wa _. —L Pr.conf, dr. Stefan Buchiu DOGMA $I TEOLOGIE Curs de teologie dogmatica gi simbolicd ortodoxt Volummul It ds Bucuresti 2006Deserlerea CIP a Bibllotet Nationale + Romaniet BUCHTU, STEFAN Dogma I teologle: curs de ceologe dogmaticy 1 smboled/ px conf. de. Stefan Buchiu - Bucuresti: Sigma, 2006: vol ISBN (10) 973-649-305-9 ; ISBN (13) 678.973.649.305-8 ‘Voll. = 206. Bibliog- Index. - ISBN (10) 973-649. 309-1; ISBN (13) 978.973-649-309-6 agus Se | alcra SIGMA, Sed ene ‘St. Gal Bete 38, scar 1, Buse, cod 010169 Taf: 021-3139642;, 021-3189, O2-31839.70 mull offcegedinraigmazo; web: www aliuraigmaro Distebue: "elf: 021-243 4240, 021-248405%, 021-268.4035 Put rant coment lost apa UsTel ie sumer 080000016, 08000001 (areas ROMTELECOM) femal emenaediurasgms ro) sgmadinyahoo com “Aeariats ‘mal omens anticr@eussgmaso; wok: wrwantoarso Cuprins DUMNEZEUMANTUITORUL INVATATURA ORTODOXA DESPRE PERSOANA MANTUITORULU TISUS HRISTOS LINTRODUCERE IL PERSOANA MANTUTTORULUL SUS BRISTOS | | | i | Fe carne | | CConsevnfle unin ipostatice W. TSvATATURA ORTODOXA DESPRE Erato pels tinmnecaes Mion ies pela nena Mérstort rei ca pve Unie tok. VLOPERA DEMANTUIRE A LUIHISS HIRISTOS PRIN INTREITA SLUSIRE mm i ear opera Manis Faas Fata Mints sos VIL ASPECTELE RASCUMPARARIT oTHRiOLOGIA) ‘Aspect Rise ‘Aes ental Risen ‘cpl xapiuatval soe Dibra contol cu pevie a Riscunpee {IIL DUMNDZLU SHINITORUL Relais blah His cobain “bikie nin evaded ha dimension Demi ots uv ier4 “Sx, RAPORTULDINTREHARSI LIBERTATEA OMULUL {nse hari divin Irvine cdo despre mrt cl vi ames cou ‘Densch confor capi abr vx. inva A m« ‘Stara de slavisau preamrire _ Devs confesonale XL CONDIFILE SUBIECTIVE ALE INDREFTARI smn Credinga Faptle bune Difeeni confesionale {XIL CINSTIREA SFINTILOR IN BISERICA Sonia su indumnezcirea,mplinrea pesoanei ‘umane srealizar seme cu Dumnczea ‘Cina sion general ya Maicii Domnall fn pecal ‘Cinstirea stintlor moss sfintlor idoane asin cruigi astinjlorngei XII. INVATATURA ORTODOXA DESPRE, BISERICA (RCLESIOLOGIA) Intel iss de Mitton io Dahl Sint, me Bite nism om domi sinc 8 = ij su consti eancicaBisric fail Bsc Mani Bie 5 ‘xIV, fNVATATURA ORTODOXA DESPRE SANTELETAINE — 1 "Nofeas deni Stilo Taine lementle eonstuive ale Snir Taine ifn onfsonal ou piv a Snel Taine ‘Newesien Sito Ta Conjl svrici SSatlor Taine ‘Numan Sfintlor Taine Jeruile Bie XV. TAINA SFANTULUI BOTEZ. XVL SFANTA TAINA A MIRUNGERIT XVIL TAINA SFINTEI EUHARISTIT.. Modul pram eeu ists imi recente Sina Bharti ca jt. ‘XVIII, TAINASHINTEISPOVEDANIE SAU A POCKINTE, . Fea una ese mires inocu I care Mesa ese ni 15) ui Avan Facer 12,23; 2 18) a lu lea (acre 26,4) al aod (Facere 28, 14). Ale pre care ses fea omeneated nt ale pre ai: "O midis din Tesi vai gun lisa in rial iva da ta 11,1); a 3, Il pe nil Si FT oa 3, 195; “Tal Men Toad lord” Toan 5,17, de unde re lar ces ivi cap Tal Bu i Tal Mex una sunt” (loan 10, 30), prin care cfm defines. In 18 2 Sin 8 ese om dein (rn), cosine stk fri omen: Mats 8, 18, Semel ive tpi, nd pe wits se oon ving er de aceasta, dn fee simomentle decisive din via Lu. 4. Mbturi al Stnglor Evangel gale Sfinjlor Aposto, ‘Stinul Apostol Pam: “Tu ep Histo, Ful ui Durex cel 16 36) fatal ApOROT Poel “Dimnezeu Sa iat in smup..."(UTimote! 3, 16). eu ‘Dac vide fea omens Min sont, Sd Evang lo pune sxe pec diva “ Cele dou a Ja Matei si Luca, afirms explicit fires ‘mani a Mantuitorului Hristos.. said evangelical Tu Uni Hiss ee hpi ti ign dt de Eli de afi S& Apo se ffurebll cpa gneve hip cate relat de ais Apolo mapa disinge exo i dcr ettenea ul de clos Apostle rn oul acl chip divin sr al hi sus som ak psn Su pret a Dumnero ein ior deplin]Pritile Stciasafcma in acest sens: “Chip “isis redat de Apastli in Evanghelie identic cx chil Lai reat de TH a drm eal ki ttc ia ns ests = piv confit Pesnane Sale relat in. mod deplin pe ‘Sl loe: Chia in fap cg dea seara de neputings lor Geel capinde Th intrgime, tian dumnezirea Lu..$1 not rnc deli Evangheliel uct rine Fidel mliuret for despre dumo ocuprinss, dar sti” (Chieu evanghelic al fu Tous Hi Peng lu fs dei at dimension aia dunt orci docdL-at sont pe Hats nine 5 ca Dumnezon inrupt, dack na fv ach nar fat i expen vei La gin cu Hristo Cel inva, dn “i ea gi sop vet Ll fh lume arf rmes penta co16 ‘alte fn mare part nchist gi scans, Numa experieoja tne hi Hisstos, nemela pe communiunea lor diet cu Fists Cel vit con stiue teelul-care a dat posblitatea ueniilor si recanoasc persoane istorii lsu Hrstos ca Durmnezeu gf om gi sk o descric ca stare “Crna ian 1 ve pe Hit opt met so, | Crest apunean, mend olepir ex Hiss Ce de acum, ivi, ae voter Frisos et de aun, i “sus Hristo fviat ete fsus cu trupl tansfigut,duboynicese, plin de energile Dubului Sfin, top care a pimit moartee gis i= fica Intra nestrcicime. Dumnezeirea Tui Hrisios devine acum 0: ealitte vzibil in tapul faviat al lui Hrstos, nut proces de ‘ndumnezeite «frit menes, care a inoeput I epre, tinge punctl -calminant in inviere glare. “Plrinele:Stsnilose-considesd eX dftrenfs fundamentals inte Instologa rtodox si histologic apusene const in rapttre lt pe soma Mitutorului Hristo: Si, n genera, prin toate Tainele, no ne ‘wim tot mai mult ox Hrstos, cae este Hhsts Cel inviet Nu ea! Oceidentul eae secentueact pe Histos Cel storie, ci no ne iti la ‘Hest Cal nv: No tebe save meren contin aceasta cn ‘ne implrtigin cu Tiss el istrc, pentru eX cesta este un Tsu saps {nck mori or noi ne fmpirtisin cu Hus care a birt moarte, cae | 8 spintualizst trope, care are un top dincolo de’ materia aveasta corp, cae este trupul pe care sperim saver si not in vila vitoare” (lider, p. 209), 4. Marturi al Sint’ Trai ‘fini Paint au fiona gt apiatdumnezires si omenitatea Iu ins gn nt i ma Pn in umie La ‘nia ipostatic &celor dows ir in Persoana Sa dumnezeiaac in cu eerie hristlogice, care stilnioems grav tina Persoan! lu isos ind omen, fe ne Histo, fle negnd divinitate, i des nd nite postal ior, sinoaele es ” pm ce ts nd cman se Seer oe ae See ec osent sy (Gis Co Ta @ amy, canen sae ah ison cea chil dog aces Ls, Sma cl defini, propoviut sit de Biseca ecimenic (Pr. pot foo Ie, Gus de Teologie Dogmaticd si Sinblicd, ms, Chi, 1997, ‘oh 2.20) Cote dint reco dogmatic lest de boteal catehumeilr i Sinn al lea eamanic bt Ts Hiss ste Dureza devs som desivirst, cost din tup si sift roel Aclas {bot ca Tei cp dees enfin cui dp oni, ais te plot Prin aeasa se den pi efor a ints rep Jnr ui Hrs cu Sta Tries cu came ‘Sinodal al TVJea eoumenic dezvoti mérturia sinoadelor: ante core proizarA modal ici josaie a elor dou fir in Pesoana ogsuit divin (oeamestcat gi neschat, neimpiit si nodes, sn Tal cl deosebira for nu este Gesfinat in auza ui fis plsreai inugiea fice fri, ele (ile) concur tata ero (posta). ‘Sinodil al Vea exumenic duce not_precisi in_defninea patoanei Mittra, fvltind cf "Una dia iit fa roar 9-0 asunale Tiber ir “up pnu mnie ndomezirea noast dp br. ‘Sinodl al Vilea samen a pelt i decolat coca co sa dogratizat ta Calcedon,afmind c doc in is lineout, dvind, si umani, cu toate propriciile lor Specific, atuncl ius Hrist(cers) dou wine, dumoezias si omen, Spc pe nunca loc din Sita Srp’ fata Trtie nce hip fccara amas putt nage nce mod a unit oi Foyer os 0 “ans tint. Anlst pe Ts in chip mint mai © do fir, cau cen inde bi. Perea Dalit Sint x Sanrio sre zim Lic 1, 34-35), Alen dine tots ic (acre 15,1 7,14), ete compart Tag ct a crs oes pe cS pogert Dunner cm 9 suit onal ta Durex x ise nip: Pls fze om in sina ein heraea Sint’ Du (Luca I, 48). “Dabul Sint $a pogo pot di pte de fini incre Cavin pote rca de a naste. Atunci a umbrit-o injelepciune ipostatics gi Puterea Prea iia’ Dunnczt, ft Fal al mez, Cel de one Ta, ou coespurzaoareeloe dou fi EI hu ar Tas so van omeneast esnll (Qmmid), pu cl fe meee ius Hiss nae oni niu potas unan poi, ci este asus subs in {postal dumpers al ul Hess, ind svat 5 oi dips ttl divin. Voi emeneasc natural in Heise care aparin fi supe libs wi dumneaiog - Sinodl al Vikea ecunic COE, in plan hristloi, linia ulimelr pam sinoade cumenice gia invite Pin. Be. aca Sine Tea conti Sm oan Damas sale Sfinul Tada Studi se bor reper ti ni His Je cone et ogi nessa, nut Fil al Dune Ta oan inger firsa dumneacias nici p con cmencisl depirfi de cea dumnezeisci, cl le iniipea wa persoand a Logos divin fru. De rj ee ipa oF dap ine Sa ce, ne modifi pe cre Manoa Hristo nie oft pens ane fic eo de preena Sas afi chipl su Sa via, rereconath in icone grin care rimine preze! mew fn 0 pin carn ininimcu E Teologia ioe, aninanente bisologict spent, of teil wet tologi pasos pez harice peep hl Hriss- Duras pin Dal Sn in aman ume cai fh Simdnj omens, lund din Sint Feioard Maris tonnca nous ral sdelis (fr prot lon Bra, Crediga ps cur mega Bac 729) fnvitiua Bieici- despre umes fecioa ecu a fort scent apd indaseb pice cane i Apolnas, pecan ga fioaligioe mde Obie ad paiva pune Nita de Paez, sain ane cont cant pay ipa Misolgie 1 A dou insite doa fi mane a Mino He wp apa ven pa, ink sub en i ok pal era x puke tarsi: ie aceasta Sina cia Maia ist cal de pes sino nome ono: Manta dea Dbl SB. fa-cl pcat peroalin ss Hrs 0 muti Mi i pet 5 Caltiie psa ale ri uanex MantaitouhHritn Digi ete om adevrt, dich de area incu oi, tts ia ‘Tiristos, ca om are unelé calititi sau Msusiri deosebite fay de ceilali cee: ger apr ps do a Tiss Hiss 4 itrupat gl -a nse din Si Tene Nicitoaee de Durnezst Tost Tcioariainie de nate «ras fecioa i inal master i up nastere, pera totdesun. Biserica inva puruea fvioria Nisctoarel de Dumnzzeu, dogma ce| subjcotal sau ipostasl fii umane a Mintutoru este divi, FL-ma putea please (:D.S vol 2, p. $83). "Nasteea supanaturalé din Sfinta Fecioa gi coreatiy, ipsa de pleat a fii umane a Méntitoruii, art iniiaivaIntrupait sia mfr noase aparineexciusiv lui Dumnezeu. Asti, fsus Hrstos ar fi fost circumscrs umanulu,istoriculu Noul Adam trebuia fe ‘iscut ic de plat in mod suprantural,ca primal Adam. ibliograie 1, Telia Domne Smbolca 1958, voll, 2B. prot de, Dunia Steilose, Telogia Dogmaiat Orodoe 1978 wl2; 3 Pe fuitin Popovich, Philo nde’ da veri. siege Orttne ome I, Pai, 1912; "A Nikos Mato, Teologl dogmatism VoL, nd, de Nioujor Desc Bint, Bucur 2006; Se r-pof:fon Bia, Traut de Teng Dogma st Bement, Bure 199%, 7 20 ° 1. UNIREA IPOSTATICA STURMARILESALE Penta a veri in maxima apropiere fa de oi si pena ander ‘a obaaeolele care stitean re om si Dumnczr, Fu ui Dumnezou se Frropeaz, sumed fea omeneasi in prop Spots dum- eat ican partite su subi al acest. Fl ss Cunt ‘Tali se uneste cu fea encase ma dl ire la fe, i unire a Cavin’ divin co fea mand, cae post demumiea de unite {ptt su pron, Cel ca hues prin fea uman ese Cu {ul ii Dumeze, da nals timp este i om avi; stl umani- ‘tea n-ar fi fost implicatl in cstigarea mnt. Th baa mit powace Ménuitorul ins Heiss ete 0 sing peso pias, xn sing subioc.al amber fir prin care cole _ foot i gimanitt fle hci ar specific: 5 Dogri: unrilipaboice a fost formula tn Sinodult-1-5e cexmmenic (41), pi archaea celor 12. Anasmatisine ale_Sfatbi Chi a Aled: Erafot deol 5 previa br Sinl a 1V- lag oel deal Vien seumenic. Capi ei: sant du fi, ivi 9 dou Ince ees ae nto singut perso sau posts. 2, Aces poate nomnezeu— Cavan st il D neve, cre ete rie nie subiect emp al celor dou fi "Modal unr exe fr impanirea san despa, amestecarea sou schimbare filer. Modul de une al fino ete defn ca intepi- revi fiea-uman se [ast prune fea-ivin- (IB. PeahareaInistolonct sear fteptrunderea clo doo fit pe biz unicui posts; perhocza tint repens inepdiunderea celor ie perce, pe bara une ine divine fn Bisrich aw anit nme2 2 en wait «dunno. Prin cece © rene: si ea hp cr fie nando ado de cre Fl net 3. Uninea posta rimdne in veri Atit in Grmpul patil, ets ‘a mori, unirea jpostatic’ rimdne neytibits, chir daci in timpal mortit, tl gf au se dsuneari pial. Ele rin, tu, unite os 4 eet a ‘ga cam se afinnl in cultal orodox: “in mormént cu rupal, i iad cu sufletul, fn a oral pe sean Perms o2Ta ‘fist Hrtoose Daunezle” (rope i rnd juiala prosoomidie’) ‘Si dup fviere cele doul fii rimin unite; de aceca Méntuitorul “piste Bs weno, peta tt a neal spersstenfa fir umane fn Persoana Sa eri dn vei sos dein, va ve acai up al Sk Sonat por at caerior hl ear fost psn sa est fea Sven. Inpotivenotssmuls sia a fiat oh nen Slr fio yd nein 9 nedespt. Cle dol fina ssl separ fr Testis ch wns pono cd = Min Repingrce osorimahl ee fre impart, dome, des ae cute el morn obit poate pie Sng Tee deat pare, dack unr flor marine in ve, ‘ene imticasaieo, nds rl ve pea omen Sindimmace Minna Tesiess mopaltismsl fc ps elimi wi shot i Ta mod meanest fmf. En nie ir, Ds + pp dvs oy al fea onenea pt devine dane ‘Sa tng ere la ini ir oe ou Ds Sige apt ie er x pt cl sea Dams {Smet one, an cli et arin vie oe veo mel apt “Comatewen atl?) “totes toe puns SOR Sige tng dog np. Ane afin cto Hae pl ‘a flimaingit sau. a obosit, ca gf atunci cand siviryea minuni, se afirma elec ti pone <= Importanfa unirtipstatice Unies vepni’ & Giri cumnezeiegti gi a clei omencsé_ in posts! Cav fui Dumnezeu are 0 deosebi important. sto ogc cu implica peru mistirea tant 2 Nana neil is is pit 8 ac, a momenta arp rn. amineipostich « fi dummczeest sia. celei cut ven in maxim apropiere dé noi sis ‘rea ipostatic in raport cu Sfinta‘reime Touma wn ipostaice rea tri consecnfimpotant: 1, Deg sus Heiss +2 uni ipatatic eu fgea omens ded fea dumecciascé ese una inode, subzistind inkeagh a in pono Sin Ten, ol iu Unite postal, desi eliza doa o sing da i ‘modshl wii ‘ou Dumneze, pri de tap innit al ut Tus Hrstos cx avi, prin jnttor Tale vin Glee nowt “a starca Davatui vit fest 4, 13. Prin intupare Hristos devine centul inept mani, Cin {gi gisele acum iplinre, sopel et ukim,potivitplanuui din ou ms spp Di ‘firea dumnezeiasci nu_se schimbi prin coborirea si unirea cu crocs fore Bima ie mp ‘pe de alfa frea umant este cea care, prin unirea posta, are posibil gpgey ‘vec l hui Durnezon de crear, de indumnezeir gi de mnie a ui. ack pnd la a fost perioada de pogitire penne: vniren “Mauitoru, dupa Injre si Cinciecime gi pn laa doua veire ese pevioada decisvt a pmiit sau repingeitdautilor ofrte ami de isu Hristo, «nasi noastre din nou la vata in Hristos, a ereserit in ‘ndomnezeice prin har pind la sttura lui Hristo, dap aceasta umménd jdecerea gi split lumi, ‘e Avda in vedere precise Sfiniloe Pisin refeitoare I per soana Méntuitorlu, pote sfrma c3adeviratul chip al hi Hrisos est cel vu, ox inva, este chipul lui Hristos defn, propoveduit i wit de ‘Biseric, docichpul dogmatic, biserioese gi mist al lu Hristos, pen relia neat personal cu Tiss cel fvit mu ete posbilé dec pein Frat Dubulu Slat fn Bisercs, agn cam Lu tit Apostolit si Maica ‘Domnash:-dupsinvies, Hristos euharstic. Desi Sting Evangel 6 Apostoti-ca mart drei, ne descru persoanat dumneziase niet a hui Hristos, mes, misionen si taina Lai au fost tnelese de et abia ‘seria gu propria! Sav singe (Fapele Apostalilar 20,28), ca pin (Give 5,8) ok pin mores ui ne pica ox Lal (Roman! S10, 59) ane pee ec es “Toa jek Ful Onl xe Dorn it Corinto EAT Fil Omulu exe Domina elt (its 12,8), it ple (Luca 5,28), ova jd vil 3 mor spa invite Sa din mor mal preci dpa Ciizocime, att ca lsu (Me 25:30) ‘storie, cre S-a trap, a pltiit, a murit vit gi afta Ia oe, gi ‘Gila Toa: Damasthiafin’: “Cid exe orbs de iposts, fe ‘ca Fists ebuiolog, eae va ven «doa oa sa cir impr, pe) cl sume du ele dow fie cL sami dai ws in Ps si. Sf Hrstos s-aumee gi Dunner fi arnt ner, pies neki. Cd ee inst num ., Wol, 2, p, 597-598), ‘in bristol cdo tna sett Feet wi gpa elo len # ht coy pe nies wana ne in souk a Xen ‘Sa ajuns si sc inte pee mnnasie ma Cs ea ret hind sot iret Sl Seip amine ‘ui Hristos I se cuvine acoeagi cite ca si Tabi: “Ca tosh pe Fla, procim Si pe pe Tai” (loan 5, 23). Sintl i Bri ope Or ae 1985, p-19 su),30 31 Bibliograie 1, Sfiaul Atmase cel Mare, Cot ape rapa Cnt, tad dep, rol Dui Sioa, "PSB, vol. 15, Boers 1987; 72, Sfinil Ggerie de Nea, Cale cnc cnt tole, de S. Sfinta Fedoars Maria este Niscitoare de. Dumnezen (Feoiokes) Cal cee nage ca om din Feciora Maria est inust Dummezeu- Fil, cae sa fico sublets posts al fini omeney, side cee ecioars a nfsout fea dumneziasc, pena of Hrstos se nate di vel di Tol Pesan ‘Duan dit ‘mea, pe Dansn-Onh nome ms mas ‘Sal posi vial Cuan ea expsasi. Pe tencul Role apie in Sina Spur (aca 135 oma 1 3 Colt 49, Besa tral ch Seta cate Nome de Dunezu gia int ads Gk Seo Iie conic anata Te Sola Ven Samer jaleniaiaele Vt Vil Siodul al Vibe ecumemia eae 5 ntanei inmod una seal dogma pe nica 5§ wet Doni Stas, Boewe 195 3 Sta Ten Casian, Dee inpare Doe, tel de David io PSB", W157, Booweg 18, PA Sten Maxin Neil, Amp, dee. yo. Dts ‘sos in ,PSB, v.80, Bare, 1985, "5 wok Danity Sto, 7s ou resaaren om Baie; FPP 6, em, Hrisoiogia Slut Maxim Mista, in vl. “Sut ‘etna dogmatic, Craiova, 1990, 27. les, Chiou stahalical tu Hrs, Six. 199 3. Ten, sus Hrias, enna lal 98 Snir! ama, Pace 193; Bo . Wer,Teologa Dopatod Ortadae ol. 2, Bae 178; ‘nostic. Sin Grigori de Nazionz afinnd: "Deck cineva mir arcde Mp felon Miia Done aE AB, Mocs Dea mated a Cc "Ors 23s", Ala Chil al Alxandikspune: Dact Domnul nos lisus p28! FL NnN Can Alt pte: “Dass Pomn TL Ke Hrsg sso no “ro 174, 4 2 ex pe care Fecioara L- (QP. prof, Dumina Popescu, ruadene s-contempora «nivel. final Toon Damaschin explicit pe lng cngintul dopmel “Propoviduum of Skins Fecioar ese in sensu propia si real Nib tare de Durmnezru. Prin ful cel ndscut din a este Damineaeu wlvira, ete adeviralé Nascar de Dumnezsu aceca care a nist pe Dumnezsal adevea, Inrupat din ea. Spunem ec Dunneers st ‘sist in ea, nu fn seasul 8 Dunezeiva Cusintla a hat din ea Inocpatul este seis oF sng Cava ini Durnezen, Cel ‘lscut inant de vec, in afr do timp, din Tel, Care exist i de Incepat si vewic inpreund cu Tat gt cx Dubul in zee oe de pe tun, pens minnie mows, -¢ slight fn pieces i si 9 nisot din ca fii si so schimbe, Sfint Fovioari a nlsout simpla om, ef un Dumnezen adeviea; gnu un Dusezeu siuply, cf ‘Dunmneven tru” Dogma, p. 114116), 4658 BR 5h raya ~ at by Cll On Baca 196, 1B, Pi pr oa Bi, Cdiape caro mit Bac 198 1. des Meyer Hrs tere red rsh, pot Nicolae 197 15. Di. on Caso, Dacia Pristogc ab aop de Bang, Su Toe 96.5.6 16, Telos Dogat Snboick Daca 1958, 2 17, Pr prot Dama Pera, Cies de Telogie Dogma 9 jm, oct 192 vo 2: 18. Pe ot am ek, Cy de esl Depa Simbu 10,"Ps, tin Buch, rapa se, Bu, 1987;2 1V.INVATATURA ORTODOXA DESPRE CHENOZA Jnpaca Fa ui Dune une posta mpun nel rece osura mod in care Dumnezss Sa erbort fn ive Comenii nos, ir nets a Damnere dvr. Floin 0 éxjsimae anim Slit! Mim Mision! deere acfnea de corte a Fils) hi Dimnezas Ia camen, sms Se pn corps iii sa mori: “Ramning in cls inp cna ce Dunne hd eet ce mc tp i chip eb, 2 et ing ca mui in mo, pet nd Se att de mal cn nt par ‘elor nero ema e Doranez, dara a set eal Damme ne i ni bonis cele ‘Aces cbc nevi accptre conde! mane lite de si Damnezu de. slava Sa duces Biszica a foomola acest invtars pe nc SHO Apo lie Flin, cap. 2, v, 7: Riso, chip ui Daca iid wpe a sot iomai co Dune 2x, cS gol pe Sit ip dob dad, nse amend ere ni... Asai ice pn a moare sins moatepe ene” (Chenoa i inbt ack “Keni pick dou aspect mal importante: al smeritsi al cob incxeinabile a Ph hl Duanneze, peti oawen peru minora nest al modula core gh impropit fea moos, jpostasl Siu damneziesc dv sbicclpurtatr al i omnes ca tte vsti pinta Stina Aposal Pavel exrima asl modal prdoxa in care ae toe henna Fil lui Durnezc: Bop find, penny a a sic ca ‘oo lia Li si vb (Corie 8, 9) Int-adevtde chenoza reprint 0 sme, src, degre, goiereal Lui de slava dunes, tot, asin, chesara rez i dovda pati i Mera deptine de manifsore, perc nd cipal nos est de ob, Brine integ Dumneze ii jos sim inter fl Sat de A 3 ‘Damnezeu intrg si sus si se Smbogteasc gi indumneceiascS “So tora pin oli av. in cbeoza Fuki i Dumpezea sunt dod cape: uns anterior nap, end El accept 5 se cboare ca hse fic ots pont mnie nas Ma cae nope dela nzupareiine pln la marca pe rae rincara dest pct moartea,ca ual eee kde ca. ‘Prin chenoali Hristos, pe de o parte, igi asuimA, odati cu firea mene ara pinta ac (ae), pe de ah pate Fl ‘are tual Sbu ok depict ace sk spate pla capt ‘poten pen plcatle om ‘Sing Pirin au expt ghenoza cao condita Indunezii fii omeneianumit de Mizutorl Heit la ‘tio om “huzind eb a degertat 58 ma soc veo sare, Si nih au fr redid cere dled Da an aor ne a ns Durneze™ (Cor a pre Fon Buswe 180, p 2 Stal 1 aoe {evar ir cc con esau ca ane mined, a era gine unless pc Sosa tip celiac ovine a de mit Darneze, pect at ‘ota on; cast devin nce pce, Cre aps pe See uni misrisi cli slave La ngs pri micines tes: dnd Sp rb ecobou cu rbi a eeu rob 9 {nn cpl sin, prtindomd in Ste te, cu tte ale mle, cask min Sine cx ce emai, oc mise ol xara Stele mez pint, fr oof mk plese de ale La Gams nin” (Cele cnt cmt teologce, ta. de pr. poe Domi Sos, Busts, 19,6. ‘Gil al Alecia “Sa sit pe Sine ca st ‘die afin La eno seit pin ee. a chip er, Daman i Fl cas ad slab i fe lava dap scares Tai neat 0 fc ca no, ach em, ca os ne face ca,4 35 ty fa chal lo doo ficial. Jul Tsas Hiss 3 pte oir props nature nscimba, a dati uni iosaice in ersoana Logosuifcear fre comunica celiac insu ei oat Force at Histo in stare de cenoz sunt hur tendice,Hrisos ibrnd tote cele omen dumnezeist i cele dumnezelest omen} foe al Stina caumrob cle cle obi cum tsp, 4. Chenoca Fil i Dumneze ntupat i idumnezeirea fi Sse omeneyi sunt corcative: Sa doyertat de" sava.dumnezciaci pen cua ne fick pitas de endure ft omenest epre- aah aspect priv al chenoas. =~ fe Chetza si pogo Fiulu se expich prin mare ube i Durnezes fg de oi, prin ca accep 8 Se meres pe Sin; 62 jbom-sorea hi-Hrisos de maxind dkmozh in moarea ye cuce ‘u sare-de maxim manifest iui Sale damnezsis, Terje sues pentru pce noaste, dar sa aotptemicii Sale “oni supa moni, ne fCheniza consti tan sii noaste obese si subice- “He model pin care Histon reaiat ieonenia mnt nas prin rae jt pe crue, din asa fh de Tal dr gi mod! de vial atin de cle noi pin asculore si smernia noas vit, dod exemplalg din puterea lu TisusHristos; pein sme Tine fp ecoperea dumnezea, iar cencog iptle une. oan Tl Crs de teologie dogmatic, vo Ip. 42-4). “eologia ortodox consider ci desi chenoza Ful lui Dumne- st real, oo pte neschnbath& proprio esor dows fir, ‘oat amie 0 cheno radicals, total, in sensu de renunare in ui isos a nsugle Sale divine. fF Tecogiprotsang cin coll al XVF-eagiulteror xi din secolal BF Xia lind Jno pate dimensimnea apofaticd a chonae, mu cat Eee aelzeas mister, cbernd o sere de toi cheotce ia tenet eal scarcer formule dogmatice da Caen ‘Uni tologi Iuterani (Thomasius si Ges.) injleg chonaza ca 0 de rein”, in sens 8 Hrsios ji pista insuile hamea i fia ui Dunnczes primes fn Sie le nse, ce Sere caine dea n sch oc ale La Sm. digpeigt pay cen cobr ling, ce dao soe gga fiat om per tin ‘avis o mire pines inane, ci sth de us cana uatza Lal Vind rein iy fnlimea. Godse de Plniaa Sa no Ho pre de ee; cobernd din line Se, ne fn pe ool la Sine” (Gt Ja pe prof Dams Sto, Chil evangelical in fins Hrists,p261-22). Sin Mc Mitra, coment pe tinal rio Nasigw, pecan Insyi Covina gond'Se, smernkeSe SShimbo opemind in ses proqit crenlpaimor pe ei vem mi pi eg pn rapes, supninds- Seca adie sini sen ew nam Dur vet Duneze de js, “tn pte So spin in H.Pin pole (Chen thip det adit a event om pin cob i insupe eos Si, ak devine pn fe ptr qi sive cat 0 cl Stipa, tok sve woot ee dame cel dhamreio) cindose aa gol chenon cra meas, ce inna earn top ptm" Abi» 4 ‘Sin oan Danas: "Fed Durr desvi, fi ol sive ama mie ot, sagan 90 50 ‘inca sat pare ninth ahi Duma Dap, 9) baz iit Sfaglor Pappu sistema ‘nvr eto dese cheno gum: tu Pan eben vn Dane devine sts il fi meni poate si impropriem fica emeeasi- caret Inf, lle noes (er de lcd) i fa ot al none noc oi st deve sone La bo Chena no nseamn emma ln wena din iss Il Sle ea Dunner, eck ares coxa ce er, eS tole Sade ia dumnezie mpi, pst To hip rob gis vind in maxim apropiere fai de noi. ae#6 37 divine dar nal rebuingez complet 5 costa, Ait (sind) o chive cu o “asunder deinebunjare th sens cf Hiss ‘bos de nay Sale divine mama pe seus. rere actstr eri chendce protests consi acon pres pao schimbar real iri divine, negind vita uni iposatice. Teologl presarti mai no (Benard Sains, Lange si Eval) ii 0 cena rial atic im eal a i dvi, As, tn strc de cheno ss Hrs af ft doar us Dumneze vital nat fl avetoonsing cd ete Dumnez Acs coop protstinte repezint n fed fomne modeme de mannii. (pot. Oheae Remete, Dogmatic veda, cl, Ala fai, 2000, p, 231-232). Chenoca tebuie-inelens ot refe Ie pnt de minke concepot si eliza de nlepeinnes si putea ai Daman, pe ee inl nbc Sale ade hme: Pin ators Sas pena face ou, Dumaeee.poateplrinde in armel nose de existent BE Je alee’ Tre prin aban st rem a oxi pte Sele dormeaegt. 5 * sr lene Stile deine antl cho: “lh Danco a imi i fe subiet al modeseor insu marifstie amenet. Prin chonaz tebe tifelegem dens impli (phoned) a fit dim- nezitt fn eXena atviten of ca fea oneneascd, Dumnezen ‘itiody-se oamenor in chip snes al nmi” (7D, vl 2p 604). ‘Toologi oodoxi sustne et in saree de cheooe! Matra a ist intact fen damnezcas i dow gaa fndumneet fea ome- nea. Inpletiea (perorea) clo do ee posi a misra a ‘are In in considera cle dat isnt unite fn ipo divin al Minit Din punet de vedere orodox, esoana ete cea care fice posibit uniea for, divin st mand, Mirnutorlinfifi- snch-Se Stine Trim ea Dumnezes adevit ar oemeair ou ne ‘pv naturd umand. Dac mse adie unre elt i vesuid elo dou Sr fn Peroma Minuto Histo, se ajunge In ecaia nesting cmitind-se procesul de ndunnezst a fii menes, ere sa perecat up intraarea Fi i Dumnece ‘. EREZIILE HRISTOLOGICE Dogs Prisolgie ee tot att de profit fi coniplent ea yi ogni. Ca ia despre Stina Tre, ivr de ee peseana Miter aos despre ncaa San ame, con text preoeupaerologice ae fin Pari. 2H ort de ivi cor, sili de Bie pe baa Stn ‘Seip a Sint Trad, aw spe erica istlmicea devin seins cre au provost Bisa si dogmatizze in Sioa ‘Bxeziile-hristologice ‘pe care lea consemnat istoria bisericeasca se ee umnecctea Mir omental a ila iteapsath Aces prvi a dummezeren Minuit ie. Bre cae negm total dumnezsre hi ies, -rindu-L wn sip om, “Aus apt in perioadla apostolic, avin’ ca repre ‘emi pe Cet pe Hoon, cae au fst cob de Sn Ey: ‘Be fan a scl al ld ee Tonk, Capa Arion a comb de le Tern gt polit Aus. J, oll amit sl Samata nx cont in Ania n 24 3.27 ‘evn comma sub le forme iin epoca Reng est i i scien, predeceor nie, Acres concep roma a frit insole XVII-XTX ogi protest raonalig "2, Aris i seiranisml in seco al IV Jea. A api a ‘Asta Eg pin protul Ari, cae ec trbutr filsoGc\ Pires. Accs ec suites cf Mlnttol. mae deo fino DDummeac Tal exe Fal Tai of ete Su dar in ses mor, EI Sil reat de Ta ait inp. Aft eondamna a Sod T Bauneic (25), dine Pin oar Aas cel Mae cara opstemenal "defi 3. Breil enfiinre st parpasene. De influent indi, “S geestea plecau de la premisa c& Dumnezeu este Unul, nz numai in fin, cn posts In Revels, sunt menfonte tei prsoane, «fig ce a determina fie cn plan iomomie Dumnézr ce! Una39 : 4 de Nesanz, Stl Grigore de Nya, Epifinio, Frc [8 (vom eine snt modu de manifesta Unicili Dump pugs, find condemn ln Alexandria, Roma gi la Sinodl al Tea Aceste eezii se numesc si patipasiene denarece afirmau ci Dum: \» 3. Breaii referitodre la nayterea din Fecioara. it] Cu privire’ la nasterea din Fecioarii, Cerint, Ebion, Carpocrat, Jas Damneza Tal (ater asum es). Repeat i - be, Cora : Wi acer ef qatiiinizan a, airau css Fs sane a maigandamnat de Bisset tn selec al Tea i al Ika gf efeooerd Masa pe cle mural. Aces ere fu font combi de Tun, int, Cl, St fen ur Ari 2B. Breitcu prvie la omenitatea ml ys 7 umani eaters 91>": Beal eu privie la Unire ipostaticl Jrropumanl « Mision ss His esto fie dep ca gf <1. Nestorianism lator aces ee, Nexo, pata a uli, secolul al Vea, aparineagcolit teologce antohi- ‘noo. Fit Lal eneneae ind const da tp ; mult ce Yor vie tp fe aut, fe mage suena 6 meee ners penal Si | Bra refi anpe! Mito - 2 Decal considera tp il Tt ind ape. ese: E-acontun it de oul ealiatea auionoma a celor dous fin Pera Minion, ict spiro unitates persoanei. Nestore su “jaca Logosul divin e cobort-asupa omului Hristo la bote si 8 iin pn a Pai, cd |-a pdst, isn sf moar pcre. ‘pyaar in Tiss Hristos afi dou persoane, pesoana divin si persoana cee ereza +a mai ums doprosopisn (dio prosop) sex finrucie Sata Feciark Maria anise o fire si o persoan uman Sin vin, trebuie mani “Nascour de om” (Anitopotokos) sine -Nisctoare de Dumnezeu” (Theotokos) ij. ~ Nestranismul a fest combitut de Sfintal Chic al Alesandii si -Stonarna la Sinodul a Ios ecumenic. 2. Monofiztimal. Aceastiereie se plasea Ia extrema opus, “Cafirmind prezenfa ia Hristos a unci singure fir. Din dorinta de a-1 sete cu orce pret pe Nestoi, ertcul Euthie din Constatinopot Fool al Vea), afimma uniea color dout fet pani la confundare. Bronrivzs fea umand a fost bso de fra divin Trezia a fost combats. de papa Loon gi condnnat la Sino EEA IVlos de la Calcodon, afiminduse inegritatea si pristenja color Pou fir, nite mod neamesteat sineschimbat. al fia nko Son Mag Tae ees ‘Saturn, Marcian, au fost combatuti de St2intul ‘oan Evanghelistul — ‘Ait gos 9 acct maths mane Whoa: Shigirvenns at es eas states Tate elton ian ieee a, Vor preventa in continue cele tel aspecte ale oper de "acumpirarcfinind cont cele corespund, in ordnea ti, cu ee tei ei menfonse mai us, 4 Aspetul de jertfi al Raseumparaei ‘Acest aspect repent direia opere de méntireMdkeptat spe Dumnezeu, tnt jr de pe eruce a est ads de Fisus Hriste ca iui Dames es ane enn vital pat Sh larmezees. Fl Tui Dunaneceu sa fcut, prin inrupare, om desire si int de pleat, pent a Se aduce pe Sine jets prihan lai Dun- reve si pent ca si biriasol neascultea noes prin ascltrea 49 <ésivigitl fh de Dumnezra, adocindne ast Ia stare de esc fade, prin impli nel drt i Dumneze. acl peal «insennst mindrie, neacutre i nesoote a ‘pit pi dep fui Dumnezeu, prin care a rain lame moar, Tis sa smerit pe Sine, asulitrficnduse fade Dumnezeu pt la ‘muri pe eruce, Intrucit era Dumnezeu si om destvargt, ascultarea Sa ‘auto valome infin, compensind neice 9h platelet ‘camenilor bimind pin sora moar. {in Sfiota Sciptu se ara c initia ent o are Duamneze- “Tall ia Fils ere de bao, din mca fh de Tal in inbred came. "C8 aa uit Dumnezes lume, at pe Ul ‘iseut Ful Siu L- dt ca men sma pin ib vin veg.” Goer 3, 16). S.s-a dat pe Sine pines je ei Dame. nin esos de bond mizeasms(Hereni8, 21. "Singele lui Histor ads Fj Dunezeu ek pnd (re 9, 14) “Hos sca ln, finda Se ents noi Bese" (Coan 3,13) = Siti Alsi cel Mare epic scopul rte tse de Hess, ssid “Dar de vrome oe cbuia af moat pumaidet, acest ind sai les motival pot care a vet noi. eds i jer pent toi “nd templl Sau spre mowe (vet 9, 12, 24), ca fk pe oH revinovat ser de reales de la Inept gs se arte pe Sint ‘nai iit exit moatea, aid tpl Siu nesricicis dept liga ‘nv utr” (Trt despre nruprea Cavin, XX,p 114-119). final Maxim Macs! comenteazé modal mn cae Tits ~ ia arin stare aint pre meoies n Durnezeu, moat din lube ffi de Dune “Lain doc. Donn osinds aceasta. 4 leat mene es, ai plimizea, dricicimica gi morta cea dps fire, $4 fi pen mine pics pin pine, moarte 5 stricicims, Tnbrcind de bunivoie, prin fe, osinda mea, El ce mu ex oséndt dap yoia ce berlin.” (Rags cite Tease, p42) faxvcit momen poral de Histos «fost 0; mote pean’ ‘loa! hm, ex a fst o moar real, ci tat Sra omens ‘Hrstos a ua rea uma care prt inex gi moarteaca “blest” penn.50 1 ‘pa Monitor Firs, Ascalare mere ifs av avs, ci Grains asap il omeney pop rin cca ea ind ican i {enol ral de exist Aceath diefe a ji mistitowe ete ‘emcil ini ‘dei idm, cae cca un le prt in conceia Sile ‘anf ii eloga riod, Dac nascar fh de Damneaea Jn fea omencas attra, sicaclunesimoare,inrupar si police divi hi Hrisos a prods in ea cmencasc aati i El oor, singe, nesicicimen 9 muri, pen a n-9 pens not cra, i fe pian FR Restaura fi ames toscmnl readme fio stun Sa rjuca ii ila face chip i irs viral « “vend pin pe ewe 0 prinese acu caren ein Bote, at d-se-utese cu spa. Indien st indumnersns fit omnes ns. fle fn, oeni: “Pour Fama fines pe Mine wan'Voa 17,1}, “sts, desivindu Se, ct stor cle scl ricin de mini epic” (Sie 5,9). BS "Pat strata ui rss fi cle inp 3a ot fn Histon 0 devi, deg fst de i ose fi de pat, nique ine Leann de Biza, ficind din sos rasfiawae a mats umane a ui Hist, cana dosivi i a ndun ‘rcbuie ia plata moi; dar nuit El personal era fi pat, ca cao ‘owt nodreapl. Astl, 2 fst det is mow, da fost drep i fnvieze. Cu alte cuvinte, drepesten fui personal a but “drat ‘mori gn acest fel dopa Tui Dumnezeu sa manifest pleas ‘impli destviyit (ef Pr: GhoopheRemete, op. cit. 243) fn lepitart eu aspect de jet al Riscampirii se msi imp, nel procizi care configure mai exact vine otodaxd. a Tigiatva rte de pe cruce mao are musi Tat (loan 3,16 5 Fi, penta ol Hrstos dt pe Sine jf pent noi (jeer 5, 2) Ca si taina cratic, tata manta nowsue.are/un tei in Sint Treime, Cae partic plonar in toate ttle Sale. Hristo a as ca om jer ui Damnezeu In Treime, pei “eu-cind sic Dumnazoo igeleg: Tal, Fil g-Stanml Dub” (SB Grigorie Teologl). Prin urnare Hrstos ace jet Tatu, Lai ‘valtoologia catia cea protestant 4 ‘A spine ci Hrstos aduce jrtia mumai Tatu echivaleazt cu coorre sbordinsons a a ss, in senso dus jer ca simp ‘rn Tatil dar ms o prime si El ca Damen 9, aclaitimp, ie Fl, 0 primest. Inseam, pe de coor a Dahli Sint, enc, at parte, so separaic nestriand afro i fisus Hrists, ca um 4 4 sit abcria ca simplu om, desi lurve Li sunt loldemuna tend “feze’ noasue. Leon afi 0 prim unre a Cuvintl tui Dun “ice (CE Pr. pot lon I, opi, vol 2, p, 5758), De all in Sf cu fire neat, dar precizeaci ci aceasta na primit tout gmaile din pina nie, ci din iconomia ulteroar, care are ines ni pres. Dar intra prima vie (ntraparea) ‘rior, fing Pig considera pe deep can, cin ftrupare Liturghie acest avira fost din ttdeaana mitrsit: “Ct Tu x ce adi si Cele Te adi, Cel ce primeste si Cel oo Te ipa i. ineaga mintuire a noas sau, in orice caz, nceputal mantur 5, vol.2 p. 627. ‘Prin ft cia enpostaviat-, fea umn ai ritosn-2 mi cca ca ies Iii Adam, Aste, Ful lui Dumnezeu a itt ie “cor uma”, ceat dup chal Séa gi ranat prin Adam Tiss fe este acum un puns fix, seschimbebil prin cidere tn ans Ha ne imps ma co Dune Tal noe Sine cu Dumnezzu in Treime, cu Tail, ca Ful si cu Stal Dl 2. Aspeetal ontological Riseumparati Deck aspect de ert reprint dies gre Dumnezcu-S ‘Tring, expect ontlogic consti direia inept spe rea um2 tuman, fn lai ca El se pt vdia si elati osmeni din plcat si moartea siti, ‘Stn Pst accep falc fea nant fui Tis @ ea afc, crea pts in ea noat ups ciderea in pct, dar n- tvut gi paul insu sau postbiiatca de a pln. De acre ei fin i firea Lai a, din sea dint de pct epics iar din ced de. ‘dupa pce, wee 5 moarea. De pez, n acest context, ef Hrs ‘a activa det afsctle deduce, mu sco de pcre Recistenta lui Fisus ca om in inna, reitnta Lain toate drei suportte a init fea umand. Prin ceasti-reisten fe aman intr in a, in mod deplin, donna pri, cae emetic, ‘in opinin unoe elo. o caise esnj chia vin dn om Pr, wot Bors Babi) Din puns. de ved dapiti, cca oie AS 0 mane pee pet fi Se a fost sublet dé Psoana Fi Ini Dune, Cre revit in en hal Siu sou energie nezeate ale Dull Stat, ncpé ca inruparea gi cui ‘nd cu Tj acer. Ft despre engi vin nets ‘specu onli a! mani na aveaeonsteg Probl de acea catlci i piesa, care ring Tava despic ar ex enee {vind noel a vrbest desea ontological Riscumpi. In conch, ptem spune el sical induinneeirca fii ome- eta Muito Tus Hros cine te ete: = prima cope chia la amupare i eprint consolidreainl- aca prin nie pasta, comunicnea suis pthrza san Inepirundes ware deve meric chil viral Ce een ce ener ee eecie Bteyikao lmpotiva ereile"CE pr: prot foe pt), p63), = ‘Teologia spuscand macuctep méofuiteesd testaurare su refi re aii umane gi cainoeput al indumneziri, denaree dupa calc fi ea omencase in plca va fost aft cunt, deci mu ae nei de restau, i doar de resituires drut le saa pi ‘rate. Dap protesting fea unand find alert complet mu msi poate fi icideoum restau, ci doar inbricall din“exteior tn nepriie, ‘ir wreo modifica @naturi umane afi de acste concep unilateral, existe 5 juice, Init turn ortodox se previngl ca o viziune complet si dubowniceasc ‘oper de mfr svi. de Domnul ss si Bibliografie Se 1, Sfierl oan Damascin, Dogmatic of al, Bucur 1993; 2. Pe pof Dumizu Snow, Chip! nemarior a bal Dunne dle ae "Onna, 1972, 8.2 4 Pr Constantin Gali, rift! Riscanpiare, Bucur 1973 5. Prof. Nicolae Cisco, Rascompivarea Sita Script 3 serie Sgr Paring, Bei, 19386 ‘VIN DUMNEZEU SFINTITORUL 4. Retaia intr narea hi Hrstos si coborfrea Dubulu Sint nate de © prezonia inijtura de cred, despre ménauiee subictiva sau indeptare,tebuie analizaté relia dinte icopomia sau ‘crea Fil lui Dumnezeu fntrapat i iconomia sau luraree Duhuht rin ie pu sce mista ft, view 5 at Mla ties wands as es nee “SE San su ase cu Dunneza pind tod St ndumneat met moins ea nc ign Ya Sfntle Taine Pein aoe pera te Heitos ¢realiat vil, obit ‘a mpl Sia inet mins, mera as A ‘unt MospatTavent slit noase la vag de couse Stil Trem «tee neaie din mowea spa van esos, Cx cae exe “Pale” not. Tene an pet tt 9 an His da acti case dgege a a ‘lire scum lI n ttc rg Sr ais ina in dD St : rose og sb tulip ren San ‘le Soest ps ee Te ae orem fa aoe porn es ini Sener “itis oo ava pe dame Denso ‘pe “Chin de Lam onset pea ip ay asm meso camoagen dec dup ich fe douse ‘eau eunosatpe Hiss shia In fdageea pin (Luca 24. T=) Ace a fist prime Limrghie avi de Hts dup nwa, pein avr pret pe wal sb prineuct dp dk ncn meee Sau saumenl Ta rl ln Hrs rane eet bio, segs maior in ica sone eee a afirm’: “Scopal vif ‘cresting ae exit aes adanil, ml de est, T cea oul isis in mee supa a buries elitr dumnezi escoperic not de Fs Fristoe. Stl Apostol Pavel afm: “Prin rein ave nereingen cele nit." (Ee 1, 1). ‘Necstea rdf! n proces mini personae tinct in mod car de Manto: “Calc va cree st se va bois. sn mia cel dnd (Marcu 16,16). Ea este Cima side Sila Aposol Pavel at: “Fark ceding exte cu suit Dav i Ds90 o (J) vedere cron in inflsal deplin, iar Sfintallacob in redo bs Inlesul cigmit, de aeons terete, pr itleual. Avnet vedere acest ils rests obit nti decent, ca sinpt cei tert, spanem coms Indep is muse pia ri. Quis Sts gi cares nay in noi pein sata Lai: “Cri fe din aie ir aie rin cata hi Hestos™ Roman’ 10,17) Fin “ating Toa pin BE” (Calin! 6), ne dxchiden conn chemi Iai Durnezeu 5 bali Siu ¢ conlacrian cu EL ‘ugu mintirea si desivisirea masts in Tistos, Accasta exe 4 cred ifpte bane. Cong in ingles cupric, deplin, oa anjore gi alipie a neg Din_pumet de ved teloic, fe tnelige at i ‘oastre fine In Penoons, canta i fuare ui sus Hrs, care se est o usar ean Su sane, de aire ‘manifest prin fare debi si lie fade Hristo fii semen. caval si oper de minnie a iui isu Hrisos # de eelnoemeieiGnminetre an sos a an in Stn Apostoll iar Bisoaa defini in sinoadele ecumenice si prin cconsens, privind iconomia-méntuirii si indumnezeirii noastre in Hristos ein Dil fit in Biss. Sin Pirin rien ising, fo ep, nie cdi do zit sf rein din vedere: “Alta este credinga cea de obste a drepcre- Ainciogior, adic dogmeldropee despre Dumnezeu si despre fpeurle Sale intl si ses, pecom eu hal ui Duaecn, lo unit ita i soboaceasca Bisex ala ce a veer, adic a cunt, are se fpouivete ce ce onal pe, ofc 9 mal sau (Cea dnt am tnvijaro din az, masini. de ba Pain bine incog dela invite ceding! dpa iar cen de-a dos vine prin acca ef ced dep gine temem de Damn in Ca am xe” (Sf Kae Sil, Cnt 19, p 65, ota Saul Pa Dannascin, Sota doniceasd, 2, Flas, vl 5, . 194) ra dvi, ce pe bi. din. ais oy comoagterea, de apt, a reali Iwcrarca (Sock ami, aes I de Ua ipl oig fpcle tune, n cae sacha cei, Soa Siar aim leur nowt daw asda § Spee ue foi ake yi vse vec “dropt unmar ale erodinjel (CToan 5, 10; Roman 5, 2) sau ale rabiri (T Joan 3, 14; 4,7 16) sau ale pizirii porunciloe divine (1 Joan 3, 23-24) SGD ee ee fee lacob2,17 Noch aed pete ia in emi ici ini re eval dv in ei He sagumentul integral a peacne! fa adevial nose, Br Caldu sentimenuli $i hoderea voi is ipo ntl cae Alpes de Hes gin cae vars mod rc aptele bane Ate een inoue, desig, ei ea ee ceding mart acod ‘Aces fl de eit pose avo ‘ein de eit i ne (oo 2,19 dar se pot nl ‘gt bp Bameraustharuile Lut (TDS. vl 2, p. 710. ‘Alunsi Gad Sail Apoco Pavel vrbese de ceding care indeparteaza sre in_vedere eredinga in ingelesul deplin, nedespirita de ‘uke sv manifesta fig de de, ca de xempa eens i ‘Avra, itl pe car el le exclade mi sunt foe be, i fiptele Legit vchi (Roman 3, 28; Galeri 2,16) care me pot nea. Cen cli ny, is apo sie Corned 13,2) 1, Andros ara i Dogo (9 26-26) ok exit © contaigic ine Sil Aposol Pavel (oman 1, 17) 51 Sint Apostl aes (loco 2, 21), decree Sin Apstl Pavel ar bFapide bane fant cris exe niki de ‘abi, cn ete ura concrtizal si impli in facto bune, po care crnciosl 1c ‘Svc patra har vin sit nl a Pater‘a unsugi Tisus Hristo: ‘oie Me, Mie Mia Su Cat 25, in momen vi = Got inital eee, haa pimit la, Bot, 2. iferenjeconfeonse Implin et pommel pe ep prea Te ta depe codilesubietve se ‘nana, singe pole cele embemd oxi |, 4 Decng rommo-ael Bie const a praccarea vruplr, a filo ne, Roadele haus Recife str docine cna ta tea mest, mertlor meni sr nee eninge bin impiniea ior indulge, define Ia Conc de a Tet (154 onus dv Dene, np, una npacict aeigs, | Ms a nls, Cul eT ‘no este cova accidental su inferent™ (Pr. prof Tos Pris, Trott de ee rotina, 9 fice distingfic ine teoogie dogma i ecunericd .153). : = ian cgi sc a acl ‘Sflnta Trae afi interdependeng dine -credingh fap | tts ermal”, crednfa usificeoare, srt de iubite gi nunc, relaia interior care le uneste gi eae revit in inte ala Tape une. fara divin si voinga liber a omni. fini Chal feresalimak ‘A dous conkitic subietivi, reprezentali de faptsle bone, este reocionacs “Tain cost.tn day lac dog Ingo nod di de telgi rod, doce ex oacteratt fate bie. Nici dogmele x8 pt tun, nick face impli fis acti concep ii extrirs,nlit n mlauiteaobic- opie poase mu srt bine primi de Dunne” (CE. EDS, wh.2,p. | © ec Ck fo94 95” In mod total difct igs do aeastt concepie colic erontz despre meri s supra, teologia orodoxs se expriza in termeni de ‘rednicie” i “needs” in rvina relat personal ex Dumineze, ‘Vrenicia mest un meri, io stare adecvat de curt a suflemlu gia trupuli, cu ceca ce primim de la Dumnezeu, har si druile Sale. Ea se exprimi antinomic: ceincioal este vedic, inmost sa eu, 2 rep, a fcut poo, dar totus ma © vrei gl primeasc rapa 53 sngele Minutorlu,deoarece caja Iii nn sig pe masurasfinjeniei 1 c2ea ce pimeste Prin ume, vednicia mu este met, eo dispozte, ‘capitate o deschiere a creincisului ge Dymnezeu sea s real ‘earl pin conlucrareanoasiré cu hirul. In mod negativ, venicia se ‘nai prin smereni sin de pati, iar ia mod pozty’gviniubite si rode de Vin Astin timp ce concepia calcd despre merit este ‘sonoept in spirit jurig indamentindu-se pe nogiunea de depta si rend rportur jure gexterorise mee om gi Dumneze, invita = rod despre vtednicie plsteazi 0 dimensiune duhovniceas, ‘ntrodt se infemeiaaX pe ini, sporti sau refi eu Dumnezeu find de attra spina ‘Tea calli a transfoemat cu tot reafa de ube omni cu Durnnezeinie-un aport enntactal, Tot ces ce face anna my mai face din iui, dn nevoia de comuniune, ci din dina de a bine rips, care fi revne automat fn unna fapeloc bune siviyite dose pe tml tiv. Ma nfl bane sant considerate file merit, nts pe ‘na lr se oMfne dela Dannezou on dep Ta recompens ceea ce ‘blgh pe Dumneze si fl splice pe om. Meta ete real ‘fire omuli in stare de gate, cre cepa Ia reeompes in pata hi Dumezo saa echivaleal ft : inal dois sind, doctina cto despre merit a cond atria ‘maieior printout ale safle. Aces tie es findamentat pe Sera pe ero fic romano ctl nt porunce hi Dumnece 6 Staure eveghelice Pi inline stor evnghlc, eincio. Sul dobéndesie un mest pissy, adic un sup, cae depp treba ide fc vio In acest az, shu a este defi, “ge suanerr” (erga swpererogaoia i nba tin) se adnt fn Seaund maior prsstoae”, inst de, Bisric, inca rin practic indlgenir.Prin aoc practic ier, xn pop Cada sail pros alr cig nlite, siggy le mares. De aici i conlzia potivt cei ia [rics mini bioive ipiebne pono al cis Hise adap rin itemnodul Bieri, suplosul fer bane Sv sit de sti in al ela rnd, pi indulge se neo favour pe care 0 son isc, rind ttl sax pail pees pleelor. Deca Cali fie 0 separ ge pale gee gle ere, prea si jnre via pict 9 popes lo. Patel le ata, dip eo att vin ct gi pedepse vepic temporal; cele war tag dom pelle tempore. Prin Tina Pct s a vinapcatlrgrle 5 a clr ‘ure, preoun si pedeselevepnice ale plcatlr, Per cele. spo ‘ae ale tlrctpgoni dept, ite webu dea satisfac Ti Damneze rin aru fap a caz conta, va merge in tov, Exist is, pesiitatea de a sepa de satisfcin cuvenitye lant de pep dn porgstria pin umpc dence {ill cnvin, ces cena pote oie pete prin pod, pone ‘gin da papa in indulge (7D, a2, p. 730734) Referitr la clitignea veniciet de etre eredincns, ebuie pre zat cH nevi, efotul yoni mu este un eft, ci numa o prepie ole Duului Sit. Uncoricroiicioaal este “pisi™ de har, ‘omai ca sisi recunnast linitle acestl eft. (¢. Pr. prof. fon Bri, Credinga pe care o miravisin 116) “Merit nuleaz in or serena arin smerenie presi’ nimie 4e-Durneze; cite consider cel mai nevednic, “Dumneze cl fi lipau gi prepin, nu are nevoie de bunitjile omulu, ci EI dinaigte in elgg in dar pour toi cei cae voiwe aceasta ca mlumite..Dci ocd te ostenestica un indatrt, ein datomic pent tat, bine fc,96 ‘dar dacdsocoegtt HL faci pe Dumnezeu dtr peat bundle fare creci of: fesiviret, ai riticit dela calea cea dreapt.” (St ‘oan Capt, Cunt ascetic, "Floalia’ IV , 160, voul, 8 zit Slugi netebnice sunem, cfci am ficutcoea ce era ators face”. (Luca 17,10). fn timp ce smerenia sooteste svt mal mic, mrt le sootesc mai mar gi prin acest om perdu tou, lindo fiptele bune fir smereic ru au valoee: “Pri Japte bune no ae deschidem tot msi mul lui Dumnezeu sma vren dobindim aliceva deci pe Hristos insu, pin simprea prezenii Sale barce... Fina tuturorvinuflor este Mnsust Hos" (Sfintal Maxim Miturstml,Ambigua, VI p18). 2B Diferea eset intr concepia catch ica oon i vite la meni si figte bane provine in aceea er timp ce romano- ati consider mul n vag vitoare va objine de la Dumneze 0 sear de bupur supranaturle dar crea, invita ortodoxt afm mul 1 obfne.pe,Dumnezea insu. Vila. vitae” ete-vig-d comuniiné cu Dumnzou, Dac pi obsine dela cinevasnute bur _pin-revendic jurdice, pel ns ea pernent ibe, poi cbine Gouri iibire (PE. pro. Domina Popes, Cars de Teolope Dogmatic i Simbel, vl. 2p. 65). iva merivlor peso, tolgia etodoxi spinge seca tore, mud ea denature insu seopal vii ern, care ste acca pnt to: mintiea prin hr sondnarea cu Dumneze, care mu are capi fino rsterenelaeta in Hess pan la seria fi desire Lai; noi tebuie = orem don strea de pruncie Auboynieas, pint la misura vse dein hi Hesos, “nima comeneasc a 8st i Tae ag, per apie cupinde pe Isigi Duinezeu. Nimie mi ne poate situa gi pe cap donor oat vie rine Ine (Nicole Casa, Desore vga fn Hrs, Ted. 1946, p. 63) fn east ens e expima si Simeon Motatistl: “Temelia ceinisnalui ete of, chiar daca fi mplinit 2 toate dept, sf nu se bianie pe soeast, nici sh se increal, i ici 8i-si inchipuie ci a ficut ceva mare, Chiar daci sa ficut plirtas de EF ois inchipue a ns ln ca, nici se sooo ul, ci "pminzeesc gis sete gi mei mult, s pling si sia ini ik cn tt.” Para la Macrie Fgipteamd, "Foca", vol p36) Ty teria merce prsoitoate avem, pin uma, o exageati lee + col (ominaon ener) oa kl peraicl are cedncosltrebuie st penanent in ja Domne in ael timp, onecanoagize cpu infinite a out umane de progres dubovicese. Refiinde I wep duo ioe nent spre desis, ce in fg eredinciosor, Stat ‘pose! Pavel ann “Prac, emu ml soootesc hf jms. cine ce ce dip atde5 spre cele dain nin, la in fle. la conina. durneeigt. ced ale-s Tin Frist Tiss" Gilpor 3, 13-14), =. Doctrina protestant despre “condijile subiective ale {ndrepeari critica ortodoxd Reformat au reps exagertile caiolice cu prvie Is fate ane, la merit priscstoare sla indulgenfe, tecdnd in extra opus 5 ‘maXimalizand rlul-unic al érdinjet fn procesuljustifce.-Pe linis inmugurth de reformator, protetani de tate nage consider pn ‘sti cl faptcle urea fndeeptri pein credit i de aocea mu dein 0 ‘aloare soziologicd in sine si nu contribu ci minis, ele rgrezeatind doar o confimare a credinji.—— ‘Doni sunt angamentele pe cae teologia protestant le duce ta sprijina concepei dese “sola fide” (ntuiea nama prin rein): 1 ml ck n pica mu mai pat face nimic bun, iar manures “Fae abjine doar pein erin, cae ese diritt de Dumnezcu prin sculterea evant; | 72 pele bune ume indeptie prin cing Numa reins, peceare o primeste prin ascultmea cvntulu ui Dumneze, 1 aduce pe98 9 file noustre (protestant) sale consider ip ele ca un as echivalenl jurdicachtt de Histos penta pctele nase (atol- ém)...Nc unital ma vede minuieaadusé de Hrsios oa baz 41 unei refi rele a omului fn comunime ex Dumnezea. Numa file ive din ube, a cra zvor inno est bien lai Hrists, aun rot in mintiea nowt. (pro, Dunit Sdiloue, 7D.O, vol 2p. 36) ‘Coeepia degre taut creat din weno calc are’ dept amare separa dine reins fae bune, precum gine credincios ssa ie de dol ont desiit is a opactic 0 doc cables, protest a um 58 intuie aii dea enna, fe on Duane i ced 6b an amis ig ites tele il ct ii fn concn x despre Indore, Tele Bateau un alt sens deat ata de ona dra del Dueze su de cine un mer arn tal obloge, de consid a fine umane de precere nas ire Hristo pla a desde "Teloga protestant considera redo ca dat al ul Duranezeu, iar fille bane ca ate ale muh prin care ar motvn sana jstiea | core de lx Durmeze, motiv pentru cae le reping, paindole pe sel plano Sptee Lei vehi. Romani 3,229 28; Galant, 4,0; > ate in protestants face bune mi dein valour sotiologics fn timp co cretnisalapusean mua putt doi dusmal te credit ii, penta Orodoie fle nu sunt eiceva dec reds tnactaliate ~ apf bune sunt eles fr tell ood cad wn ol de 1 adic a fi; eft er se itor as iri din care panes. Do si eon dinte 2 aed, eee sennu un mane. Cena est neg modi fom, care 7S sti ease pt, nal fin reso han ‘Dull Stn, care lucene la Bote asupea fi umane ‘pre dosebie de telogileeerodone, eologia oridox are un concep castc: despre fre, 0 viiune dinamiei si dubowniceacl in ‘Sites prof ea ste gm pate bee, Cedi {in conoepfa lui Luther nu este un act sierpdi,ci este excusv dan Jui Dumezau, care o side in sult eenciosulu oda cu ascal™ ‘area caval Stu prin care se primeste hau eri san gra Putora justifctoare a credinji mu consti fn accea cen si ‘role rin ub. EDS, vo. 2,p. 735). Din padi fi de cat, pretest a spins, ae, ‘aloarefpeoe bane pny mini, cone cx fe eg ec ple de mands de canis, cher lasted fal, cia figiduinga iui Dumneaca, ci aii cere mu uf Sudedioe tn Tat cli stl iim Maiti, ov even tn “Conf “Asta piv considera fps bone neces mn, ide pe ‘ns citicat asa de adept. lui Lather. Acegta -au impus concept ‘or in "Formula de Concorde” (1880) in tenmenii untitor: “Credem ‘nvm gi mistursim of faptele bunetreuie 8 fie cu totulrespinse, a rnumai cdnd e vorba de jstificarea prin ceding ci si cand ¢ vorka ‘mintirea noast vega.” (ef: 72.8, vol: 2p: 742) Conceptia protestant susine, aed, cf fpele bune umeazd fn mod alurl creda, dar nu sunt nocesare pent jstifcae sau Amie Doctina ctl i cea pols dare ceil fp be ste diffritt de tnvigtura ortodoxt in priml rind dati dine juridice san legaliste, ce 0 caracterizeazi, in acecasi misuré ca i i cul doctrine despre riscumpirae. *Concepfa apuseand despre ob ‘terea mdi pe seama noast int-un mod jurdic fice de peCCE emma rN Peery eer ie 101 cela timp, Ea consider natura umant capable o mica, de 0 io. umn ob XI. CINSTIREA SFINTILOR IN BISERICK SS admit mai pfn acest ler, dati concepfit ie despre i aa 1. Sfinfenia sau indamncicrea, mplinirea pervanet umane natu, care este concput ca find rigid, invarabill. De deeea in ‘oncepfa lor fptele bune nu an rosa de a modifi fire, ci num a ‘ani pref penis mle, ele imnind exteroare omului. Concept. restarts susine sca acest neschimbabiitate aft mane, dar c8 ft injelege fea cee cit In pat, nu oen creat buns de Dumneze. CConsidedad cl faptle mu pot modifica fre umand gin acelagi timp c& 2+ Nem cm Messe arf nedemn peau Dunnezo seco ea me de shimb POA. se oSn fer sede ine ak oh cate MET maui, l- natal vloarea pentru mine Sree, a ee nie teatime Datimeze ‘Pentru teologia gi spititualitates ortodox, harul, eredinga gi faptele, i se dest in ied tune st at denise een prceal kop sonal mist eo ue, Pum debi canine pis Pen subiective; iit mut credincos Ie iste ca un ot unit, 2 Pe ‘Leonie sfinenin lui Dumnezeu sau, mal.coneic. sfinjenie jr eotinara Duneors in wears, rape creat, a set! "Nari is Tt, do ee nips i apa ei itor, pin care ml se unefe wma aie ca Hits tf ed Du Stn crypt ora hi ssn perspectiva trnsfigur sia nde sue = in pond de vélere dogmatic; nojiunca de sfingenie este utiliza “ efit Tz Dumnneze, Minttoral Histos 9 eredinsogt- Dud Biblgraie = easy SHE De slo Inptrasiene sia i HG, consetoath 1. Demis Sn, Conde mdi, St fe ae soe ae Teologen”,1951,ne 3-4 "em, Pape ue i tinea orto gentoo, ae. “orton, 194,84; 3 Ken, fora eto degre marae conclu ce rez dno, “Ortkna", 1972, 22; 2. Dee sfifenia Iai Darmezeu trata la dogma Sint Trini, ea epezenie un abu naw su fil, cae, mod negatyfnseamnl ise ree imperfefiuni fa Duane, ir ta mee pai aL ‘Dumneze ca puri sau cure abso in ona cu neural '. fina Minti Hristos, care are wn dub aspect: El {gest le alsin Dunne deat ie i amezreg i Tpostasu dive) stm scl ap ea Om (ingaia ini posal). De aceen El este nl absolut nip, sini ii Durnezen fooment, final care Batter tol spe tai (iri 10, 14) acest dubli cai, de ivr al fini divine 5 umane, ‘us Hrisos,Fiul Ini Dumnczeu intupat, are o pozifie central, att in al103 rowel mit obese, et yal ode sbive. Numa pgh] Tost anes abe fev fn Taina Sion Bote, Pater finn pein ptere Dal Si, paca BES Sas (Gace 77 pr, ne Ti, De evees fn Noul Testament tofi credinciosit sunt ‘pani sling: “Tutor celor ce sunt tn Roma.,.chemaji_ sin” sfnjnia Iui_Hrisios este ipsa de ‘pritates sau curt’ aboolutt iar (poai I ‘imbricati in bain Gomer, 7 “el mami i.” (Cover) Se Aaa mene, ae 5 ‘ube. oan ey, 4 tur creer, mind snl, lenin opt, vol 2,p, 103) en any i Sopa ce a Dampers sk ‘imp, isi 6 i ud nena can impeas mor Sonia Matar soe mu cum dni oc pine ‘inj Tai, penta of ET este identic cu sinjenis ins. HL Ipssl este tl ie ip ott Fl mS ingot dow pen a 9a ridge obit ado nose, «ase afnfesed pe noi. (loa 17,19) fa ros fea omenease ‘numer tot, unpoduse de energie divine necete (loan 17, {cia i ai 2h « Sfisiaamdieiglr san signa crit exe peti Sisters ees Sa cpa Sine Taine sia imines pons, Sfnnia csi Inrupre-sfineit-hu Hine fn visa ast ca ele Gn fi ‘Dumnezeu si 9-stare existent in noi de la Botez (finjenia baptismal ‘su serena) darn acl Gn x 5 on pea o aries, iho misne ene ns de i oa FG i ‘ois tot pteoera vi Par 15 Sig ve 6 Sin eve, 40) Sn int case nt J ee Fa See Leann destivirgire ei, din puterea hui unmeeu, Cl ce te zor mn sq al finn: “Fi ‘Sinem Tal voc C3 coe deve” es ls opin wor teolog, signin resin are umnifoarlecae- ‘wis 1 dessa ade cs, ev sien pea! ite, cu igi lesloc nature $i schimbares. (menos) ic umane; 2. ‘mia su die ra vic lp, 3, es ms Jno ial fevoaredubovnicas; 4. impodcbires prop hip eu ‘ele (Pe. oon Googe Renee, pat p27 ed a ce a Wins) ‘Dames v9 eu om pein et ou ‘si se indumnezeiascl”™ Asa ix, feel prim al reli sified i plan umn 4 consuie SJnswpaes Minto Hts Celie tape, jet Tnverea. 5 falpec a destvirt ona de Tidumnerir Bi unane a Pesos ta Logonlui divin arpa Asst proces de indkmnezre (cunt re) in trot repel cu focare ite oi, invepind ci tana Sil. Bote, prin'eare ne Tmabeey in Hstos, evening fisofor. Pure rel voi no, vat de sine, n-0 tl Dub rin baru une re : ‘ooul manifest karl divin fa pasoana erinciosuli ete “rons, pe cate este cet ciulli Dumneoas in om. Din tera ain nim oma od pln bal servis af el prune din sf spituauli fncoa a mtu i atnc fsa tral partici a yrfsceea din must in nemurtr, din sic Gies in nestcios Prin rvarareracir ecor neces ale Dak Sin in fo tral, ecesta oe fice el Fast izvr de bust mites’, taumstag tote Pncialele road alo sini st ‘ibiea ‘nrg fad Diaieaed si Tif de omer, precum si starea de neptimre. Ele sont ‘ins mult mai numeroave (cf Pr. prof: Dumitru Stiniloae, 7-D.0, vol 1p 260-272) 6 fe all dese pe lag. in cele dou entologi ice pala Patria Din pnt de vedere dogratic,posibistea reali sine de 4 iets unas Taf pie Ss Tap ine ini ale de SintI i i | 104 105 niu lume, dup Tria Bsr, fantom”. -D., vo. 2, 759). mei cir inlorsant pret pe lr a icin ‘Misiologie. Din punct de vedere dogmatic fi cinstim pe sfinti deoarece eo eset Tee Baru mine no inde, fn cea vi Gamat co vi, nds porno tn eyemple ve ena gore Tor gece no-o pou para mois lcci ka iM pica a-bilt unter fome ale dns slop bara Diainara, deoorese pe aif indi pein Damezeu 9 ie di Diss, findcS Durem toss ta mimi “pices! i caste - Ln, Inset so, cine. stoglor Difrenjle confisionle cu pivee Ia cinta sion fp aa jgnea In concept despre Indep, specific fi se “Confésiuni: Aste, in. romano-catolicism, “inoeplind cu -sec=-X-XIl, det cu epifia stl sino, sinensis, mia i toile mi ree deveind cpl octegrcsproepé numa t Ga Cao rea fi 5 aoe matetliza a inl, Refi pots tan tecu la extrema opus, negind total posibitatca sini emul ‘in lumea istorica gi, deci, valsbilitatea oricdrui cult fay: de sfingi.”” (Pr. of G. Remets, act, p. 71). Reapingsr invites case sir de er teologia protestant explo prin cnfizia pe cae acct 0 fice ine Ininire obec ice sbientv, lima find de fap ca i inxis~ fet, lt dora concept coat despre egerca chip vin din sttmogee sacle despre predesinaic. in pnt de vedere order, Mision! fins tion exe Tinotei 2 5): iG inns a noni ota ete one ‘pera: “Loca co fie so cunemur is mine vei an?) nhl ell suse Coen i er isos st liens eaten ml Into ‘in teologa iin spirtulitte ortodox sama ttdeauna ct slot au tna sacramental si moral sini Ii Hiss, of sin slivigi de Durneze si dc o vi frit tn or si de aoeea i sun inside Bier print cl special in gens gens, tf credincioi tea sunt chemi st devin a es sts, aut oc cae tf emt ea aes sfingilor in Biserici incepe din epoca_apostolicd; Bin 8 dognat bile Snot al ViEer Teams aca via, ot asl; “Cine nu mdse if ii cei co aupicut ui Dunes, tito diait de Lage et ici de sb Lege gf de sub Ha, sunt wes de nse dopa top gdp ule, oi fice rgicune ce fing, ca Se uni ea oie si milooese106 hn cadel fnvipiurit ortodoxe despre cinstirea. sfinflor, un oe special 11 ocups preacnsirea sax supravenerree Mii Domnuhi, ‘Motiv ses cin mal pene ee fi eal in Sin ‘Scipiuh iin Stina Trae. smesianioe din Vechiul Testa. ‘ment vetesc roll important cae va ever Sine Fevioae Mara inj ‘nrupera Ful Ini Dumneceu, adic in manures obictiva a omen 7 (Caco 3,15; ia 7,14). fa Noul Testament, Mica Domi eto cinstiti de ingeri ({uca_1, 28: “Bucurtte, oeea-ce esti plini de har, Domai! ese ot tne. Bintcuvisth eta ine fee, de omni (Gfina Hiss, mana Sint foanBoteltl: “Binet ex ‘i ite femei si binecuvinat este rodul pntooelui Tau gi de unde mie ‘aceasta ca st vin la mine Maica Doramulai meu?” Luca 1, 42-3; ne carla" Lue 11,27) ide ng Minti Ho, Cari cn ~ sips een colin Cae 2, 51) ein ek Cs alle Gan 2.3) rp Ole asec osc hit loan 19,26), Es Dogma otadont 4 decvolisgi sistemas Taina se Maia Daum pond de le wet punt rials at eg Persia Mint Kiss Histo, Fi Damneze np + calitates ei de Nascttoae de Dumnezey,Spurues-fecioria ei sicinstitea Sma press de ale ite via teva. Anon in og si spun oro fst pus iideaue pe calitatea de Nise {bar de Dunmezma a Sine! Fecate Maa evidening role ue fnrupaca Fuk loi Dunnezeu spe sost tame Z cele mai mule. singut. Biscrica romano-catlicd a exageateulal Maicii Dorma, pe tha color dou doyme mariologice, lips de temsi rovelaional edt despre Mbica Dommuui-tebuie mit eoakloge (lela Teo, Nis 107 (dogma Imaculatei Concepi sau & Nepeibinite!Zimisli din 1854 9 obs fli cu pall cer, din 1950), La acest err dogmatice se ‘rocamarea Stel Feo Ye concliul Vatican Il in 1965. opt “Mamk_a_Bissst” (Mater Beclesiae) sf “Co-Rdemptix” (npecank Mitta). Prin aceast vigor’. resi, Sfinta Feciowtd Maris ese separ de Mintuitorl Hrisos,ridicattdeasupa Bisel aezata pe ‘eveagl teal eu Fils, AceastSsuionomie acorda care are of- gina fn etropocentrimaltologie si sprue calc, sugereat fap ch Sa Fecioah arf minut omecum fir. jor Fils ‘hy, fpt oe contavine Reveal divine, cae ne aati cl exist um ‘Sngar Manto, sus His. Protestant reping eric fom dealt st Masi: Domnul, considera doar ofemeie desc in storia mntui Din pune de vedae-orodoX Maice Dorn a at ut rol special in relizarea méstuiri cbiectve, ea ind “asl ales al Ini _ pi” fare tot un rol deosebi ia mnie sublecivt a wank Caliste de milociore « nowstit la Unicul Méntitor, Domi fsus Hrisos. Rupicinile 51 miei of, imprean’ ou sl ttuor snr sunt tine pimite si asculte de Mintitorl, prin poersa Dubulu ‘fing, jar autor pe ere Eni tite prin fini, fce 8 se acénceasch Jeginia de comuniune « noaset cu stn, wflcind nites incon- finda sBiserci. 3. Cinstreasfintelor moasle, sfintelor Icoane, a sfintel eruct a Sfintele mows sto consecinl uci baru divin asupra duinnezeiased a MaiutarUUT EEsos, Oct ‘fn tip vie pimAntest, ct, i mod lee dap oat Tor, These tuprle in. nestctciune, cao aatciger atari deplin pevinatzate de dui iavierea general "Nesriciciunea sintelor mouste, precum si facerea de_ minus (vidi) care se Ivor pein cle demonstreaza fat cl sfintul, carae 109 yin ko avem cpl erangbaic liso, popoved SS Ags dag ret thr, pen Dal Ste ena Gis si mt poste confide olin ety Ah enana ingen o pesoand istoric, na ofr imagina sau 0 conta a forfelr natu, xin piginsm. Dar pe lingh dimensi- fons corp nat eon = frame pin sie ecu orl Da Bh, precian ¢e corr in le su din lth afl in al wu maf Senin 4 es in snl a Be se coms aga pul Eo OV Regi 4 3435 Ale mii | SAtoBar oes ati eae tines “ Se ao Se | Te ic at ae Apostol Pavel sou unbra Sin Apso Pers cea min sex mentor (ape Apolo 18, 11-12; 5,15). sr Teil wm eliil, xe dnoe lc Dune- Som Tne eset paca ci ior mows e's Wg yt aa aT or ope te ao ‘septa esismal Tn pal sop mpi shes sur fd pole some Gleam aft dew caving; | ygqang MS ae ae ad Damme eS Cee ee ee eae “3 Trruparen: FRACTai Dunnhezeu-prin care El asl, pedi were aed Geis p33) vince | Yi, frea-omenease fa: sau chipal oni, care a devenit a CS primes bie rine a fetid pe mom Saar ‘murtrilor iar sfiints masi din altar si sfintele antimise contin particele a Stile) din sinele mouse ahr cones a preene! ha Dabulu Stic i tuple sin, ivredacte de nestriccne gi -acelasi timp dimensiunea eshatologica-a credinfei Bisericii, c& trupurile’ invite vor dein preva tsa Respingera de ele protean cll sfitlor moss este 0 consi concep or grit dere fete, degre clea ieee mult deve np de sire .Cinsea Mai Domo a ior n genera inch tin fie ieoanco pict deci sero ca rena most alos Penn toledo ine coast el une taro, conse de dout ment: pie ee in conformist co Canale ste de Bisel Sind al Vien Eoamens) ae lord cle Bis, rn cares enc let dine ee $i rail (Mito, Mace Drm, Sin). persoan, dar mai ales aru! Dubului Sin imn in leptur u tropa, a Inet ei ce e oeg i fa sfielor moage se roagh since ‘ec omuli gal sii cosmo, proes cr ee devi temitaea lui Dumnezeu cu oe dee «Biseia «cone aia cin ino isxne prin condan- oar ja la amex, httin Ran 2 chip cnt Go via iow Cnc pnd ta snl bist al ui Dunes cite le cons, svi Inu dope supe 9 da all napus, pecan = Da -@ Sipe! oasire Nasetoare de Dumnezr, le sfinjlor inger..(adveind) no adeviratfnchiniciyme duymnezsiase fare se cuvine numa unicei inje dummezeiet, ci cu cistrea, dup acel mod, care se Gidea cinsitei Cri... ci cinstires car sed chipu-10 Jui trece Is prottip gi cel ce se fnchind icoanel, so nchind fj (ersoune) cll inchipite de ea." Pr'G, Rema, op. ct, p. 285) Biscice rommnocaolcd neaoceptind docrina nergilor divin nocreate gi nedezvoindo telogie a prez lui Dumanezeu, accen, ‘uat unilateral cater store al counelor,inchizindle fa inane {n mod naturist si aritind prefer peniw statu, care sent lexi posts peta ri de heb Dan Sint ‘tno sn dee ia en ke ‘in schimb, Biserica Ortodoxt a elaborat 0 fntreagi teologie = isan vind tt lg nme a ai Ht ua pn anal onl Fu Duman pe vet lien oa a in, pres ‘aun sty, i fo Se komt Boe oad cig 9 ne cra ite uso ae peal ceo eles poeta fo aso, Manon ie, Mab Donnas asc Sf peed snr ous. Ge i tote np ene lr sm, cm noe hn bese Sofa Vt Hawn rs Hash et Fs Mir a in ent isp omc asf ered Bt aie ee joie de pe Colt sr adie Seca Sta Lhe in Bison Toe Sint art Teg tn doe ede ins gu arfia spelen A de jr al Minuto tisus Hiss, pe m1 3. seul smb io i fod -se_magh, actalizind $1 improprindu-sistarea de jertfi © hit ‘isa, pa cae pot dice 0 Wah. dahowicoas, ear presuping 0 ring de ruin, ca fost rica de Mantuitora la vednicia de revel ubieajettncd a li Dumnezeu care a es plcatl adam ffvins moarca:"Duraneae $i ales pe cele ncbune ale um, ca st risineze pe coi inept, $-a ales pe cele slabe ale lumi, ca sf le ineze pe cele taxi’ (I Corinten , 2). (eje 14, 16) le ht Mie se pl ch In ya Sei degre 17, 13 lea pin eS {Ale ua 2B. ‘orucgi_ a devenit altarul-de_jerti_ pe care * ‘Hirislos a fnfipenit riscumpérarea fneamulsi_omensc. prin singele Siu, Fee nil pin car ell oid de oa Bo topes er eu Daman tot 2,16; Colon I 2) consti gemma i modi i sna Fill Oni cae sv arta cera Pasi (Mate! 24,30) “Sit Tale sew de le fnoxpuul Bie, mitre aposto- lek gi postpostlic despre importara Sfitt Crici, Dac8 Stil ‘Apodel Pavel se Huds cries Domnului (Galeton 6, 145i 0 ‘considers puters Ini Drmne (Corn 1,18), Sat Potcary Stine, uosiol Sloth Evanghelt Tou, fina: “Cal are ms rege mitra rc, exe de In davol” (pista aire Flips, 1, ft PB, vol, 2). Telia onsen, in secoul al Tea, ‘raed ichnlierligler: “ante iin tinpul tbat, end ni epi, ida soma, a toe ule nous, cere is la cae fap, noi ne inser cx snl Sint Cruc” (De ‘corona mits, IV), Lard su, Sil Vasile cel Mare explicsnz 3 Inve, smiits de mine apie, ir cine Stine Ci ce inspanblt de premiiea fev Demmi “Cru Tale ne inhi, Hrsous, fn invita Tao indi io mai 4 Ginstre sfinor ng fst eofima, cur -8 men onan ss, ls Shed VI. Ezumenie, in soars cu cnstirea sting, sini raci gations. = ‘Sin ingens de sii ui Dune nies carmen, colbert i hal vn cece relat ‘aut dn commimen ex Dunc, fics a. Pin unite or cu Hesse Logos aT pin Cte au fost aos la exis (Calon i, 16) cu Dal Sf, Cel ere le inp finn ren Stine Tei, ef ant sof pein, i pry ce ‘mode snc de fini Biri. zZ ~ Singing fac pres din BSc, cine pe Métal {sin fina Line fi Stntle Tans, vein i impli voile Sls jn roel mien subestve a cameron oa um a ut prin penis hi Darez la minis lal de sn it shica HS, ain dup Intupe- (Ca cameni, dr ntran gr ma ik, pot chip i Dunes ~ Sins Tren frm inte o comnts desviith, dap chia i din putea Snel Trem nada inp pari! Ingen oy sn prin nt omen isi lor se matalze! in etal pe car Bei ade Joe le amit, orginal, n prea mane |i lor de etre retin, fn conserarea ur bier in cnn lr. Dimeasines soil ce stooge Se plete att in ivitre dese in ingen ata sprain isi Otodore _Protestntistml repinge si cinstir Sfinlor Inger, pe motiv cd Tete se rll de ne milo al fins Hos dr sin ive taro, rps ii xp al ips de comunine, prin putes Dubuli Sf, dine erent st humca eva soloing ‘modal transite practi inchinti sau a insti Sfnt Crve prin ‘tata tine, de ergine apostolic, a Biserci: Ce temel ers ax cei ‘care sped in numele Domnulai nostra iss Hrstos si se nsenmeze cu Senn cruci?,..Nu peovin toate acest din invite prinlor not ‘statin tind, care au tu bine printer se plstreazA crac facri al tance? De ale, com era posit sfc exprimat in sts Sensul acelora, pe cae nici si le vad mu este pers celor neni?” (Despre Sinn Duh, XVI. ‘Sfintul Maxim Mirturisitorl, pend de Is sensul uhovnicese al Sfintsi Cri, consider’ cl toate fine i-fipamle pein ins finlittes existe lr, au o orienta brstocencd prin crue si de coca cole vite se cor dupa crce, iar cele intligiile au rebut de ‘mornin (Capeteteologice, 1 67, local’, 0.2, 149). "Trad ortodond na sparstcrucea de vee i toom de aoe ‘separa Tiraprea de dum. “Numai tn lmina-nvien! fe vede ella tragic « Creci picatla drs puterea 5 stir hui Dumneors, Paraloxul credine rene st Yooma. fm aceen 2 puteen Iii Dumnecen se ara fr suing, in ence: faveres dat “Apostollor adeviatl sens. al. eri, acincmen sacrificioui dar si _“ kin eri i ub divine” (Pr. prot L Bris, D.O, p12). 4 ‘Ca iin cama sintelo cane sau al finer moss, protestant resping cinstrea site ruc, neadmitind ef prin Sfinta Cruce mit Sim 0 prezenf tinea e Méamitoall Hrstos ine noi si_o hurae ficient haul manuilor asus oslor eae aut Si impropeize fn ‘iat lor rodele Sfintei Crci, Dac ltrai o accept in sere, o fic doar fflepind-o ex sem disinctv-al ered creytine si mu ca 0 rezng hac. in catolicism, croea trite dow la momentulistric al Ras ni de pe Golgot; fn Bisrca Ortodox sin spiivalitatea e,erocen reprezena n cl x raze, serif te pteea jeri ui Hristo, ‘8 puterea fovierii Lai gi prin aceasta devine “semmul biruinjei si al fndurmnezii,al ub ial emu’ (Pr. cont. G. Remete, op cp 288), De aces in cull orfdox crnea exe prevent altri de Iumina ae bipcaids Seiesaaaaatvssrarnainsiiadad aku ie 2 z ¢ i i 14 Cao contre a scrticpitol dope cinta sno trues smi cin puncte vedere dogma, sini hi Duna, cae este copa vel reine, e Implrg eleal i scam, ding fn Bsr, pin Site Tan, tutor crencogor pin haral Daal So, dovad sigur i inootsabi find tooma elitten exes SGnjilor in Bsr, cic a aclos cae, nine tii dar rel sos pi iin inns in via aceasta, eu deve pind bar divin, ios tnkumnezc si avind tn centu pe. Maica Domnuki, asemenea Sine Apo a Cinizzine, nu omens: se age in| cer Domi sos pet mania senor lor dep pm. Bibliogratie - 1 Stil Maint Mirnsiond; Higa Mais Dora, ad. de Tomei, Bd ‘Deis’ Si, 1998; z Ses 2, loan Dams, Datei dos, Bue, 1535 5 rn Cl pinto cons, i de. econ, Buca, 1957; 4 fined Tenor Studia ius Hiss, proogpa nane Sale a elon ed, FA "Deis, Sib, 1908, Pr pf Dumi Stow, nna dpe Maca Done la roc lcm, now. “Oran, 1950, 4 Mey Mais Dama line.“ 1952, 1. Alexis Kaze, Maiea Donna fr Dserica Onoda, tl. Laces Maris Vasile, Hd. Huma, Bice 1998, Pr prof Dumnitu Stile, Frolecoologie nga cds 08 VIED, ae. Stu Toole 19185, 1, 9. Leoid Uspenky, Teli onae de Tendo Bacon Ba, “Arce, Bom 1994 7 10, Chsopi Sebo, fauna ai Hrisas, td. dV. Rade, Bi "Anas, Bue 1996; TL, Michel Quen connate V. RAC, Buen 195; 12, Rey. “indi 1, 1980, in iegine 4 13. Rev. “Oroxi" 3,180, ninzegine: | us | ‘xm. INVATATURA ORTODOXA DESPRE BISERICA (ECLESIOLOGIA) 4. fntreierea Biseril de Mintitoral Hrsts prin Dubul Sfint ndreparea sau mfintires subiectivi 2 credinciosilor prin_har, cooling ‘ni pte sven los dec in Bis, organ sa Se eta Miu Ts nsx pn Slt cxsopul de {uni eu She gt ai Oar: 16,18). in Juca Sno do mp pet as Tisus Histos nea recpialt, fmplcat $f wi eh are coe wor crede Sse ou fein pie spose fic pin care se etn tere pul 2.19 Pie iain ci nts Domo Hi to er en Dt tt Cine, i ct re inianneaid x tui Sia deli poovnstizat a 0 ce cx, ee ee Sin Ten ine decd Si Tae sub slic bist de sess apok Pain fina irc iain vital pen fhumezeen fi umane a at Hass, eri ini 9 aat de-edraps Tal ia al prin mien gi eoborrea Saul Dub pee apestol, afnml mictdmastne ints peua emia Dac Tia Hao, Cl ce ne-a minut rocaptlai in Sine, ne come viet prin Brot putea hr sfinitor, wednk-ae pin stile pin16 17 care a recut H, pent face gi uma noes dup umaitatea Se (Nicolae Cabasl, Fig by Hristas, tad. pr. T. Bodo, 26) Hristos mintiege pe oameniIntcit se etinde in ct sau f simian Sing, a ements Se inva, Bisa ete toma soe {i extndee a lui Hes in oameni, acest Iabortor in cre se reaizeazt ssemnarea camenior cu Hrits Cel nvat. MAntitea se objne uma ‘nada (cles) elo in Hristo, care ete Biserica. Ea est cmp de asiae al aru ee vine din Hristo, di al Dubai Sin, care ‘ligkestedepin fa umanitstes Tui Hess oa Tviat si din ex se > comunicd nouk (cf DS, vol 2p. 78) ‘Oat. cuiniruprea Ful hui Dumneze, Imp ous de att 30st eo Pores Duh Sfmt, vine in no. Bisrca este inaopwarea Imp “Dummer ex ctr, este incgpotl sau ava in Da Sint Din pane de vedere hrs, Biserica este inupare $0 nvr: * conti, iar din put de vedere memati, o Cincizecime pepett “Trebuie sf ne expimm, ins, panoxal pentru explicsprezenta Ii isos 5 a Dabului Sint fn Bsr. In clint de Cap nevint al i, “Manito! Hrists este i Biseric8 pemament (sth Eu vot fi cu voi ‘inf ksi veacuor” Matei 28,20), da, eonconitent, ee dexsupa Bieri, ca Dumnezey, sro spe mais Prea Sint 2 ero ese rp dear eflrea rnin ici ee los, shld simodu daoomen ewes thiesteextinderea lui Hristos fn rie ee sa ee tad Sa ee pot ‘turk cu Hristos ‘trupului, i lim viata in Hristos. fn acclasi timp, doar in Bist, prin ar, 1 avem pe Dub SB i harl Sn mén- ful, cae nk. Be pe Hiss pent nien cu Fists exe smullan Smear In pal Si in init Dal Stn, in Sine “Tie irri = cae Sia Aol La tia po ro te 0 avem pe Hiss poovmat, eles, Ea ch pin Bra DB 8 inp alt Fhistos, efcoeporezz in Bisericd si cxese in “ice ssc pt ser si ses Tes See Tig et so ern ee bot Dhan aa i, Inet acestia sunt “ea un singur om”, avnd- 0 Trem In sels Ses, Dub Sit execu lucaren Sa singitoare to Sngud in gu sag sulle (F ae ut ral Apastlior 4,32) Numa rn Psi ini acca timp, Bisel invoed peomanent si coboan {Tipe se rez unten pen care Sa rust Mint Tiss “peste noi, pote dane coheisis, peste apa Botcai sa pest Gf (rD.S va 2p 709) ‘nkdelennal Miri rin Tmpeirca cubrsck de pul viata I Hsu Biserica insigi trebuie injeleasi: paradoxal, ca arvurti a invieri dar lle fn drum spre fie Pin Cap i, Misti fis Fig ex et in tne de vie dar ck gh ein mer 8, sre de ves ese ca spt dll Hristo. Cruce la Inviere, pentru a face posibila credinciosilor gjungerea la stares detnvie ali is sos. ‘wines, ce ise menfne trop elesil al ui ristos si, aca ‘imp, mai in trypul elsial, Bisricn, se svdreste Linrehia gi se fmpinigese Bubarisia. Diserica ese local unde weet ison: gi tom eshaologic devin.n_przent continu, unde ertinciogi ae perenfaapoiicl preg vem, prin imparasie eu Hrsos cel ivi, Biserca este lou! unde ae loc Payile cin, trecerea de ‘a moortea spit, pin Pong, la vil, prin durmnezriaca Euha-ng ssl ApostolPrve lot feevent plat de “wu iic = hi tee” pn add Bis, cca cee cel mal be ge 2M comune sa omaniune aren Heiss Nien de ‘ndicd faptul 2 este vorba de 0 comunitate organic, le cre Pe on ar specs, ele find shoes nee § COA Diaioa mex i spe pet Sie (0D Tete oe min "fa Noul Testament termenul de “bsericl” are eau de “ica bisericeasca | Apostaliior, ca gi pe cel de Aare. me vilitua d= credit despre Bisericl, dsceme efieva aspects trebuieavute fa vedere pent 0 fjee- clog nica dina. Gi pene atm x eet noi ae idee acho, ment Tan ant pal single Dorm petri riers in fll acest, ese tela, wdc, initaa vie Bieri” Hristes, tad. ct, p. 33). we ae Se as seis eal cin 2 sod engine fain nies enters ea ae cee ‘core niu ite nici o 8 sunt miidulare uni i ‘ini al Donita E Sone Bl, In vias Bieri exe peas Tin damwcreiach a Sine Treimi, Mintra Hrstos, fit jets Sa pe cuce rug Tat pats fe usec SA 5 Jy tof od ce vor Gee nT, a net milf dup model ni: = i ines Tie, aga 9 ane Tn Not doen 17, 21 tae komt wise craton i oat oe exist: Dumnezos 5 ereajia Ea impli planului i pam oma ‘rinitar-al-actului-creagiet,fiinded Tata a creat humea prin aca eo cmd Cr a a a imbiserioeasct", 68 G2vind Bisericd sau‘ Toc al prezentei fui Dumnezea, inne re ee Past oo ea eee : a a co «pa ‘Danna totuitates"2D.0, vl. 2; p. 208) “Temenul “bsri” (cls in inbn get, inNowt ‘Testent de mule -o, ovine din.vabul “eal”, cms, a ‘na, sens de “afm cel cha” (Petes, 2) pa uv lf Dunern cae se alin dunia perpen ‘morit_si invert Dommuli,.cind 3 fin fini si ‘npgeie a us Single Doom (opie Aptlor 4,3) jimpotriva individualism, cre pocsedenaturareaile comonitare ce120 121 fn “seminars ot Dumaeon”, Aces dimesine unaat exe insep- this, ide dimensinea preva, dooce Dubul Sc rn luca Se de bss, slimes f wansigwears comuniznn dite niembrit Bis, prin mpi darror Sale, care at un ccaracter dubtu: divers si unitar in acelasi timp. De aceea in Bisericii, persoana mi se ioleazA de-comunitat, in mod individualist, dar nici {emit mdse ps niin pene. tric sh cance porte de menbrt Bis, Brice ~ exe, in ior 0 looms a fini Trim: $0 anime a ‘possi, nea, unten gi diverter penoancor ume sunt deinitv cone. ‘Aspectul teandrie. Divino-umanitates Mintuitorolui Hristo se tna yi id ingle Sa mane iv Seareope fa uname i Peo i in Bisel se mes 4. Aspect de ntti Pe de o pre Bisa se sam aor ‘Sistas mntnienion rn inion oman, ado snk pope, oie Sai Daioh sion me dk dimension’ inepe- 1s gi meni ou drepur idan. Pe de alt pate, ea mu webu si i eae const ee aac fda tee eta te joo ep ine fr faa a cae rr ses | ome wien Dinesh cc pital al pueri saléTroe tetie si plstee caracteral ic. ‘wcicite, acum a fost profit de Mntaoral prin pda alt, care dospese tat ffs. (Mate! 13,33) ‘& Aspectol“eshatolopic.“Piserica eat, 1h sors, semmul_gi prez eotcipati_a_linpijei lui Dumnezen,, propaveduits_de Matto Histo. Ene descope cove din fina Sf Cap sovi lBi oes re Oars TER dhe 6s member Bec, pin ips ttl div o Silene, rn care Bsr pet mui em fal Dau St npr se coc pl TOOK fe mint pepe py fe nee. loonnna Fi naa Usa Trsts gi om 2] exces piri. “Cici ma avem aii cotter, clu pe une Cele, semBtoae- ceca de ls amen ce val vic” (iret 13, 14), Bis erent dum pre ju decal sd prone ali. in teologia orto me Twistocenisaal Bis, care trebuieintot- tinier si cel ppevatic, enim a mu ig esl scopes mr Iai Dumnezen a venit si arti pena prima dat {hire noi prin Persoana Mintorfut Hristo. Fa este deja ait gf fet tu deplin, fp pentru care Biserca se rag ink depin, 1 Aspect nal isi, and Cn Missi Hess Hind pln de ‘poate gis, adic. mu poate pierde ist dopct-de Fa Damen ae ea “wlpul temas devin” (Tot 3,15, find sings onan de Aspect pencils comunr. z ese dine, ox conf in comonines Hie dik ‘nu Spar in od individ, Comuniunea de membre ame gio dizens cree pervade mane post fh omni “cipal i Damneze nami in comunine po tonsam2 ‘gst esac ml non eps cn a ‘sigur fines, 0 efemet ol ‘a exit ‘Siar ce oles usa, Sum Gren al Cane) — Me a compan de fous tee a acetic ‘rid cl bovi se min an 5,4 Stajenis Bis ive emanet din Ca, Mizutonl Hiss find ino rt neta a Dou Si ‘ate! 13, 2430) cot fig est vos i Dummeze ca dei convicts pind la judecata din uri. Sfintal Apostol Pavel afirma ci existh ait ‘eden gd nocinste (Roman! 9,2; 1 imate! 2,20), Sind, Thue acne sor dep a cbr icin Bis. in stim da Berct nu maf pte ec. schism i pias i geld vu ts ing naira Bir a De prot ch inliblites Bis mse esting? la erie ‘su la sinoade, of prveste pleroma Biseci, en care resepeazt ‘ntitie Sinoelor Biserct Ortodoxe insite Bieri Poti inviturit de redn otodane, Biserca are pat ns +i, miturste in Simboll nicen-Constuntinopltan: una, sft, sobor ices apostoeasc. a. Uniatea Biserci_cste_unicd_gi_uniterd Este_unicidecwrece tal este] ‘iamenet, unas Hiss Has, Cap i st una. este hard divin sfingior a Dubului Sfint. “Este un singur typ si un singur Dub, prec i choma ai fast lo sing nae a chemi woase exe wo | ‘Daum, o cram, un bote. Un Dumnezcu si Tal ste toate rin toate in tof (Hse 4, 4.6), oe, Care es 123 A admite un pluralism eckesiologc ax insemne sf admitem ws furl doctnar, brisologc, edict o Smpinre sontradictorie a ui isis (€ Pr. pro Ie, op. i, cap. “Belesilog= p.6 Bipgrca este nicl, nese ote Brion Oto tick Cele Confiso cetne mu repezing nicl une fa ‘vinta Bsc, psd don ceva dn Bisa avi. ‘ison Orodoxd se prezintl diene Hui ise neionle. sioetl, care fin seama de vig credincoglor din iferit me ale lumi, ik ss impart sau se depart, fn come sce Bis srt Uniaten ise se exprimi in mod vizibil prin ‘unitates dogmatic, canned cto! « comunitiir bistrcet loa, preci spit conducerea sna uni Sinodul Bouman. = ».Sfingenia ‘Sfinjenia Bist i are ioral in Capul i, Minmitoral isis Hristo, Care exe atts ica Dummnezeu dar ica Om, pent c8 $i-t sfinit_desivirgt_frea_omencasi, trecind-o prin. jer si_invie: "Pentre Bu MA finfese pe Mine lnsumi, cai ef fc fini tru deve” (lan 17, 19). Sinaia Biber vine dela Hristos pein tropa ‘Su deplin poevmatizat gf dumnezeit. Duna Sint, prezent si orton Bisel, pn aml Sau este si fl sus de sfinenie pentru een14 1s €.Apostolictatea isco devia ete cx ere a pst invita Minti Fists aga cum au tansmis Sf Apostl Credinia si miznaria :Apastllor dese Hiss cl invit cosine temelia.pe cares clit ‘jemi sxe lide Bieri Pistrarea neatterat’ air alice constitirie uamul_din cule nie asi Gain Ove se cite ile : Kgl unt ea piit pon Minto Heiss: seal Fo =a pont = Apostle Bis se exrind.in mod cone pin Sicce- simmes aposolcd to lar si cen, Sabesines apostolchinseamnd nfl ehureop al hrotniir, db fing posto pn la episoopt Ge ast i sca ip psrre ca delta a conn een rtodoe, fat de care sunt eesponsatiiin primal rn eiscopi, iar tod general inreagapleromaeBiseroie= =" ‘Bigeria este agadar afi ntact deine plenitudina pre Sfingenn este un abut esenial al Biseiciidooarece 1 hart sfinjitor ete esenjlé fo Biserics. Tocmal de aceda “nvititur de_eri§ fnmod sinodsl in Biseric- Prince Stilo 1 cexplcd acest al dole fneles stl: “Toati Biserca este un Sinod ‘Permanent, 0 comune, 0 convergent si o.conlucrare permanent "utuor membailor cic mama In aceastl stare se psec i 30 valo- Tifet busuile ei spirale. In timpul nostra acca sinodalitate general ¢ red prin ideea de. comuniune, care implisa-pe cea de eom- plementarite”(.D.0,,vol. 2.283) mstulore, da fini Apasol ‘Apso mai smi carter misionr Bis, de_propoveire al deri fvelat in tote Gmpure gi fa toate locurile dupa modelul Sfingilor Apostoli. De caracterul misionar al Bisel se leah stool proc, Brea luce supa lumi dupa -porunox Mintioru, Durmezes lund, fst, uncon i prin ume ‘spr Bis “Toate ele ptr ns ale src rebuilt a mod uni, find Se acess! imprtanl sa iscmaia Pin conta, ereia nu este sobomieasc, cat sm todo, ci ocl, particular, separa tunchits, prnd in tip. ____ Pentru teologia.ortodoxi, Bisericle locale posed fiecare in parte insigiea ceili sa univers, ex conta rnderpama. ‘enfin comuninne cella Bieri ical sit primi de in Cnciasine, 5 pleiudinca init ela,TT, ; 126 5. Membrii Bisrici: preofin sacramental (erurhia) preofia universal ‘2. Mantuitoral Iisas Hristos,izvoral preofiel n Biserict paper Deane ‘xprem sical inal Prin “Prin cominoare fete Sale sj Bsr feu fae mila le un dag proses in care nic ric iso, nei midularelee nu sunt ino ste paiva. Acosta ey, senna proj impli a cedincoslor chemafl si veel te sit divs Navi Nal les pe Mi, y-am rinduit...” (Joan 13, 16). fs opin Pinto Stone, cli de Acie san Mae Prot a Minton fis Hiss se actaiertpeemaent i Bis eh pn I gl yess rin proof semen su soa Grubs ae) ‘si prin preofia general sau universal a nos. $. Teramhiaisercese su profs steramenta Preia sacramental tne finial de. Bisricl iar Biserica nu poate cxista fai ca, Alexei Homiacoy-«-afirmat:“Dgct ar inceta hirotonig. ar fn ote Tainele fi de Bote ar neal omenese a fr rpt din (ETDS, WZ pT = . © Dupit inviere, Méeuitorlastiit pS socramenials to rane Sinlor Aposol, pin ca ss) exzute shia Salt I sfirsinl eocur, in Biserich Sint Apowol, dip Ccissime a ‘transmis prin hiratonie harol preotici, in cele trei incre ale ei: invaito- rea, iio sculutoare OS not ors eo jnepisilee Stinjloe Apotli Pavel, Petrus Taoox i itesonind Te prog Seetoat (pleon, pre dco) fo jum Aposaior, nc dn esi le hier dc I aceput pent spiscop i poo se Ffdoeat in comun sceeas denumii, tsi “Sore membe irae a owrcag! no seu fut con de fant si atibut” (Prof. asin csc, lear iseicased br epoca apastaicl, raiva, 1955). ‘Cele tl tes ale proof! meee sau each! bisericy sant aes fa mod clara Nol Testament. ". Epbeop. Ce iil ee a iced ise, eiscop, magn de ico fn Fale Apollo, ecu i pis ‘Heal Apel Pavel (Fie 3, 21 Timor 817, TH, 5 ons st eed aon pe lai : te Aost ftw le rain cu posi, cred ee Dah fae ceased" (pele dpb 14, 23) "Pook eatin bie {fg lnc eas chs, a deo eae sense rade sa ian” Tint S17, "Pepi dine vo ve tae St pron pe ns pair ists pita al Ge eckice hse deco: mn i Dumoc, ana Ciecut i ahul_ VI din Faptele prezinti 3: Diaconate xe pei alge ed spe dai, din ote eer din sain: “peas fa psn gsr el lade pean pos ile pots eae fpsolor Sips Pavel dice Tip dane der in pina cil cle Dimot cp 3,813. a dir wd pears pee sui invitee. De recat Gk fimeal mu pont Sry in bisaic 0 shy, indent de treapt, fie chemare, fia har proof fie trimiter> in paren Apostolilor,128 rs) Mirtle din Sita Trade sunt la fl de eloevente ea gi cele in Sta Seitur. $fintal Clement Romana in Epistoa I i Stl Tenatic Teofoul (Epitola cdire Magnezie) accentenza distinc dite sijtor bisrceg. “Ura wipe episopi, dup cum ume Hristos pe Tatil, pe prog fi unrati ca pe Apostli iar pe diacon respectaf-l ca pe porunca tui Dumnezeu Nimeni smi fic fi cepiscopi din cle ce aparin Bieri” (pistol edie Simoni, VI, col. PSB" mp. 184). ‘finn Cipriaa, Episcopal Catan, afimis “Dact eineva. mi te ou episopal, mu ete cu Biserca, Fak episcop mu poste fi Bier, *eoarece in ala ui, Hrstos mu are un reprezentant vit pin sare si 5 continue ectivaten si autctsten preci Lui” (De wtatae-Eccle ‘Sia, V, a. de pro Chit fn col."P.S B.". 3, p. 437-438). otal (exc, dup cum sa peteat cu Hristo, Ci le inp de ‘pr ye cn Ache deve coda st rp 9a excita prefs Sa ‘dd Sa aus jet" (CE. pe. V. Cig, Probieme findamentae ale Teologiei Dogmatic st SimBolice, vl. 2,2001,p. 14) ‘final Chil al “Alexandr cele pe la, ln clan credincoslor de jet vi ijt, n uae s8“ochinare in Dub si aadevie” (PSB, vol, 38) Potivt hi, eredincogi se impiitigese de rota general I Per 2,5, 9), adi ca jet vag lor, mu pin opr puters, cin main cae rSnese din putea ce ema din Jour § ahisls a Hs Urine eer lor parte ou Jer i ists se porece se pete in Sita Fubar, eta comuii, care Sain ute pe piscop sau pest. L Dac ois in iit n ie 9 rt [Gis sfc 0 sep ontologies re fee sii Abia dps Conc Vatican, Bisica Romano- Catal cen Sh recupereze poate candwe o Bieri aueetl sel pin dois tes use pot lu hoi (P. prot. Te ‘neta. 19 {nunca tur piscoper, case memo. o Bisel lol, fl sow acest Bist, Ca exes a sindaliiit Bis sia colegialiiiteisoopale, mn enisap este hixonit de cel pun doi su tei episcop, meet ih care se aia rice in comunian® 5 smctbrit nod Bieri. Mai preci, in contest, i fal sinodul ccumenic ese ‘nbn sin, ote ogmul de exprinare a infil. sori, daca hore se a pri consngmntal neg Bier renee de tot Bsr, I 17 pra ger sa univer: Disk pea fii Ta extrema opus Reformaii a costrapus presi: ener ‘ode sacramental, find 9 pe lita dependent de pri ‘Ambele ror dogmaice se datorei‘cosiderje! cA Hristus ci ‘Athiereusuprem este absent din Bisricd, local Lui find luat de paps, _apeativ de fecare cetin in parte (6 Difereat confesinale ecesilogoe 8 Helesiolgia romanocatolich,Doctrint_catoli_desjre Fist ee olden doceina despre Rascamplae,ambele fi concepute mii mut jridi si mai pun dubowniceste. “Dupa teria renin spun, emir Paritele Stas, dup ee min- fuiea const ih elon juiic,citeroari-a difendult dnte Duress amen, Bierica mai are un ro absolut nec CCaolcnmal i dat isc mai mult wa carcinoma doit sinters ndurnereito, un ost asec ol cee siti Jie" (1D.0, vo. 2,p 195-196. secramentall Bisel ese consort prin Taina hirotoniel, peoia ‘general este consterai pin Bote si Mirungre. Sinful [oan Gora de ‘Aur rive eonsc in fied primi Sfieor Taine “Jn exe cea imprest (ene) muna dul cea cea sac® a 130 4h wins Conciiulai Vatican Ts putut observa in telogi' romano-catoic® 0 incerware de rnnoire biblc gi pats a ecleio logit, vzibils in "Nou! Catehism al Bisel Catoice”(p. 172210} (Cu tose acestea, dati ceil flioqvise, a conceperit haul divin: 2 gti creat abn! Ini Hristo al eral loc este splint de pag nel insufiege pevmatologice gia lips temeilu init, cles. lop cai mint logis sasice Jn vices etl, Bieca ape un inte ite Dumneze i noi sau ca un parevan, core mai mult asm, docdt escoperi pe Hiss. Rosa ifn irc mu mai sin icelea de spa pi mediu divino-uman si organ de mim i indumnezie a oss pein har. Punind acces, n mod unilateral, fn Sita Treime-pe fing divin teologi calc sci th ello divine Bis de dragul unei_unitisi monolitce, conceplind Biserica drept 0 structurit Pcunidal, evo nut pe Pap, cre se sta ma mum dase Coleg pscopir ci har deasua Bis ‘Diferengs fundamental fntre eclesiologia catolicd si cea ortodoxi ‘eid intel pute doscbior: primal pa, infibitsa ppa sicsbatl proto. 1, Doctina primatual papal Dack Bieics Onodbed ti ciel akc it pes er ep: in nei s2 sh la peoan episcopul Rome, itso Sif is rs ak pure me ee Bis, naming pe pape Nama al Slit Peo yi “Vera us Hsp Ep Kone me pl ae episcop gal ivr puter eisopale. Epscopi se tandmd elon Papel al Estos. ~ * ‘Tenia prt papel tense Bra dit organ de min ‘unio ada de sug i istics cond de pap. Bisa Ordo a resins petzfile pape, ne de pe vemeca pauls Foe 9 consider tex bible invocat de teloga 13 old (Matei 16, 18. “Tu oi Petra i pe aceasth pia voi zidi ‘Bserca Mes”) nu se refit la Sfinul Petr ca prsoan, ila credina, ‘pirturstt in numele Aposolilor, fa dumoezsirea Mictuitoruli, pe rea Lai umand Sndumnezsit ind intemeiattBiserca Sa ‘Sinodal dela lerwsalim a fost prezdat de Tacov gi nu de Petra gta dat olgg de cauzi Sfintlui Apostol Pavel (Fapele Apastollor 13). “Apol mu se poate davedi istorceste e& Sfintol Pes a fost primal cop al Romei sau ok ar fi insti acolo pe primal epscop. Sigur ‘ic fal cf Sfintul Petru a ajezatepiscopi in alte cei, ca de ‘examplu Antobia Siri. 2, Dogma infalihilti papale, sail la Conilul Vatican I (1870 et fe de roma cas concept despre prmatl papal [Sting Serprrd nu ofee nei wn temel penis acest prtenie papel lar stra arti casi de papi care au apobat eri: Liber, sexnaria, iar Honor, monotlt ‘Concili Vascan I nu legit infilibiitatca denici 0 conic, nici chiar de acordul pepel cu Bierce, Peiru caolciepssopetul are inflibltate doar rind tn escltare de papa. = In teologia oredoxd, door Biserica in wtaiates el (ler si credincog) este infill. Numa acolo unde a slic ering fv re anja Tel a Iai isos pe paint au aplrat intermedia, cum af ‘apa, veut ca al dcilea mod al prezenfs eae ll Hrstos in Bisere8, primal ind reprezentt de Sfnta Eubarse 3, Celbatul profi ii are originea in deizia Sinoduli de vie, Spania 306, care ntorzice csttria utuar trepelr irahie, bisercegt,t ves tema in Reveaia vin. fever Ontooxe cantar la toto est liber si se stores sau nu, dar fnante de aceasta, Biserica voche mu a imps colibtul nei micarepiscoplor, el find apangjul monahilor (are de Pctsvinm gi Sf8ntal Gigorie de Nyssa an fost esitori).