicvatie este intalnitd si in cazul abceselor. Aceasta survine sub actiunea enzimelor litice ale germenilor piogeni asupra detritusului necrotic din central leziuni Gangrena Gangrena este un tip particular de necroz’, intilnit in structurile ce vin in contact F. Este 0 leziune grava, brutal’, in a citei evolutie direct sau indirect cu mediul exter intervine $i flora de asociatie prezenta in fesutul respectiv. Anatomo-clinic se disting 3 tipuri de gangrena: meuknsel ( © uscati (gangreni secundara); wesileddo © umeda (gangrens secundara); Reolo Bato. ¢ gazoasa (gangrend primars). Gangrena uscata este Iniginigs la givelul pili si exremitptilor. eRe ssa NS ek CSOnE=G3 SER ‘Macroscopic, teriforiul afectat apart usor decliv, negticios, uscat, rece, mat, cu aspect pergamentos, bine delimitat de fesutul din ju Escara Ye decubit este o forma de gangren’ * scat ce apare Ia nivelu! proeminenfelor osoase la animalele care stau in decubit prelungit, ici fesuturilor ce contact indirect cu mediul Gangrena umedi este spe exterior, sunt bine vascularizate si bogate in flor microbian& (pulmon, intestin, utet)) Pulmonul apare inalt, cu zona gangrenaté de culoare verzuie-cenusie, crepitanta si degaja miros ihoros, respingdtor. . presmovre slsiorgrtis Y 116wives EASES satselech? Gangrena umedi a intestinufui reprezinta faza finald a lantului patogenetic stazi — infarctizare ~ gangrena, declansat de modificarile topografice de tip volvulus, invaginatie, — Jarsiune ete, Segmental intestinal fettapare tue iniratsero-sangvingent megTCES, i degaja miros ihoros SPAMOBE | - Gangrena umedi a werului este 0 consecinjS a fatarilor distocice sau a retentiilor Placentare. Caracterele morfologice sunt similare celor descrise anterior. Gangrena gazoasii apare in urma actiunii germenilor anaerobi, gazogeni, din genul (Clostridium in esuturi musculare traumatizate si/sau mortificate. Macroscopic, masele musculare afectate apar tumefite, crepitante, negricioase,lipsite — cu aspect spongios. La secfionare se scurge un_lichid sangvinolent si se degaja un tniros de unt rinced, caracteristic. (: . Wake Microscopic, fibrele musculare degenerate sunt fragmentate si dilacerate de un exsudat ‘sero-hemoragic care confine bule de ‘gaz. : 5 gen. M85 dled Se roure os, gale ona ete Shader. Gu ys. gus Le Br. Ws. A ysore wuss conrik mepboatd - re apcductwde S099 excang (i% sarge) > A0ed, Se Vorwdes oat (oars) porkaggcans (voor) ») woke Oh , eq | RN oe sed o Se qhesndsdor daclgand. de uci 17Nas SOIR UNE > Agonke daeen. NeKO “) = de wacko dws Erode ios ours) n fond? Cranes) D dewsds | obs ass Guls), Bes | Walonaskoe) i ag i ws Ayah Oy. spreale > PORN on 6 As ox «OO exh ~ HIDEO REPANE ¢ Cicer Wl aol, Ar Asnyers une & Siders yore, ae nen aed + [Enos zw, ‘ ‘ Wwolsoye . ts can oo WS wod: | Karol Gok SoZ ymoane ; : apart — Wands _ Ramus Wipe eSPiE] ; Yersone.. ess bo Ogsadd - : a — Se sae AE wehe = RNAYE Od ers pedusen Yow) | 7 = pan pets cernice a rol, Aploroond (ximons )) Osh BORE 4 ( povne, dod - B \ Ach Odi, Ads “yphaorged + CALEKE, Cengexid, ~ voy aoddasSad i. Voyo pendsMW do, ~ iaisge r oe ak tolt 18 1 | albus Ak Sate eke a OUelA PROCESELOR Oe ee ane la Ae Noovock 5 HHA AGFARE a ate a Qsincitiatiarea Se caracterizeaz4 prin fuzionarea, unirea_celulelor, cu formarea unor structuri : mulinuleste nun sini uGSUIERGSRSTTERE) HOY W809 Nooad$6 cosaclas De exemplu, sub actiunea cies agenti patogeni greu fagocitabili, celulele epitelioide fuzioneaza si formeaza celulele gigante multinucleate. Acestea sunt de doua tipuri. in funcjie de agentul patogen implicat; celule gigante de tip infecios (Langhans) sixcelule gigante de tip corp strain. (4 es oo pen — CelulasLanghans este o celuls hare (50-100 um)! de ormé rotunda, Multinucleata, cu ‘nuclei dispusi perfec, in coro saupoteonv edad — Celula de tip corp strain este o celui alungitd, cu prelungiri citoplasmice spre corpul sstrin sau spre zona distrusd de acesta si cu nucleii aglomerafi la polul opus. gO, p 1 nucleli aplomerati My SOS “above ahogl. Sincigiile se formeazi si la nivelul epit traheo-bronsic, sub acfiunea unor ions ed WWULETRICA -& Atrofia (hipotrofia) “ + WOM STaca Reprezint& reducerea in volum a unui fesut, organ sau a unei portiuni a acestuia, ca urmare a reducerii schimburilor nutritive locale. Atrofia presupune reducerea volumului unui organ ce initial a fost normal dezvoltat si nu se confund’ cu modificari patologice _ dezvoltri ontogenetic precum hipopaia,aplaia sau agenezia cu invlutia. -RO-AGCR fag x Hipoplazia reprezint& 0 subdezvo|tare @ unui organ datorité intervenjiei anumitor factori pe parcursul dezvoltarii sale ontogepctice. ak : 125 UipORAA. Gybeo dou ewo@ubiedhol Won - rowle. Ss fe \ ae RRS } wh spores Me Keduse Ls vor Larofune pe Youtoy Wt Wa Keassrdheder mude Qbo. pense NY AUR oond ua deh 3 WA, juosommsodies— pebeuste - Ga — “yoncrealste erornce pact Lulecrud bo ty YORE = aaa mwinkerikrtk —_— =— aAgenezia reprezinta absenta completi a unui embrionar si a cordonului vasculo-nervos. organ, inclusiv a mugurelui stu Aplazia veprezinta lipsa de dezvoltare si diferentiere a ‘mugurelui embrionar, dar cu Prezenta acestuia si a cordonului vasculo-nervos, Jmvolitia este un proces fiiologic, intereseaz’ anumite organe (timus, uter post- Partum, gland8 mamara etc) si este asociatl cu virsta sau cu stareafiziologic& a animalelor. Atrofia se poate realiza fie prin reducerea volumului celulelor constituente (atrofie volumetric), fi prin reducerea numarulu celulelorconsttuente (atrofle mimerica {In cazul organetor pereche (rinichi, testicul), atrofia unuia este insotita de hipertrofia Conipensatorie (vicarianta) a congenerului, prin preluarea partials a functei de cdtreacesta. In fanctie de etiopatogeners, atrofile sunt clasticate in urmitoarele catego Atrofie de compresiume, determinata de presiunea indelungata exercitaté de lichidele ‘cumulate in exces, de turnori, chisturi, piese de harnasament, calculi etc. Exemple: atrofia renala datorati.hidronefrozei sau dezvoltirii unor calculi de dimensiuni mari in bazinet, atrofia encefalului datorati acumularilor de LCR fie Subarahnoidian, fie in ventriculiicerebrali, dar si datorts dezvoltiii chistilor cenurotici (Ia ovine). Atrofia hormonald este asociata cu deregliri endocrine $i afecteaz& fesuturile fintd ale hormonilor implicati. De exemplu, hipofuneyia anterohipofizara poate determina atrofia tiroidei, gonadelor si suprarenalelor; consecutiv castririi masculilor se atrofiaz’ organele sexuale secundare, Atrofia de inactivitate se instaleazi in special 1a fesutul muscular, ca urmare a Feducerii sau sistarii activitijii acestuia. Astfel, consecutiv fracturilor, musculatura membrului imobilizat ii reduce volumul, suferind un proces de amiotrofie Atrofia neuroticat (neurogendjeste o consecin{a a sistirii influxului nervos, Afecteazi in special musehii ai c&ror nervi motori au suferit diferite procese degenerative sau au fost seefionati (de exemplu, in caz de paralizii). Atrofia toxicd este consecinja ‘unor intoxicatii (benzen, micotoxine) si afecteazi in special organele sistemului limfoid si hematoformator, Atrofia actinicd este determinatS de radiatiile ionizante si afecteaz’ organele ale c&ror celule au o rat mare de multiplicare (mAduva osoasi hematogen’, organe limfoide, gonade). Atrofia marasmatica este o atrofie generalizati, determinati fie de aportul insuficient de hrani, fie de malabsorbtie sau de unele boli cronice. Animalele cu o astfel de atrofie devin cahectice (casectice). 126a Unahibrs Sle 2 dos! oo condo: ak par Rro ya odor a anon Ay Assess:Atrofia senila este de asemenea generalizata, dar este considerats ea fiind un proces fiziologic ce apare la animalele batrine. Dupa aspectul morfologic, arofile pot fi incadrate in urmatoarele categori Atrofia simpla, in care se produce o reducere a organului afectat, dar fark alterarea arhitecturii generale a fesutului, Macroscopic, dimensiunile, volumul si greutatea organului sunt reduse, culoarea este ‘mn general mai deschisi decit normal, iar consistenfa este usor erescuté datorté modificdri Taportului fesut nobil / stroma in favoarea stromei. Microscopic, celulele parenchimului sunt mai mici sau mai putine decdt normal. In atrofia renala de exemplu, tubii renali sunt puternic aplatizafi iar glomerulii, de asemenea aplatizati, apar aglomerati pe unitatea de suprafaf Atrofia grasés insojeste de regula amiotrofia neurotic& si consti in ocuparea spafiului disponibilizat prin reducerea volumului fibrelor musculare cu fesut adipos (pseudohipertrofie). Atrofia fibroasé (sciroasa) este asemanitoare celei descrise anterior, numai c& tesutul de inlocuire este cel conjunctiv fibros. Este asociata de regula cu atrofia de compresiune. Atrofia seroasa este specificd fesutului adipos $i este asociat& cu atrofia marasmatic& si cu cea senilé. Tesutul adipos de la nivelul maniamentelor se transforma intr-o mas cu aspect gelatinos. Atrofia brund este, de asemenca, asociatd cu atrofia marasmatica si cu cea senilé, si se caracterizeaz& prin colorarea bruni a organelor afectate (musculaturd scheletica, miocard, ficat), datorita acumulatilor de lipofuscina. Se traduce prin maria in volum a unui fesut sau organ, pe seama crest celulelor constituente. Este 0 modificare bioplasticd, de adaptare la solicitari supli ), miocardice fiziologice sau patologice — si implic’ celulele musculare scheletice (efort fi (fort fizic, altitudine, insuficient’ cardiaca) si netede (gestatie, obstructie/ocluzic intestinal), Hipertrofia cardiact se regiseste morfologic sub dou aspecte: concentric excentricd. PP edad ree teh oss. ~& Hipertrofia cardiaca concentricd afecteaz’ cu precddere ventriculul stang si se traduce in detrimental evi ventrguare, Volumul genera al eorduli win ingrosarea miocarduli, ae vaussol . Se 4 mane nemodificat. Hipertrofia cardiac excentrica const in marirea volumului miocardului, cu menfinerea constant sau cu usoard mirire a cavitifilor ventriculare. Volumul general al aN prordaco perecbiente Nye ees” als y MG.oo * m | Pa 4 ara gaudsstas 88 5 a . = be ra ieee eT oe sors Wo dk C Sees |e cele. | camsadcn wi Neat | Vo Wye hdsnl cossababss possadadad bslbore, an aackayegaclo doy aaa oS KL = WdMorsalie Poyerido aWsuo caus soushd pees > rMawomendhe psloaseo > Sore derdne oo anask Urer > muasiace Ree Sete. dun suesfolwudoo i pects Ds VSL 7s BAL (sess is ome Male EOE erevndl WEST gallgnie Garmeende a ce fi confer aspect globuls. In acest caz se impune diferentierea ordului este creseut, maririt de dilatatia sau ectazia Gardiaca, ‘Volumuluicavitatilor, iar mioeardul apare subjiat si flase._ Hipertrofia compensatorie sau vicarianta afecteaz’ corganele pereche Ginichi, care marirea volumului cardiac se face pe seama testicul) in cazul diminuari sau sistirii functior unuia si prelutrii acestora de cltre congener- ooh 18 engin EPFEZINIE © marire a volumului unui fesut sau organ pe seama cresteri! mumdrulul celementelor constituente. Poate evolua ca atare sau concomitent cu hipertrofia si poate fi arenchimatoasa si/sau stromal’. In functie de etiologie si mecanisme patogenetice, hiperplaziile pot fi Adaptative, ce apar sub actiunea unor hormoni la organele inti ale acestora (hiperplazia / hipertrofia endometrului in caz de hiperestroge plazia/hipertrofia epiteliului mucoasei ingluviale la porumbei imediat dupa ecloziune). De regula sunt proces¢ fiziologice, reversibile, + in spcdae. Soabde do Regenerative, ce survin in cazul distrugerii masive a unor celule sau tertori tisulare gi o au drept scop inlocuirea acestora. Exemplul tipic este reprezentat de hiperplazia regenerativa a miduvei osoase hematogene, in cazul anemiilor hemolitice sau al hemoragiilor masive. Inflamatorii, frecvent intilnite, apar in cazul proceselor inflamatorii proliferative si pot interesa atat elementele parenchimatoase, cét si pe cele stromale. SPIN * care este stimulats Mentionim ci hiperplazia este un proces adaptativ pr multiplicarea celulari, secundar determinand o crestere in volum a fesutului afectat. Aceasti reactie este considerati o modificare cu potential neoplazic, fapt pentru care se poate nostic difgrential confunda cu procesul tumoral, fata de care necesita di Esie un proces bioplastic adaptativ caracterizat prin transformarea unui fesut diferent, aul n alt esut diferent adul, de aceas orgineembrionar.Poate finns fn fesuurileepiteliate si conjunctive, Len, eh Meany > Us de ah ‘Metaplacin epitetiald este rezultatuKGipovitaminozei Apau al unorirtaii mecanice YeroSSxJ prelungit. Hipovitaminoza A determin Ia psi metaplazia comoast a epteiului glandelor esofagiene, a epiteliului bursal si salpingian, iar Ia rumeg’toare metaplazia comoasi a epiteliului urinar, a epiteliului glandelor si ductelor lacrimale, generdnd xeroftalmie. d= SA VW anal. aatedsiler 128Macroscopic, metaplazia comoasi a glandelor esofagiene se caracterizeazi Prezen{a unor noduli albiciosi, uscaji pe seefiune, de dimensiuni mici, care proemin’ Ia suprafaja mucoasei, Microscopic, epteliul monostratificat de tip glandular devine pluristratificat de tip comos. In lamele de corn pot fi prezenfi nuclei, metaplazia cornoas& asoc indu-se cu aracheratoza, inoasi si/sau osoasi a Metaplazia conjunctiva consti in transformarca cartlagis taurine in {esutului conjunetiv fibros, asa cum se intimplt la curci la nivelul tendoanelor, Ia in care stroma pulmonara si Ja baza aortei (,osul cardiac”). La cea sunt freevente situa stroma unor carcinoame mamare suferi metaplazie cartilaginoas& sau osoas8. 129push ak | ods ee — # ‘Gl eudissuctoore 3 | dshcRice ~ wll he Be Rodvoynsice ev epdsds Ash do are ~ ° Ne 8 Jocare wabose oy N 8 EES a scar do wevsle - ed . c BW Yen DS aor Weace \Q.\1 2020 Capitolul 7 MORFOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII head logole/ qeuede Inflamafia, manifestare complex generals si/sau Jocala de adaptare si aparare a Organismului la impactul cu diversi ageni patogeni, se_caracterizeaz’_morfologic prin exsudative si proliferative, a gnoyank daleske . modi Clasiticare: ‘+ inflamatii predominant alterative, . 3 lamatii pred age al Saste jpudStt * inflamatii predominant exsudative; © inflamasii predominant proliferative. > awl. RAGES Denumire: se adauga sufixul -itd la denumirea organului afectat (hepatita, gastritd, sinuzit8), Exceptii— pneumonie — inflamatia pulmonului. 4 Alor werteticle > a Rooke Llp. o Inflamagiite predominant alterative: © inflamatia necrotic’; * inflamatia ulcerativa; + inflamatia cataral. Etiologie diversa: substanfe toxice, bacteri, virusur Evolutie de regula acutd, rareori subacutd, cu tending’ de cronicizare, ‘ Inflamatia necrotics — Wecsald de wo Sare Este principalul tip de inflamatic alterativa. a Ye Localizare ~ ficat, pulmon, miocard, splina etc. Poate fi primara sau secundard, evoludnd de regula acut, rareori subacut sau cronic. Macroscopic, se manifesti ca focare de dimensiuni diferite (miliate, mari) care nu friabile, delimitate de un briu deformeazi suprafaja organului, albicioasc-galben-cenusii rosictic de hiperemie (cele recente) sau albicios, leucocitar (cele mai vechi). Microscopic, se deceleaza o zond de necroz’ structurata sau astructuratd, oxifil& la pasiri, bazofila la mamifere, un briu de aflux leucocitar si hiperemie perifocalA, 139a Badotad peros > d onestad ©, Lekos Mod &. aerts ao S atAR BOCOS . Weal. enh aes CATA, LEto- = cull heroic Awe. ae PrEULES gosto 2s wath. pomkive ai PaCS ONS yagaroiio eSero¥iho © sseserus abe Rj %) Gcafesbe ee _eolo, ¥ PIod . Wasa 5. Lal apie bess eds \nadlore aa E-ads % LskeSanSo colors. ob. Banesotte oad X Wy, TAT |e SAMAESO fe Wish casteuey B Sasi Soe ™ eee PALS be ORAWALS WL 3 ee a 8. . ‘6 a wene 2 [sch Geanes Wises carancer | Sle div okuda reroo 4 asad qoshelon rersane SSK Inlamatiacatarau®? OL SES Rake UEATNGT Este © leziune combinata alterativa si exsudativa, cele doua tipuri de modificari find Prezente in egald mnisurl in focarul inflamator. Este 0 inflamatie specified mucosselor Ggestiva, respiratorie, genitals, urinar), dar termenul este folost, prin extensie si in cazul altor organe, atunci cénd leziunea dominantd consti in descuamari de celule (pulmon — bronhopneumonie cataral, limfonoduri —limfosinuzitt cataral) Substratul morfologic al acestei inflamatii este reprezentat de catar, care este aleatuit din exsudat seros transvazat, din produsul de secretie al glandetor locale iritate si activate, din Celule locale descuamate si granulocite neutrofile. In functie de predominanja acestor Clemente, catarul poate fi: seros, sero-mucos, muco-celular, muco-purulent, purulent. Macroscopic, mucoasele afectate apar tumefiate, edematiate, hiperemiate, uneori cu Puncte sau strii hemoragice si acoperite cu un deporit gilbui, vascos sau usor filant. Examinarea post-mortem a mucoaselor se va face cét mai aproape de momentul mort, pentru 4 evita confuziile cu modificarile autolitice locale. Sunt situa n care aspectul congestiv- hemorag le este pronunfat, ceea ce face dificil incadrarea inflamatiei in categoria celor catarale sau a celor hemoragice. Diagnosticul diferential se bazeazd pe prezenta sdngelui in lumen. in acest caz diagnosticul este de inflamatie al mucoasei_gastro-intest hemoragicd. Dacd sangele lipseste din lumen, inflamatia este considerata cataral8, indiferent de aspectul peretelui Inflamatiile predominant exsudative Se caracterizeaza prin prezenta exsudatului in focarul inflamator. in funcgie de tipul de exsudat, se recunose urmatoarele tipuri de inflamati + inflamasia seroast, © inflamatia fibrinoas; * inflamatia purulentd; * inflamagia gangrenoas&;, © inflamatia hemoragicas, * inflamafia cozinofilica. Jn practic& apar numeroase combinafii intre diferitele tipuri de inflamatie (sero fibrinoas®, sero-hemoragic&, fibrino-purulentd, hemoragico-necrotic&, fibrino-necroticd). 140