Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérité conform legii. Reproducerea interzis&. 4 Pag. PRETUL Lel 1,00 CZ, 625.7.03 RERUMRICA! SOCIAUSTA) STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1339-79 CONSILIOL NATIONAL LUCRART DE DRUMURL Inlocuteste PENTRU STIINTA DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE Se ee ‘§1 TEHNOLOGIE |__| INSTITUTUL ROMAN Priaeipii fundamentale Clasificarea alfanumericé. DE STANDARDIZARE em Road works “Travaux routiers Hopoxivorpancnopruse paSorst DESIGN OF ROAD SYSTEMS — | CALCUL DES SYSTEMES RouTIERS | ONPPABEHIE ToPOuRMDIX Baws pébslptes Prineipes fondamentau. Ocrosmxe pumas 1. GENERALITATI 11, Prezentul standard stabileste principiile fundamentale pentru dimensionarea siste- melor rutiere, in funefie de caracteristicile traficului si de capacitatea portanta a straturilor componente si a terenului de fundatie. 1.2. Dupi modul de comportare sub actiunea incircirilor, sistemele rutiere se impart in sisteme rigide gi sisteme nerigide, definite conform STAS 4032/1-74. 1.3, La stabilirea grosimii diverselor straturi rutiere, se va fine seama de preseriptiile le gale in vigoare cu privire la grosimile constructive admise. Pentru sectoarele de drum unde pot apare degradiri cauzate de fenomenul de inghet- dezghet, prevederile acestui standard se apliel impreunk cu preseriptiile privitoare la preve- nirea degradirilor din inghet-dezghef. 14 Prevederile acestui standard nu se aplici la dimensionarea : w- sistemelor rutiere cu dale prefabrieate din beton; Ve sistemelor rutiere cu imbricimintea din beton’ armat sau beton precom- primat. 2. DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE NERIGIDE (21) Dimensionarea sistemelor rutiere nerigide se bazeazai pe criteriul deformatici admisibile a imbrickmin{ii sub actiunea traficului. 22. Se consider’ drept deformatie admisibilA, deformatia maximi.care se admite sub actiunea ineiredrilor astfel incit in imbric&mintea drumurilor si nu apark fisuri. 2.3 La dimensionarea sii ale trafieului trafieul vitor probabil; modul de repartizare a sareinilor; caracteristicile vehiculelor ; — vehiculul etalon’; — actiunea sarcinilor repetate. emelor rutiere nerigido se iau in considerare urmitoarele elemente 2.3.1 1n ealeule se ia in considerare traficul viitor probabil, estimat pentru o perioadi de perspectivé indicat& in tabel, corespunzitoare duratei medii de serviciu a diferitelor imbrit- cAmingi rutiere. Perioada de perspectivit a | Coetictent de sigueana Categoria de Imbriicdminte imbraicdminte_permanen | 19 | _ max. 1.2 + Imbricdiminte semipermanenté —_ |_ 8.12 4a Imbrdedminte provizorie max. 7 1.0 In cazurile precizate in documentatia tehnico-normativé pentru dimensionarea siste- melor rutiere se poate adopta coeficientul de siguranté cu valoarea de 1,1 pentru imbric&minti permanente. ‘Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Elaborat initial in 1950 Data Intrdril tn vigour Str, Roma nr, 32-34 BUCURESTI | Reoizuit tn 1908, 1978 * 1979-03-01 ‘Telex 11812 CNST RSTAS 1339-79 —2— 2.3.2. Intensitatea de calcul (N) se’ defineste ca intensitate maximi zilnied a circulapiei de perspectivé, in ambele sensuri, din perioada sezonier’ cu cele mai nefavorabile condifii hidro {ermice, exprimaté in vehicule etalon A 13 in 24 ore. ‘in cazul cind valoarea obtinuti este inferioar’ intensitajii medii anuale, se va lua in general in calcule intensitaten medic anuali in 24 ore a circulatiei de perspectivi in ainbele sensuri. 2.3.3. Saroinile transmise drwnului de vehieule se consider’ repartizate pe o supratata cir- cular, echivalent& eu amprents roti. 2.3.4 Caracteristicile vehieulelor, care se folosese la dimensionare, sint : — presiunea specified (p) transmisi de roata imbricimingii drumului, in kgf/em?; — diametrul suprafefei de contact (D) dintre roata si imbrieiminte, in em. 2.3.5 Caleulul sistemelor rutiere nerigide se face luind in considerare incirearea data de YVehiculul etalon A 13 definit de STAS 3221-63 cu urmitoarele caracteristici : p = 0,5 N/mun® D= 34 em. V 23. Pentru a se fine seama de actiunea incircdrilor repetate, produse de trafic, sarcina statick uniform repartizati: pe suprafata de contact din pneu si imbriciminte, corespunzii- toare vehiculului A 13, se multiplicd cu un coeficient de trafic, care depinde de intensitatea traficului gi de probabilitatea trecerii sarcinii pe acceagi un Echivalarea tipurilor de vehicule intre ele se face pe baza principiului potrivit ciruia doua traficuri sint echivalente dacd produc asupra unui dram aceeasi deformatie. 24 Pentru a se tine seama de neuniformitatea comportiirii in exploatare a sistemelor ru- tiere nerigide, se ia in caleule eoeficientul de siguranti din tabel. 2.5 Capacitatea portanti a straturilor componente ale complesului rutier se exprim’ prin modulul de deformatie liniara. Valorile de calcul ale modulelor de deformatie liniara se iau din tabele de valori special intocmite, in functie de zona climaticd, condijiile locale de umezire, natura materialului sau pimintului, compozitia granulometric’ rezistenfa la compr materialelor locale stabilizate cu ciment. alori pot fi verificate pe teren prin incereiri directo in perioada sezonie-% cen mai, defavorabil’. 2.6 Ale%tuirea sistemului rutier se va stabili pe baza unei analize tehnico-economice. Pentru utilizarea cit mai rational’ a materialelor, preoum si pentru evitarea cedirilor locale din interiorul unor straturi, se recomand’ ca raportul dintre modulele de deformatie liniar’i a doui straturi suprapuse (exclusiv terenul de fundatie) s& nu depiigeased : 2,5 in cagul-adoptirii Ja straturile superioare a grosimilor constructive minime admise 5 3,5 in celelalte. cazuri. 2.7 Dimensionarea sistemelor rutiere nerigide se face folosind suceesiv schema de ealeul a sistemului bistrat si prineipiul echivalarii straturilor. Se considers ck dou’ straturi rutiere de natura si grosimi diferite sint echivalente dack au acecasi rigiditate, iar un sistem rutier bistrat, aledtuit dintr-un strat superior de grosime finité, agezat pe un’ strat inferior semiintinit, este echivalent cu un mediu omogen semiin- finit, dact are sub Inckreatea trafieului aceeasi deformatic. 3. DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE RIGIDE 3.1 —_Caleulul grosimii dalelor se bazeazi pe ipoteza plicilor clastice, rezemat: {un mediu liniar deformabil, supuse la incovoiere. continuu pe 3.2 La dimensionarea sistemelor rutiere rigide se iau in considerare urmittorii factori : — fnelirearea maxim’ pe rota ; — achiunea dinamie’ a fnckredilor ; — suprapunerea efectelor din trafic si din temperatura ; — fenomenul de oboseali al materialului. 33 Caleulele se fac considerind actiunea simultand a inedredtilor din trafic si a diferenjelor do temperatur’ co apar.intre fafa superioar’ si inferioard a dalei, presupunind urmitoarele dou ipoteze de solicitare suprapusd : 1a) acfitnea repetatii a vehiculului de calenl A 13 gi solicitarea medio din temperatura ; OBSERVATIE, — Daci traticul este aleAtuit din vehicule de acolasi tip, Gimensionarea se face pentru acest ip de vehicul. b) actiunea izolatit a celui mai greu vehicul care cireul& pe dramul considerat in, pro- portie de peste 5% din totalul vohiculelor si solicitarea maxima din temperatur’s; pentru auto- strizi caloulul so Va face la achiunea izolata a vehiculului A 30 definit conform STAS 3221-4SS . STAS 1339-79 34 Pentru a fine seama de influenta aplictirii dinamice a sarcinilor mobile, sareina maxima pe roati se multiplic’ cu un cooficient de impact ) avind urmiitoarele valor '=1,2 .... pentru vehiculul A 13; ~=1,15 . . . pentru vehicule intermediare intre A 13 si A 30; Y=... pentru vehienlul A 30. 3.5 Dala este caracterizaté prin modulul de elasticitate la incovoiere si prin rezistonta admisibili Ia intindere prin incovoiere a materialului, iar mediul liniar deformabil pe care reazemi este caracterizat prin modulul de deformatie liniar’, Tn cazul imbrickmintilor de beton exeeutate din doua straturi, se vor lua in ealeule caracteristicile botonulni corespunzitoare stratului in eare apar eforturi de intindere. 3.6 Valoarea rezistenfei admisibile a betonului la intindere prin incovoiere se deduce din Joarea rezistentei corespunziitoare la 28 zile, prin aplicarea unui coeticient de reducere n, care ne seama de fenomenul de oboseali la care este supusi dala prin trecerea repetatd a incir- cirilor mobile : Ry Valoarea coeficientului de reducere a rezistenjei n se ia 0,6...0,7 in funegie de trafic. Pentru verificarea la trecerea vehiculelor grele izolate, cu Iuarea in consideratie si & tensiunilor maxime din temperatur’, se adopt n = 0,90. m. Ruse 3.7 In cazul solicitiirilor’ ce apar din variatii de temperaturi, se va lua in consideratie va- loarea modulului de elasticitate al betonului pentru inearedri de lung’ durati. 3.8 Galenlul grosimii dalei se face considerind e& incdrearen se aplicd in trei puncte : in mijloc, la margine si fe colt, Se va adopta 0 dala cu grosimea uniforma,. egali cu cea mai mare dintre cele trei re- aultate, 4, DISPOZI'TII FINALE 4.1 Pentru lucrari importante, la cererea beneficiarului, proiectantul va proceda la yeri- ficarea. principalelor ybiri limita ce pob aparea in complexul ratier in timpul exploatirii, si eu alte metode fundamentate stiinjifie,