Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Virusologie - Bacteriologie - Si Parazitologie Pentru Asistenti Medicali - Comprimat PDF

    Uploaded by

    Alexandra Florentina Pîrvan
    3 views89 pages

    Original Title

    -Virusologie_Bacteriologie_si Parazitologie pentru asistenti medicali - comprimat.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views89 pages

    Virusologie - Bacteriologie - Si Parazitologie Pentru Asistenti Medicali - Comprimat PDF

    Uploaded by

    Alexandra Florentina Pîrvan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 89
    \VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE. ‘SLPARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTIMEDICALT (Copright ©2012 Eaara ALL ‘Descierea CIP Bblotecl Nationale» Romi MOLDOVEANU, MONICA ‘Virusolgi, ncterialogle paraitalape petra ais ‘medal Monea Moldoveasu.~ Bucy Elta A Boog SEN 78 c06SH7-04682 snr 503, Gig.0na8 “Toate dep reaervte iti ALL ‘Neo pare dn sant volun au poate cpt ‘id permis srs Etat ALL. rep de dtr ntti pain in exclave eit Alls eorved. The dsnbtn of bak ouside Romana, ‘iho the write permission of ALL is tic prohbited. Copyright ©2012 by AL ira ALL, 1A, Constcritoe 208 ected 040512 - Bacco ‘Ta on 4022600 aq 021 8022610, Deparment digi Te 021 4422630; 0214922633 (Comna comensiallz0 wre Resor: De Bianca Vasiesco Teimordacare: Neal oases Coret: ‘Simona Nicole Designcopens: Alexandra Novae DR. MONICA MOLDOVEANU VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALI CAPITOLUL 1 VIRUSOLOGIE 1.1. Notiuni generale 1.1.1. Caracterele generale ale virusurilor ‘Virsuritesunt gc infect d tale exe de mit, vz ‘il mama fa mirosoopa eectni. Bolle pe cree determing sunt denumite gene rece ‘Virsunle sunt sit nactulae, ilizindresusle energe- tie ale celle’ gaa in vederearealeni cu lor replat Vise stat iscsi a aan atbiocelor, ad Stare avira cael fae raises an ‘itsilor ete posts sub atinea mai multor ‘actors ail ionizante (UY, X), eda, pu acid (su 4) sau lain pet 9), detergent ele 1.2, Morfologa i structura Dimensunea virsurlr ~exprioat a nanomes (1 nm = 10° m) este redush (20300 am), de cea vizalizarea este po- ‘hil numai in mcroscopa electronics Forma este deri: bastonas (Vrusul mozaicula tuna), seid (vrs pale praripale), de carta visu abi). 5 Mice Moldovan Din punct de vedere structural. vironul este atu dint-un mice de acid muclec, ADN sou ARN si din aver de natura proc: capsida uncer, anvelop, Genoml viral ee soft dnt sing tip de aid males ‘are cone informata neces eeplicii vie. Cia este un tvelis care protejeaz genomal vial, aled- ‘uindimpreuna cu aeesta nucleocapsid, strata de baz a vie onl. Capida remit din mbinareaunor subunit numite ‘apeomere, lett din ma mule lng polipepiie -Amelopa este un nels ipoprotscdeivat dia sistemul mem ‘anal silt nfette, cate protjead virion ‘Vrusurile formate doar din nucleocapsid se mumese veut neanelopre, iar cle eareprezint acest inves poartd deno- rte de viru! envelope 41.13. Compozitia chimed virusuritor Genomul viral est aestuitdnt-un singr ip de acid mele, AN sau ARN, dar niciodat nu apr abel a aceli virus. ‘Aciul nucleic vil consti suport ifetivii virus silo, Proteinee vise sunt responsbile de antgencittea vin surilr, did de posbltatea de a produce un rispuns imun dn parca gaze pave ‘Virusurile nu pose ribozomi(mecanismele de sini pro- ‘eid si mtocondri, gadar nu au suse prope de energie, eva ‘ezexplieadependenaviusurlor de eeula gzd 1.14, Cultivarea virusurilor tort praca obligatory inact, virile au ) acter gucazonetermentatve: Paidomonas cei 4. Clasicarea in funete de ptogenitate: 9) acter nepatogene: sunt cele care wise in medial Inconjurtor simu gsese condi optime de dezvoltare fn gazda man ) bactert patogene: produc intodenuna imbolntvir; de xcmpla,Trsponema pallid, «) acter condiionat patogen: provi de ice din fora ormall a organismlu, iar inolnavitea apace snc end sant Arunteanumite condi: seadere rezsteneantintatoase a ‘rvanismlui tn caz de sts, tatamen cu imanosupresoae on- ‘yalesceajaboilor ve, SIDA, cancer et. sau nex colon ‘avi nor zone anatomice normal sterile (rezatind septiceni, eninge ee) 2. Din poet de vedere al compo ~ medi simple ~ conjndd ingredient simple, deexemy slr simp; mes compuse~ pe ling’ ingredientcle de baz, conn substan organi (sr, sings) neces crester nor bac- teri pretenpioase, de exempla,geora singe: ~ medi speciale —deiolare, de imbogitie, dfereyale 2.15. Flora normald a organismalul In timput vie ntratrine ful et tri, find potent de contaminae pia membrancle fale si place, impereabil Jnr miroorganisme, cu uncle excep vias (vin cto- zai), Datei Treponema palin), parc (Toxoplasma i, {In tinal nage, nownisetu relizea primal contact eu icroorgansmee da medial inconjurtor prin fora vaginal i up nase, organism este saps in mod continu oni ini, producinde-se colnizare tegument sa supaflor farevininconsctcvexerioru afl findconstiutaoranormal: ‘A orgnismulu, muni lor sopra sx comensva 1. Dup&afntatestinctoriat ta colorafia Gram: 4) bactert Gram-pozitve: Soepiococeus pneumoniae, Sta lriococeu aes ') bacteri! Gram-negative: Nelsera gonorrhoeae, Nels seria meningitis, Escherichia col Helicobacter pyr, Hac 1) acter xerobe:Sigphyfococeus aureus, by bacterlanaerobe: Clsiium doula, u Monica Molde Zovel orgasm popu inmod noma co microorganism sant: epinental, cover nazala large, farngle. cave cal esta ra 20 porlanald, parte rterian a wet ‘gin! Sings, chil cefsloraiin, chil sao, ese profi, sunt nod noma! teri, Pezenjamiroorgaisnetor {ces nive are toate cae o senna ptlogcd. “Aldtirea flor sprite ete in rele dred cu 0 sure factor: visa, stara de snatate, cone de igen personals, status hormonal, regimulalimenta Rola florel normale. Flora socmala a organism jue important rol in mutate, este un impertant ctor anne natural, inpiedieind deroltares taceilor patogene. Fl ‘eat digest roses macoasantestial, ojuta absorb ‘utrimentelor,farizeazsanumiteenzime, epenz traci it testinal, sinttizeaza vitamine din gropulB i vitanina K. Tirta digest, coer bacter sapofite, numite probio tie, eu cele patogene. Un dezechlibra apart Inire cst do poli bactrene duce la imbolnvire.Dezechilibree in flora infestialé se datoreazbunor factor: prosum excel cane cafa, aloo! sabuzal de antibotce. 2.2. Coel patogeni 22.1. Coci Gram-pozitivi tnconjurdtor ap ser, pdt, as este nit pe tea sin cave natural ale omului i animalelor, find part di Fora normal organism. Staflococi potenti patogent een in nofringe in intestinal om sates. Resist la fcr fll 91 chimlet. Stalooci rei rer a temperaturt de GO"C gi a actunen aleoolul de tip deo oe. Proige.Racrboke panel pom antennae 35 Potogentate Ptogenitata saflococilor se datorez’ virw- ar capaciti de a labora anumite toxic. Un exempt Fig. 1.Stailocodl, ups capaciate de sinters a congulazi, stalocait en In coogulazo-negatvi si coagulao post. Safilococicoagulazo-negatvi fae pate din fora normal a nism ind prezeai ta faring, intestin, rea anteroar. Jac adesea infec: nosocomial, Hind rezsteni la anes eznfectant antiseptic. Cel ma important reprezentan S.epidermidis avid potential patogen cel mai ridicat, Dire staflococicoagulazn-positv, nama tafilococal a (Siaphylococens aureus) et patogen pent om. 36 ie arom ‘aureus $5. epldermide foe pare din fora comensusla aviijlor naa a tegumentclr. inte indivi sino, aproximatv 20-30% sunt par ‘de S aureus la nivel maconseinazale gi ntestiale, Pe ‘mon, safllegeul un este preven tanto epidermidis eglsete in foselenazale la 40-100% indivi snitos, iar pe tegumente are 85% 100%. Sub aspect clinic, infetile staflocorce pot imbria ma male forme, conform abe de ma os ‘Tabla 3, Aspectecinice ae infecilrstaflococce = Fac Furcal "Toxinfeti aliens ‘Sus inet este reprezentt att de om olay, ft emul sinstas,purttor de aioe. Transniterea sere ‘nod dre, interuman, sav indcct ria lenjreiobieee ‘aminate, pictur Phugge, pa ete, Diagrostcul de laborator al instr staflococce. Reco tareaprobelor biologic tebe fut ca ate pnt a ev contaminarea.Tindnd coat de prezena stflcocilor i med ar sf fora normal » organism, izolarea stlococal solo baci parcttot por asset mac 37 Jn produslpatologic tebe iso nttdesuna de testes gi ete patogeniti eesti. Traiamen. Tonite iment stflcocice se vndecd imirobian se impane in infecile grave, Coletile puruente sit drenjchirucal i rtament ante. In stalococi- le cronice, se prepa un autovaccn, prin inactivate termict 3 Iuipine setae. 2.2.12, treptococel Coractere generale. Steptococit sunt coci Gram port eit sou ova, ioli st rupai i anu de diferite ng Da » ® 22 a Fig. 3. Streptococt Sunt presente tegument ijn cavitiile naturale se onal imalelor Majoratea specllorprezente ls om sunt spre ondijonat patogene, el far pare din flor normal Leg naire respratr, digest, genital Ctasicar. Crterile de easicare a seeptococilor sunt in ai tmp rite de ideatiiare a or: capcitatea de hemo ir i prezeoa antigen de grup Lance. a Manor Meron, In fumotic de capuctates de hemolid se deosebes: ~ streptoccit Phemoliic, care produc hemli compl 1s forma unui lou ear, bine delimit, ew disp completa hematilor, ~ sueptococi «hemolit, proc heli paral, eras ie (viridans), mi sab delimit; ~ steptococi nchemoltici, care na altereazs hematile medi de ular. Clasicarea Lance ebxzeoa pe pezetaanigenlu de ‘rap ~ polizaharidal C, de Ia nveal peste clu. Tn fini e acest antigen, streptocociaparinunor grup a ciror nota Incepe eu litera A. Evista i sueprooci caren pot ead i acetegrope, deoaree mu posed antigen de rp, aga cum sie streptococi viridans inte acest, cea mai mare imparts ptr om oa step- ‘ocoei hea-hemolitc de grup A. Indifrent de specie, sweptococi sunt dala expuncrs la tempera de 60°C 60 de minite, De asemenea, pf dit de apa oxigen instr de od Poiogenitare Ptogeiates suepococlor so dates Vins- eae, dar gi capaci de elaborate a uno toxin. Dine acer tea, suepolizna O este cea care exer actune lick apr emai. Stepoizina O est antigenic, Organist etcionezdcan- titty la steptolzina ©, preducind antic sntstepolirin (0--ASLO. Crestereamarcats atieuli ASLO semnific infec ‘sreptococict acu, inte iff sreptocoice aint: = tinge: ~ sear ional, ceil prantalg pena aie) medal 39 pesitoite; = espe encrdit; ndocanites abeese; septivemis enumoni. Compliett Infect cu Sreprcoceusprogenes po dela sechee sei- se: reumatismul articular aewsiglomerloneita acd Acetea ra una pn ate ptimin do la boa seat stepocacc, Diagnostic de aborator Diagnostiul de labrator este bacterologi, prin iol gi ‘Weoifcaea grmenuui in produsal patlogc i serologic are iden antici antsteptococi ‘Tratament Tratamentl infer steptocacce indies adminisare de untiboice. Stepococul de grap A are o sonibiitate naturals {aide pencitne. Petr infcie date de celle grup sero soe eva alee un anit fancied mvel de sesibi- ste evident de antbograms. De remarcat este fptl to fecistent deosebitt a antbioie o manifest streptococi apa nd grap D. 22:13. Pneumococe! Caractere morfologice Poeamoceci sunt cei Gram-positv, acrobi, fatty anaerbi,casulati apzai de obice i ere i de ace, mal sunt cunoscai i sub numle de diplocec. ” Moon Molva Vraolge, crilogis prsie pers eo meet eclteta la ftor fete! si chimici. Pneunocoi sti tri fn 10 minute la temperatura de 50°C gi sunt sensibly sctiaea penile, sulfamidelrg la majoritateaantibiotice cu spect larg. 2.2.2. Coci Gram-negativi Dine specie st patogene pentru om, cele de interes me= 5 lose aparin gen Nelseia fi sunt eprezentat de 222.1. Gonococul Caractere rfologice. N. gonorrhoeae sunt oxi Gran-nega- Fig. 4, Preumococ. 08 abi, Penumococu exe obactereconitiontpaogens, © specie a gem Seprococeus~ Sreptococcus pneumoniae. Are ‘un opism deosebit pent cile eepirtri superoare.Procens ‘ul partir de penumococ varia inte 30 si 70% Paiogentate. Pueunococi sust implica in etlogia menin- iti, penumoni’ preumococoe, ote, simzite, mastoid! ee Predspoitia Ia iafcile pneumocecice se poate datra ani- itor soni: subi, sekdere capecti de apres org isml data fete sistemulu muni, afectiun eal, intriafi stool, vroze respirators Diagnostic: Principle produsepatologie in care poate fl ‘dente pretmococulsnt pts eas faring, secretia ig. 5.Gonocod. Potogentate.Gonococal ete et patogen petra om, avind ‘Ganococul este agent etiological gonorei sau al bleno- ie, ind dup sili, a doua boat veneid (eu tansmitere fe, emacs, LCR, Germenal va telat ta, spoi Mets bacon sa fice aibograna ‘fami goaoccih oust apt prin contamina Traamert In ine pocunecocce, ania elie nal nar st peicinn Maas ot pode infec gncaizte in nwa den i sangvine a germenuli: arvit,endoardite, meningit. nooog Bocoolge portlet peo asennad 43 Prine factor favrzany ai imbolnviilor enum fecvete ist, prosait rhiepididimt abba endo ‘ntremele de vl (copii mii itr, ‘oi slpingi Ia fem sezonl ree; Diagnostic. Diagnostica infesilor gonococice const In BD cacostriea collarea produelor ptologice (seereii macopurulnt usta prime sistem manta ‘vagina, conjunctiva, insides lor pe medi adeovate, lneasidentiiareagenmenuhi, apo efectuarenanibiograme Trotamont Tratamentl este indvidalzat In fanetie do tle anubiograme. Diagnostic de laboraor. Diagnostic de labortor const ‘ecoltaea produslorpatologice gi examinarea lor macro- 51 roscopict, iolre si identiicarea genmanuli, nsoite de a sensibiti lantbitice ‘Tratament. Tratamenulistiit este dependent de ezalta- antibiogramei. Meningococit sunt sensibili peniiind, fosporne, cloramficol, macro, eulfamide si alte ane 2.22.2, Meningococul araciere generate. Meningooci sunt coci Gram-tezt acrbi seri sau oval, espoulai aan in dip, co e boabe de cafes, nit la nivelulpazofaringlu a 10-25 «ia populate. Resist l factor fle. Meningococi sun sersibii av sil de tempertrt pH, iar huina sla, igus wet nea i distr apd Parogentat. Local, determin spar inolringitelor, persoaele imnodeprimate se poate produce bactviemie Jocaizare scundars meningeal Meningta meningococics este o cau important de mori diate i moti. Calea deine esto respttori. Mani tile boli cuprnd: stare general aller feb, ison, cota sever, grea, varsatur Forofobi, pat, edoare decaf (st erty meningeal).inabsenja teatamenti, boa evo spre deoes. Infccile meningocociceapar mai ales in colectiviti: ool inate, case de copi ete; rezervorl de info ete repre tat de punatoi nazotrigieni de meningococ. Ag favorizen transmiteres gemmenul, 23. Bacili patogent 2.3.1, Familia Enterobacteriacene 21. Genera Familia Enterobaceraceae este © familie bateran§ care rinde un namic mare de specit de bacili Gram-nepav, potula, mobi sau mobil, care wes in intestinal xml pmaelr materi fesleps confine peste 10enterobacteri). nce dite acest speci de exempli Evcherihia col fc parte flora nomall a intesinuhi, find patogene doar in num rr Alle, ca Salmonelo mph si Shigella sun acter pat pet om, Enierobacteile se gsse tn mod obit fn ar, ap sl one, unde sunt eliminate de oameni animale oda ex ma rile esl, ami cuprinde mi mite genre importante in: yo Escherichia, pel Shigella, gel Salone geo Klet- sel, goal Protes. “ Monica Meldrum “Tall 4, Clasiicares enterobacterilor in funetle de capaciatea de fermentae a lactorsi 1, Enisrbactr patogone:lactovo-nezaive Salmonll = Shigella 7, Enterobacer condoms ptogene su nepalogene: a) acozo-poritive: Escherichia, Klebsiella ‘D)lacoro-nepative: Prous 23.1.2. Genul Escherichia Eachericha col ‘Caracer generale, Echericha col ete nbcil Gt tiv, nesporula, aero, faculav anaerob, Este saproft al tubull igi l omulu i aimaleor, de unde et elimina o media ‘dat cu mateile fecal Populezd intestinal man char dia primele ile dup nate st principal reprezentaat al forei normale intestinale, pin inhibarea dezvoltri fori protolitice gi patcpars Is si- teizarea uno vine dn grup B 5 vitamine K. Resitenta la factor fe i chimic. Ecol ete dss “expanerca a 60°C tp de 50-60 de mints Est sensibil s. nea dernfetantelorcloramins, formol le. Posogentae. Exist sertipur eateropatogsne cae pot deter ‘min apartin wor epidemic nringul now-niscuior di materi ‘Sus de inet este rpreretath de bolna gd pusttoril colibacillpetogen. Panunderea gemenilo in organism se reslizeaz pe cale dies in pnt de vedere clinic poate dete ~ infect rina (peste 9% din tal nfecilor uri) gistrenterite; inna, rl parte penry ose melt 4S ~ pitt; ‘eningit cndocadite, foci urogenitales ~ infec de lag. Tupnile care produc boli diarece sunt: ~ E.coli eneropatogen ~ produce epider dari in sp- tal, ls now nse; lini, se caracterizeazh prin eampe sdominale, virstr scaune dareice, ra singe; Ecol enteolnvaiy— produce o dire asezntastoare diz- ‘ner; se manifest pin fbr, due abdominal colea- tive, seaune cu mucus, singe i mumeroase levee; = E.collenterotoxigen ~ produce o dare aseminioare holt mith cree rritilor, pace la uit sau alte ‘ategorit de peroane cae consum aliments procuate in comer stra fit se spele pe mii. Clini, ‘manifests prin due abdominal colicaive, area, vi turin pone; ~ E.coli enterohemorasie ~ produce o dares hemorasict; clini: seame dec i emoregi rer abminale i tenes, de obie’ feel. Diagnostic de laboraor coms iralarea identifica menu din produste patlogce rin, materi eal, singe Trotament Tatsmentlinfecilor se face conform antibio ame “6 Merce Meir rola: panciolge pnw aso meh 23.43, Genul Klebsiella CCuprinde speci saproite ale ubuli digestv gi apa ‘espiraor Aceste speci sunt conditionatpatogene, deoarece in ‘condi fivriante, pot duce la apa uno inf wire ofte, mening et. Klebrela sunt bocli Gram-negst Dil esporla, naps Tratamental cprnde administer usr snbiatice eu spec lug tn confomitat eu elite anibiogramei. 23.44, Gemul Proteus Caractere generale. eal Proteus grupetz bali Grane ivi foarte mobil nesporua, necapeula caren fermenteazt uctozo-poitivi, man Habla. Sut foae Aspe ye sl, gunosi, alimentealte- ape pola unde se gsese mats orginice flat in descom- ‘esprator itn intestinal gros I proximatv 50% din pola ste inriminat in etiologi nor: ~ neti snare; ~ cali; ~ eneroeai — pnoumoni = ranges ezstenta la factor ici i chimde.Baeteri in gel Pro- ~ pleuteis unt istruse de expunerea la emperatur de 60°C tn 60 de re ote, iI expnerea a enol 1% in 30 de minute, Sant ser ae il a cjianenunorsaibintic eu sper lrg: Kanani, ~ pettoite; amie ~ inci ale suo moi Peiogentate Bac din eau Protest ein in ~ infec de pag: ~ infect wins; ~ eal distil copi now-nisc ~ infect gett; ~ toxins alimentare; Specite gen Kicbsita su fecvent implicate tm det = atts ‘minareainfetilor nosocomial ~ sinzite; pettonite; Diagnostic de laborator. Diagnostica de Iboraoe cons — infec ale pag: Jn zolnea si dentifcaea germenilor din dferte prods pate ~ sepicenies ogi: spt, urns, LCR, secre puulete ete ~ peumonic; ry Vinal, ctrl pmsl pons aie medal $9 I goncralizate. Ale slmonle (yp muri, Sener, hole suis) produc txiinfei aliments de tip ites, ecole, inf rina, articular, meingealerespcatoi, ‘Sirsa de nei este epezanat in primal rnd de animale estce gi apoi de oma bola sau purdtr de salmonle, r fbr tii, oma este singarulivor de infctie. Cele portant rezervare animale sunt etn, curcani, pari cil Diagnostic de laborator. Dinzostical de laborator este un oti bacteriologie unl serologic (mologic) Diagnostic acteriloge eupnde zalarea gi evidenferss ~ meningie: = eneroeolite sete. Diagnose de laborator Diagnostic de aboatr consi ‘aolarea gurmenului in cult pur identifcarea Io pe ‘arcterelor morfoogie,biochimice si de cultura. Produse ptologice necesure identifica germeauul sunt: win, sing puro, materi fecale. Tratamont. Tataentl const in administra de snibiois confor antbierame. 23.15, Genul Salmonella CCaracere generale. Salmonelele sunt baci Gram-ne ‘ivi, mobili, nencapsulai, serobi, fcultatv anserbi, zonegatv. Genul Salmonella et ale in peste 1500 de speci pa gene ent om s animale Acestes se ses in intestinal |i, maniferlo,reptilelor si psiilor, de unde pot mel (soul apa), ‘Rezistena la fctort fil $1 chimie. Sunt germeni Coproculturs este cea ma tists motos ponte stables posi de salons tsi In toxiaecileaimentare, pe ling coproculturt se inde uate examenelorbacerologice 4 din restuie alimentare. Diognostcu serologic este o metoda indirect de diagnostic evidential prezegaaticorpior. Profit sl contro. Trunsmiterea se ace tn pri rnd pein etl produselor animal infect, drs pin apa de bat nal, obec consminate, Ase, st necesareanumite ri care vizeaz practice de ere @srimallr,procesle pelserare a alimentlo,preprarea si reflgeratea comet mentlr,lnvaarea i apliarea unor mas de gid de petsoanele care maneveaz alimentle in until de li- rai, dentieares purr de geen, eden santas opus ‘ind dstuse in cine minute la 100°C: deinfstantele le ten 30-120 de inte Sunt sensible stan clorafen colli, streptomicinei, ampiciine! etc. S-auideifeat tl rmultezstnte la antibiotics, acete find fecvent implica intel nosocomial, Pasogentate Bie prose pout numele de salmoneloc. Salmonella yphi produce febra isis atin co 4a poranyphi A,B, fC peodue feel pratilode, Acosta Ed Manica Molden raul, hcl praia pon aio medical St 23.1.6 Gena Shigella Caractere generale Gel Shigelacupind bac Grane ty, imobl, nesporla, ecapsula, mobi, eleozn-fere tv, ctazo- nega Reprezint factor etologil ai deme bac, A ‘consiuecauzacoa ai feeveth de dare scterank. ‘Bacterileinciuse in geul Shigella se lasts pe bara ‘uri antgenullO(stratrdpolizaardict) din peretle celal ‘pat speci, dup cam se poate vedes tn abel de mai jos: “Tabla 5. Clasicarea dupa structuraantigenict “Grapal A Sigella Baenoriae— ea wai patogen Grapul B: Shigella flexes GrapalC: Shigella bet Jo pss stamentl nib, manifest cinice dareara se pte zie. In nel iti, tabloa inc poate persita 8 pind a tet sata Complicople posible ale boli sunt sndromul de colon iita- I desire, convul fei, kestoconjunctivih, Dingrotic de labortor. Diagnostical de lborator este bac- lolng const in iolare i denifcaren germeniloe in ma leva recolate wt de la bola, ct ide Ia purttr, Petunia care manevteaz aliment, apa gi alimentle enificarea serologic se realize prin eat de agltinare lam prin eres stnblsestractra antigenic de hai dizen- 5 nadatenacestia ita din cele ptr gre ange (A,B,C) Tratament.Tatamentl se va insti aport cu anibioge care ete obligatore dup iolarea i dette shigleor, rit mutrezstene a antibiotic a acestorgermen Perogentae. Gea Shigella euprnde baci care produc om dzenteria aca i oxinfeallmentare, id ee ten patogeni din grpalenerbactracelor. Direntria se ransmitepecalefecl-oalt de oboe de lpr "Sort sno ns exis gi epidemi produse de apg aimen Din punt de vedere clini, dzeateria bac e mani rin fbr, scan, due abdominae, snune dari ferent Insojite de mucus, puri singe. La copii vrsnici se pat instal un ablou de deshidratare sever ‘Boa este localiza nivel intesinu gos, unde de ‘mint Kez inflame le pertlu ule ale moos isin ‘Dupa vndecae uni pacien pot imine putt sino de bul dizenterici,aflndsel cxgines wor vitoare inci. 23.2. Vibrionul holerie ate dart nerespectari eli de gin apa de but cone nna nd auza principal a imbolntvirloe. Paogentate.Vibionulholerc elaboreazd txina boleh eponsabil de pierdorea masivi de ap i elec prin mucca- mesial, aceasta costuind prineiala eau de motte hoe Clin, bona este caractrizat prin scaune direicespoase, isturiy desbdratre sever, ow aller marcts sti ge eae i evolu grav, devel nregistrnd-se in mai ml de untae dine carrie neta 2 Monica Moloncona as Fig. 6. Vibrioni holerc. Fwtoge acre parte peur ax moc $3 3.1. Cormebacterum dipherae oeyncbacterile sunt acl Gra pctv, aerobi, nesporla, strict petra om. Corynebacterium diphtheria exe agent i alder mapeseatnere aioe tah i Br eit ea. ae eit ec olay, a convalescen, sau de purttoal tino, a cra = “ch bias deine rlul de rezevor de germeni. Aces eli ‘ez vibrioni prin materile fale. Transmiterea se face pe {ecahoralt, prin contact et cubolnaval stu prin gp alm ‘contaminate (Lapl, cae, ft, lege). Diagnostic. Diagnostica holes este ourgen, datos ‘ali sidiate care se raportcazi fa caarile neta. ‘Teatament. Ce mai important obiectiv al watamentli ‘eechlbrarea idroeleetoitch a oganismuli Alstur de ‘a, se adminiseazdantbiotice precum ttaciclna, cio na aztromicina. Ca msurdepoflaxie se recom sanitar a popula, espectarearegullor de igind aig ‘ap potbiia populate, asgurarea sistemelor de analiza % g (eo Fig. 7. Corynebacterium diphteriae. esistenta in meal exterm. Poste persists timp tndhungat, i de usciciun 5 Taming, ma les pe lenjrc, a fragmente false membrane, pat Est dss de expaneres liars ei 10 minut la 58°C; 1 mint la 10°C, alcool, atsesice le, antbiotice: rtomicing, peniciin, tetraccin, cline icin ete. ‘Tranamtera se sacs pe cal sein pin psi Pugge prin conse direct cu purr snatsi. Mai ra, se paste smite prin objet contaminate Patogentate, Poara de itar este reprezentat de muons unetival sau respirator. Geemno se cantonesz la oar 2 ee a ern einer, 4 multiplies 5 determing local edem si file penta sterizareapurttorilornazofaringon de bail ‘rane, Localize lnringans a psoudcomembeasclarp fheeveat moare prin airs alsa membrans est in ving, cout epitelia respirator moare,leveocite, cite, batr,Inorearea dea Indep fsa membrant “singer ale submucous Localiarea laingiand a pseudo ‘anelor produce frecvent moar prin asin. "Torna prods de bactrie difuzeaa in organism sd rin enomene toxice la distant: disrugefsutl cardiac et si hepatic, dry eri motor. Oda elibort, oxi se rapid, iar acinea ei este reersibil. Gravitate boli este ‘de aciua ireversibil a acest toxin, care poste etrena mi fed important are pot duce I exis fn fate de localize, sau deseris ue spur de dit angina dire sau diera faringana (cea mai feeventa mt, rina feria slain dered. Deoarece oma este singurul rezervor natural de baci 1a se poate eadics pin vacenare. fv ulimit ani ou S- mai porate de diene ra nossa ‘Cop sunt imumizai atv: rvacinal DTP poi bvacs or. ibn tom, ema Cte per fracas scsi gn cust medal prs fs Scarier Ascari hee | 1. Mycobacterium tubercles tere gonoale. Mycobacterium tuberculosis, a baci ost deseris peau prima dat de Robert Koch, ns scl epidemiologic art cn fcar an, se Tepe milloane de cau noi de tubercular in hme, 23 mili= ie doce, ne un bail acid-aloolozenistnt, care se poste evidentia olorfa Zich-Niesen. Pe tote colorate prin acest i, bacillapareealort ros prin. Bacill maifest reistent a aciunca majo atibot- Ins est sensible streptomicn ccs Transmteea bacilli s fae, de bic, po cal aera, pin cule de pat tse, stnut O psibil sus de infectie ee gt ede vac proveitde la animale bonsve. ibereuloza este 0 infctie bacterin c localize cel ia veo pulmonar, dar se poate localiza 9 extapulmons in- inal, urogenital, oss, meningeal, angliona “abloe clinic Priminfetia tbercaoas8 evolvaz Ia form inaparend ec In aproximatv 80% dine cazuile apiete Ia persoane ct tate normal. sstemullimua. Lezaeapalmonar est md iar vindecarea se face cu cicaticeibross ier. La Dingnontide nborator Diagnostica de laborator urna confimarea diagnostic cine de boals str de pur leon gi deoifcind baci diese prin prelevarea 5 pre rar In Iborator a exsudstelornazae fringe ‘ratament. Soul antidiric webuie administrated, rime pata ile le bli. Anoxina neviralizears dao oxi ierit alan tn ciculai. Antibioterapia estindict, det ‘ln o melon local o scldere a comtgizitii. Att ticle wtizte sunt peiclna, teacielina sav erivomi se Mona Mold Boal debuteaz dupto peicads medie de incbate de lin I cin ani iar evolu estat, cron. Poole, crete praia penn aie msl! 59 arate generale. Clostridium tetas bail tetanos ste un bac! sprult Gram-pozvanaerob, Este un mero: sm erie, ind itt cel ma feevet sb orm de spor mint. Pote i sit in intestinul oma il animalelr Forme elinice 1. Lepea tuberculoda Ese atemindioarembecalze, dar na et contagion. A tea tegumental sist nerves. Bolnaal print pie tans, mai, exteratoase,anestrie, bine delimit. Al spar doa macul ertematose In evouie se iegistrcazao. tindre# lziilor,deshidrtarea pic, alierarea muhlor serio. 2. Lepralepromatoasi Este cea mai grav form Fst contagion tach egumet 4 mucoasel, Ist afectarea sitemulu ners este dif. ce leit extrem de uit: modifica fee ale voc 1 fect viteral al orguncorgeitae, bolnavi ‘nui, Lerivile carcerisice se aumese leproame: nod ‘euloare rosie-brut, dures, care singers sub pile. ‘Comtagumea este posibl in lepra lepromatoasiporind. In secrtile naa i pli cutanae ale emul bona ex co ‘aminareategumentcor sau mucoaslor uni sic sits, ‘iagnosticul de laboraorete posi pein dpisarea I menu microscopic a bacilli sereilenazale sau In ul biopic pelevat din lean cutanate Trtament. Ttamestul medicamentescuprinde admins tea de ifsmpcing, ofloxacin, claritomicing, dapsont. Lez tile st ratte cirri Poorta de intra estereprezenttt de lesan cutaneo-micon- ecoriai pl asuriet, Nou-nscutl poate contacts bal ca pune de plecarebootlombilical, i azul nerespetii ci antisepsct in sistonla obstetrical sa, tunel ind obiceirle unr i ale lumi I se aplica pia pe combi, aciu rain cantata posra de nat. Aii se multiplics Ot ce sa fat pe exo nervous, toxin mama poste ut. “Tablou cine Debut Boaladebuteas dup o pric de incubaie dectera su spt cu dee dif, sensbiitat a frig i pateste nivel une pig vindecate sau pe eae de vind, Aces- sunt urmate de fib musulare sau chiar contact ale cular peileronale Period de stare se caratrizeaz prin ds, inabiltate, inal de tess —conractra mugchilrtasiatr iat i produ contacts generlizate ale muscular chee x apariin nor atin parculae, ta finctie de are le musculare contactaeeare dont: opsovomas~ doin « Monica Molde ula cto parse pours xin mh 6 contacira mojchilor vertebral extensor a unchiuh ‘val ind spit pected ice formnd un are ri -sandonicas~coneactua muscilor pelos a fi cu mobili sisprincene rica “Toate acesta sunt insoite de setdere marca relate Fi cong mare do energie i impostbltaesalimeatajie Decesulsurvine in circa SO% dine eazuri, prin contrat musi respirator Se rein sub dout forme: vegeta 9 spomas Forma spout este exten de eristeth I actunes fcto- or chim iii. Sort erst ctova or Ia fetbcea obip- i Tsun distri prin atoelavare Ia 120°, timp de 15-30 Forma vegetatvelnind, im condi anseobe, uns dite le mal puternice toxneeunosewte oxo botlinicd. ‘acillbotline se ise ntestinl exbivoreler ial per or de nde se elimi n medial econjuritor, unde supravie- ete forma sa spol, Progen, Bail boinc comamineszs desea frat, Tepumele, zarzavatrile i alte alimente. fn condi favorable nscrobion i temperatr optim 18C-37°), spor bonnie Informa vegetatvs, producstoare de btultorind Botutsmulapare in uma consul de alimentecontani- cu baci bouncer acesa Sse condi price de ure. Conti pricinice de dezvoltare «bacilli boulnie ot crm mai als in conservele de rt, legume gn pro- ele de eam, conserate fn condi xsnice gi nu numa. fa ecu! nerespectiireullor de prepara, triiare yipstare oduselealimentareconservate nu suferd mics de euloare, san mirs sub acu tonne tui Jinja noast,cazale de botulism sunt ma feeventeprims- peroad in are erst consumal de prodiseconservate agnosie. Disgnostcu debazea2 pe simpiomatologie. gnostiulbactrologic nu este sufcent de sensibils ste iy, terapiaantetanic indo urgent, dato risculi ce ‘de asivi Tratament Tratamentul profilactic: se recomandt tata chi sical corect al tuturorpligilor cv potential teunigen, res {area regalilordeaspsie si ansesi in practca chiral ‘obsttcalt. Profilin specific se reaizeazh prin vaccinate anatoxink tetanic Trakamentl cura iochude watarachrurgial covet a taro pigilorttanice, ratament medieamentos cu anibit recum si administrarea de ser anttanic ‘La tonte acestea se ada oles bolnavuli lp, ech ‘bare hidrosecteltied 4 metabolic, dministrae de sedative rmorelaxante muscular ‘Tablou clini, Boala debater dupa prion de incubsie re variazh de obce nue 6 28 oe, pulse prelung a ovale in mele car ‘Simpiomatologia este extrem de complex dupa cum reese “in abla umaitor 23.82. Clostridium botdinum (Carctere genera, Baill boule sa Clostridium botll ‘nu este un bai sit anaerob gi contiui agent etiologic ‘oti, @ peg escenl Virol. cero, porate pony aie meeall 63 ‘Taboll 7 Simptomatologiabotalismalut in carte grave, se instaleas opasaliie musclac gener za uma de dees Diagnose de laborer. Disgnosticl de aborator ae i ere izlaeadentificaea bacilli boule simai ales tox 1 din mateiel prelevate del bola ngs, mase vom lchid de lav) gastric, recum si din produsee alimentare pect afi contaminate Profilatic, se reeomands evitvea consumuli de aime -comservat i pisate necorespunzitoe Treponema pallidum. ‘Treponemele sunt sesibie la cdur, a substan aniseptice ls uncle antibiotic, peniciina ind cea mai important Transmiterea boli se face In special pe cle sexual, dar este bit prin trnsfzi sau manipula de prods police nminat sau transmtere de a ao a ft ‘dum, agent tog al sifu [Nu se colorzh Cram, atl init pent evidentee neces tenis speciale decolorae si examinare. Siisut primar 1a aproximati tre sptimaai de fs contaninare, la porta inate apareo papull care se erodeazS cent, sezltnd o me carters circumscrish, namie sancra dur, bogat o Merce Molva aloe, acter parinogl pens esto medal 6S ‘reponemeicontgios Leziunaestenedurtast neprrignoas inside adenopatic locoregional (inghina). ezine de ifs primar se vindectspontan. cesta cele ml importante Bind genul Haemophiur i ge Siti! secundar lla. aciteva spin ea debt sara, eponemele iv each torent sangvin, ismintd in tate suture. Techie sunt predominant tegument contain erpi _ul-papulase bogate in reponeme 4 foarte conagions. Su Insoite de mening, coro, hepa, nefi,adenopati Siflisul srandsr poate evolu cite vindcare sponta, i is latent (siemptomat, evident numa de serolgia poz su fte silis teria 23.74. Genal Haemophilus Caractere generale. Geaul Haemophitrestcincadratinfaiis eorllaceae. nprezeat, gel curing peste 1S spel de co. il Gram-oeeativ,nesperlai ec, faewltvanaeob Uncle dine specie care aarin genului Hoemophiue 20 espns, dar sunt contiontpatogen. Unele speci la veal macoasei conjunctival sau genie, Dinte specile genului Haemophilis, cele mai importante HH. nflurcae H parainfenzae, H. argyptis. Patogenia: nluncae este implica, de regu nati lebron cronce, dar tn moningite,epiloit, smut, mei. Tupi tnapsulate pot determina dtr tpar de I epi eu vata cuisine do tei ani meain- Piao, osteomielke, arte. H paraafluecae ete un nen spit al actullfespirator superior, find extrem de responsibil de producers uni episod att, Hae este iat in para conjunctivitelor aut. In miroir vaginal, ional pte inl H parainflcnaa, Tranamiteea se face pe cal resprtori, prin itermedl tuilor Plugge sau prin contct direct cu sere infectate actu respiator Recepivitatea ete preven lorie vat ile produse de H. influenzae sant msi foevente a cop, ot Tne la vats sa persoaneimnodeprimate Patogenia. infuenzae se dtoreaz’ mlilcii, inva- ii sales toxigenezo. Patrunderea gerenuhi se face pe Sisal tertar Manifesrilecaractoristie faze tear sunt gomele sft lesan de tip granulomatos, a nivlal egumenteor,oaselor ile pot afta aorta, seoara cerebral, mda sini, Tul rinichi Conia ur nami reds de weponerne. ‘isis congenital "Nowniseuul eu siflis congenital prernt eva « tare, ovate, dente, nazale, ocular, 4 Trponemei pada tn produsee patologicerecolate de tony prin examentl miroscoic al cestora. = Diagnostica serologic evideyizd modifcirle pros 6 T.palliduo in serlpacientlui. Cele mai cunoseute sunt react VDRL (Venera! Disease Research Laboratory) rescia Bordet- Wasserman, “Tratament Anibitical de lef este pein Monica Meldnwom ole; Racerote parole pen arte medal 6 «ale respirator, iar debut boli se relizea a nivel ringeui ea 0 snofaringt acu, posibil acini ila tactuli respirator superior. Boal poate evlus a lot, Iaringotahes, oi, sini, mai rar paeumonic ‘har mening ls copii mic, eu vist capris ine sase I siti ani n mening, dagnosticul uebue 8 fe ct ma rp atrt scl de ecg does. Diagnostica! se bazeazA pe identcarea germenuli din sat nazofaringian, spud, sere tic, setefi conjnct lich pleural, snge sau LCR. Ientifcres se face pe baza ‘acierelor morfbogice, de cultura si ansigenice, ‘Tratamentu se fice sub consoul atbiograme, x ampici moc sllamie, eorimoxso,ceflerporing,cipohoxac 23.72. Genul Brucella (Caractere general, Bactecilegenlu Brucella sunt 00 «ili Gram-negativi neo tncapsula,nesporuai ste se Susan ee reprerentts de animal infect ‘= pte contamina pin contat direct sau indie cu produse ‘aminats, ingsti de ape inte, sa prin nba aerosol ‘xe contin bruce, Brceloza exe o boat profesional, 1m gener ac carelcreazt cu animal: aban, nel; ‘Poarta de irae este repeezetath de tguental eet tretl digest, mai ar de conjunctivs sau mucoasa respira Fie, De ai bacteria jung Ia nivel dalle Kinfatici ande multiplied, apo’ diseminaza peal sangvin sau lita Patogenia. Germeni dia gen! Brucela determing avert snimat, dso fini pour esl placenta 9 ft La Fa Opp Wace een ‘roduc septicemi si infecii la nivelul ficatului, sinichitr, spl Aesth, degertta_—____ ts, dseor Clini se earcterizeaz prin stare general les ‘br, fatgabilate, mili. Sut capable sk determine intel acute, ronce sa inaparent Piagnostc. Petru preczare dagrostculd de laborator pecsar prelevarea de materiale paologice puncte anglo- singe penteu hemoculta, LCR, bil rind, prc. ica anbitiecor, se mai pot administra gentamicin, fao- inolone,Pasterarzaea lopli jut Ia seiere incidente sc boi om. 2.4. Cangrena gazoasi Este oinfci diz, care determing necro grav jsutl cular, prods de contamiareapligilor ev pimiat, acest jinnd germenianaerobiGram-peitiv clas. Dine aces- lm icevent implicates Clostriam perfringens dato esl in lor intestinal, oan evoleaz cu extensi rapid ditrageri ular, eer invoxiait generale, cu produceea foci oxioo-septe dat = Preveoa in plagh a corpilor sani (pimin, Fagmente esientts, See) Ge pot ipsa sere ry Make idem Viale, ctrl preter pour anion maical 69 Thtamentl meticamentos cost in siboterapie ex peniilin G, geatanicina, metroidaz, cfalosporne,cloramfencal, reechlbrae hidrelectrolite i metabolic; ‘Tablow cline Debutl este brs, dps o prion de incubate de ws ta tle cu: ~alteraea sii generale; tbicarie scrotrapieatcangrenostpolivalens; ware! atament simptomatic: sedative analgerce, anipireice. ~ insomnieg Dupavindcare, pot ecesare enter vei chirurgie pen- ~anorese, cotectarea defector tegument, = vista; obits 2.5. Toaiinfetile alimentare (TIA) ‘Sunt fein’ aut ou subacute, cu maifeste predominant sive, pose de consumul user amente contaminate cs esa toxinele acestora pare subform wr ecu io sau inbolnivir ale una umd i mare de persoane care a acl aliment Exist cant mii de bacterin toate limentelePrelurarca, pura deportaea necorespurztoaedetrmint multipl- bacterin pint la niveul la are dtemind apart boli. Incidema bli este mai mare in spotimpl ald, deoarece cl- ‘avorizeaaTnmulieabacterilo, Cari izle apr ins tot parcursul anu Tabelal 9, Esologiatoxtinfetlr alimentare ~sempe locale: due vi, scurgerea unui ich sro ont eid in pla der repitant datorat bulla de, “egeate de est. emis ce boa evoluazS edemlse scenic pace ‘ul prez oligurie, hematurecianoz4 a buzclo, iter, hipot sme ail, ir din plagh se scurge un lchid maroaiu, Plaga este rumefat, marin sale sunt necrozate, sch ‘ase, ran-verau,necontacti, cu abenje singer, Se sda Jeziunitsulaesvscerae a dst pulmonae, hepatic, Jeet), ca manifestare a soul toxico-sepi. Diagnostic Dingnostcl se bazar pe aspect clinic este confirm bcterolgi, prin examenul microscopic efectuat pe exsuda igi. = Suinonela sp (60-70% dius anar —____] ‘Teatament = Slaphyococcas aureus enterotoxigen (207%30% date Deeizi terapeutica ese o urge. Tratamentl chiral cfectueaza sub anestezc general, Se procedeazt la debi larg exci estilo evitalizate plan fest nos, Ma rnevele se exec sub pote de antibiaice gi ser anton polvalent Scop tatamentull cui ete de preveie af ‘ei neers contrcararnefetloe pec enico spc Protew 8 a ie nolo cil, pares pen aesen medelh 7 Indepitarea core areziduuilor contol medical periodic a aritorilor dn indus aie conzolal santa Yeterinarlalimentelor ‘Tratament curaiv Reechibrareahidoeecroliica $1 aidobacea est prim treat. Se realizear8 pe cal orl tn forele wore si ei de deshidetre i pe cle itavenoa in frmele severe tune ead administrarea orl ete imposibil de efectuat olen digesta. ‘Apical orect,aceast srs va dela imbunitiires stiri rae reveniea la normal a tensiai arterial ga pulse yea direze, Tatamentul detent se recomands supa de zrzavt ua, brnzaproaspats de vac, ore er, sede moreov, suit simpli. Dap una sa dou zl inode alimentaie rt rd, pine ‘Tratomentd smplomati: administrate de atiemetie yi api- rn pe abdomen de compres clde penir almarea colic nae. Tatamentu evilogc: est indicat in forme severe de bal In cele potential severe (gai, vsti, perwoane fate sub pe eu imunosupresoare ete). Antibitcele indicate sunt aci- 3 alii, furochiolonele(eiprftexacng),coimicina (la jn doze rua, inp de ts pl cit ie, Alimentee cel mai leovent implicate tn aprita TVA sunt oul i preparstele din ou (maonezs creme): = rodusele lactate (pte, ere pe baz de ape, smi 6); ~camea si propaatl din care (in special mez). Sursele de nfcie sunt eprezonat de psi, animales. ‘in fneie de agent etiologe imple. ont osu important de infec Principal cal de wansitere est ces fecal ‘Tebow line Simptomatoopia par in maxim 72 de oe dea ingestia ‘meatlu contamina, fn eal TA sua iaclse$ intoxiat ‘rods prin consumal uno speci de peste, iatxicta eu ci perci et. Manifest clinics ici ~ debut cut, dup operiond sur de incuba in gene decttea re ~ rea vist; = sume dase fecvents ~ deshidatare uoar, mesiesau sever Gemalat pin “ate dest, dminuerea turgor clan hia, ef era tensini arterial, setderea diurez). fn sbsena solicit ajutorului medical spcilizat, boa poste evolua spre dees, ‘Tratament Profi THA pica ~ respectarearegulilordeigient personaly coectivs; = reepetares rocedesor de manipula, prelurare gi trate a alimenclor; ~ ssiguatea ape’ potable necesse prepariialipeatelor CAPITOLUL3 PARAZITOLOGIE MEDICALA 31. Notiuni generale 3.41, Introducere Parazitlogia este sins car se ocupa cu studi bio {9 morfologi a praniior. Paraztologia medical este ‘are studie8 para gladuiti de organismal umn, preci pidemiologi,simptomatologi produs, precum si moda be diagnostic de combatere a acestora araztl este un organism de orgie vegetal sa ani «ae esfgoars vin pe scam ale ie, determinind ad ‘ufbure tn organismal gu -Fenomenol de paraztism escola stabil inte dou ‘nai mule enti de oigine anima, in care una dine ee. vig, becterolaprciegie perv ato medical 73 ote — Ascaris swum, pisiel ~ Toxocara cat, tine ~ arta id specificiate de grads ~ de exempy, Toro- plasma gondipraiteazA ailere reptile, sh In fneie de mode de dura a cll cde vig: = paras careunevoieg de prioade de deavotare naira nad: de exempln, Ascaris lambrcoides,Srongplodes stercoralis, ‘Mecanismele de acfiune ale parazifilor ‘supra gazdel Prac exit erie de acti asypra organised + ctlanetoxid ~ etune mecanil —deexempl, (1) Ascaris lambros: copul paral poate aplaiza vioatile intestnale cing la malaboriie; 2) chs hide fm devotes ‘2 tumoral tn diverse oganeactioneazd supa terior Imvecint, cu importante consis, cum arf obstucia llr ire cre duce la para ctrl can; ~ectne spolisoere~ datos flesh chia intestinal decir pra, ees ceva de la malabsobje, de exem- lu, Garda intestinal, ~nctine bacterferd ~ de exempls, Entamoeba histolytica poate determina infil stn (abeese hepatic, pulma- ‘ae, cerebral) prin pelurea gemnenilor ce se sea ii- ila ocul de plecar al pass ies, ” Monica Maldovear Nm, bacterial, parctolete pena vse medial 75. 3.13. Prineipalele cli de pitrundere a parazitilor in organismul-gazda Principal i de pltundeesparazilo in oganisrul sun: 1. calea aerogen, in nfetia eu Pneumocystis arn es ‘cae de transite mai feovent nti la copia dna in materi la prematur cu depresi ino id; acest fp se dates existe, printepesosne ‘cae ingriese, «puttonilor snag! de cari, ‘aniguraransmterenacesuia prin pcaturile Puge; 2, cafes digest ~ majortaten parailr eu lcalizare singe: gon Plaats reir: Taxplarma gondi chs hide: limi: Prownocyt cain, hist bid 3.15, Factori care pot determina infestatile arazitare Prezena inw-an tetera fume para, paiclatile opie ale paar, precum si dinanics de infectare pot sk jn de mai mul fo 1, caracteral sezonier In lia terperas,prezena anata purr poate inna ransiterea parztozel,recventa cetera nd mal resus in anon cal, 2. caracerlgeograe— de exemp,zoelemiiinasefa- vorizeztransmiterea malar, at prin penena ijari- lor, atria petsoanelor inflate cu sess boa in zone 6 eimpie, infstaile paar sunt ma foovente ect ute; 3. lima — in 20ele wopicsle sau subtropical, parziozele sunt fare feevente, endemiee; a cima rc (polar), p= ‘aitozle se ites Ia maiferele mari (us po, care pot fi infetate eu Wichink: fm cima umeds parsritrsle sant favorit i de meu; 3. calea secu de exempla, Trichomonas vaginalis; 4 caleacutanas— de exernpa, Schstosoma sp, larvle 5. postaranfcionl, e8 singe contaminal, de exemp 6. transplant de onze - de exemple, Toxoplasma gondi 3.44, Localizarea paraziilor in organismul-gazda oclzar carter: factor option factor popu =" ave bal: Ticamonas Incl, Banoo si ‘cdc al al oa pe valis; : 42 statusulimunoogie poate normal sau depesat iio- logic in meas sau saci, su ptolgie i ini irae (de exempl, infetia HIV) 4.3. obicimil alimentare de prepara a alimentsoy, sp lara alimentelr de oigine veges, prepara ter 44, edvaya sania popula; = intestin: Glan imestnais, Batam cols vag: Trichomonas wana Locallareisulard: &fesut muscular: Pichinlla spiralis, ~ feat: Fasciola hepatica ~ lob ocular: Toxoplasma gondi 6 Moni Meld nooo celle, pre pei ase medal 77 45 gradu de expunee la stimaelparsztar de exer ‘oo cane lersz Insecta zatehnc, batt, lave, sunt mai expuyi ded ale eatepori profes le; expunerea poate fy ecient, ttl ae ‘ate lores nic ims topical, 5. posibiimtea iateduceri unorparziteze ropicale pe ‘oval ri nose (de exer, malar. In condi favorable de temperatr i unitate, praia se Wn forma vegetrn, rote ancileacestiadestspurind-se Porametsi normal. Atuei cod condiile de vig au sunt ee prac se protecaz evo membrsnk extern rezisents loptind forme ches. Reveniren condor favorable de me iu cel reluarea forme vegetative, Transmiterea se poate face pe dou ei ~ diet: rin formee vegetative eliminate de gad infect, ‘in secreile st excreile sale, sav prin fomele inchistate late pe so, egume sin op; Indirect: para avind nevoie de gade intermedia, pen: trv putea ealza eoerea dea organismal infettatrior nun organism states Protazoareecu important medical se marin pata clase: ~ Rhizopode; © lagi; = Sporozoare; = Cate, 3.46, Clasifcarea parazitilor ‘Tabelul 10, Clasicaresparastlor T.PROTOZOARE 1b) Class cestode (ena soli, Taeniasaginaa, aera echinococcu) TB. Newathelminl (Ascaris Imricoides, Frerobiae sermiculars 3.22. Clasa Rhizopode cat clas de parzit cuprinde protozoa Hipsite de orgs te specializate de miscae,deplasarea si nite realizind-se Jun pseudopodelo inaceast lsd, hizopodel paraziepetr.om aparin i= Jor, avin ati forma vegeta 8 ford chs mu ren se relia prin dviiune diets, bine, penta forms ep, prin dviciune multipin caulformor chistes 32, Protozoarele 324, Generalitati IncrengituraProtozourecuprinde organisme uicelulare a ‘ute dnt sngura cells, care prezint ca element constitu sblgaori- membrand protoplasmatics,ctoplasna nucle ach migearea sa na este de tip amcboid,paaztl prezine ongnitedelocomoie~ cis age Entamoeba Wistlyea Dine amibe, co mal important repszentan exe Entamoeba soya, ere praia inestinul gos al mula, pron 7% Mona etd ticenteria amibiana,obala spits mai sles in zonee ales mai pu ait i regan ey lina tempera. ‘Omul ese ce mai important rezzrvr de pri ns ta 1miteense poate face dea cine su pisid: Most ig de bcttre su rol de veto mecanic. ‘Factor de isc cave avorizeza infer sun: ssen eel le canatizare, instujonalizaes, sittin nance. pcs ‘norant ‘Transmitrea ols fac prin intermedi ap alimentel contaminate (Guctelegume ness crespunitr), ‘ul pstrannd in organismal uman pe ale digestv Principle sure de Encamoeba Moca sunt ~contaminarea apei potable; ‘comer aliments stra; propa ight ie cuburlor de gheat din ap de rebige contamina; ~nerespectarea requir elementare de gies uit de alienate publi eu Buca isaubre ise tele sunt vector mocanici ~ spars fctelor i legumelor op contamina in form vegeta (rf, pret trcd dot spe = forma naga sau histolica — paral ye rot cu ‘mais produce izarea estilo (le ude deri mien de histoities ~ forma minute ~ praitl se hdueste cu chim gastric ork intestinal. aol, bcerloge praia oxen aio mca 79 Fig. 9. Trofozoitde histolytica, forma magna. Chiu ace fot seried sau ovaart i coeine pata mete ous ~ ptr baghet sideroile nuit com cromatoia, cu cle runt, Poate 8 dstrus pia Hetberea ape minim 10 oc). ical de vn: persoana infect ve elinina cist ma ile fecal cae vor ajuage nap, pe so, de nde vrf inert mul sia. Un sing hist st sufcent peru a produce fectavea omul sino ‘Senunele fn care se ses wofozoi nu sant infctante peat ‘Transmiterea est fecaLoml, dar numa eu for chisticb a ili histori ingeratetrverscer tac intestinal subj In timp realizindu se liza pert chsiiclberare aie, vss produce divzines bint a ele patrs cle separ citplasme’ pont esr mse inp, nal eld ooo. Asst migenzs din intestinal sable spe clon Se opese I ivelalcecul is rectsigmoiduli,Avansens erect dat x conn intestinal se ansforma inchs find eliminate a mterilefecale. In cal vn tant intestinal . phan vote, cio prainog pena ese malt 8 legumeat; = orzane genital exten, bcs epic amibin ete cea mi frcvent complica iagnoste, Penta stable diagoosticli se inde dente ss chinurilor saa tofezofilor in mateilefecale prin ex coproparaitolgic sau coprociltirs, est ELISA (evieniars ele paazitare in scaun), olanescopic, Profiaca este identied cua tutor germeeilor cu tranami- fccalorlt gies personal i almentard core. Princ. le mssuri de tatament sunt rechilbrreshidro-clectlitcs emul i erdicarea infil cu metronidazal,indazl, icin, Sub uatamentaecvat,viedecaren ae lo pin cca ca uleeailor accelerat, nu mai are le transformarea chistied a trofozi cane vor apirea ca ata ta scaul dale Patogenie Sed leinilr prose de amibe et a nivel m {mtestinului ros (repiunea cecal retsigmidian’) Sub ea iielor prods departs produce distugerca peed ‘esti! i ate, parse sjange ta subewcoas, ict re © fnmulie importants care va doce In spritia wel pang puri, care se va mir progrsi. Reza ouleratie profane care se extn continu poate determina perfrai intesti ‘multp. Abts eomanic ev hamendl intestinal print-an foarte ngs, reali un aspect tic care poartt denumirca Jeziue abut de clase 3.23. Clasa Flagelate in aceast clas fc pre prtazoareprforme, delimit a ior d © membrank nuit periplat, cae foloses pentru a depasa un a mai mul loge Lac de inser a Hagel se ames chinetnueln sa chintoplas. Principal repezentany ai acest clase, cx ro important ologia urns, su Giardia intestinalis paraiteac tuba igestv: ~ Tichomonas vaginalis paraitexz actul urogenital; ~ Leishmania (L. donovan si L. roped) si Tspamosoma 7 onet 7bruee)~ pares singles, ti axinptomatic, in are colonizarea mente nsf de nv ‘sul inti stmpromarie in are ivazia are oe Peto

    You might also like