Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Antoine Compagnon, Antimodernii Cap. I Contrarevoluția PDF

    Uploaded by

    Andreea Costin
    116 views16 pages

    Original Title

    Antoine Compagnon, Antimodernii Cap. I Contrarevoluția.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    116 views16 pages

    Antoine Compagnon, Antimodernii Cap. I Contrarevoluția PDF

    Uploaded by

    Andreea Costin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    | O serie de teme caracterizeazA antimodernitatea infeleas nu «suneoclasicism, academism, conservatorism sau traditionalist, ica rezisten gl ambivalent a unor adevirati modern, Top aparutichiar indata dupa Revoluia Franceza gt etait de dou Ssecole sub variate forme, sunt Figur ale antimodemitalivcare pot fireduse ls un num restrans de conslante la gos, mat exact sicare, chiar saga, aledtuiesc un sistem in care a inttetaie aes ri, Pentru a desere traditia antimaders, indispensabila eat, tn primal rand, ofigursbtovica sau politick desigur contraccolfia, In al doilea nd, este nevoie de o figura filszfct: ne gandimn, fiesta filozofia antisluminista, la ostlitatea existent impoteiva filozofilor si filozofieisecolului XVI Apoi, ar mai fio Fara mora sau existe care a califica raportul dintre antimodern lume: peste tot se regaseste prsimismu chiar dacd moda pocare 1 prilejuito na sa declarat decit la sfigitl secolulus XIX ‘Contrarevoluti,ant-luminism, pesinism, aceste prime tel teme antimodeme sunt legate de o viziune asupra lumi inspiral de dees Suh, até de cea patea figurhaantimodernismul tree 58 fie ori religions, oxi fologed: pest originar face parte din lecorul antimodern obisruit. Ip acelal timp, antimodernl sce © valoare,compundnduri un canon itera, pentru ciel eletineste © esttia: aceasta poate fi asociats clei deva cincea figura 2, Sublimul In sfarsit, antimedernul are un ton, 0 voce, in accent singular; il recunoastem, cel mai adesea pe antimodem dup fil su. Its de cea sasea gi ultima figuel a antimodlermuli a fio figurd de ti: ceva cear putea num eluprafie sau imprest, Antimodernl sunt, inainte de orice iste seritor| pring! in ccurentul modem s cirora acest curent le displace: Arai din 24 minor Dee ph de Maitre Reon Barthes slesustfafi de viaja moderna; 4 septembrie ba cls", serie Flaubert prinfesei Mathilde lepatar cu dispariga lui Théophile {Gautier in 1872, dups rizboi, infingere, Comuna din Pats instaurarea cu incepere de la 4 septembrie a une! republic {enw bucura,Cel mat vechiprieten al shu murisedin cespeat fat de infect moderns"?, preczeazi el into serisoare civ, mest Feydeau, sau din ,dezgust ffs de stérvul moderns ene {iit cuvintle sale, potrvit uneisrisor arena lal Goss Sand. In acest elogit funebru sunt reunite toate rdstturc age ‘modernismului,s asta in doar citeva rinduriantidemorasan ~ Flaubert rispunde uneiscrisoriadesate lide Goonge see Prin injuritimpotriva democratic asta si mi ugurece’ Hina {urlepte el prngesei Mathilde catolicismal ~-Numiar plage 8% nu abi parte deo inmorméntare catolici, finda bund Thea £74 de fp catlicprecum an spanol din secolal XI" vitines ‘aia ~ o..] dac-ar fi trebuit si fin eurelogal funcbru le bere, rantarea lui Théo, a fi vorbit despre cees ce La fiat od meng AS protestat in numele si impotrivabicanior 3 impotees lichelelor. A murit pentru ot sia inghitt in el mans veer ee dlelungath. As fl exprimat, agadar, cite ceva din aceats mnie’: Pesimismal:-Noi suntem de prises, Lumen ne urdpe gine dnc, fuleste,Sstadadevarul. Deci, noapte bund! / Das inane ey ripa [-] vreau si ma goles de flerea de care sant plin faa ‘rogitesc, ajuda, voma Va fi copioas gi amar te asiger > {Contrarevoluti, ant-ahuminism, pesimism, picat orginar, sublin,vituperaie: vom rece in revistt acest se pet ae dptimoderismutui,descitrindu-t in primul rand la De Nasi, ‘Chateaubriand gi Baudelaire ~ sala Proust, fd a nce an rie teenie pa Mahl 28 122 Serrearondacs (Crepondnit = Jon Breas) Galina aie ‘Wg dr Pade Per 980186 Sel pum el {Hom srsoare cre Fes Feyden, 2 oct 18% fad 9 Hom, ssoate itr George Sand, 28 ct 872 ten poe {em sso crepes Mathilde, 280 197 Blow» 587 "Hon, sesoare ite EretFeyden, et 1872 then oe (tS Mle 25 ‘model su antimodele complementare, Barbe d’Aurevly grup in 88, sub il Profi tsa, pe orehe Moos Roald CatcabrandyLammenaneae ee cs nt magi, ponents mas care ips ere lee Elrastua aslo denamire ijustine unsoge Be te tot cet pa tral invoeat de Bsty once tsi antinori? De Masry haeaiand cuca, 2a ce inzetaicn gen coloceauo pie deameiee ups cum spune Barby Aurel, dar borald 9 Lane a pbebiltseru finde a fot re aehtctio dertaes areata compun multe agin: Atimedemul sede find prin hie sest ape sce eugiee ‘Nuesstodescret mai buns stimoderutul dectactea relizats prin porte neruiat pe cae Il foe Ec Faget | De Maistre Ta Bold porter prin cores subline de opus ese natura inlets atria aja de seal De Maistre geste psimit care cxageeast it peat eal extent isin inp ee Bona este umoptiige eae rea ording bineeimanente aes lumi’ “Unul eteontce ce compli ini, cu nensmarste meandre CoAT Te sist cl mai simply, cel mal eu et mai dee Ura ae peste mlsura de parndosal ere che Mercato Est pres simpli as fi adevirats- Cala nar rea oped de rut taijonne cae a xia gvorouae toteauna[-]Unule mistiatormereudspust comma, #scind sandal pusin sla eran Coble set ey $1 eo probate itlectuais absolut” Pescurt acl es ‘nigut soft or cost un oleate espa Nol preferim pe cel dint pesimis complet, pradonal simere dispus si contraiee Neintreseast a pare ‘Barby Aurel Les Popes ups (ISI, oui, Pa 160 (anes "il Faget, Jp de Masten Pte t mre du XIX se Pree licens moni sal IX Sea neh acs Go tC Pa DL p 8 "idem, p. 6270 28 Antinoderi, Det fp de Mast Reon rts {eli de -reacfiune",desemnare politict depreciativa,aparuts in fiempul Revolufie, dups Termidor, si fixata cu sensul el modern {nc intro brogura din 1997 a lui Benjamin Constant inttalsed Des résctions potiques (Despre reatiunile plies) sau meta Sind si mai ancorati in storie, descierea taxinomicd a varontel: xtreme ale drepieincepand cu Teroarea alba ica ulracomal’™, 54 mai mult tooriaantimoderitail~ flozofia ei estetica ete, ‘ature ~5i,impleting storia intelectuala cu istoriacontestaala, eceptarea moderns a lui Joseph de Maistre, urmele pe cave leg lsat in modernitate.O intrebare va rezuma interseal nea Pentru antimoderni: chiar dac8intempestiv sit inctuall cosy ‘3¢ exprima Nietzsche, nau fost ei, oate,adeviatilintemeicton ai movieritaisreprezentantitei cei mai de sean” "CF Jean Starches. Actin tion Viet ented cope Aine ewe. Vg entra apa Se Pay 0, pe MeO "8 Hie des dros en France (tri mir de dpa Frnt — Goren rang Sinai, Callan, Par 12 9h en des ee bola Asin Gear Sta, Port ae hamme de date ato cai (Govt onde rept iterate pied, wh yee EE Contrarevolutia ‘Ainodemi sunt, cae i ontrarevoluonasor? Cat aut poste impoeva Revol dr tat unease Revotuge een de contrarevole pie putin probabil iainte de Revo Franceza dare ert lanl ea inva ane 708 $1 fst teoretizata de Edmond Burke in Relea wus evolu in Fran, publcten oienbrie 180. Acapsat se plane att de rep finde cle mai mule dntresaeeren Sale fisesera pela pune insnte de 1798 de aoe saline 44 cum amintese lene recente inspate de oul intone pe Gre hau susitt precursor contareolutiel! Conmarechaga tsi inseparabila de Revolt ste ll acstn epg ne gates, combaterea sa este un cbsacl ncale Revel neces 8 contacoenz, aga cum face reconstruct faa stone Sg ie lowe dea ingame el put Pal Bourget crea pe ature ea opens eee a Revolufelranctve sb fe destrines satanic ee "Gf Didier Massau, is Enos popes antpispic oy ems ‘4 Lira bio Anfosinin spc Lami Mer, eg, 2a te Em he ee rch ontetunsnal ame crer marti, and UP Ont Nes York. 201s JeanMavie Goulemat, Ade pases. Queene amie? (tifa. Cematamtic ds am), Sel, ee Soh tad ales pp 505, Paul Bourget, Outre mer, Noes Amrit an Noe spre Aoi 02, emer Pris 189, lea, Ip Ace et [servi diet epiratI auras, pentru cites wy Tel cep pn eis a Hurge ln amines stl conan in Ory 28 Antnerit Del sph de Malta Ran Bris al secofului XX (pan in 1989, cna fost comemorats), Contea- revolute fascinata de Revolutie, ci idelitaten fat de train ‘opusa cultului progresulu, ca si pesimisml pacatul originat ‘opus optimismulu, care vede in om o ints bund, ca gi indator rile individului saw drepturle lal Dumnezeu, eae inte in confct ‘eu drepturile omului. Contrarevolutia apass asupra Revoluich sau impotriva el, asemenea aparari aristocraiel sau a teoratel In fa afirmari tot mai puternice a democratic, CContrarcolupia figura printre cele 418 cuvinte noi adsugate {in Dictonarul Academe’ din 1798, efit cao ua doa revolute, Insens contrar fata de prima, care restabileste Iucrurile in stares Jor precedenta”, ar coniervolutonara ers definite un ,dugman al Revolutiei, care actioneaz8 pentru a 0 ristuma Cu incepere clin 1789, contrarevolutia se definste prin voinga de intoarcere 4a Vechivl Regim, sau macar de a salva ce se mal poste salva, de a nega schimbarea, de a ,mentine" (in Fore in Tarbes sa “eroare in lumer Liter, Jean Pasilhan i ustfcd din now erica pe care oaducetraditie modeme~madermulu event radifie Prin poaritateadintee Teroare5i Menfinere). Anttimoderni saw contramoderni CContrarevolutionarul este mal int un emigrant a Koblente sulla Londra, fn curand exilat chiar sla vl acas8 Ei atgeaz Aetasarea fi real, fe spiritual. $i orice antimodern va rimane lun emtigrat din interior sau un cosmopolit reticent, can vine vvorbastseidentifice cu sentimentul najonal El fuge fra ectare deo lume ostis, precum ,Chateaubriand,inventatorul afrmatet 2 OF Gerard Gengembre, La Cant Roto Pitre dspdant tre ase patria (Conareoa oust cre tcl depos ‘wr ier pt, mag, Pais 198, p “Jean Pathan, Les Fars de Treo la Trer dns es Lets Plein aves Tercore haa Ler 94) Cali eo Chae yt bers col» Fol sai, Puy 1090, p87 Contreras 29 ‘Eu nu ma simt bine nietierin®, dupa cum spune Paul Morand®, ‘are surprinde aoeasi tending la tof precumorl celia: .Custl ppentra camera cu chirie mobilata, pe eare-intalim la Stendhal ‘Aceast8 cumpliti maladie: oroarea de aavea un domiciia sta bibs, cum spune Baudelaire. / 58 vagabonde, cast te eliberei se obit / Cele doua nihlisme: rill stngist, hilismal Fese(ionar.”*Inultimul poem din Flore mula (186), Cito, este enuntat Crezul antimodern, Fat de traditionalist care are -Macini, antimodernul nu are nick acoperiy niet masa, nei pat Joseph de Maistre semnala cu delicia obiceturile contelai Sto: {gonov, mare-sambelan al Taruli:y{n vastul stu pelat nuaves lun dormitor al lui, nici macar un pat in care sts culce mere. ‘Deemea cum ficeau vechi rust petin divan sau pe un mic patde ‘ampanie, pe care s-1 muta din loc los, dupa cum avea che” Barthes avea si guste din pln acest pass, pe care -a descopert in antologia lui De Maistre, procarats de Cioran, sare iF re !amintt pe bitrinal pring Balkonsks din isto ice * Pensa {otal i poate f ieetat lai De Maistre ntrarevolufa intra tn conflict cs Revolufia~ este @ dowa feasts ~ in terme (modern) al adverse sale; ico replies evolu, polrvit une dialectic care leleagi in mod iremedabi (cape De Maistre de Chateaubriand sau pe Voltaire de Rous sea) asl, antimodernul este modern (aproape) inc de aot sin, inradire care nuvi scdpase lui Sainte-Beuve: .Nu uebuie si jdscim pe marele De Maistre ca pe un filozf impartial. In ceca ‘ce face mal exist urme rizhoinice,exita ceva ce mat aminteste de Voltaire; este onagulluat cu asa din now si recucerit contra Poul Morand Jara ute, va ph, ose de Maisie, sersone cite rgee Vitor Eman, 3 ectobe {t2rojembne) 11 in Crs ent Ope compe), Vite Lyon, 18K 1 Hola vl XI past Teneo elo et EM hone, Dukooher, Menace, 18% 221 Roland Barthes, Le Nee Notes de core desis a Clie de ra 1977-1878 Neal Nee deca de ona Coline TE 1978, Moras Clr), Eton Sn HEC, Pn S08, pT 30 Animate asp de Mise a Rela Barthes Voltaire, cu til ascutitalsabiel de gentitom.“* lat ce conctuzte trigea Faguet in legatura cu De Maistre: Este spirit secolulul XVIIlimpotriva ideilor din secolul XVI", Ca om care neaga discursulrevolutionar, contrarevolufionarul recurge la acces retorica politict moder: facind propaganda, Rivavol vorberte «2 Voltaire, Contrarevolutia incepe cu intentia de a Testa traditia monarhiei absolute, dar devine curand reprezentarea ‘minortiipolitice in fata mojorti, angojanduse a competi constitufionals. Contrarevolutia oscil’ intr refurul siniplst angajare care o duce in med fatal pe teen adversaralu, ‘A trea trdsitur: ar trebui facut o dlstinete intr contra: sb ‘anii.reolujie. Antirevoluia desemmeaca ansomblul forfelor care ‘pun rezstents Revolufc,n timp ce contrarevolutia presapune teorie a Revolutiel. Aga stind Iucrurile,potrivit distinct dtre anti $i contra-revoluie, ne interesenza mai putin antimadernit (ansamblul forfelor care se opuin macermult), cit ce! pe cane ar rebui mat curdnd sii numim contanrn,pontrs ed ect lor se intemeiaza pe o gindire asupra modernultt Dat termentil

    You might also like