Professional Documents
Culture Documents
OBIECTIVELE CAPITOLULUI
1
1. Relaţiile de decontare, conţinut, de recunoaştere,
evaluare şi contabilizare
A Conţinut-definiţii:
Relaţiile de decontare cu terţii vizează:
Apariţia şi încasarea creanţelor pe termen scurt sau
activele în curs de decontare reprezentând valorile
economice avansate temporar de către o entitate
economică altor persoane fizice şi/sau juridice urmând a
primi în contrapartidă o prestaţie sau un echivalent
economic. Se află în postura de CREDITOR.
Apariţia şi plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de
valorile economice primite de către o entitate economică
de la alte persoane fizice şi / sau juridice, în contrapartida
cărora entitatea este obligată să acorde o prestaţie sau un
echivalent valoric. Se află în postură de DEBITOR.
CRITERII DE RECUNOAŞTERE
A. Există probabilitatea
intrării de resurse economice generatoare de beneficii
economice viitoare în cazul creanţelor
Ieşiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile
economice viitoare în cazul datoriilor
B. Evaluarea
Creanţelor să fie făcută
Datoriilor în mod credibil
2
BAZELE DE EVALUARE
A Creanţelor Şi Datoriilor
Costul istoric
Costul curent
Valoarea realizabilă (sau de decontare)
Valoarea actualizată
NOTĂ
În bilanţ, în virtutea prudenţei, datoriile se evaluează la valoarea
nominală, în funcţie de baza de evaluare utilizată (cost istoric),
iar creanţele la valoarea nominală, mai puţin orice ajustări pentru
deprecieri de valoare cumulate
Avansuri
DEBITOR CREDITOR
acordate
debitor creditor
plătitor încasator
3
2. SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL
DECONTĂRILOR CU TERŢII
NOTĂ
În bilanţ
Creanţele se regăsesc în structurile:
B “Active circulante” II “CREANŢE”
C “Cheltuieli în avans”
4
Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din
bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)
5
Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din
bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)
Termen de lichidare
Sold la sfârşitul
exerciţiului
Creanţe financiar Sub 1 an Peste 1 an
0 1=2+3 2 3
TOTAL, din care 3.164.068 3.164.068
411 Clienţi 3.143.738 3.143.738
4282 Alte crenţe în legătură cu personalul 2.048 2.048
4382 Alte crenţe sociale 7.322 7.322
4428 TVA neexigibilă 10.96 10.96
6
Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS
DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)
Termen de exigibilitate
Sold la
sfârşitul
exerciţiului
Datorii financiar Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani
0 1=2+3+4 2 3 4
TOTAL, din care 4.011.156 4.011.156
5121 Conturi la bănci în lei 1.414.827 1.414.827
5191 Credit pe termen scurt 130 130
5186 Dobânzi de plătit 7552 7552
5198 Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt 1.386 1.386
401 Furnizori 1.366.405 1.366.405
404 Furinizori de imobilizări 208.833 178.553 30.28
419 Clienţi creditori 6.532 6.532
167 Alte împrumuturi 422.819 89.349 333.47
421 Personal-salarii datorate 87.454 87.454
423 Personal-ajutor material datorat 6.469 6.469
427 Reţineri din salarii datorate terţilor 11.018 11.018
7
3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR
3.1. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE
- vizează -
În consecinţă:
8
A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE
CREDIT COMERCIAL CLASIC
Conţinut:
Creditul comercial clasic este caracterizat printr-un
decalaj în timp între momentul livrării bunurilor, lucrărilor
şi serviciilor de către furnizori şi momentul plăţii acestora
de către clienţi
Se concretizează:
pentru furnizor - credit comercial clasic acordat, contabilizat în
contul 4111
Pentru client – credit comercial clasic primit, contabilizat în
contul 401 sau 404, după caz
Aplicaţia 1
9
Aplicaţia 2
Conţinut:
Creditul comercial cambial este caracterizat emiterea de
către client, în favoarea furnizorului său a unui efect de
comerţ: CEC, bilet la ordin, cambie.
Se concretizează:
pentru furnizor – în efecte comerciale primite de la clienţi,
contabilizate în contul 413 “Efecte de primit de la clienti”
Pentru client – în efecte comerciale de plătit, la scadenţă,
contabilizate în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de
plătiti pentru imobilizări”, după caz
10
Aplicaţia 3
4. Încasarea biletului la ordin, prin bancă: 3. Plata biletului la ordin, prin bancă:
Conţinut:
În cazul importurilor de bunuri şi servicii apar datorii faţă de furnizorii
externi care, din punct de vedere al importatorului (cumpărătorului),
îmbracă fie forma creditului comercial clasic primit, reflectat în conturile
401 “Furnizori” şi 404 “Furnizori de imobilizări” (analitice distince pe fiecare
furnizor extern în parte) fie forma creditului comercial cambial primit,
reflectat în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru
imobilizări”, în ipoteza emiterii de către importator (cumpărător) a unor
efecte de comerţ în favoarea furnizorului extern.
11
Aplicaţia 4
(100.000EUROx3,20 lei/EURO).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)......................................5.000 lei
% = 403 320.000
401 315.000
665 5.000
Aplicaţia 4/2
12
Aplicaţia 5 / 1
Aplicaţia 5
În exerciţiul financiar N se importă un echipament tehnologic, în valoare de
150.000 EURO, la un curs valutar de 3,3 lei/EURO. Tot în cursul exerciţiului
financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect de comerţ în
valoare de 150.000 EURO la un curs de 3,28 lei/EURO. Cursul valutar la
31.12.N este de 3,275 lei/EURO. Cursul valutar, la data decontării,în
exerciţiul financiar N+1 este de 3,25 lei/EURO.
Rezolvare
Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N:
1.Recepţia utilajului industrial importat (150.000EUROx3,3
lei/EURO= 495.000)
(Pentru simplificare, facem abstracţie de existenţa drepturilor
(taxe vamale, TVA, accize, şi orice alte sume) din importul de
bunuri şi servicii, care se cuvin statului):
2131 = 404 495.000
Aplicaţia 5 / 2
13
Aplicaţia 5 / 3
405 = % 491.250
5124 487.500
765 3.750
Conţinutul
În cazul exporturilor de bunuri şi servicii apar creanţe faţă de clienţii
externi care, din punct de vedere al exportatorului
(vânzătorului),îmbracă fie forma creditului comercial clasic acordat,
reflectat în conturile 411”Clienţi”(analitice distincte pe fiecare client
extern în parte) fie forma creditului comercial cambial acordat, reflectat
în conturile 413”Efecte de primit”, în ipoteza acceptării de către
exportator(vânzător) a unor efecte de comerţ emise de clienţi externi.
În consecinţă pot să apară
Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, daca cursul
valutar de la data încasării datoriei comerciale externe, exprimat
în lei/devize este mai mic decât cel de la data acordării creditului
comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 6)
Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul
valutar de la data încasării creditului comercial extern, exprimat
în lei/devize este mai mare decât cel de la data acordării
creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 7)
14
APLICAŢIA 6
Notă de calcul:
Valoarea nominală a creanţei comerciale
externe....630.000lei(200.000Eurox3,15lei/Euro)
Valoarea nominală a efectului comercial
acceptat.......636.000lei(200.000Eurox3,18lei/Euro)
Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)..........................6.000lei
413= % 636.000
4111 630.000
765 6.000
APLICAŢIA 6
Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului comercial de încasare...........................636.000lei
(200.000Eurox3,18lei/Euro)
Valoarea nominală a efectelor comerciale încasat la 31.12.N...............640.000lei
(200.000Eurox3,2lei/Euro)
Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)................................................... 4.000lei
413=765 4.000
Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat.............................640.000lei
(200.000Eurox3,2lei/Euro)
Valoarea de decontare a afectului de comerţ încasat............................650.000lei
(200.000Eurox3,25lei/Euro)
Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)..................................................10.000lei
5124= % 650.000
413 640.000
765 10.000
15
APLICAŢIA 7
Notă de calcul:
Valoarea nominală a creanţei comerciale
externe...........396.000(120.000Eurox3,3lei/Euro)
Valoarea nominală a efectului comercial
acceptat..........394.800(120.000Eurox3,29lei/Euro)
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-b).......................1.200lei
% =4111 396.000
423 394.800
665 1.200
APLICAŢIA 7
Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat...........................394.800lei
(120.000Eurox3,29lei/Euro)
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat..........................393.000lei (La
31.12.N 120.000Eurox3,275lei/Euro)
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b).........................................1.800lei
665=413 1.800
Notă de calcul:
Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat la
31.12.N.............................393.000lei (120.000Eurox3,275lei/Euro)
Valoarea de decontare a efectului de comerţ de
încasat........................................390.000lei (120.000Eurox3,25lei/Euro)
Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-
b).................................................................3.000lei
% = 413 393.000
5124 390.000
665 3.000
16
E.CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE
INCERTE
Conţinut
Creanţele comerciale pot fi ”declarate ca fiind incerte sau în
litigiu” fie:
În momentul expirării termenului contractual de încasare a creanţei
comerciale, ceea ce ar permite informarea managementului firmei cu
privire la nivelul şi structura tuturor creanţelor comerciale neîncasate la
termen.
Momentul constatării, în urma unei cercetări prealabile bazată pe
negocieri amiabile, a incertitudinii încasării intr-un viitor previzibil a unor
creanţe comerciale, datorită incapacităţii de plată sau insolvabilităţii
clienţilor. Practica contabilă a adoptat, în principiu, această soluţie de
trecere în conturi separate a creanţelor incerte.
Se contabilizează în contabilitatea furnizorilor, cu ajutorul
contului 4118 “clienţi incerţi sau în litigiu”, concomitent cu o
ajustare pentru deprecierea acestora cu ajutorul contului
491”Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi”.
APLICAŢIA 8
17
F.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE
NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE
Conţinut
Pot apărea situaţii r care livrările de bunuri, în cadrul unor relaţii
comerciale de vânzare-cumpărare, să nu fie însoţite de facturi fiscale, ci
doar de avize de însoţire a mărfurilor. Dacă, astfel de situaţii apar la
finele exerciţiului financiar, iar vânzătorul(furnizorul), respectiv
cumpărătorul(clientul), doreşte să-şi închidă conturile contabile curente
înainte de emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se impune ca
aceste relaţii de decontare”furnizori-clienţi” să fie contabilizate distinct:
APLICAŢIA 9
18
APLICAŢIA 9
Conţinut
În cadrul relaţiilor comerciale dintre agenţii economici pot apare situaţii,
în special în cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu
lung de fabricaţie, în care clienţii să consimtă la acordarea unor
avansuri din valoarea bunurilor ce urmează a fi produse şi livrate de
către furnizor. În astfel de ipoteze, clientul devine un creditor al
furnizorului, şi invers furnizorul devine un debitor al clientului pe
perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul
decontării valorii bunului care face obiectul tranzacţiei comerciale.
Aceste avansuri se contabilizează:
La furnizori cu ajutorul contului 419”Clienţi creditori”
La client cu ajutorul contului 409” Furnizori debitori”,detaliat în conturi
operaţionale de gradul II
4091-Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
19
APLICAŢIA 10
SC”Y” client acordă, prin virament bancar SC”X” furnizor, un avans comercial de 100.000 lei
fără TVA, TVA 19%, în vederea achiziţionării de materii prime care pentru furnizori reprezintă
produse finite, a căror evidenţă, la ambele societăţi comerciale, se ţine prin inventar
intermitent. Furnizorul livrează materii prime la un preţ de facturare fără TVA de 500.000 lei,
TVA 19%. Se decontează avansul comercial şi restul de plată prin virament bancar.
ÎN CONTABILITATEA SC”X” ÎN CONTABILITATEA SC”Y”
VÂNZĂTOR CUMPĂRĂTORULUI
1.Încasarea prin bancă a avansului comercial 1.Plata prin bancă a avansului comercial
5121 = % 119.000 % = 5121 119.000
419 100.000 4091 100.000
4427 19.000 4426 19.000
2.Livrarea produselor finite 2. Recepţia materiilor prime
4111 = % 595.000 % = 401 595.000
701 500.000 601 500.000
4427 95.000 4426 95.000
3.Decontarea avansului 3.Decontarea avansului
primit acordat
% = 4111 119.000 401 = % 119.000
419 100.000 = 4091 100.000
4427 19.000 4426 19.000
APLICAŢIA 10
SAU SAU
4. Încasarea diferenţei de preţ , inclusiv TVA- 4. Plata diferenţei de preţ , inclusiv TVA-ul
ul aferent (595.000-119.000) aferent (595.000-119.000)
20
3.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR SALARIALE
ŞI SOCIALE
21
CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE
–se realizează-
22
Evidenta operativa şi contabilitatea analitică a decontărilor salariale se
realizează cu ajutorul “Statelor de salarii” în care elementele de calcul a
drepturilor salariale şi de decontare a cestora, sunt sistematizate astfel:
1. Salariu de bază
2. Sporuri şi adaosuri
3. Îndemnizaţii
4. Stimulente si premii
5. Avantaje în natură
6. Indexări
23
4. Plata drepturilor salariale nete (rest de plăţi) prin viramente bancare în
conturi de “carduri”:
421 = 5121 (15)
5. Plata reţinerilor din drepturile salariale, prin viramente bancare:
% = 5121
4312 (B1)
4314 (B2)
4372 (B3)
444 (B4)
427 (B5)
Notă:
Dacă, cu ocazia decontării drepturilor salariale nete,
există sume nedecontate, acestea se trec în evidenţă
separată, prin formula contabilă:
421 = 426
iar decontarea se înregistrează prin formula
contabilă:
426 = 5311
sau
5121
după caz
24
Contribuţia abgajatorului la organismele de asigurări şi protecţie
socială se compun, în principal din:
1) CAS – Contribuţia unităţii la asigurările sociale
2) CASS – Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de
sănătate
3) CFS - Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
25
A. IMPOZITUL PE PROFIT/VENIT
Notă:
euro;
Capitalul social este deţinut integral de persoane fizice, şi/sau
Iv=cifra de afaceri*3%
26
Conturi curente operaţionale utilizabile:
Pentru trimestrul I :
691 = 4411 (Ip)
Respectiv
698 = 4418 (Iv)
Pentru trimestrele II-IV :
Dacă rezultă o creştere de Ip/Iv faţă de nivelul înregistrat
anterior, se procedează similar (pentru creşterea
calculată)
Dacă rezultă o descreştere, ca urmare a diminuării bazei
de calcul acesta se înregistrează:
27
B. Taxa pe valoare adăugată (TVA)
Conţinut:
Tva-ul este un impozit asupra consumului, întrucât nu
este stabilit asupra averii (privită cumulativ), si asupra
gradului de consumare a acesteia.
Sfera de aplicare a TVA-ului:
operaţiunile comerciale (vânzător-cumpărător) efectuate între
rezidenţi români;
Importurile de bunuri, lucrări şi servicii;
Cotele de TVA sunt:
cota de bază - 19%
Cota redusă 9% (taxele de intrare în obiective turistice,
publicaţii, proteze, medicamente de uz uman şi veterinar, cazări
turistice)
28
RESPECTIV
29
În creanţă fiscală netă din TVA , dacă:
Rc4427<Rd4426
Cont 4424 TVA de recuperat (A)
Notă-reflecţie
Ce unifică următoarea formulă contabilă?:
% = 4426
4427
4423
4424
30
Aplicaţia 2
APLICAŢIA 2
31
APLICAŢIA 2/2
32
D. SUBVENŢII
445 Subvenţii
Adjudecarea subvenţiei:
445x = 13x
33
Finanţarea integrală şi/sau parţială a unor categorii (elemente) de
cheltuieli curente de exploatare, caz în care adjudecarea subvenţiei se
înregistrează în contrapartidă cu substrucutra de venituri din subvenţii
de exploatare, respectiv:
34
Aplicaţia 3
Aplicaţia 4
O regie autonomă de interes local realizează un profit contabil repartizabil de 100.000 lei,
Consiliului de Administraţie aprobând în exerciţiul financiar N+1 următoarea repartizare:
a) 50% din partea rămasă, vărsăminte la bugetul local, iar diferenţa la alte rezerve pentru
constituirea surselor proprii de finanţare. După aprobarea bilanţului (în exerciţiul financiar
următor) se achită prin virament bancar profitul cuvenit bugetului local.
b) 10% pentru constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit;
1 Închiderea contului de Profit şi pierderi la începutul exerciţiului financiar N+1
121 = 1171 100.000
35
F. FONDURI SPECIALE –TAXE ŞI
VĂRSĂMINTE ASIMILATE
36
Aplicaţia 6
A. Decontări între:
A.1. Entităţi afiliate;
A.2. Entităţi între care exsită interese de participare;
B. Decontări între entitate şi acţionarii/asociaţii privind:
B.1. Sume datorate acţionarii/asociaţiilor;
B.2. Decontări privind capitalul şi dividentele de plată;
C. Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din grupa:
45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI
37
A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE ENTITĂŢILE “DE GRUP”
Aplicaţia 1
Societatea comercială X acordă, prin virament bancar, un ajutor financiar, în sumă de 5.000.000 lei filialei Y. La finele
exerciţiului financiar dobânzile calulate, dar încă nedecontate, aferente exerciţiului financiar expirabil sunt de 30.000 lei.
În exerciţiul financiar următor se decontează dobânzile şi se restituie 200.000 lei, din ajutorul financiar acordat.
ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
1. Încasarea parţială a ajutorului financiar şi a dobânzilor: 1. Plata parţială a ajutorului financiar şi a dobânzilor:
38
Nota
Vizează cu predilecţie:
39
Aplicaţia2
O societate cu răspundere limitată încasează în numerar de la asociatul său unic suma de 50.000 lei pentru finanţări
curente. La finele exerciţiului financiar se calculează şi se înregistrează dobânzi în sumă de 5.000 lei. În exerciţiul financiar
următor se achită, în numerar, dobânzile cuvenite asociatului, concomitent cu retragerea de către acesta a sumei de
25.000 lei.
În exerciţiul financiar N:
% = 5311 30.000
4551 25.000
4558 5.000
40
C. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR DIN OPERAŢIUNI ÎN
PARTICIPAŢIE
Aplicaţia 3
Între societăţile comerciale X , cu rol activ, şi Y cu rol pasiv în contabilizarea operaţiunilor în participaţie, se
derulează următoarele decontări:
a) Contribuţia SC Y, pusă la dispoziţia SC X, la fondul de rulment al asocierii, în sumă de 200.000 lei;
b) Veniturile relaizte din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului de asociere, 60% SC X ,
iar SC Y:
b1) Venituri din vânzări de mărfuri………………………………….……..…100.000 lei;
b2) Venituri din activităţi diverse……………………………………………….10.000 lei;
c) Cheltuieli realizate din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului de asociere, 50% revin
SC X, iar 50% revin, SC Y:
c1) Cheltuieli privind energia şi apa …………………………………………..1.000 lei;
c2) Cheltuieli privind mărfurile…………………………………………………60.000 lei;
c3) Cheltuielile cu remuneraţiile personalului………………………………10.000 lei;
c4) Cheltuieli privind contribuţia unităţi la asigurările sociale………...…..2.333 lei
c5) Cheltuieli privind contribuţia unităţi pentru ajutorul de şomaj…………500 lei
c6) Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii …………………………....4.000 lei
c7) Alte cheltuieli de exploatare………………..............................................2.167 lei
41
ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
1. Încasarea contribuţiei la fondul de 1. Plata contribuţiei la fondul de rulment al
rulment al asocierii: asocierii:
5121 = 4581 200.000 4582 = 5121 200.000
2. Cedarea cote-parti din venituri (40%) 2. Primirea cote-parti din venituri (40%)
% = 4581 44.000 4582 = % 44.000
707 40.000 707 40.000
708 4.000 708 4.000
3. Cedarea cotei-părţi din cheltuieli (50%): 3. Primirea cotei-părţi din cheltuieli (50%):
Conturi utilizabile:
46 DEBITORII ŞI CREDITORII DIVERŞI:
461 Debitori diverşi
462 Creditori diverşi
Notă:
Funcţionalitatea şi utilizarea acestor conturi a fost explicată pe
parcursul capitolelor precedente.
42
3.6. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare
Conturi utilizabile:
43
Aplicaţia 4
În exerciţiul financiar curent se achită prin virament bancar suma de 30.000 lei,
reprezentând abonamente la reviste de specialitate pentru exerciţiul financiar
următor. (Editorul este tot o societate comerciale)
Aplicaţia 5
Într-un extras de cont, eliberat de bancă, apare o încasare de 119.000 lei a fi anexate documente
care să permită identificarea plătitorului. Ulterior se constată că plătitorul este un client vechi,
înregistrat în contabilitatea curentă la clienţi incerţi.
44
3.7. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
Conturi utilizabile:
48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481 Decontări între unităţile şi subunităţi
481 Decontări între subunităţi
Aplicaţia 1
ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
45
Aplicaţia 2
O entitate X, transferă unei subunităţi Y materii prime în valoare de 50.000 lei, ambele entităţi
patrimoniale având contabilitatea proprie până la balanţa de verificare, şi practicând, pentru
evidenţa stocurilor de materii prime inventar permanent.
ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
46