5%, din grosimea materislulvi, apar numai o singuri zon’ lucioas’, zona d, $1.0 zona rugoasi, zona 5, mult mai lat dectt prima. In cazul piesei din fig. 8.3, 6 apar dowd zone Iucioase a si ¢ a ciror lilime este Tai mare decit cea portiunii rugoase, Piesa este executati din tabli de ofel, echivalent cu OLCAO, avind grosimea de 5 mm, folosind o stanta avind jocul dintre poanson si placa de decupare de 1,5% din grosimea materialului Forma suprafefei co rezulta prin forfecare, la stantarea obisnuita, este tronconici, reflectind conditiilo tn care oa a fost obfinutd si, in special, faptal e& intre poanson si placa tHietoare — in limitele impuse de condifiile obignuite de stantare — exist un anumit joo, j = 0,06. +-0,17,g. Cind jocul este mai mare decit cel normal — considerat In mitele Valorilor de mai sus — partea detasata are suprafafa lateral tronconicl, iar pe marginea dinspre poanson apare si bavuri. Cind jocul este mai mie declt cel normal, conicitatea suprafetei laterale este mai mica dar rugozitatea ei este mult mai mare, ca urmare a rupturilor ce apar datorita direcfillor de propagare, diferite, ale fisurilor de for- fecare, pornite dinspre muchiile plicii t&ietoare si cele de 1a muchiile active ale poansonului. in eazil pigselor de dimensiunt medi, executate din table sublis la anumite materiale, se constata si o usoard curbare a parfii detasate (abateri de 1a planeitate). Locul din care a fost desprins& piesa este afectat de acelasi factori ca si partea detagati. Forma suprafetei, zonele caracteristice fazelor de tiiere, gradul de netezime si precizia geometrica si dimensionala sint sein dniitoare cu cele de la piesa desprinsi, cu deosebirea ci bavura apare in partea dinspre placa tiietoare In cazul cind atit abaterile dimensionale, de formi geometric si cele privind calitatea suprafetei rezultate prin forfecare, ale pieselor exocutate prin stantare obisnuita, se incadreazé In limitele impuse, acesiea sint utilizate in starea in care au fost obfinute. Cind insi sint impuse conditii restrictive de precizie si calitate, se recurge la prelu | | criti suplimentare. 8.1.2. Particularitafi ale procesului de taiere la stanfarea de precizie Procesul stantirii de precizie, decupare, perforare, sau retezare,| | docurge in conditit dferite de cole de la stantarea obipault’ Diferenfa consti in urmitoarele : —‘asigurarea unel viteze de tiere mult mai mici, favorabll® pro- cesului de forfecare, » ~ 19 mm/s; = rearea unel stiri de tensionare complex, @ materialulul de stanfat, In zona deforma 168 Fig, 64. Scheme de executare a stanfirii de prociste inca de tilere cu taigal rotuniie a joo mul; bea siento cal Joo negally; c= ed presolilasts ‘matecaiuta in Sots jatorita regimului special in care se executa stantarea de precizie, deri poansonulni fn material ; eee — miarirea plasticititii, materialului de taiere i In practic’, se exocuta stantari de precizie cu dispozitive de pre- pers are asigura fie prima conditie, fie cea de a doua. astfel ineit, prin aceasta, sii se creaze posibilitatea unei patrunderi adinci a poansonului in metal inainte de a se forma fisurile de forfecare. active consti in rotunjirea muchle tiletoare 4 acestora. In fig. 8.5 de formare a fisurilor de forfecare. R ae oe Se recomandi [1; 38] ca numai unul din cele dou’ We oar irate Ga food ong Ja 30°, a muchiilor taiatoare. adopta in functie de grosi- © — ‘Ee Giese STs Me tect ot 169