Bite! Peacry products: de Vege 9 orld al oe GIS Bs Dine elie ip Seastzeclss iptdeth Tiscciren vieertelor dnsioe en slementy-rindclats (1, care poll fi veatifizate la realizarca de noi matrije, asigir’ reducerea timp ie re ee 55% gi a consumului de metal cu circa 30 ... 40%. a ietichares wit Ailan Be uatatie, oa co in eloae Oe erate a ie ndeplinesch, #8 corspundhywodustivt respecte regulile de secnritatea muncii, si fie simple (ca ‘execufie si montaj) etc ca _ommosnele splice setive sit spe Ja sorcini dime, de tate si tenacitate ridicata. 2 ‘ ; Se impune realizarea nei rigidi- Lui corespunaiitoare a matzifelor pentru a asigura 0 preciaie sidicatd a pieselor extrudate, De asemenea geo- ‘etria elementelor active va fi astfel leas& incit s& reduci la minim po- sibil incilzirea semifabricatului, deoa- rece cAldnra produsi in timpul ex- trudarii ar duce la sciderea calititilor de ungere a lubrifinntilor, ceea ce duce la 0 zur prematuri a elemen- telor active. Este necesari reducerea cit mai muit posibil a suprafetei de contact dintre semifabricat si elementele ac- tive ale matrifei pentra a reduce cecarea i implicit fora de defor- are. Schema unei matrife de extruda- re la rece, se prezint in figura 4.19. _Pachetul superior al matritei cu- prinde poansonul a si placa de pre~ siune b, legate de placa superioard, iar pachetul inferior, in care se afl placa activi ¢, mai cuprinde inelul Fig. 419, Scvema de priacipin q a¢ ftetare d, contrapoansonul ¢, pla- | “uatrigelor de extrudare. cade presiune f, tija de extractie a 190 s g si arumeditorul piesei A (actionat de perna hidraulicd sau pne- Ematick 2 presel), toate asezate pe placa de baz. Pentru asigurarea tne! coasialitifi corespunzitoare intre poanson si placa de extrudare ste necesar ca matrifele si fie previizute cu coloane de ghidare. in figura 4.20 se prezint& ansamblul unei matrife pentru extru- dave invers&. Prelucrarea pieselor prin extrudare pe prese automate prezint& unele particulasitifi fag de tehnologiile de extrudare pe prese eu un singur post de deformare, si anume: a) Succesiunea fazelor de deformare trebuie corelate atit cu capa- citatea de deformase a materialului de presare, cit sii cu inelircarea sculelor. De exemplu, la presele cu. doud posturi (DKP Peltzer und Ehlers), este necesar ca forjele de extrudare s& se repartizeze in mod egal pe cele dou’ posturi, iar in caztl preselor eu patru posturi de Jacru’ (prese Peltzer GB-85), fazele de deformare trebuie alese astiel fneit. postul I si, 1V & fie inclreat on clte 17% din forfa necesaré celor patru faze iar postul II si LIT en cite 33% din forfa total 'b) ‘Sculele de presare trebuie s fie sechionate transversal, pentra 2 permite climinarea aerulai si a surplusului de lubrifient (in coz contrar se pot fisura matrifele) ‘Fig. 420, Ausamblal wnel_matsife pentrn extrudarea inversi 7H “Slack de bast; 2°— coloane de ghidare: 3 — placa activa: 4 Black snpesioara; 5 — cep de Sizare; ¢ — poamson pentru Gxtzudare; 7 extractoral piseet de pe Poanson; 8 — piesa fextzudati; 9 — extracternl pies! di placa activa